Psihologia familiei

CURS 1
Orientari teoretice privind studiul familiei ca forma de existenta specific
umana
1. Repere istorice
Familia unitate emblematica pentru orice sistem social e chiar determinata
atat in privinta organizarii, indepliniri functionale, cat si in privinta dinamicii sale, e
determinata de specificul societatii, reflecta in intimitatea sa dar si in efectele sale,
coordonatele de timp, istorice, sociale, economice, culturale, etnologice ale societatii
specifice.
Din acest motiv familia ca stuctura si functie e diferita de la o etapa istorica
la alta in ceea ce are ea esential, si e diferita si de la un mediu de cultura la altul.
Diferentele uneori sunt vizibile, sesizabile, alteori deductibile, indirecte.
Dincolo de cadrul diferitelor functii se impun si prin dimensiunea sa stabila identificabila
in orice timp si loc. Este o dimensiune data de faptul ca ea apare ca o unitate de
interactiune, intercomunicari personale, si in functie de rolurile sociale sot-sotie, mama-
tata, fiu-fiica, familie noua- familie precedenta constituita principal in si prin afectiune.
Preocupari privind cunoasterea specificului, dimensiunilor, ce genereaza un
tip de casatorie ce aduce satisfactie partenerilor si copiilor exista de multa vreme.
In paleolitic, primitivii duceau o viata de nomazi, barbatii asigurau o functie
de subexistentei, vanau, erau fiinte autoritare, de aici totala lor superioaritate. Nasterile si
fragilitatea fizica nu ingaduia femeii sa participe la procurarea hranei. olul femeii era
impovarat cu implicatii dureroase privind compatibilitatea vietii personale.
In neolitic femeia castiga mult mai mult teren, apar forme relativ stabile ce
cuprindeau !-"# familii, femeia devine persoana principala, ea nu era respectata ca fiinta
umana, ci ca intruparea fecundarii pentru ca in mod naiv se credea ca intreaga functie de
reproducere ii apartine.
Neoliticul aduce totemul ca simbol al unei fate vizibile de origine divina
caruia omul ii datoreaza fecundarea pamantului si umana familia identificandu-se cu
fecundarea. Este o perioada in care s-a superdimensionat rolul familiei.
$-au dezvoltat teogoni ce caracterizeaza rolul predominant si principal al
familiei se dezvolta cultul zeitelor cu rol hotarator asupra vietii. $unt idolatizate zeite in
toate culturile, ex zeita %ali in India, $ibella in &sia 'ica, cu puteri miraculoase privind
viata, nasterea, relatii sexuale.
Femeia pe acest fond castiga in rolurile existente, chiar daca ea nu are
aceeasi rezistenta si longevitate ca barbatul.
In neolitic in alte culturi femeia are rol hotarator in agricultura, cresterea
vitelor, cresterea copiilor, barbatii rol in gospodarirea si devin stapani ai pamantului
intreaga putere asupra copiilor ar revenii mamei.
(
Femeia de-a lungul timpului a avut roluri subordonate, anumitor trebuinte,
iar statutul sau nu a fost multa vreme nici comentat, nici a)utat privat sa beneficieze de
semnul egalitatii in comparatie cu barbatul.
Inca de la inceputul erei noastre indienii realizeaza primul tratat de
senzualism cuprins in cartea *+edele sudului,, aici vedele apar prin elementele ce fac o
cultura de tip hinduis unde viata se desfasoara dupa alte norme, iar libertatea la visare,
viata sexuala era rituala.
In secolul +I in India e scrisa *%amasutra, dedicata vietii erotice, dragostei.
$unt prezente !" de categorii dintre care vorbirea, aspectul exterior, abilitatile manuale,
amena)area spatiului locuibil.
-recia &ntica aduce *mitul Pandorei, legendele dedicate razboinicului
.raian, cand figura Elenei ca si a Pandorei vor sa sublinieze rolul provocator al femeii in
multitudinea problemelor timpului cu o anumita conotatie. *femeia sursa a tuturor
relelor,.
In */egile, Platon subliniaza ca femeia trebuie sa *ofere dragoste si
supunere totala fata de sef,, idee reluata si de &ristotel, in *0oon politicon, unde *femeia
are un singur rol sa fie ascultatoare si sa-si urmeze barbatul,.
1n punct de vedere asemanator in scrierile religioase $f Pavel in *Epistola a
II-a, scrie, *barbatul e prin natura sa destinat sa conduca femeia, iar lui I se atribuie
statutul de cap al familiei,.
Pitagora e convins de acest principiu si scrie *exista un principiu bun ce a
creat ordinea, lumina, barbatul si un principiu sau care a creat haos, intuneric, femeia,.
Poetul Paladas scrie, *barbatul casatorit nu cunoaste decat doua zile ziua in
care isi conduce femeia in patul nuptial si cea in care o conduce la mormant.,
In oma &ntica in perioada imperiului are loc o adevarata emancipare a
femeii. Femeia incepe sa aiba un cuvant de spus in privinta drepturilor sale, in alegerea
sotului, catre sf secolului isi inventariaza averea si stie sa o foloseasca. .otusi se mentine
inegalitatea intre sexe, iar femeia e respunsa din principiu privind implicarea in viata
sociala, sau a conducerii.
.reptat femeia recurge la o revolta de tip sexual. Perioada e cunoscuta ca o
exagerare a functiei sexualitatii in defavoarea exhilibrului intim afectiv si a celui
relational. &dulterul nu e acceptat dar cunoaste o dezvoltare fara precedent.
Epoca medievala spre sfarsitul sec 2I, apar trubaduri si cavaleri prin practici
specifice care promoveaza un anume model, si anume3
- modelul iubirii cavaleresti care intruchipeaza un nou mod de
relatie intima barbat-femeie, accentuand noi valori, apar
cartitatea, fidelitatea, devotiunea, cu toate ca isi fac loc si
adulterul si infidelitatea.
Pentru prima data in istorie in rel femeie-barbat devin admise si cunoscute
valori ca3 stima, respectul, admiratia fata de femei, pana atunci erau permise acestea
numai la nivelul prieteniei dintre barbati. 'odelul nu propune iubirea cavalereasca din
perspectiva unui scop procreativ ci din directia pregatirii barbatului pt a se confrunta cu
4
obstacolul si din perspectiva pregatirii femeii pt a-si dezvolta ceea ce era recunoscut sub
forma de virtuti feminine.
5asatoria treptat nu se mai bazeaza pe libertatea daruirii de sine, pt ca
intervine rigoarea unui document act institutionalizat a contractului social. Din acesta
incet incet se va contura doua aerhietipuri conceptuale dar si atitudinale, unul dintre ele
exista si in zilele noaste. Primul este bovarismul feminin, ca si Ema 6ovari care asteapta
un iubit ideal, care nu poate fi decat unu in afara casatoriei. & doua e femeia asexuala,
rece, distanta, impenetrabila afectiv, dar si care nu prezinta disponibilitati de daruire, e o
forma ce cucereste persoana de mare aventura. Ex3 5hote, in carte sa dedicata $haildei
scrie *clipa care ar fi apropiata de mine ar fi insemnat sf iubirii noastre, si reprezinta o
exacerbare a cunoasterii sinelui si a indepartarii in plan mental al fenomenului inter-
relational.
evolutia industriala dupa (7## multiplica modele si domina cele in care
intr-o forma sau alta isi fac loc, interesele economice sau anumite modalitati explicite sau
mai perfide de pastrare si de transmitere a proprietatii, a ablazonului a rangului social.
'ulta vreme dimensiunea psihologica, fie nu s-a bucurat de recunoastere, fie
a ramas in umbra celei materiale.
In acest motiv viata con)ugala cunoaste frecvente neintelegeri adevarate
instrainari.
Incepand cu sec 2+II femeia castiga unele drepturi in plan social3 dreptul la
munca, multravnit desi aceasta cucerire a contribuit la dezvoltarea sentimentului
implinirii de sine si chiar a egalitatii.
Exersarea lui a dus la obtinerea unor roluri con)ugale deteriorarea intimitatii
relatiilor dintre soti, la divort afectiv si factual.
E perioada in care se contureaza foarte bine dimensiunile familiei si
privilegiile acestora apar familii astetice, familia burgheza, familia aristocrata, de
meseriasi, dar si familii 8.proletara, ce e de fapt germenele familiei de tip socialist.
$ocietatea contemporana imprima familiei o anumita structura, directie si
spri)ina aparitia familiei de tip nuclear 9con)ugal:. Fenomenul a dobandit o serie intreaga
de beneficii pe linia punerii in valoare a resurselor sale, de conducere, aptitudinilor si
chiar a intereselor. $e vorbeste de un nou model, familial. 'odelul socio-profesional
sustinut de psihologi si sociologi de natura sa evidentieze particularitatile privind sex-
rolul, precum si capacitatile autentice ale femeii.
5u toate acestea familia contemporana se confrunta inca cu o serie de
influiente ce pun in evidenta taria, forta pre)udecatilor a unor asemenea pre)udecati, si
spri)ina aceste functii ale familiei, o fragilizeaza.
2. Perpectivele de abordare a problemelor familiei din punct de vedere
teoretic in lumea contemporana
; perspectiva trateaza familia drept cadru institutional specific, lucrarile
urmaresc3 rolul contractului social, respectarea semnificatiei acestuia in activitatea
preocuparilor familiei, efectele vietii de familie pentru societate. 'ulte lucrari cu caracter
comparativ, ofera informatii privind situatia rolul sotiei in &sia, &frica, ex3 in India sunt
<
principale trei structuri familiale3 monogame, poliandrice, mixte. In 5hina predomina
familia monogama.
Familia cadru situational, centrat pe urmarirea comportamentului familiei ca
entitate, dar si a fiecarui membru avand in vedere influienta factorilor externi, economici,
sociali, de mediul fizic ce alcatuiesc contextul situational al familiei respective.
$unt cercetate problemele foarte dificile privind separarea indelungata a
sotilor in conditii de razboi, solicitarea profesionala. 5apacitatea de adaptare a familiei la
situatii de stress provocat de innundatii, fenomene meteo neasteptate, imbolnaviri
incurabile. $tudiile prezinta familia factor generator de stres, dar si familia factor de
combatere si depasire.
3. amilia supusa schimbarii evolutive
'odificarile privind rolurile, realizarea independenta a indatoririlor
familiale, extrafamiliale, fenomenul de responsabilitate a membrilor familiei, si
fenomenul de diminuare a nucleului familiei, sau cele de provocare a tensiunilor in
mediul familial, deteriorarea stucturii familiei.
!. amilia sistem interactional
/ucrarile subliniaza rolul satisfactiei emotionale, impostanta sistemului de
imagini pe care fiecare si-l formeaza despre sine, celalalt si modalitati de combinare a
imaginii compatibile orientate fie spre pozitiv fie spre negativ.
"
Curs 2
"O#O$%"&%
1. 'inamica si specificul formelor familiale
a( amilia de tip traditional sau extins
;rigine = ca debut se pierde in existenta timpului, radacinile sale nu sunt
delimitate de o perioada, de un eveniment, de un debut cu o anumita semnificatie
cunoscand o evolutie cvasiuniversala.
/a noi exista si azi in anumite locuri avand o incarcatura specifica ce poarta
amprenta etnic traditionala. /a familia care a debutat mai ales in sistemul involuntar si
care are cea mai larga longevitate de acest tip si patriarhal.
5a structura familia mixta a reunit mai multe generatii, fiecare avand valuri bine
delimitate si activ mereu in multe perspectiva unor finalitati. Prin excelenta ca structura
de tip ierarhic, dominata de un sistem tipic de autoritate, care e impusa de cel recunoscut
ca, cap de familie, persoana cea mai varstica ce diri)eaza intreaga organizare a vietii,
distribuirea rolurilor dar si aspecte de intimitate3 comunicarea, distribuirea bunurilor,
respectarea si aplicarea anumitor cutume cu caracter regulamentar, implinirea obligatiilor,
respectarea traditiilor, principalele indatoriri pentru fiecare membru in parte.
6azata pe autoritate, pe valoarea religioasa, pastrarea respectului intre generatii,
pe aprecierea trecutului, traditional al etniei, pe perpetuarea acestora.
Promoveaza un ceoficient de integrare in viata familiei bazat pe supunere, foarte
ridicat ceea ce asigura stabilitate, fidelitate ipusa si integrarea intr-un anumit cod de
conduita. Forta modelului cel puternic inpunadu-se ca o modalitatea de valorificare a
trecutului usurand si sistemul de exercitare a anumitor roluri unde se mentine identitatea
intre sex.
Dimensiunile diferite de la formatiuni ample pana la cea de tip alcatuita de cel
putin doua familii3 bunici, parinti, copii. Promoveaza un automatism cu deschideri in
privinta scopurilor si a formelor de satisfacere ale lor. $e bazeaza pe forme stationare,
sunt de tip circular, sunt mentinute fenomenologic. &cestea sunt o forma speciala de
homeostazie de tip intergenerational, extrapolata de la individ la familie, unde prezentului
nu I se ofera o alta pespectiva decat trecutul, deschizandu-i-se o directie catre ceea ce a
fost. ; familie dominata de automatism ce incearca sa acopere chiar viata afectiva.
Functia esentiala a acestui tip de familie e perpetuarea si socio-famializarea si nu
dezoltarea personalitatii partenerilor.
;data cu revolutiile industiale apar modificari substantiale in planul social,
economic, ocupational, ce au condus treptat la aparitia unui nou mod de familie.
>
b( amilia nucleara
5osntituita din cei doi soti si copii lor necasatoriti, proprii, comuni sau adoptivi.
$pecific este suportul afectiv, care se bazeaza pe rolul de comunicare afectiva,
sustinere si de apreciere la nivelul de pasiune. Personalitatea pentru parteneri e un criteriu
esential de atractie si de investire a unor proiectii.
Insista pe valorizarea acelor elemente de natura sa stri)ine conturarea identitatii
de gen si a sinelui, identitate cu drepturi din ce in ce mai recunoscuta de catre parteneri si
in planul independentei si a actului de decizie.
De tip insitutional prin care se promoveaza demoratizarea existentei partenerilor
de tip familial, subliniind respectarea a drepturilor cuprinse in acte normative. Egalitatea
intre soti in cla genetic, cultural reprezinta un element de natura sa asigure durabilitatea si
flexibilitatea. In timp incercarile de emancipare ale familiei eu dus unele modificari in
viata semnificand diviziune a rolurilor la nivel familial nuclear.
E tipul de familie ce instituie un anume egal in impartirea, exersarea si
evaluarea sarcinilor de rol parental.
Prin separarea cuplului con)ugal de parinti, frati, alte rude, familia nucleara a
pierdut in volum, dar a condus totodata la cresterea gradului de intimitate intre soti si a
accentuat responsabilitatea parintilor fata de copii.
&u aparut anumite fenomene legate de fenomenul intimitatii3 se dezvolta o
competenta relationala ce implica raspunderea dezvoltarii unor noi capacitati de adaptare
a unui la celalalt, si la viata de parinte, competenta relationala implica un ridicat grad
privind cearta celor doi parteneri pe plan comportamental3 intr-un cuvant atitudine,
deprinderi, obiceiuri, evaluari si autoevaluari in raport cu partenerul, dar si fata de copii.
Dezvoltarea si un fenomen de *creativitate socio-familiala, impusa de
necesitatea adaptarii propriului rol la multitudinea cerintelor si dezvoltarea unor roluri
inca necunoscute, implica dezvoltarea capacitatii de a depasi obstacoce si de a raspunde la
ceea ce e cerut acum si aici.
&lt fenomen prelungeste rezistenta partenerilor la viata de tip familial cat si la
relatia cu alte familii, ce sunt mai extinse mai ales in perioada de tinerete a cuplului
pentru ca pe masura ce copii a)ung la un anume prag al independentei relatia sa se
diminueze, ingustarea relatiei are o rezonanta avanta)oasa, contribuie la cresterea relatiei
dintre parteneri.
In familia nucleara sunt prezente instabilitatile afective, fiind 8 emotional ce
depasesc divortul )uridic ca si neintelegerile, de fapt dintre parteneri si dintre parinti copii.
; serie de fenomene negative apar si pentu ca se anga)eaza in viata de familie persoane ce
in prealabil nu sunt pregatite pentru asa ceva, si care nu a)ung sa constientizeze
complexitatea rolurilor de sot, sotie, parinte refuland adaptarea diferitelor roluri, ori
pentru viata de familie, ori ca in prealabil sa existe o anumita pregatire inceputa chiar din
pubertate, bazate pe modelul familial. .rebuie sa existe informatii si atitudini pregatitoare
mai mult sau mai putin asimilate 9atasament, comunicare, ascultare si unitate dintre
cuvant si fapta.:
In multe tari doar una din 7 familii de acest gen devine inca reprezentativa
pentru tipul de familie moderna. In alte societati ea e pe cale de disparitie si nu respecta
!
dupa studiile lui Pocs decat intre 7-(#? din totalul familiei fiind concurata de alte
incercari de convietuire intre parteneri. In prezent e tipul de familie ce indeplineste cel
mai sigur principalele functii ale familiei statornice de secole, structurate de la un mediu
la altul prin modul privind implicarea si cooperarea intre soti, promovarea si dezvoltarea
relatiilor interactionale cu respectarea identitatii de sex si de gen intr-un cadru legitim
constient acceptat, privind functia procreativa in termeni de asteptare, de sperante privind
perpetuarea vietii, relatiilor de descendenta si functia de socializare si de educatie.
Dupa (@7# studiile cu caracter interactional privind familia a intrat intr-un
declin de structura, organic si longevitate, asa se explica si cresterea imprevizibila a
divorturilor )uridice.
&&. "O'&&C%R& ') S*RUC*UR%
In societatea contemporana apar de la o perioada la alta forme derivate de
convietuire. $-a impus conceptul de familie restransa. 9spre sfarsitul sec 4#:. .inand cont
de expectantele genului familiei, dar si de la viata, profesie si de la alte drepturi ale
omului.
Familia existenta e un concept generic ce cuprinde3 concubina)e, casatorii
deschise, cuplul fara descendenti, familie reconstituit, celibatul, coabitarea concesuala,
homosexualitatea. In esenta aceste forme au un numitor comun in planul diviziunii
sexuale a rolurilor, incercand un compormis intre cele doua sexe pentru ca deopotriva si
viata particulara si ce publica sa evolueze anga)and valorizari de ambele parti.
Forme3
a: familia mixta 3 prin casatoria a doi parinti singuri sau divortati, fiecare avand
sau nu copii sau cu copii comuniA specific coabitarea comuna, spatiu comun,
cerinte, recompense, sanctiuni de tip mixt si cu relatia intre copii vitregi si
parinti sau intre copii comuni si parintii noi mult sau noi putin de acceptat.
5onstituie o varianta ce nu reprezinta anumite probleme pentru cei in cauza,
cu conditia sa reziste la depasirea anumitor dificultati. &doptarea parintelui
la un copil care nu e al lui sau care nu il accepta. Intre noul sot vitreg si
mama, diferenta de conduite, modele, de natura materiala. $tructura de
personalitate ce nu se cunosc decat die superficial, fie ocazional.
b: Familia monoparentala 3 asimetrica, un singur parinte si parintii acestuia,
datorita decesului, divortului, abandonului, convingerii de celibat, cerintele
de tip religios, copii nascuti in afara casatoriei. Este foarte frecvent in $1&
familia respectiv parintele cel mai des 9exceptand familiile de negri peste
>#? din copii sub (B ani locuiesc cu mama, pt albi ( din (! copii:. &par
dificultati preluarea de rol, in supraveghere,preluarea si exersarea unor
patternuri de autoritate.
c: 1niunile libere3 au ca principiu depasirea fidelitatii in relatia diadica, de
aceea propun un relatiile sexuale de tip multiplu, infidelitatea e ridicata la
7
rang de principiu de convietuire. Depasesc fixatia mai mult sau mai putin un
partener viata e intr-o continua reinnoire interactionala fara replici, regrete,
conflicte.
d: Familia comunitara3 apropiate de hippC, extinse abereaza principiul iubirea
cu toti, de acea viata sexuala nu respecta nici una din familiile de identitate,
de gem, practicand relatii de grup. Fiecare barbat e sotul tuturor femeilor e
bun pentru toti cei din grup. Nu exista )ana si respect.
e: 5oabitarea consensuala3 forma de cuplu cu persoane de sex opus, fara relatie
de casatorie, realizeaza toate functiile din familia nucleara, poate fi o
coabitare premaritala inteleasa ca o varianta prin care partenerul are sau nu
dorinta de maria). &cceptiunea de consensualitate ca sens de viata, bazata pe
consimtamant, riscuri, intelesuri mutuale.
f: -rupul de homosexuali 3 cunosc un ascendent puternic din punct de vedere
numeric sub raportul incercarilor de organizare, recunoastere si respect. .ot
mai multe capitale stri)ina traiul in comun sub aceasta acoperire de
homosexualitate, ofera libertati, restrang interdictiile, prote)eaza viata de zi
cu zi, dar si atentionarea guvernelor asupra necesitatii respectarii drepturilor
acestora. 5omunitatea de acest tip se organizeaza de regula in anumite zone
devenite preferentiale3 baruri, cluburi, bai publice si chiar in )urul bisericii.
In conduita lor de vehiculeaza un limba) foarte incarcat de semne, gestica,
mimica, vestimentatie, reactii, metafore, valori ce sunt catalogate drept
forme de conduita obligatorie. Prezinta cateva trasaturi specifice3 forma
fizica, atractivitatea psiho-somatica, vehiculeaza nume de tol sa impuna
dominatie, supunere, asculta si respecta anumite contracte nescrise cu privire
la conuita de sex. .otul de subordoneaza relationarii de tip homosexual
ma)oritatea barbatilor nu se orienteaza si nu prefera viata de cuplu, un
homosexual poate avea pana la > aventuri pe seara cu persoane diferite, fara
ca sa aiba obligatii fata de ei. 5oabitarea se supune unui ritual foarte strict, se
semneaza conventii pe anumite perioade timp, termene, si cu anumite
indatoriri de sustinere, securizare, satisfacere a dorintelor. Exista delimitari
in privinta relatiilor, obligatiile fiind mult mai mari pentru partenerul activ,
care trebuie sa aiba gri)a de perspectiva. /a barbati (D> accepta viata de
cuplu, la femei "# ?. Desfacerile sunt furtunoase dramatice cu consecinte
greu de suportat pentru ambele parti. $e patrunde foarte greu intr-o uniune
de)a constituita, iar identitatea se construieste pe masura ce traverseaza un
volum de acte de supunere.
B
CURS 3
"O')+) CU+*UR%+) PR&,&#' S*RUC*UR% %"&+&)&
5ercetarile avanseaza ideea fiind ca dupa (@@# s-a lansat un nou model cultural al
structurii familiei. Punctul de rezistenta e dat de tendinta de egalizare a participarii sotului
la problemele cheie, la constituirea si evolutia maria)ului. Dintre acestea3
- procurarea venitului si repartizarea acestuiaA
- asigurarea conditiilor minime materialeA
- egalizarea la activ din cadrul familieiA
- educatia si socializarea copiilor.
&cest model sustine 'itrofan, prezinta atractivitati privind3 flexibilitatea si
fluenta conduitelor de rol marital, cu cat tendinta de egalizare a raspunderilor celor doi
soti va fi mai apropiata de satisfactie, cu atat longevitatea va fi mai mare.
'odelul devine atractiv pentru sanatatea psihica a descendentilor, si pentru
dezvoltarea acestora, cu un mediu de natura sa promoveze deopotriva respectul fata de
ambii soti si deschiderea fata de comunitate.
'odelul respectiv asigura de (# ori mai mare frecventa satisfactiei con)ugale in
raport cu insatisfactia.
(. "odelul cultural de rol parental si filial
$e prezinta in paralele doua modele3 traditional si si model pentru mama, tata si
copil.
a: 'odelul mamei moderne
ol foarte mare, acorda intaietate suportului afectiv, de natura sa simta
admostfera ludica, ce contribuie la cresterea si dezvoltarea relativ armonioasa, completa a
copiilor. Nu mai primeaza rolul mena)er, dar nu e ignorat, dar e acoperit si de catre sot.
Primeaza alte preocupari3 dimensiunea dedicata familiei, viata profesionala, personala si a
copiilor si pentru echilibrarea programului de supraveghere a copiilor obligatiile se 8..
b: 'odelul tatalui modern
&sigura suportul economic, paternitatea ramane un privilegiu, isi asuma
raspunderea, indeplinita mai bine de ">? incomplet, se implica in cresterea si educatia
copiilor, manifesta si severitate si intelegere, e animat de indeplinirea unor scopuri
familiale imediate si de siguranta profesionala. $e implica alaturi de sotie la treburile
casnice.
c: 'odelul de rol al copilului
5opilul model este cel care traieste initial sub tutela parintilor, pe care ii
iubeste si ii asculta si reprezinta initiativa, doreste sa fie liber, 8D . prezinta competenta
relationala, dezvolta proiecte bazate pe eficienta, incercare, competitie, experienta de
natura sa contureze un ideal profesional.
@
4. actorii ce actionea-a pentru cresterea coe-iunii cuplului ./evingel(
a: &tractiile interne3
Depind de3
- stima si afectiunea reciprocaA
- dorinta sotilor de a avea o viata comunaA
- existenta unei locuinte propriiA
- compatibilitate sexualaA
- nivelul apropiat al educatiei, ocupatiei, venitului,
mediului de provenientaA
- piedicile sau factorii de disolutie, principalul factor il
reprezinta existenta copiilor mai ales la culturile asiatice,
sentimentul de respect fata de contractul social incheiat
prin casatorie, grupul de prieteni, de rude, cunoscuti ce se
opun desfacerii casatoriei.
b: Principalii factori ce atereaza coeziunea3
- neintelegerile, conflictele intre cei doi, divergente de
opinii, montalitateA
- participarea unuia dintre acestia la un grup de relatii,
prieteni de tip cianofag fata de care celelalt manifesta
respingere.
- elatii extracon)ugale.
<. Pregatirea tanarului pentru alegerea partenerului
Din pespectiva istorica ca problema ce a traversat o traiectorie contorsionata
supusa unor neintrerupte schimbari, de la forme de natura traditionala dominata de criterii
economice, normative, culturale, etnice, axate pe rate specifice la afectivitate psiho-
somatica, suport afectiv sexual, competenta psiho-sociala.
Difera de la o cultura la alta chiar daca in familia traditionala frecventa este de
natura sa precizeze cine e indreptatit sa se casatoreasca, pentru cine poate opta, sarcinile
parintesti, sa asigure o casatorie avanta)oasa copiilor, rolul intermediarului.
(. 'otivele de familie moderna
Intimitatea, gratificatii de tip mutual, 8.. de companie reprezinta pentru existenta
unui suport gregar de tip uman, nevoia de autorealizare prin egalitate, da senzatia de
simetire interactiva. &utorealizarea e
888888888888888888888888888888
1nul din cei mai cunoscuti psihologi 8 a identificat urmatoarele raspunsuri la o
ancheta centrata pe intrebari3
- compatibilitate sexualaA
- teama de singuratateA
- nevoia de prieten, de a fi8
(#
- siguranta financiaraA
- fuga de restrictivele parentaleA
- dorinta de fi 8 si pentru altul.
&utorul mentioneaza principalele raspunsuri pentru cei care nu se casatoresc3
- teama de a nu perpetua modelul traditional al familieiA
- neincrederea in sexul opusA
- refuzul de intimitate.
$eptimiu si &dina 5helcea in (@@> si (@@B au identificat urmatoarele cinci tipuri
de motivatii maritale3
- >(,>? dorinta de a continua intr-un mod corespunzator cat mai apropiat viata
cotidiana a cetatenilorA
- <!, < ? conformismul financiar si socialA
- !? insuportabilitatea situatiei prezenteA
- <? satisfactiileA
- <? siguranta unui viitor.
&utori sesizeaza diferenta intre sexe3 barbatii ><? apreciaza conformismul social,
iar femeile (B?.
5are e motivatia de mentinere3
- Prezenta copiilorA
- ealizarea in comunA
- ;bligatia fata de familieA
- FericireaA
- $peranta iubireaA
- .ransferul pozitiv si personala catre celalalt.
4. 5riterii psihologice de alegere a partenerilor
$-a stabilit o lista de particularitati referitoare la 3
- aspectul exteriorA
- trasaturi psihologice la nivelul de personalitate, atitudini, inteligentaA
- stare materiala, cariera prezenta, posibila, relatii, mostenireA
- cerinte si valori fata de sex rol, gen-rol, religioasaA
- preferinte pentru bi)uterii, opere de artaA
- interese speciale si abilitati.
/ista se compartimenteaza in doua3 trebuie = e bine si8
&propierea se face prin pasi, numai ca trebuie facuti din ambele parti, sa se
intalneasca in comun un ideal de mi)loc.
.recerea de la dorinta in realitate coincid in acest caz cu trecerea de la trebuie = e
bine si astfel incat sa asiguram un fundament realist si statornic evitand hazardul.
((
<. .eoria lui %aeicoff si davis = teoriile fliltrului.
a: teoria proximitatiiA
b: similaritate complementaritateA
c: atractia persoaneiA
d: compatibilitateA
e: alegere.
a: lirtrul proximitatii
In prezent a ales la familia extinsa medii rurale, localitati izolate, partenerii se
casatoresc pe criteriul proximitatii3 scoala facuta impusa, locul de munca.
b: liltrul similaritate0complementaritate
$imilaritatea corespunde proverbului *cine se aseamana se aduna,, de vassta,
rasa. Predomina si similaritatea morfologica.
5asatorii intre persoane cu tulburari psihice cu predispozitii similare pentru a
interactiona in patologic. &par similaritati la persoane cu diferente deficitare. 5ea mai
semnificativa este similaritatea cea de tip intelectual intre soti.
5omplementaritatea este un fenomen psiho-social opus, alegerea partenerului se
bazeaza pe atractia elementului la celalalt ce care nu il poseda alegatorul. 5asatoriile au la
baza anumite patternuri de natura sa asigure mutual siguranta, conflictele si atasamentul.
Persoanele timide, supuse, sunt atrase de persoane puternice, dominante chiar daca
evolutia lor e amenintata.
5omplementaritatea apare si sub aspect fizic, psihosomatic, psihosocial.
5uplurile acestea au longevitate crescuta in comparatie cu similaritate, pentru ca in
primul caz fiind lafel se automatizeaza se devitalizeaza.
c: lirtrul atractie personale
Primeaza afinitatea afectiva, pentru ca se bazeaza pe elementul su8. $i 8., pe
mecanismele biochimice, pe similaritate de tip bioenergetic, pe corespondente de tip 8.
5u caracter de compatibilitate. Pot genera structuri de cuplu bazate pe similaritate
9pulsiuni, dorinte: sau pe complementaritate. &tractia pentru celelalt poate fi provocata si
de modalitati erotice3
- expresivitate senzitiva 9conturul buzelor, ochilor:A
- comunicare non-verbala 9priviri, miscare, gestica:A
- capacitati empatice 9intuirea dorintelor, asteptarilor celuilalt:A
5onstructizarea motivelor alegerii partenerului conduce la intarirea si chiar
permanentizarea valorizarii celuilalt, aparitia unor noi metode de mai buna cunoastere a
propriei persoane, a unei noi trebuinte de comunicare cu si pentru altul.
Evolutia relatiilor depinde de cum stie fiecare partener sa patrunda in aria
cogniscibila a celuilalt 9sa vezi mereu partea plina a paharului:. $i de pastrerea unoi
atitudini care sa conduca la surpriza, imprevizibil, spre coevolutie.
(4