Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
REFERAT
la disciplina Criminologie
TITLUL REFERATULUI
Criminalitatea feminina
Prostitutia
I.Istoricul si formele vechi ale prostitutiei
Trebuie subliniata si relatia prostitutiei cu criminalitatea. Unii autori considera
prostitutia chiar o forma mai usoara de criminalitate. Ambele sunt manifestari, simptome
ale unei perversitati.
Inainte de a exista casatoria, raporturile sexuale au fost libere. Astfel, daca definim
prostitutia ca fiind savarsirea actului sexual in afara casatoriei, atunci, la inceput
prostitutia era o stare normala.
Auguste Forel, in opera sa La question sexuelle,facand istoricul casatoriei, dupa ce
prezinta, in linii foarte generale, evolutia preistorica a casatoriei ( la maimute si omul
primitiv ca produs al fortei brutale, luarea in posesiune a femeii de catre invingator,
rapirea, apoi casatoria prin schimb sau cumparare), sustine ca, din momentul in care
notiunea de casatorie capata un caracter social legal, cazul raporturilor sexuale in afara
casatoriei se iveste si se manifesta ca un revers al medaliei sau ca pe un complement
inevitabil. Caci, orice bariera pe care spiritul uman o opune instinctelor naturale trezeste
imediat o miscare de opozitie din partea acestora.(1) Legile patrimoniale au imprimat, de
regula, tuturor formelor de raporturi sexuale din afara casatoriei stigmatul unei
inferioritati si chiar al dispretului, daca nu al crimei. Si a fost natural, ca femeia fiind cea
mai slaba, sa sufere indeosebi acest stigmat si aceste consecinte.
Formele ilegale sau in afara casatoriei ale raporturilor sexuale au fosrmat, dupa
Forel, doua grupuri principale: prostitutia si concubinajul; aceste doua varietati au
nenumarate nuante tranzitorii. Prostitutia este o meserie in care fiinta umana isi vinde
corpul pentru bani; concubinajul se bazeaza pe raporturi sexuale in afara casatoriei, mai
mult sau mai putin libere, avand ca motiv apetitul sexual, iubirea sau chiar violenta.
Se constata ca in toate civilizatiile, prostitutia si concubinajul au constituit
complementul casatoriei legale. Ele au primit chiar reglementare, indeosebi prostitutia
fiind consacrata si impusa de obiceiuri sociale, sau chiar de religie, dandu-i-se un nimb
moral.
Dupa cum arata Lombroso si Forel, prostitutia se prezenta in trecut sub diferite
forme.
Prostitutia practicata ca un act de ospitalitate. La unele popoare primitive,
prostitutia a fost practicata ca o obligatie de ospitalitate. Fata sau sotia erau oferite
oaspetilor in scop sexual.
Prostitutia religioasa. Religia, care a proclamat drept lucruri sfinte atatea obiceiuri
vechi, a procedat la fel si cu prostitutia. Templele au devenit case de ocrotire a
prostitutiei. Lombroso il citeaza pe Herodot ,care spune ca toti oamenii - in afara de greci
si egipteni - in timpul acela isi incrucisau sexele in temple.
In Evul Mediu, prostitutia s-a dezvoltat mai ales in urma cruciadelor.
____________________________________________
(1)A.Forel La question sexuelle Paris cap.VIII p.157
II.Cauzele prostitutiei
Cauzele prostitutiei sunt foarte variate. La o parte a prostituatelor cauza este
creditatea viciata, alimentata de conditiile sociale. O parte a prostituatelor se recruteaza
dintre individele cu anormalii patologice, isterice sau psihopate. Cele mai multe, dupa
cum releva Forel, sunt din nastere anormale, imbecile, stupide, lenese, mincinoase, sau au
devenit vicioase sub influenta mediului, ori sunt de natura apatica sau foarte sugestibile,
cedand la orice seductie si la orice impuls ce vine din afara. Acestea din urma formeaza
dupa Forel ,poate cel mai mare contingent al prostitutiei, fiindca ele sunt prada cea mai
usoara si cea mai comoda pentru proxeneti. (2) Lectura deocheata, exemplele rele,
mediul vicios, usuratic, lipsa unei ocupatii serioase si sistematice, educatia prea libera,
luxul, vanitatea, alcoolul, scenele erotice, obscene, prezente peste tot, contactul cu lumea
depravata, mizeria, contrastul dintre dorinte sau pretentii si situatia economica, sunt de
asemenea, unele dintre cauzele insemnate ale prostitutiei.
Se stie ca prostituatele, nu sunt feministe. Ele au alta cale de a solutiona greutatile
vietii. Mihai Ralea conchide astfel: intre originea sociala a prostitutiei si a feminismului
exista o stransa legatura, incat putem spune, fara exagerare, ca prostitutia este feminismul
claselor de jos. Si prostitutia si feminismul sunt doua consecinte ale aceluiasi fenomen,
doua solutii diferentiate doar pe clasele sociale ale aceluiasi rau: criza casatoriei. Atat
prostitutia cat si feminismul apar istoriceste concomitent. Amandoua sunt probleme
actuale: si una si alta sunt legate de aparitia sistemului capitalist si a democratiei.
racoleaza si determna la practica prostitutiei tinere care fac parte din diverse medii
nocive, sau care nu intrevad posibilitati minime de realizare pe plan profesional.
Profitand de naivitatea si disperarea acestor persoane, patronii acestor societati
(proxeneti notorii) livreaza aceasta marfa cu nonsalanta in strainatate, obtinand
profituri uriase.
In acest context, traficul de carne vie este interferat, nu de putine ori, de
comiterea altor infractiuni, cum ar fi traficul si consumul de droguri, fals privind
identitatea, sechestrarea de persoane, santaj, violuri si chiar omoruri, ceea ce face ca
pericolul social al acestor fapte sa fie deosebit de ridicat. Toate eforturile si realizarile de
pana acum ale formatiunilor de combatere a crimei organizate pe linia traficului de carne
vie nu reprezinta, din pacate, decat suprimarea unor verigi din marele lant al afacerilor
aneroase extrem de dificile a acestui gen de fapte, cat si rezultatul de a coopera cu
organele de urmarire penala a persoanelor implicate (prostituate), ca urmare a
necunoasterii legislatiei, dar mai ales, a temerii de represalii din patrea proxenetilor.
Din analiza cazurilor rezolvate s-au desprin unele concluzii cu privire la modurile
de recrutare a victemelor, modalitati de scoatere din tara si introducerea in alte tari unde
urmeaza sa practice prostitutia, situatiile limita la care sunt expuse in vederea practicarii
prostitutiei. Astfel, activitatea de recrutare a victimelor, pentru persoanele de sex feminin
necunoscute cu astfel de ocupatii, se face prin promisiunea unui loc de munca in :
restaurante, ca ajutor in gospodarie, ca educatoare de copil, ca ingrijitoare, etc., prin
publicarea de anunturi in ziare, recrutarea prin agentii matrimoniale, prin contractarea
directa (in discoteci, baruri) si prin prezentarea unor posibilitati mai avantajoase de
castig.
Scoaterea din tara si introducerea in tarile de destinatie a prostituatelor (Germania,
Franta, Cipru, Grecia, Italia, etc.) se face:
- cu pasaport turistic pentru Bulgaria, Turcia si Iugoslavia, iar de aici, prin trecerea
frauduloasa a granitei, in Grecia;
- fara vize, folosindu-se de diferite calauze;
- cu viza colectiva de turism, iar dupa ajungerea la destinatie, paresesc grupul si
sunt preluate de proxeneti;
- prin incheierea unor calatorii fictive;
- cu viza de munca;
In decursul acestor activitati, femeile sunt expuse unor stituatii limita, cum ar fi:
luarea documentelor de calatorie; profitarea de dificultatile de limba; frica de organele de
urmarire penala; folosirea violentei batai, loviri, rani cu cutitul, violuri, socuri electrice;
amenintarea cu sesizarea oficiilor pentru straini, cu arme albe de foc, cu fotografii
comporomitatoare facute in secret, cu camere video, cu represalii impotriva familiilor, cu
omoruri si santaj; lipsa de hrana; drogarea.
____________________________________________
M.Ralea Contributii la stiinta societatii ,Bucuresti p.216
M.C.Butureanu Femeia.Studiul social ,Bucuresti p.89-90
A.Lorolut Les theories anarhistes p.110
T.Pop Curs de criminologie Editura Ardealul, Cluj p.31-32
Agresarea sotilor
O forma frecventa de victimizare a femeii o constituie agresarea sau maltratarea
acesteia de catre sot. Cauzele pot fi multiple: conflictele intraconjugale, infidelitatea
sotiei sau suspiciuni ale sotului privind fidelitatea conjugala, gelozia, sot alcoolic sau
bolnav psihic (psihopat, psihotic). In unele cazuri, ca urmare a frecventelor amenintari si
agresiuni fizice, sotiile pot comite ele insele infractiuni, inclusiv crime (omucideri)
asupra sotilor.
Femeile sunt in mai mare masura victimizate (ucise) de catre soti, desi numarul
crimelor comise de sotii este destul de mare. In ceea ce priveste sotiile, motivele sunt
diverse. Cea mai dificila situatie o reprezinta cea in care sotiile victimizate (maltratate,
agresate) ajung la randul lor, sa victimizeze (sa-si ucida sotii). Asemenea cazuri par a fi
paradoxale: victima initiala apare in calitate de infractor (criminal). Stabilirea gradului de
vinovatie a celor doi membri ai cuplului penal este extrem de dificila. Pana la comiterea
crimei,sotul si-a victimizat sotia, dar, anterior, este posibil ca aceasta sa-l fi provocat
continuu, prin diferite acte comportamentale, pentru ca, dupa un timp, sotia,
nemaiindurand tratamentul violent aplicat de catre sot, sa raspunda prin violenta si sa-l
ucida.
Desi datele atesta ca majoritatea actelor de violenta conjugala sunt comise
impotriva femeilor de catre soti, ex-sotii, nu poate fi ignorat numarul cazurilor in care
femeile isi agreseaza sotii. In continuare este dovedit faptul ca, atunci cand femeile
lovesc barbatii, ele procedeaza astfel din razbunare.
Gelles a descoperit ca, desi femeile isi omoara sotii la fel de frecvent cum o fac
barbatii, motivele sunt foarte diferite. O probabilitate foarte mare o prezinta faptul ca
femeile sa comita acest act violent in autoaparare, pentru a evita atacurile fizice sau
violenta fizica in scop de viol.
Un studiu al sociologului Mildred Deley Pajelow, experta in violenta conjugala, a
dus la concluzia ca barbatul, care traieste cu o femeie, caracterizata prin violenta, nu este
legat din punct de vedere economic sau din cauza fricii de aceasta, spre deosebire de
femeile care traiesc cu aseamenea barbati. Femeile victime ale abuzurilor conjugale
raportate sunt adesea legate, din punct de vedere economic, de barbatul care abuzeaza de
ele.
In completare, datele prezentate in acest studiu arata ca, o data ce o femeie este
agresata de sot, este foarte probabil sa fie agresata din nou, si, in final sa riposteze si ea.
In stabilirea responsabilitatilor victimei este necesar sa fie cunoscuta istoria
relatiei interpersonale intramaritale, in primul rand, frecventa si evolutia conflictelor
conjugale. Victimizarea sotului poate fi datorata in intregime conduitei ostile si agresive a
acestuia. De un mare ajutor pentru atenuarea conflictelor si a situatiilor victimizante
poate fi pshihoterapia conjugala si familiala. Asemenea sprijin si ajutor ar reduce mult
posibilitatea comiterii unor acte victimizante, inclusiv ale celor foarte grave, comise in
cadrul relationarii conjugale.
____________________________________________
M.C.Butureeanu Femeia.Studiu social Editura Socec,Bucuresti 1921 p.92
Pruncuciderea
1.Pruncuciderea,infracitune specific feminina
Infractiunea de pruncucidere ne intereseaza in contextul infractionalitatii feminine,
deoarece subiectul sau activ va fi intotdeauna o persoana de sex feminin. Prin urmare, ea
constituie una din infractiunile specifice criminalitatii feminine. Infractiunea de
pruncucidere reprezinta o varietate a infractiunii de omor, savarsita in conditii specifice,
care justifica incriminarea distincta si atenuarea sanctiunii penale.
Termenul de pruncucidere are o semnificatie proprie, mai restransa decat termenul
de infanticid. Infanticidul se refera, in general, la uciderea unui copil si este considerat
in legislatiile penale moderne o forma calificata de omor.
Pruncuciderea se refera nu la suprimarea vietii oricarui copil, ci numai la uciderea
de catre mama a copilului sau nou-nascut. Este de remarcat ca, acolo unde termenul de
pruncucidere nu isi gaseste un corespondent direct, pentru determinarea unei astfel de
fapte se foloseste, adeseori tot termenul de infanticid.
Fapta denumita prin termenul de pruncucidere este incriminata in legislatiile
penale ca o varianta atenuanta a omuciderii si constituie fie o infractiune de sine
statatoare, cu denumire proprie si cu continut normativ specific propriu, fie o forma sau
circumstanta atenuanta a infanticidului.
Aceasta atenuare are in vedere in legislatia romaneasca existenta anumitor stari
psiho-fiziologice provocate de nastere care, fara a echivala cu o stare de inconstienta si,
deci, fara a exclude capacitatea psihica a faptuitorului, sunt de natura sa explice intr-o
anumita masura, uciderea copilului nou-nascut de catre mama sa. Recunoscand existenta
unor asemenea stari legiuitorul a sanctionat mai usor, in raport cu omorul, o asemenea
fapta.
________________________________________________________
Noul Cod Penal ,Art.200
A.Boroi, Infractiuni contra vietii, Editura Bucuresti 1996 p.162
Bibliografie...
si
Cuprins...
Prostitutia
I.Istoricul si formele vechi ale prostitutiei
II.Cauzele prostitutiei
III.Sistemul reglementarii oficiale si sistemul abolitionist
V.Relatia dintre prostitutie si criminalitate
VI.Tendintele in evolutia fenomenului de trafic de carne vie
Agresarea sotilor
Pruncuciderea
I.Pruncuciderea,infracitune specific feminina
II.Scurt istoric al evolutiei si reglementarii legale a pruncuciderii
III. Reglementarea actuala a infractiunii
Introducere
Mintea criminala a incitat mereu curiozitatea oamenilor. Cei mai fiorosi si cei mai
interesanti sunt, desigur, criminalii n serie. Crime pasionale, pruncucideri, crime avand
ca factor decisiv violenta domestica sunt fapte care au infricosat si, in acelasi timp, au
fascinat nu doar oamenii epocii contemporane.
Cu toate ca motivele acestor gesturi pline de cruzime sunt diferite la barbati si la
femei, acestea din urma nu fac abstractie de la niciun tip de crima comisa de barbati.
Femeile au ucis cu sange rece, inca din timpuri stravechi, pentru a-si apara teritoriul,
pentru a se elibera de unele responsabiliati pentru a isi respecta principiile sau, pur si
simplu, pentru a se autoapara.
Criminalitatea feminina cuprinde printre altele, pruncuciderea, prostitutia, avortul,
abandonarea copilului, omorul ca urmare a violentei domestice,omorul deosebit de grav.
Se spune ca infractiunile comise de femei reprezinta un indicator al rolului detinut
de acestea in societate. Din aceasta perspectiva, ele aproape ca se pot considera egale
barbatilor intru-cat, mai ales n cadrul organizatiilor de trafic de droguri, implicarea lor nu
mai este deloc una marginala.
Actualitatea temei date se manifesta prin faptul ca a luat amploarea numarul de
infractiuni savarsite de femei, fiinte care pe parcursul a catorva secole au fost considerate
incapabile de a savarsi crime. Femeile criminale nu au fost considerate o problema
sociala serioasa (cu exceptia prostitutiei) si nu au pus probleme de violenta in inchisoare,
de aceea criminalitatea feminina a fost rar studiata.
In ceea ce priveste prezenta femeilor in lumea criminalitatii, din anii 80, lucrurile
nu mai stau ca pe vremuri. Potrivit sociologilor, n ton cu societatea, noua criminalitate
este din ce in ce mai deschisa, oferind oportunitati tot mai mari femeilor.
Infractiuni tipice barbatilor in trecut, sunt de acum comise de tot mai multe femei,
iar statisticile, elocvente, definesc amploarea fenomenului: ntr-o cretere exponenial.
Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost utilizate diferite metode, ca metoda
statistica, descriptiva, comparativa, analiza diferitor teorii din criminologie pentru a
determina trasaturile criminalitatii feminine. Lucrarea este bazat pe rezultatele
cercetrilor si opiniilor specialistilor n domeniu.