Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Psihopedagogie speciala
Prostitutia
(lucrare de an)
Student: Vasile Gabriel
Profesor: Mariana Neagoe
Cuprins
1. Introducere 3
2.Definitii ale prostitutiei 8
3.Atitudinile vis-a-vis de prostitutie de-a
lungul tipului
12
3.1. Prostitutia in !recia antica 12
3.2. Prostitutia in "oa antica 1#
3.3.Prostitutia in Evul $ediu 1%
#."egleentarea prostitutiei in perioada
conteporana.
1&
'.Prostitutia ca e(presia a discriinarii feeii 23
%.)au*e si otivatii ale e(ercitarii prostitutiei 3+
%.1. E(plicatii psihologice si psihiatrice
ale prostitutiei
3+
%.2. Sociali*area in cariera si rolul de
prostituata
#1
%.3. ,eorii si cercetari psihologice in
doeniul prostitutiei
##
+.Sindroul stresului post-trauatic la
prostituate
#%
8.Prostitutia in "oania. #&
&.-i.liografie '+

1. Introducere. Cateva notiuni despre
sexualitatea umana
Se(ualitatea uana in general si cea devianta
in special repre*inta o teatica fascinanta/ care
anga0ea*a deopotriva 0udecati orale si evaluari
stiintifice. 1rice discutie in acest doeniu iplica
referiri la oralitate/ oravuri/ traditii si o.iceiuri
apartinand unei societati. Astfel se(ualitatea nu
este nuai o pro.lea de .iologie uana/ ci o
pro.leatica cu continut social si cultural/ care
intra in aria de preocupari a sociologilor/
psihologilor/ psihiatrilor/ antropologilor/ istoricilor si
0uristilor.
1 lunga perioada de tip pro.leele legate de
se(ualitatea uana au fost supuse pre0udecatilor
confor carora orice discutie despre se( era
calificata ca fiind iorala/ indecenta sau opusa
conventiilor luii sociale. Aceste pre0udecati
corespundeau de fapt unui gen de 2castrare
intelectuala2 aflata in concordanta cu spiritul luii
.urghe*e. 1 are parte din ele transpar si asta*i
in atitudinile unor categorii de pu.lic pentru care
se(ualitatea repre*inta o pro.lea prea intia si
prea 2secreta2 pentru a fi un su.iect de interes
colectiv. -ineinteles/ ulte din pre0udecatile de
altadata au fost inlaturate o data cu larga
raspandire a esa0elor ass-edia cu privire la
se( si cu aplificarea preocuparilor in doeniul
educatiei se(uale.
Spre deose.ire de se(ualitatea pur .iologica
caracteristica regnului anial/ se(ualitatea uana
este arcata de influenta factorilor sociali si
culturali/ de presiunile e(ercitate de norele si
valorile sociale/ care controlea*a ipulsurile strict
.iologice si le canali*ea*a spre cai de*ira.ile din
punct de vedere social. 3iata se(uala a oului este
ai putin o functie a unor necesitati .iologice pure
si ai ult o e(presie a conduitelor si atitudinilor
odelate de societate. Data fiind diversitatea si
varia.ilitatea culturala nu se poate spune ca e(ista
un singur odel cultural al se(ualitatii uane in
functie de care sa se poata 0udeca 2a.aterile2 sau
forele de 2devianta2/ ci e(ista o pluralitate de
odele in raport cu care devianta se(uala devine o
notiune relativa/ astfel ca ceea ce intr-o anuita
societate poarta eticheta de deviant/ in alte
societati sau perioade istorice este definit ca un
fenoen noral.)hiar si in cadrul aceleiasi
societati e(ista fore varia.ile de se(ualitate si
grade diferite de toleranta fata de a.aterile de la
odelul evaluat ca fiind socialente de*ira.il.
3iata se(uala se i.ina cu intreaga istorie si
evolutie uana. In tot cursul istoriei uanitatii
se(ualitatea s-a aflat intr-o stransa legatura cu
agia/ religia si traditiile legate de cultul sacrului.
$arile *eite asiatice erau divinitati ale rodniciei si
fertilitatii/ slu0ite atat de fecioare/ cat si de
curte*ane. 1rice feeie tre.uia sa petreaca cel
putin o noapte in teplul *eitei .a.iloniene $4llita
practicand orgia cu caracter sacru. 5a una din
populatiile africane nuntile si nasterile geenilor se
sar.atoreau prin orgii. In Prusia orientala e(ista
o.iceiul ca o feeie goala sa earga pe cap si sa
seene a*area. In Finlanda/ seintele erau
aduse la cap in caasa enstruala/ in pantoful
unei prostituate sau in ciorapul unui .astard pentru
ca/ prin contactul cu o.iecte purtate de persoane
eroti*ate/ ele sa-si sporeasca rodnicia. In unele
ritualuri indiene/ .oa.ele de ore* intruchipau
spera fecundatoare. In )hina cu ulta vree in
ura tinerii si tinerele intretineau in tipul
priaverii raporturi se(uale direct pe paantul gol
avand convingerea ca actul lor favori*ea*a
gerinatia. In "oania 2paparudele2 6feei nude7
se cufundau in apa pentru a inlatura seceta.
In Evul $ediu se(ualitatea a fost influentata in
are asura de dogele religioase ale -isericii
catolice. Astfel erau condanate placerea erotica si
relatiile se(uale/ acordand o inalta pretuire
virginitatii/ castitatii si celi.atului. Singura
0ustificare a se(ualitatii o repre*enta procrearea/
se(ualitatea ca atare fiind considerata o dorinta
carnala cu caracter anialic/ care ipiedica
antuirea sufletului."egleentarile cu privire la
se(ualitate ela.orate de .iserica crestina au
odelat in cea ai are asura convingerile si
norele e(tistente in societatile oderne ori
conteporane. Ideile cu privire la pacat si rusine in
aterie de se(/ opinia larga raspandita ca
se(ualitatea are un caracter privat/ sacru/ otiv
pentru care viata intia a indivi*ilor tre.uie
ascunsa indiscretiei pu.lice/ regleentarile si
norele cu privire la oralitatea
coportaentului se(ual nu sunt altceva decat
preluari ale vechilor arguente religioase care
considerau pro.lea se(ualitatii un re*ult si o
sursa a 2raului2/ a pacatului/ a eleentelor ipure.
Spre deose.ire de alte societati/ in care
se(ualitatea era considerata o sursa de
regenerare/ in societatea occidentala ea era
asociata cu pacatul si viciul. In Evul $ediu teologii
considerau ca orice alta po*itie in afara celei
perise 6.ar.atul deasupra/ iar feeia dedesu.t7
senifica o 2lucrare a Satanei2. In pofida acestor
regleentari severe/ se(ualitatea era larg
raspandita si practicata chiar de preoti/ chiar in
forele ei cele ai deviante. $anastirile erau
adevarate 2case de pier*anie2 deseori/ unde se
practicau cele ai perverse acte se(uale.
Dintre toate ariile de devianta se(uala/
prostitutia a captat cel ai ult atentia si interesul
profesional al sociologilor. 8n aseenea su.iect
pare 0ustificat din ai ulte ratiuni. In priul
rand/ prostitutia este o profesie/ 2cea ai veche
din lue2/ o ocupatie la fel ca oricare alta/
caracteri*ata de etode/ tehnici/ stiluri de viata si
strategii de lucru/ grupuri profesionale/ fore de
speciali*are/ nore si valori distincte. In al doilea
rand/ prostitutia/ institutionali*ata sau
neinstitutionali*ata repre*inta o pro.lea sociala
iportanta cu aspecte orale/ 0uridice/ religioase/
edicale/ econoice si culturale. In al treilea rand
prostitutia este unul din cele ai .une e(eple
pentru anali*a evolutiei in tip a definitiilor in
aterie de 2devianta se(uala2/ orice conduita
etichetata ca fiind devianta avand un caracter
relativ pentru ca depinde de nore si traditii.
8nii sociologi considera ca prostitutia e(ercita
o serie de functii .enefice pentru sociali*area
se(ualitatii in directii de*ira.ile/ dar altii o
aprecia*a ca pe o pro.lea sociala pentru ca
iplica ioralitatea 6se(ualitatea de tip coercial7/
e(ploatarea corpului feeii in .eneficiul .ar.atului/
asocierea ei cu alte activitati ilegitie
6infractiunea/ traficul de droguri7 si raspandirea de
.oli venerice si a .olii SIDA.
2.Definitii ale prostitutiei
In li.a latina ver.ul 2prostituo2 desena actul
de e(punere pu.lica pentru si inainte de van*are.
,erenul avea doua senificatii principale9 a oferi
6a se oferi7 si a sacrifica 6a se sacrifica7. Plecand
de la acest sens etiologic/ a0oritatea definitiilor
vi*ea*a aspectul coercial al traficarii trupului.
Definitia juridica se refera la fapta
repro.a.ila a unei persoane care practica relatii
se(uale in scopul de a-si asigura diferite avanta0e
ateriale. )odul Penal roan califica prin articolul
328 prostitutia ca un tip de infractiune care consta
in 2Fapta persoanei care isi procura i0loacele de
e(istenta sau principalele i0loace de e(istenta
practicand in acest scop raporturi se(uale cu
diferite persoane2 fapta pedepsita inainte de 1&&3
cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani/ iar dupa aceasta
data se pedepseste cu inchisoare de la % luni la #
ani. Dar in toate tarile definitiile prostitutiei din
codurile 0uridice lasa sa se intrevada faptul ca
aceasta conduita se(uala este va*uta ai ult ca
o violare a oralitatii pu.lice si nu ca o infractiune
propriu-*isa. De aceea sociologii si criinologii
occidentali o incadrea*a in asa-*isele 2crie fara
victie2. Pe de alta parte prostitutia pare pentru
a0oritatea legislatiilor un delict e(clusiv feinin/
desi ar tre.ui incriinate in egala asura actele de
prostitutie coise de .ar.ati 6prostitutia
asculina7 si copii 6prostitutia 0uvenila7. Prostitutia
asculina pare ai putin vi*i.ila dar oricu
e(ista. Dar pentru ca societatea conteporana
este caracteri*ata de preeinenta valorilor 2culturii
asculine2 si in care po*itiile de putere sunt
acaparate de .ar.ati/ actele cu caracter ioral
coise de feei sunt ult ai e(puse opro.riului
pu.lic si ult ai sanctionate decat cele savarsite
de .ar.ati. Astfel .ar.atii doina feeile in
relatiile se(uale/ econoice si failiale/
considerandu-le ca o fora de proprietate se(uala
ce tre.uie inter*isa altor .ar.ati. Ei considera
ioralitatea feeii ult ai culpa.ila si ai
respingatoare decat cea care caracteri*ea*a
.ar.atul. De altfel/ nu prostitutia ca atare este cea
condanata/ ci feeia care este prostituata. Asta
e(plica de ce prostitutia asculina in .eneficiul
feeilor este relativ ai rara. -ar.atii care se
prostituea*a nu sunt condanati atat pentru
caracterul ioral al acestui act/ cat pentru faptul
ca isi asua un rol preponderent feinin.
Cea mai simpla definitie a prostitutiei o
considera o fora de utili*are a stiularii se(uale
pentru a atinge scopuri nonse(uale. Alte definitii
pun accentul atat pe caracterul proiscuu al
relatiei se(uale intretinute de cu prostituatele/ cat
si pe finalitatea econoica a activitatii intreprinse
de acestea. 1 astfel de definitie este uratoarea9
prostitutia este o relatie intre o feeie devalori*ata
din punct de vedere social si un client respecta.il/
desfasurata intr-un aran0aent econoic destinat
activitatii se(uale. )a si in ca*ul altor profesii din
econoiile de tip capitalist/ prostitutia iplica forta
de unca a carei activitate are ca scop principal
lupta pentru e(istenta. Anga0area in relatii se(uale/
la fel ca van*area de asini u*ate/ este o
tran*actie coerciala. Feeile/ la fel ca asinile/
sunt tratate ca arfuri sau o.iecte de van*are/
confor eticii societatii capitaliste. 8nii autori chiar
le denuesc pe prostituate 2lucratoare in industria
se(ului2 6in engle*a9 se(:or;ers7.
O definitie clasica a fost ela.orata de
!eoffre4 $a4 care a caracteri*at prostitutia prin
uratoarele trei coponente9
a. plata priita in schi.ul relatiei se(uale
6poate consta in .ani/ diferite daruri sau
distractii7
.. proiscuitatea sau caracterul ioral al acestei
relatii se(uale/ asuata in od voluntar
c. indiferenta eotionala.
O definitie mai completa si ai relevanta a
dat-o <ennifer <aes/ nuind prostitutia un
schi. se(ual in care recopensa include patru
factori principali9
a. .anii 6acestia tre.uie considerati ca o fora
de schi. pur coercial si neeotional7
.. nuarul 6are7 de parteneri se(uali
c. gradul de cunoastere a acestor parteneri
d. gradul de rafinaent iplicat in relatia
se(uala.
Al doilea si al treilea factor diferentia*a aspectul
oral al prostituarii de cel legal/ pentru ca o
feeie care are prea ulti parteneri de se( este
etichetata ca fiind o persoana iorala/ in tip ce
feeia care are prea ulti parteneri/ dar nu-i
cunoaste dinainte/ este definita ca fiind o
prostituata. 8ltiul factor/ ce se refera la gradul de
rafinaent al feeii/ e(pria faptul ca feeia in
cau*a nu este prostituata daca foloseste strategii
de 2prostitutie invi*i.ila2. Aceasta fora de
prostitutie este ai putin e(pusa opro.riului
pu.lic/ fata de cea agresiva cu caracter clasic/
practicata la arginea stra*ii si caracteri*ata de o
su.cultura distincta 6haine tipatoare si fara gust/
li.a0 ostentativ/ o.scen sau argotic/ gesturi
indecente etc.7 E(ista ulte fore de prostitutie
deghi*ata/ chiar fore respecta.ile/ pentru ca
aceasta ocupatie sa raspunda cat ai adecvat
e(igentelor ipuse de societate. 5ocalurile de lu(
sau .arurile de noapte anga0ea*a deseori
2aniatoare2 6in 1ccident 2- girls27 care tin
copanie clientilor stiulandu-i sa consue cat
ai ulta .autura si priind un anuit procent
pentru fiecare sticla coandata. Ele sunt un fel de
seiprostituate pentru ca pe de-o parte ele
stiulea*a erotic clientii/ iar pe de alta parte nu
sunt o.ligate si uneori chiar li se inter*ice sa ai.a
relatii se(uale cu clientii. Si in alte profesii
6.alerine/ dansatoare/ cantarete etc.7 granita
dintre respecta.ilitate si prostitutie este foarte
la.ila. Deci/ prostitutia feinina poate fi adesea
disiulata in fore foarte su.tile si rafinate.
In ultia perioada/ datorita raspandirii
consuului de droguri in randul prostituatelor din
1ccident/ prostitutia este definita si ca o fora de
oferta se(uala in schi.ul .anilor sau drogurilor.
3. Atitudinile vis-a-vis de prostitutie de-a
lungul timpului
In diverse societati traditionale prostitutia nu
nuai ca nu era condanata dar constituia o parte
integranta a odului lor de viata/ a riturilor si
cereoniilor religioase. 3echii locuitori ai .a*inului
$editeranei/ Africa de 3est si India de Sud o
considerau chiar o practica sacra/ dedicata slavei
*eilor. Pria fora de prostitutie organi*ata din
istorie este 2prostitutia de teplu2 practicata in
locurile de rugaciune/ ca o 0ertfa adusa *eitatilor. 1
alta fora de prostitutie consenata de istorie a
fost 2prostitutia ospitaliera2 care consta in oferirea
o data cu ga*duirea trupul sotiei sau al fiicei/
practica raspandita la unele popoare arhaice si
ulterior la eschiosi. Se ai poate adauga si
2prostitutia cu caracter politic2 aintita pentru
pria data in cele.ra legenda a lui Sason si
Dalila.
3.1. Prostitutia in recia antica
In !recia antica/ caracteri*ata de lipsa egalitatii
intre se(e/ singurele feei care erau tratate ca
fiind egalele .ar.atilor erau prostituatele.
Prostitutia era acceptata ca un fapt 2noral2/ ca o
fora de negot 2cinstit2. Prostitutia era organi*ata
intr-un siste 2stratificat2 de la cele ai de 0os
prostituate care isi practicau eseria in .eneficiul
tuturor cetatenilor/ in lupanare 6plasate frecvent in
apropierea docurilor si pietelor pu.lice erau
deschise tuturor celor care puteau plati tarifurile
solicitate/ relativ odice7/ taverne sau pe stra*i/
pana la vestitele curte*ane nuite hetaire/ care
aveau o educatie aleasa si erau destinate
.ar.atilor din paturile alese 6generali/ politicieni/
artisti7. Prostituatele de strada isi gravau adeseori
pe talpa pantofului esa0ul 2urea*a-a2 care
raanea ipriat in sol. Atitudinea oficiala fata de
institutia prostitutiei era vi*i.ila prin nueroasele
teple si statui dedicate *eitei Afrodita Pandeos
6patroana prostituatelor7 diferita de Afrodita 8rania
6patroana dragostei si afectiunii7. =etairele erau
deose.it de apreciate si aveau o are influenta
asupra deci*iilor conducatorilor. Acestia considera
calitatile hetairelor ca o favoare oferita de *ei/
dedicandu-le versuri si ridicand in cinstea lor
statui/ adeseori din aur asiv.
3.2. Prostitutia in !oma antica
In "oa antica prostitutia era de aseenea
acceptata/ dar roanii o priveau ca pe un 2rau
necesar2. Prostitutia era tolerata dar
desconsiderata ca profesie iar prostituatele erau
acceptate nuai pentru raporturi se(uale/ nu si
pentru copania spirituala a .ar.atilor cu erau
hetairele in !recia antica. De aceea nici un senator
nu avea perisia sa se casatoreasca cu o
prostituata sau cu fiica unei prostituate. Pentru a
putea fi deose.ite de celelalte feei respecta.ile/
prostituatele tre.uiau sa poarte o toga scurta si o
itra aseanatoare unei .onete. In perioada
repu.licii roane legile inter*iceau .ar.atilor
casatoriti sa intretina alte relatii se(uale decat cele
din cadrul casatoriei. Dar aceasta era nuai o
o.ligatie forala pentru ca ulti .ar.ati recurgeau
la serviciile prostituatelor. Adolescentii ai ales se
initiau precoce in tainele se(ualitatii prin
interediul prostituatelor. E(istau ai ulte
categorii de prostituate9 cele de rand 6isi recrutau
clientii din strada/ nu erau inregistrate oficial iar
tariful practicat era ai ic7/ cele care lucrau in
lupanare 6recrutate din randul sclavelor de alta
nationalitate/ erau inregistrate oficial si plateau o
ta(a pentru a prii o autori*atie speciala de a-si
practica eseria7/ cele cu statut a.iguu care
lucrau in hanuri/ .rutari si .ai pu.lice si
curte*anele 6cele ai educate si instruite care
tineau copanie oficialilor/ poetilor/ scriitorilor si
erau ideali*ate in versuri7. 1 data cu epoca
iperiala prostitutia a devenit la "oa un adevarat
de*at pu.lic/ astfel ca in tipul floraliilor
6denuite astfel dupa nuele unei curte*ane/
Flora/ careia i se atri.uiau 2>.>>> de legaturi
reunerate7/ curte*anele deghi*ate in *eite se
de*goleau in aclaatiile ultiii/ dansau/ sareau
si luptau in ritul u*icii/ dansurile lor devenind
ai lascive si ai voluptoase in tip ce tinerii se
napusteau in arena si se produceau scene de
prostitutie pu.lica. In "oa antica insa prostitutia
era practicata si de .ar.ati/ sclavi sau eunuci/ ale
caror servicii erau utili*ate de atroane sau de alti
.ar.ati. E(ista si prostitutie 0uvenila practicata ai
ales in .aile pu.lice. 5a evrei prostitutia era
inter*isa feeilor din cultul o*aic/ dar era
tolerata cand era practicata de feeile de alta
nationalitate. In perioada .i.lica in counitatile
evreiesti nu e(istau .ordeluri/ prostitutia
desfasurandu-se in strada sau locuri pu.lice. Desi
era inter*isa/ in vechiul Israel prostitutia era
frecvent practicata si cantecele populare oagiau
farecele prostituatelor. 3echile Scripturi descriau
diferitele siretlicuri ale prostituatelor si pericolul de
a face afaceri cu ele. Evangheliile condanau
prostitutia si relatiile se(uale in afara casatoriei/
fiind calificata drept curvie si preacurvie. Atitudinea
lui Iisus )ristos fata de prostitutie pare totusi
neo.isnuita fata de conceptiile vechiilor evrei
aratand o atitudine toleranta fata de prostitutie.
3.3. Prostitutia in "vul #ediu
In Evul $ediu prostitutia a fost considerata
confor credintelor religioase un 2pacat2 dar a fost
practicata pe scara larga. 1data cu aplificarea
igratiilor si cu cresterea populatiei din cadrul
oraselor Europei/ in sec. ?II prostitutia a capatat o
are raspandire/ deterinand o serie de asuri
din partea autoritatilor. @ici acar in perioada
priei cruciade cavalerii nu se dispensau de
serviciile prostituatelor/ acestea insotindu-i chiar pe
capurile de lupta. In aceeasi perioada literatura
evlavioasa si-a propus ca scop principal 2salvarea2
prostituatelor de 2pacatul carnii2 confor cultului
Sfintei $aria $agdalena. In sec. ?I3 prostitutia a
inceput sa fie considerata ca un gen de
2concu.ina02 sanctionat de autoritatile regale si
ecle*iastice. $asurile vi*au in special casele de
toleranta/ pe patronii acestora si pe pro(eneti.
8nele orase din Italia au ela.orat decrete speciale
de e(pul*are a prostituatelor. 5a Paris
supravegherea prostitutiei a fost incredintata unui
oficial al regelui. Au aparut si sta.ilirea o.ligatiei
prostituatelor de a i.raca haine de diferite culori.
In !erania fiecare oras avea culoarea lui
distinctiva pentru prostituate 6de e(eplu la
Augs.urg verde/ la 5eip*ig gal.en si la Aurich
rosu7. In aceeasi perioada au aparut priele
e(plicatii ale cau*elor prostitutiei9 saracia/ lacoia
feeii/ desfranarea ei/ influenta astrelor asupra
nasterii etc. Secolul ?3 pare sa fi fost perioada de
cule a prostitutiei cu caracter pu.lic/ tolerata si
chiar incura0ata de autoritati. Prostitutia a devenit
astfel o 2institutie de utilitate pu.lica2. 5a 3entia
e(istau chiar liste pu.lice cu adresele prostituatelor
si tarifele lor/ iar la Di0on/ localitate cu nuai 2'>>
de locuitori e(istau un .ordel pu.lic si optspre*ece
.ordeluri private. Prostituatele erau ipartite
ierahic astfel9
a. prostituatele care locuiau si isi practicau
eseria in case de toleranta unicipale
6aveau statutul cel ai inalt si erau cel ai
prote0ate/ .eneficiind de drepturi7
.. prostituatele plasate in .ai pu.lice cu caracter
privat
c. prostituatele din casele de toleranta din sud/
patronate de 2adae2 unde se refugiau de
o.icei profesionistele varstnice
d. prostituatele de strada/ dependente deseori de
un pro(enet cu rolul de protector/ o de
afaceri/ iu.it si para*it.
"estrictiile erau putine si vi*au ai degra.a
segregarea prostituatelor de fetele si feeile
respecta.ile decat eradicarea prostitutiei. E(istau
ordonante speciale care sta.ileau *onele unde
prostituatele puteau locui sau unci/ o.ligatia de a
purta diferite sene distinctive/ de a nu fi pre*ente
in pu.lic in anuite se*oane/ de anu practica alte
fore de coert/ restrangerea clientelei 6evreii/
.ar.atii casatoriti si tinerii su. paispre*ece ani
aveau accesul inter*is la .ordeluri7. 5egea era insa
prea putin severa.
2"epresiunea se(uala2 a inceput la sfarsitul
Evului $ediu si a continuat in Epoca oderna. In
sec. ?3II prostitutia era considerata o practica
coplet 2vicioasa2 atat pentru prostituata cat si
pentru clientul sau. Astfel/ prostitutia a devenit o
eserie stigati*ata si apreciata ca o 2rusine2
pentru societate. Principala revolutie sociala si
politica a 1ccidentului odern a repre*entat-o de
fapt represiunea se(ualitatii ilegitie si gene*a
unei noi orale se(uale ase*ate su. senul
respecta.ilitatii .urghe*e. 1rice relatie se(uala in
afara uniunii onogaice era considerata ipura
si sanctionata. In sec. ?3II-?3III virginitatea a fost
declarata valoare sacra si pana si relatiile se(uale
lipsite de finalitate procreativa erau apreciate ca
prostitutie. In Franta autoritatile regale au
intreprins actiuni speciale de internare a
prostituatelor in noile spitale/ la un loc cu li.ertinii/
ne.unii si saracii. ,oate aceste asuri nu au putut
pune capat prostitutiei/ ci au deterinat
continuarea ei in diferite fore. @oul rol social
atri.uit prostituatelor in aceasta perioada pare
legat de reorgani*area rolurilor .ar.atului si
feeii/ opinia pu.lica neaiipartasind credinta ca
toate feeile sunt potential fiinte destra.alate sau
ca prostituatele a0ung sa e(ercite aceasta eserie
datorita tendintelor vicioase si desfranate. 8n
dictionar engle* din sec. ?3III definea prostituata
ca fiind o feeie care vor.este ilegal cu .ar.atii/
fiind 2adultera2/ 2concu.ina2 sau/ in cel ai rau
ca*/ o 2stricata2 care prieste .ani de la .ar.ati.
@oul tip de prostituata era o fata saraca/ o.ligata
sa se anga0e*e slu0nica in casa unor oaeni
.ogati/ unde este sedusa de stapan si raane
insarcinata. )a urare este nevoita sa paraseasca
societatea conventionala si sa anga0e*e in luea
prostitutiei pe care o va parasi daca va reusi sa
gaseasca un .ar.at care sa treaca peste
pre0udecati si sa-i redea respecta.ilitatea.
$. !eglementarea prostitutiei in perioada
contemporana
"egleentarile 0uridice conteporane in
doeniul prostitutiei feinine par ai rigidie si
ai infle(i.ile decat acelea din Evul $ediu. Daca
pana in sec. ?3 autoritatile priveau prostitutia ca
pe 2un rau necesar2/ util pentru societate care
tre.uie tolerat pentru a nu genera alte conduite
ult ai grave/ autoritatile perioadei
conteporane inter*ic coplet/ in unele tari/
prostitutia. De e(eplu in S8A/ cu e(ceptia
@evadei/ prostitutia feinina este inter*isa/ iar
patronii de .ordeluri/ prostituatele/ pro(enetii si
chiar clientii sunt sanctionati. ,otusi estiarile
arata ca nuarul total de prostituate din S8A se
situea*a la circa 2'>.>>>-'>>.>>>. In anul 1&#'
acest nuar se ridica la 1.2>>.>>> fapt e(plica.il
prin privatiunile deterinate de perioada
ra*.oiului. In @evada/ in anii B8> prostitutia era
legala in aproape toate districtele statului/ e(istand
#> de .ordeluri cu statut legal care aduceau
venituri anuale de 3-' ilioane de dolari. Aceste
.ordeluri sunt locali*ate in rulote speciale vopsite
in culori ro* sau violet cu nue sugestive ca 2$iss
Cit42/ 2$ustang "anch2 sau 2Pin; Puss4cat2
6tereni care in li.a engle*a desenea*a
organul genital feinin7. In 2+ din statele
aericane prostitutia nu este inter*isa/ nee(istand
nici o categorie 0uridica distincta iar prostituatele
sunt sanctionate nuai pentru vaga.onda0/ cu
inchisoare de la % luni la 1 an. In alte tari ca
Franta/ Italia/ Spania/ !erania/ 1landa/
Danearca/ $e(ic si Aerica de Sud prostitutia
este acceptata cu conditia sa fie practicata in arii
special desenate iar profesionistele sa plateasca
ipo*it. In Australia ea este o ocupatie legala/ dar
e(ista regleentari speciale care incriinea*a
anuite fore de prostitutie9 inter*icerea
.ordelurilor/ a acostarii/ a vaga.onda0ului in locuri
de interes pu.lic/ coportaentul indecent etc.
Acceptata este si in unele tari asiatice ca <aponia si
)a.odgea. In ,hailanda ea este inter*isa dar in
aceasta tara e(ista peste un ilion de prostituate.
In <aponia desi e(ista restrictii prostitutia este
raspandita iar pana acu cateva decenii e(istau
trei categorii de feei situate in afara feeilor
respecta.ile9 0oro 6lucrau in .ordeluri7/ 0ogo;u
6neautori*ate - pe stra*i sau in .aile pu.lice7 si
gheise 6cu statut siilar hetairelor din !recia
antica/ instruite special ca dansatoare si cantarete
pentru a tine copanie clientilor ceainariilorD
acestea nu erau prostituate ci feei aritate sau
concu.ine7.
In general legislatiile e(istente se ipart in trei
categorii9
a. sistee 0uridice prohi.itioniste care inter*ic
practicarea prostitutiei si sanctionea*a
prostituatele si pro(enetii 6in <aponia/ )hina/
,hailanda/ unele foste tari couniste/
"oania7
.. sistee 0uridice regleentariste care supun
prostitutia unor reguli stricte de e(ercitare
6Australia/ !erania/ 1landa/ @evada/ Alas;a/
Elvetia7
c. sistee 0uridice a.olitioniste care refu*a sa
recunoasca prostitutiei un statut legal
sanctionand prostituatele/ pro(enetisul si
racolarea clientilor
Dar prostitutia e(ista independent de caracterul
acestor regleentari/ chiar si in tarile cu legislatii
prohi.itioniste. A.olitionisul ca tip de siste
0uridic a dat nastere in diferite tari iscarilor
a.olitioniste care se ridica ipotriva oricaror
asuri 0uridice care perit coerciali*area
se(ualitatii/ ceea ce ar insena/ dupa parerea lor/
o grava atingere adusa drepturilor oului. Pentru
aceste iscari cu caracter feinist/ unite su. egida
Federatiei A.olitioniste Internationale 6pre*enta in
-ucuresti/ in aprilie 1&&#7 orice regleentare a
prostitutiei este iorala si lipsita de eficacitate.
Astfel/ pentru ei orice fora de prostitutie este
doar o fora degradanta de sclavie a feeii.
Alaturi de prostitutia feinina/ prostitutia
0uvenila este una dintre cele ai grave pro.lee
cu care se confrunta societatile conteporane. In
unele tari 6,hailanda/ Filipine/ )oreea de Sud/
,ai:an si 3ietna7 prostitutia 0uvenila este foarte
raspandita/ alaturi de cea feinina/ su. fora
2turisului se(ual2 care perite pedofililor din alte
tari sa efectue*e calatorii 2de placere2 in Asia/
pentru a gasi parteneri de se( aflati la varsta
inoratului. Se(-voia0ele 6se(-tours7 spre Asia
sunt organi*ate de diferite agentii care include in
pret un partener de se( 6adeseori un copil7. Fostele
tari couniste/ printre care si "oania/ au devenit
o alta piata de e(ploatare se(uala a copiilor.
E(tinderea retelelor inforatice a deschis noi cai
pentru difu*area/ prin interediul coputerelor/ a
pornografiei 0uvenile. Factorul principal care pare
sa e(plice acest proces de prostituare si e(ploatare
se(uala a copiilor pare sa il repre*inte conceptia
eronata a ai ultor pedofili/ care considera ca
inorii sau tinerii sunt ai putin predispusi sa
contacte*e SIDA decat adultii.
Intr-o societate pluralista si deocratica nu se
poate ignora nici una dintre cereri. Aceasta
deterina de fapt si continutul a.iguu si
contradictoriu al ai ultor sistee 0uridice
conteporane in aterie de prostitutie si statutul
incert al prostituatelor.
%.Prostitutia ca expresie a discriminarii
femeii si miscarea a&olitionista
"epre*entantele iscarilor feiniste o.serva ca
in general legile ela.orate ipotriva prostitutiei
discriinea*a feeile. Pentru unele feiniste
feeile ar tre.ui sa ai.a dreptul legal de a-si
coerciali*a se(ul daca doresc acest lucru si chiar
sa devina clientele unor sta.iliente unde profesia
de prostituata este e(ercitata de .ar.ati. 1 parte
din prostituatele din tarile occidentale au fondat
diferite asociatii si organi*atii/ cu sunt 2)1E1,E2
6)all 1ff Eour 1ld ,ired Ethics - Inlaturati vechea
voastra orala rasuflata7 in S8A/ 2Aspasia2 in
Elvetia etc. Aceste organi*atii isi a(ea*a actiunile
pe ideea ca legile represive cu privire la prostitutie
vi*ea*a prostituatele si doar intr-o asura liitata
clientii. Pe de alta parte ele solicita legali*area
ocupatiei de prostituata. )ele ai ulte acu*atii
sunt adresate organelor de represiune iar aceste
acu*e sunt deseori reale. Statisticile oficiale
deonstrea*a ca arestarea si sanctionarea
prostituatelor este ar.itrara/ vi*and ai degra.a
acu*atia de ioralitate/ vaga.onda0/ tul.urarea
ordinii pu.lice/ decat coerciali*area se(ului. )el
ai frecvent sunt arestate prostituatele cele ai
tinere/ fara e(perienta/ care 2fac trotuarul2 si cele
care se afla su. efectul drogurilor si alcoolului.
$a0oritatea acestor prostituate provin din failii
sarace/ lipsite de resurse de supravietuire. "iscul
cel ai ic de a fi arestate il au prostituatele 2de
lu(2/ asa-nuitele 2call girls2 prote0ate de clientii
lor. In acelasi tip desi apreciata ca o Bcria fara
victiaB prostitutia iplica riscul de agresiune/
altratare si viol. Dar desi aceste acte sunt aduse
la cunostinta autoritatilor ele sunt ignorate pentru
ca reclaatiile sunt facute de feei 2iorale2/ pe
care nu se poate pune teei.
Aplicarea legii in ca*urile de prostitutie iplica
deseori politistii/ inforatorii 6din randul carora fac
parte uneori chiar prostituatele7/ autoritatile
edicale etc. 1 prostituata de strada poate fi
arestata chiar pentru insultarea unui politist sau
pentru ca refu*a sa intretina relatii se(uale cu el.
5egea se aplica astfel dupa .unul plac al politistilor.
Prostituatele pot fi arestate si sanctionate si daca
sunt reclaate de clientii care aprecia*a ca au
platit pentru un serviciu considerat nesatisfacator.
Spre deose.ire de prostituate/ clientii sunt tratati
ca persoane respecta.ile/ care isi indeplinesc
datoriile civice si nu incalca orala pu.lica. Desi
unele tari au sanctiuni legale speciale ipotriva
clientilor acestea se aplica foarte rar sau deloc/ ai
ales daca ei fac parte din categorii sociale
favori*ate.
Aceste discriinari e(pria de fapt atitudinile
traditionale ale .ar.atilor fata de feeie/
considerata deseori un siplu 2o.iect2 util pentru
satisfacerea dorintelor se(uale. Astfel/ oricat ar
incerca legile represive sa puna capat prostitutiei
feinine/ ea va continua sa e(iste tot atata vree
cat se vor entine si atitudinile de discriinare a
feeii.
Priele organi*atii a.olitioniste au aparut in
Anglia si in Elvetia/ deterinand ulterior infiintarea
unor organi*atii siilare si in alte tari/ unite su.
egida couna a Federatiei Internationale
A.olitioniste. Scopul principal al acestei federatii
consta in priul rand in eliinarea oricarei
regleentari legale a acestei ocupatii si apoi in
eliinarea oricarei fore de prostitutie. Printre
alte o.iective vi*ate de aceasta Federatie se
nuara9
eliinarea oricarei fore de e(ploatare
se(uala a feeii
inter*icerea traficului de feei si copii
inter*icerea 2sclaviei se(uale2 create de
ilitari in tarile ocupate
inter*icerea tursiului se(ual
sanctionarea severa a clientilor
Federatia a contri.uit cu resurse financiare
iportante la punerea in aplicare a unor proiecte
de spri0in a feeilor si copiilor vulnera.ili la
prostitutie 6in India/ -ra*ilia/ Franta/ tari din Asia7.
)a urare a actiunilor intreprinse de iscarile
a.olitioniste guvernele ultor tari si-au
reconsiderat politica legata de prostitutie/ adeseori
intr-un sens contrar celui dorit de aceste iscari.
Fata de sclavagisul epocii priare/ care avea/ in
cele ai ulte ca*uri/ regleentari privind viata
de failie sau un anuit respect al vietii private/
intie/ a sclavilor/ sclavagisul odern al feeilor
cuparate pentru prostitutie consta prin e(celenta
in e(ploatarea se(uala/ in interdictia de a avea o
viata norala/ de failie. In felul acesta
sclavagisul odern este ult ai 0osnic/ dar si
ai ipocrit in conte(tul unei societati care vor.este
de drepturi si echita.ilitate/ care afira li.ertatea
persoanei si a optiunilor regleentand/ in acelasi
tip/ e(ploatarea se(uala ca eserie.
Pro(enetii controlea*a/ inro.esc/ violea*a si
poseda feeile. $area a0oritate a copiilor si a
feeilor in prostitutie ocupa un statut de sclavi. Ei
sunt cuparati si vanduti pentru se( si violenta.
)upararea se(ului si a violentei este proprie
prostitutiei si o caracteristica esentiala a acesteia
este puterea pe care .ar.atii o detin asupra
feeilor/ ateriali*area acestei puteri. Deliitea*a
o clasa de feei si de copii disponi.ili incestului/
violului/ violentei si torturii. )lientului putin ii pasa
daca o feeie consite sa se prostitue*e sau a
fost constransa sa faca acest lucru. El o.tine
oricu ceea ce vrea. Putin ii pasa daca o poseda in
@e: -Eor; sau in -an;o;. Putin ii pasa daca are 12
ani sau 22. @u are de ce sa-i pese.
Aceasta este ceea ce pro(enetii/ clientii si chiar
feinistii vor sa ne convinga sa denui se(/
e(presia se(ualitatii feinine. In nuele acestui
se(/ al se(ualitatii feinine/ clientii provoaca
uneori oartea copiilor. In nuele acestui se(/
copiii inca iaturi sunt fotografiati nu*i pentru a
stiula apetitul se(ual al .ar.atilor. In nuele
acestui se(/ .ar.ati de %> de ani tin pe genunchi
fete de nuai 1# ani.
)lientii .ordelurilor a0ung sa trate*e feeile ca
pe niste prostituate
Poate cel ai grav lucru in chestiunea
prostitutiei este ca/ prin posedarea feeii ca
prostituata/ prin folosirea ei ca o.iect se(ual/
instruent de o.tinere a placerii/ se produc grave
utatii in sufletul/ in psihologia sau in intea
.ar.atilor. Acestia prin o.isnuinta si asociatie vor
a0unge sa transfere coportaentul pe care-l
anifesta in raport cu prostituatele catre feeie in
general. Aceasta va conduce la o entalitate
asculina doinata de ideea de posesiune/ de
valori*are a feeii si a raporturilor cu aceasta
nuai prin prisa se(ului/ sau oricu/ lipsa de
respect fata de aceasta. @u poate fi considerata o
intaplare practica relatiilor se(uale caracteri*ate
de a.eratii/ violenta/ chiar si in failie/ relatii pe
care .ar.atul a0unge sa le ipuna feeii in
nuele iu.irii lor. @u este o intaplare ca
sta.ilitatea failiilor in societatea oderna este
atat de ica 6pana la +>F este rata divortialitatii
in state ca9 Franta/ !erania sau Statele 8nite7D
ca feeile sunt/ in general/ tot ai ult
neultuite de coportaentul .ar.atului 6sot
sau prieten7/ care le priveste ai ales su. aspect
se(ual/ si care/ cand se plictiseste se(ual de ele/ le
negli0ea*a sau chiar le paraseste. Prostitutia ca
institutie/ regleentarea ei ca profesiune/
inseana un grav atentat la denitatea feeii/
ai ales in ceea ce inseana raporturile ei cu
.ar.atul. Se validea*a astfel ideea ca feeia este
in priul rand un instruent de satisfacere a
placerii .ar.atului. )and spune aceasta nu ne
referi nuai la feeia care se prostituea*a/ ci la
feeie in general.
Prin legiferarea e(ploatarii feeii ca
prostituata nu se face decat sa se sugere*e si sa se
valide*e la nivelul entalitatii sociale ca feeia are
ca functie satisfacerea se(uala a .ar.atului.
Aceasta idee-forta/ cu toate ca nu este forulata/
in conte(tul relatiilor interuane actionea*a in
sensul crearii unor atitudini anorale ale
.ar.atului in raport cu feeia. Feeile se vor
iparti in doua clase. 8nele/ constatand
degradarea lor in raporturile cu .ar.atul/ se vor
segrega in asociatii feiniste pentru sustinerea
drepturilor feeii. )elelalte vor accepta acest
trataent/ uneori acceptand chiar practicarea unor
a.eratii se(uale/ pentru a-si putea pastra .ar.atul
6se(ul oral este doar una dintre ele7/ .ar.at care
de0a si-a schi.at entalitatea in ura
e(perientelor se(uale pe care le-a avut cu
prostituatele din .ordeluri. @ici .ar.atul nu va
scapa din aceasta capcana a se(ului li.er/ el
devenind un adevarat handicapat/ incapa.il sa ai.a
o relatie sincera/ curata/ nedoinata de fantase
se(uale cu feeia din fata sa/ colega de serviciu/
prietena sau sotie. Daca relatia sa de dragoste se
va reduce la ineditul unei e(periente se(uale 6de
ulte ori degradanta prin perversitatea ei7/ atunci
relatia sa cu feeia de care se va indragosti va fi
valori*ata din aceasta perspectiva. Pe teren lung/
un aseenea criteriu este di*olvant pentru orice
relatie intia intre doi oaeni care se iu.esc.
Daca e(ista o categorie de feei Gdisponi.ileH
pentru profitul si placerea .ar.atilor/ acest lucru nu
face ca celelalte feei sa fie prote0ate/ ferite de
hartuire/ violenta/ viol/ tortura si cria. Si stiti de
ce I Pentru ca .ar.atii le vor trata pe feei ca pe
niste prostituate. Ei vor hartui/ poseda sau violenta
feei pentru ca pot face acest lucru. @ici o feeie
sau o categorie aparte de feei nu este scutita. @u
pierdeti din vedere faptul ca violenta ipotriva
unui anuit grup incura0ea*a violenta ipotriva
altora.
,inand cont de cele spuse ai sus/ legiferarea
prostitutiei nu poate insena decat legiferarea
nedreptatii sociale/ a violentei/ a a.u*ului si
e(ploatarii se(uale/ a incalcarii denitatii uaneD
legiferarea criei/ a uciderii sufletului si a trupului/
a unor fete care nu au decat vina nedreptatirii lor
de catre o societate .olnava.
Aceste fete care a0ung ai tar*iu sa fie
stigati*ate ca prostituate au avut/ inainte de
invadarea raului in viata lor/ o copilarie/ gingasia
unui suflet tanar care cu .ucurie si cu irare
privea luea si viata. Au fost aseenea cu fiicele
si cu surorile noastre.
A putea oare sa accepta ca surorile sau
fiicele noastre sa practice vreodata eseria de
prostituataI
Daca intre.area ne 0igneste/ atunci tre.uie sa
recunoaste ca/ validand prostitutia ca eserie/
nu face decat un act de nedreptate/ considerand
feeile care practica prostitutia ca fiinte de rangul
al doileaD fete ce apartin unei lui su.uane/
vrednice de dispretuit/ de e(ploatat si de folosit ca
o arfa sau instruent de satisfacere a placerii
.ar.atilor.
Statul/ ca si oaenii care validea*a prostitutia
ca eserie/ nu pot fi nuiti nici crestini si nici
acar produsul unei civili*atii a dreptului si a
echita.ilitatii/ ci doar garanti ai ipocri*iei/ ai
violentei/ ai incalcarii drepturilor celor ai
eleentare si a denitatii uane.
Ipo*itul pe prostitutie si costurile sociale ale
acesteia
8nul din otivele legali*arii prostitutiei este si
acela al ipo*itelor care vor uple vistieriile
statului. S-au inceput sa se poarte in ass-edia
chiar si discutii privitoare la sensul pe care ar
tre.ui sa il ia acesti .ani. ,otul nu este decat o
are inciuna/ ce caracteri*ea*a de altfel intreaga
capanie de sustinere a legali*arii prostitutiei.
In priul rand/ este ipro.a.il ca statul va
avea capacitatea de a percepe ipo*itele potrivit
voluului activitatii din .ordeluri. )are client/
.ar.at cu o anuita po*itie sociala/ va accepta sa i
se taie chitantaI Sau cu va putea fi urarita si
gestionata activitatea prostituatelor care/ prin
natura ei/ este ascunsa si secreta. E(ista oare
asta*i/ in "oania/ o politie atat de copetenta si
incorupti.ila incat sa poata supraveghea si controla
o afacere profita.ila si ilicita prin natura eiI
In al doilea rand/ statul va cheltui iense sue de
.ani pentru lupta ipotriva infractionalitatii pe
care o aduc .ordelurile in sanul societatii 6afaceri
urdare/ droguri/ trafic de influenta si feei etc.7.
De aseenea/ statul va cheltui in plus pentru
edicali*area celor care s-au i.olnavit in ura
proliferarii .olilor se(uale si pentru resociali*area
feeilor care vor parasi sisteul prostitutiei.
)ine va castiga oare .anii re*ultati din aceasta
adevarata industrie a se(ului care se doreste asta*i
legali*ata in Parlaentul "oanieiI Este vor.a/
ai intai/ de patronii .ordelurilor/ pestii/ si cei din
asa-*isa lue interlopa. 1 alta parte a .anilor/ nu
nesenificativa/ va a0unge in .u*unarele
oaenilor politici corupti/ a structurilor de putere
care tre.uie sa asigure siguranta si linistea
desfasurarii activitatilor ilegale 6trafic de feei/
consu de droguri/ reali*area de ateriale
pornografice sau destinate santa0ului etc.7 ce
insotesc functionarea .ordelurilor. Atat politistii/
edicii sau cei indrituiti prin lege sa asigure un
control al functionarii .ordelurilor vor avea partea
lor.
)ine va pierde prin legali*area prostitutiei in
"oaniaI
Statul' pentru care veniturile re*ultate din
ipo*itarea prostitutiei vor fi depasite de
cheltuielile suplientare cu asigurarea ordinii si a
sanatatii pu.lice etc.
Poporul roan sau fiecare dintre noi/ prin
proliferarea .olilor cu transisiune se(uala/ prin
degradarea orala pe care o va aduce
frecventarea .ordelurilor/ prin cresterea nuarului
de divorturi datorata sla.irii relatiilor failiale/ prin
nesiguranta sociala si cresterea infractionalitatii/
prin sporirea nuarului de feei si fete care vor
esua in prostitutie/ ca intr-o eserie pe care statul
o garantea*a prin legali*area ei/ prin deteriorarea
statului feeii in societateD feeia va a0unge o
fiinta de rangul al doilea/ care poate fi e(ploatata
in anuite conditii pana la inuan.
3o pierde/ de aseenea/ prin de*voltarea
se(-turisului dinspre tarile occidentale/ caci
iaginea "oaniei va fi usor asociata prostitutiei/
in conditiile unei oferte deose.it de atragatoare
pentru aatorii de se( din 1ccident 6preturi ici/
datorate saracieiD feei fruoase si inca
sanatoase pe care poporul roan le va oferi spre
e(ploatare se(uala strainilor prin legali*area
prostitutiei7.
,inerii/ populatia cuprinsa intre 1'-2& ani/ confor
5egii cu privire la tineret/ adoptata la 11 fe.ruarie
1&&&/ constituie in "epu.lica $oldova circa 2#F
din nuarul total al populatiei 68+'/' ii
persoane7. In localitatile rurale locuiesc ''/#F din
tineri. Pro.leele cu care se confrunta aceasta
patura sociala sunt deose.it de acute9 soa0ul
progresand/ pauperi*area/ lipsa spatiului locativ/
salariile i*ere/ degradarea orala si spirituala/
nefunctionarea localurilor de cultura/ inchiderea
clu.urilor pentru inori si a institutiilor
e(trascolare/ cresterea consuului de droguri/
alcool/ a criinalitatii/ vaga.onda0ului/ in special in
randurile feeilor/ generea*a fenoene odioase/
distructive in societate9 prostitutia/ traficul ilicit de
fiinte uane peste hotarele tarii. Anual/ datorita
traficului peste hotare/ sute de ii de feei sunt
supuse riscului de a-si pierde li.ertatea/ si chiar
viata/ castigandu-si e(istenta in conditii uilitoare
si fiind inselate in toate odurile posi.ile - in
priul rand in privinta Jreunerarii unciiH/ .anii
pentru serviciile acestor feei sunt confiscati de
anagerul clu.ului/ iar ele sunt e(ploatate la
a(iu/ incalcandu-li-se a.solut toate
drepturile.
)onfor datelor statistice a Agentiei Aericane
JAssociated PressH asta*i circa 2 ilioane de feei
din intreaga lue sunt iplicate in trafic. Asta*i/
despre coertul cu feei se spune ca ar fi Jcea
ai are anifestare de sclavie a luii
conteporaneH. De cele ai ulte ori/ acestor
feei li se proite un loc de lucru peste hotare/ li
se spune ca vor castiga .ani. Dar dupa ce trec
hotarul ele sunt deposedate de pasapoarte si
inteleg ca proisiunea a fost o oeala si ca de
acu incolo nu vor ai face ce vor.
$a0oritatea feeilor/ ce-si scot la e*at
li.ertatea si denitatea sunt originare din "usia/
8craina/ $oldova. Adolescente si feei tinere
6unele chiar casatorite/ cu copii inori7
a.andonea*a casa parinteasca/ parintii/ failia si
pleaca peste hotare in cautarea norocului. Fiind
adeenite de Hcastiguri usoareH/ feeile nieresc
pe ana unor agenti de anga0are la lucru cu o
reputatie du.ioasa/ copanii de au*aent sau
agentii atrioniale/ fiind inselate si anipulate
de catre pro(eneti si traficanti criinali. Din lipsa
e(perientei de viata/ fiind stapanite de ilu*ii/
dornice de aventuri/ adolescentele/ feeile pot fi
usor inselate/ convertite la trafic. De aceea anue
aceasta varsta solicita o atentie sporita din partea
failiei/ societatii/ cit si protectiei Statului. ,raficul
cu feei peste hotarele tarii/ in scopul
coerciali*arii lor conduce inevita.il la contactarea
de catre acestea a diferitor .oli contagioase/
inclusiv a celor se(ual-transi.ile/ ceea ce
areste arealul raspandirii lor si pune in pericol
societatea.
,raficul cu feei peste hotare si incadrarea lor in
activitatea se(uala fortata are un ipact negativ
asupra psihicului si oralitatii feeilor. Astfel de
feei sunt i*olate de societate/ duc o viata grea/ in
uilinta care le io.ilea*a fiinta/ le anihilea*a
sentientele de dragoste fata de se(ul opus/ fata
de tot ce-i inaltator si fruos/ le fac insensi.ile la
fruusetile naturii/ a faptelor uane. Si cel ai
draatic fapt este ca ele isi uita Patria/ nu
contri.uie la reproducerea uana/ la prosperarea
natiunii/ a poporului din care fac parte. ,raficul cu
feei are urari nefaste asupra de*voltarii tarii si
din punct de vedere econoic9 sunt scoase din
circuitul econoic persoanele tinere/ apte de
unca/ se ipiedica pregatirea lor ca specialisti in
diferite doenii ale econoiei nationale.
)ontracararea traficului cu fiinte uane poate fi
efectuata pe ai ulte cai9
perfectionarea 5egislatiei privind traficul ilicit
cu fiinte uaneD
instruirea pe scara larga a tineretului 6a
fetelor7 din invataantul pre-universitar si
universitar in doeniul educatiei se(uale/ a
prevenirii traficului cu feeiD
sta.ilirea controlului strict la punctele de
trecere a hotarelor.
Statele parti la pre*enta conventie/
avand in vedere ca/ in conforitate cu principiile
proclaate de )arta @atiunilor 8nite/
recunoasterea denitatii si a drepturilor egale si
inaliena.ile ale tuturor e.rilor failiei uane
constituie fundaentul li.ertatii/ dreptatii si pacii
in lue/
avand in vedere ca in )arta popoarele @atiunilor
8nite au proclaat din nou increderea lor in
drepturile fundaentale ale oului/ in denitatea
si valoarea persoanei uane si au hotarat sa
proove*e progresul social si conditii ai .une de
trai in conte(tul unei li.ertati sporite/
recunoscand faptul ca @atiunile 8nite/ in Declaratia
8niversala a Drepturilor 1ului si in pactele
internationale privind drepturile oului/ au
proclaat si au convenit ca fiecare poate sa se
prevale*e de drepturile si de li.ertatile enuntate de
acestea/ fara nici o deose.ire de rasa/ culoare/ se(/
li.a/ religie/ opinie politica sau orice alta opinie/
nationalitate si origine sociala/ situatie ateriala/
statut la nastere sau alt statut/
aintind faptul ca in Declaratia 8niversala a
Drepturilor 1ului @atiunile 8nite au proclaat
dreptul copiilor la ingri0ire si asistenta speciale/
avand convingerea ca failia/ ca unitate de .a*a a
societatii si ca ediu natural destinat cresterii si
.unastarii tuturor e.rilor sai si/ in special/ a
copiilor/ tre.uie sa .eneficie*e de protectia si de
asistenta de care are nevoie pentru a-si putea
asua pe deplin responsa.ilitatile in cadrul
societatii/.recunoscand ca pentru de*voltarea
plenara si aronioasa a personalitatii sale copilul
tre.uie sa creasca intr-un ediu failial/ intr-o
atosfera de fericire/ dragoste si intelegere/
tinand seaa de faptul ca un copil tre.uie sa fie pe
deplin pregatit sa traiasca independent in societate
si sa fie educat in spiritul idealurilor proclaate in
)arta @atiunilor 8nite si/ in special/ in spiritul pacii/
denitatii/ li.ertatii/ tolerantei/ egalitatii si
solidaritatii/
avand in vedere ca necesitatea de a e(tinde
protectia speciala acordata copilului a fost
enuntata in Declaratia de la !eneva din 1&2#
privind drepturile copilului si in Declaratia
drepturilor copilului/ adoptata de Adunarea
!enerala la 2> noie.rie 1&'&/ si a fost
recunoscuta in Declaratia 8niversala a Drepturilor
1ului/ in Pactul international privind drepturile
civile si politice 6in special art. 23 si 2#7/ in Pactul
international privind drepturile econoice/ sociale
si culturale 6in special art. 1>7 si in statutele si
instruentele aplica.ile ale institutiilor speciali*ate
si ale organi*atiilor internationale preocupate de
.unastarea copilului/avand in vedere ca/ asa cu
s-a aratat in Declaratia drepturilor copilului/ lodata
fiind lipsa sa de aturitate fi*ica si intelectuala/
copilul are nevoie de protectie si ingri0ire speciale/
inclusiv de o protectie 0uridica adecvata/ atat
inainte cat si dupa nasterea sa2/
reaintind dispo*itiile Declaratiei cu privire la
principiile sociale si 0uridice aplica.ile protectiei si
.unastarii copiilor/ cu referire speciala la practicile
in aterie de plasaent failial si de adoptie pe
plan national si international/ precu si "egulile
iniale standard ale @atiunilor 8nite privind
adinistrarea 0ustitiei in ca*ul inorilor 6"egulile
de la -ei0ing7/ Declaratia privind protectia feeilor
si copiilor in ca* de stare de urgenta si de conflict
arat/recunoscand ca in toate tarile luii e(ista
copii care traiesc in conditii e(tre de dificile si
care au nevoie de o atentie deose.ita/
tinand seaa de iportanta traditiilor si a valorilor
culturale ale fiecarui popor in prote0area si
de*voltarea aronioasa a copilului/
(. Cau)e si motivatii ale exercitarii
prostitutiei
Prostitutia nu este deterinata/ asa cu se
crede de o.icei/ nuai de cau*e econoice/ ci
iplica cel putin trei pro.lee strans legate intre
ele9
a. cau*ele e(istentei prostitutiei ca institutie
.. cau*ele raspandirii si frecventei prostitutiei
c. cau*ele individuale in virtutea carora cineva
devine client sau prostituata.
Prostitutia pare legata atat de natura fi*iologica a
.ar.atului/ cat si de caracterul represiv al
societatii/ doi factori ce deterina u.icuitatea
acestei institutii.
(.1 "xplicatii psi*ologice si psi*iatrice ale
prostitutiei
Dupa te*ele psihanali*ei freudiene/ intrarea in
luea prostitutiei este deterinata de e(perientele
unei copilarii tipurii caracteri*ate de sentientul
a.ivalent al 2urii2 fata de tata sau al 2dragostei
e(cesive2 fata de el/ generat de 2cople(ul
Electrei2. "epre*entantii psihanal*ei au definit tipul
de prostituata o.isnuita ca fiind doinata de un
gen de 2nevro*a2/ constand in anifestarea unor
tendinte asochiste/ entalitati infantile si
pre*entand sentiente contradictorii fata de
.ar.ati9 ura/ afectiune sau ila. )u cat
sentientul dragostei protectoare din failie este
ai sca*ut/ cu atat creste pro.a.ilitatea alegerii
unor fore de se(ualitate 2deviante2 fata de calea
2norala2.
Pornind tot de la te*ele forulate de S.Freud/
unele teorii psihologice cu privire la prostitutie
accentuea*a rolul episoadelor trauatice din
tipul copilariei 6.rutali*are/ altratare/ viol/
incest/ respingere parentala/ deprivare afectiva/
e(istenta unui cain failial de*organi*at7. In S8A
au fost efectuate diferite cercetari pentru a verifica
psihisul prostituatelor. 8nele studii de e(eplu
au aratat ca/ e(ceptand prostituatele de lu(/
prostituatele de strada se caracteri*ea*a prin
scoruri de inteligenta cu ult inferioare feeilor
din luea asa-*is 2respecta.ila2. Studiile ai
recente au aratat/ dipotriva/ ca in general
prostituatele au o inteligenta edie/ dar sunt
caracteri*ate de nivele de instructie sca*ute.
)onfor altor evaluari o are parte din prostituate
sunt frigide sau erau frigide inainte de a se anga0a
in prostitutie. Evitarea iplicarii eotionale si
refu*ul de a ipartasi placerea se(uala sunt
i0loace profesionale prin interediul carora
prostituatele pot controla ai .ine caracterul
coercial al relatiei se(uale intretinute cu clientii.
8nele prostituate declara ca atunci cand au relatii
cu clientii se gandesc la alte lucruri/ fara a se
iplica afectiv in actul se(ual. Apare astfel o
contradictie intre rolul se(ual si cel coercial/ care
deterina tul.urari psihice si chiar pro.lee fi*ice.
Dincolo de latura ei coerciala/ se(ualitatea poate
deveni ceva fara nici o senificatie pentru o
prostituata/ care se transfora intr-o persoana
2ase(uata2 ce-si inter*ice sa ai.a orgas cu
clientii. Aceasta poate deterina/ dupa studii
edicale/ o congestie pelviana cronica/ .oala
profesionala frecventa la prostituate. Ipote*a
confor careia prostituatele sunt cele ai ulte
nifoane este eronata/ pentru ca placerea nu
face parte din practica profesionala.
Prostituatele traiesc intr-un ediu caracteri*at
de duritate si stres eotional/ ceea ce le face
deseori iune la sentiente personale si
contradictorii9 ura ipotriva ipocri*iei .ar.atilor si
a feeilor respecta.ile si dorinta de a reveni in
societatea legitia. ,eaa peranenta de
pro(eneti sau de cei care patronea*a prostitutia
6e.rii organi*atiilor criinale7 si a.senta
perspectivelor de viitor duce la consuul de
droguri si alcool/ ceea ce le face si ai vulnera.ile
si dependente de luea infractionala.
)el ai iportant aspect al personalitatii unei
prostituate este iaginea de sine. Adesea
prostituatele adopta o atitudine de*orientata si
chiar distructiva fata de sine/ ca re*ultat al
practicarii unei ocupatii stigati*ate social si
condanate oral. Ele sunt capa.ile sa
constienti*e*e iaginea degradanta cu care sunt
asociate/ stiind ca sunt dorite doar in calitate de
2corpuri2 inchiriate pentru placere/ nu si in calitate
de persoane definite de alte calitati. Aceasta
deterina o incapacitate de counicare cu ceilalti/
inchiderea intr-o lue interioara in care predoina
sentientele de singuratate/ devalori*are/ dispret
fata de ceilalti si de sine si culpa. Alte prostituate/
ai putine/ reusesc sa desparta rolul coercial de
identitatea de sine/ prin tehnici de 2rationali*are2 si
2neutrali*are29 ele aprecia*a ca eseria lor este
utila societatii/ ca ele prestea*a de fapt un
2serviciu2 social sau ca toti cei care condana
prostitutia/ ai ales .ar.atii/ sunt persoane
ipocrite care una spun si alta fac. )ele care nu
reusesc sa adopte aseenea tehnici a0ung la
frecvente stari de depresiune/ care deterina
tentative de sinucidere sau autoutilare.
Au fost considerate trei categorii de
prostituate9
a. prostituate apartinand su.culturilor criinale
6antrenate in luea drogurilor si a actelor
ilicite/ avand o atitudine critica fata de
ipocri*ia luii conventionale7
.. prostituate care traiesc la granita a doua lui
6fac parte din clasa i0locie/ sunt aritate/ au
copii/ dar avand .ar.ati soeri sunt nevoite
sa recurga la prostitutieD ele disting clar intre
luea proiscua a prostitutiei si cea definita
de oralitate7
c. prostituate alienate 6n-au nici un fel de
orientare valorica/ fiind de*orientate/
2anoice2 si traiesc o viata lipsita de
senificatie pentru ele7.
(.2. +ociali)area in cariera si rolul de
prostituata
Intrarea in luea prostitutiei iplica in general
trei categorii de factori9
factori predispo*anti K antecedentele
.iografiei sociale a viitoarei prostituate
6traue ale copilariei/ atitudinea parintilor fata
de prostitutie etc.7
factori cu rol de atractie K iplica copararea
avanta0elor practicarii prostitutiei cu
de*avanta0ele algerii altei ocupatii
6uncitoare/ functionara - prostituata7
factori precipitanti K presiunile e(ercitate de
conditii de dificultate econoica/ a.senta unei
oportunitati econoice/ incitatii ale unor
persoane care apartin de0a luii prostitutiei
etc.
Intrarea in profesie este conditionata de un
proces de ucenicie sau de sociali*are profesionala/
in cursul caruia nou-venita invata principalele
deprinderi/ tehnici si 2trucuri2 cu caracter
profesional/ atat cele cu caracter se(ual propriu-
*is/ cat si cele care se refera la racolarea si
controlul clientilor/ evitarea agresiunilor si
furturilor/ odul de raportare fata de politisti/
adinistrarea veniturilor etc.
Sociologul <aes -r4an intervievand trei*eci si
trei de prostituate de lu( din 5.A. si chestionand
cativa pro(eneti/ a oferit o descriere detaliata a
etapelor procesului de ucenicie in profesia de
prostituata9
a. contactarea unei profesioniste 6o alta
prostituata7 sau a unui profesionist 6pro(enet7
care fac parte din luea prostitutiei
.. supunerea novicei la un 2antrenaent2
profesional de circa 2-3 luni de *ile/ in cursul
carora este incredintata altei prostituate cu
e(perienta/ dar su. supravegherea directa a
pro(enetului
c. invatarea principalelor nore/ reguli si valori
profesionale
Alte coponente ale sociali*arii profesionale
iplica cunostinte despre odurile de raportare
interpersonala fata de clienti si 2gusturile2
acestora/ igiena fi*ica si se(uala/ consuul de
droguri si alcool/ odul de o.tinere a acestora etc.
Foarte putine inforatii ii sunt oferite novicei in
legatura cu tehnicile se(uale/ cu e(ceptia
incura0arii ei de a practica/ intre altele/ si se(ul
oral. Sfarsitul perioadei de ucenicie poate fi o
reflectare a unor tensiuni in relatiile interpersonale
intervenite intre novice si 2antrenoarea2 sa ori
intre ea si pro(enetul care o patronea*a.
Finali*area coincide in ulte ca*uri cu o deci*ie
definitiva de intrare in luea prostitutiei
deterinata de castigul financiar o.tinut si de
succesul la clienti.
In general/ ocupatia de prostituata iplica o
cariera scurta/ valoarea ei ca 2arfa2 depreciindu-
se o data cu varsta/ cu inevita.ilele 2stigate2 ale
i.atranirii/ accelerate de consuul de alcool si
droguri. 1 cariera profesionala in luea prostitutiei
poate dura intre cinci si cincispre*ece ani. 5a 3'-#>
de ani/ o prostituata este de0a prea 2.atrana2
pentru a ai practica profesia. Iesirea din 2.ransa2
este totusi e(tre de dificila/ deoarece celor ai
ultor prostituate le lipsesc orice alte capacitati
sau fore de calificare profesionala/ care sa le
perita reinsertia sociala. In unele ca*uri iesirea
din cariera este facilitata de casatoria cu unul
dintre clienti/ iar in altele este deterinata de
aenintarea aplicarii unor sanctiuni severe de
catre politie si 0ustitie sau de alte eveniente
inevita.ile in prostitutie9 violuri/ agresiuni/ crie/
contactarea unor .oli infectioase etc.
(.3. ,eorii si cercetari psi*ologice in domeniul
prostitutiei
Sociologii au a.ordat cu precadere cau*ele
sociale ale gene*ei si raspandirii prostitutiei si au
conturat principalele coponente si ierarhii ale
su.culturilor prostitutiei. Sociologii aericani au
studiat initial prostitutia in legatura cu procesul de
dislocare a failiei traditionale si vietii counitare/
deterinate de procesul de ur.ani*are si iigrare/
care provoaca 2deorali*area2/ 2arginali*area2/
2anoia2/ 2alienarea2 si 2lipsa de a0ustare2 a
indivi*ilor/ iplicit a feeilor nevoite sa se
prostitue*e. Alte interpretari teoretice ale
prostitutiei au aratat ca ea este deterinata de
episoade trauatice intervenite in cursul copilariei/
deprivarea afectiva/ lipsa de resurse/ educatia in
cadrul unor failii ale caror nore tolerea*a si
chiar incura0ea*a prostitutia. )onfor cu
paradiga lui "o.ert $erton/ prostitutia este un
gen de coportaent 2inovator2 deterinat de o
stare de anoie/ de lipsa unor i0loace legitie
pentru a reali*a scopuri de*ira.ile social/ ceea ce
iplica folosirea unor i0loace ilegitie. Iata
cateva din teoriile ce incearca sa e(plice cau*ele si
otivatiile prostitutiei9
1. teoria alienarii - a luat ca preisa e(ploatarea
feeii si a prostituatei in societatea capitalista
si/ iplicit/ 2instrainarea2 prostituatelor de
societatea legitia
2. teoria asocierii diferentiale si invatarii
su.culturale - confor acestei teorii prostitutia
este un re*ultat al initierii de catre e.rii
acestei su.culturi/ al failiari*arii treptate cu
norele/ valorile si stilurile de viata
3. teoria controlului social - e(plica prostitutia ca
efect al atitudinilor contradictorii fata de o
aseenea institutie/ e(istand tari/ cu este
ca*ul Statelor 8nite/ unde in unele arii
6@evada7 ea este perisa si in altele nu.
Alaturi de aceste teorii au ai fost ela.orate
diferite ipote*e e(plicative cu privire la factorii
structurali si cau*ele generale care deterina
raspandirea prostitutiei in societatile
conteporane. De e(eplu/ repriarea
se(ualitatii/ inter*icerea se(ualitatii prearitale si
a discutiilor despre se(ualitate/ lipsa de gratificatie
se(uala oferita de failie/ sustinerea acestei
institutii de o parte iportanta a opiniei pu.lice/
ideologia se(ista etc. Aceste teorii si ipote*e au
dus la aparitia unor sistee de interpretare
teoretica a prostitutiei9 conceptia functionalista/
teoria conflictului social si conceptia
interactionisului si.olic.
-. +indromul stresului post-traumatic la
prostituate
)ea ai veche serie din lue poate fi si cea
ai trauati*anta. 8n studiu recent a aratat ca
una din .olile serioase care re*ulta din e(punerea
la pericolul fi*ic este ai couna prostituatelor
decat soldatilor care au participat la ra*.oaie si au
scapat cu viata. Aceasta .oala/ nuita stres post-
trauatic/ este echivalentul odern al socului
e(plo*iilor sau o.oselii din tipul luptelor. Ea lasa
supravietuitorii pericolului aortiti eotional si
torturati de cosaruri repetate si de aduceri
ainte/ deseori pe perioade de decenii intregi.
Intr-un studiu cerecatatorii au intervievat aproape
'>> de prostituate din intreaga lue si au
descoperit ca doua treii din ele sufereau de stres
post-trauatic. Aceeasi .oala se regaseste insa la
ai putin de 'F din intreaga populatie/ iar studiile
facute asupra veteranilor ra*.oiului din 3ietna
arata ca aceasta tul.urare poate fi diagnosticata la
2>-3>F dintre ei. Dr. $elissa Farle4/ psiholog si
cercetator la centrul edical Caiser din San
Francisco/ care a condus acest studiu ipreuna cu
colegi ai sai din ,urcia si Africa a afirat ca
prostitutia tre.uie privita in priul rand ca 2un
generator de stres trauatic in sine2. Echipa dr.
Farle4 a intervievat .ar.ati si feei prostituate cu
varsta intre 12 si %1 de ani care unceau pe stra*i
sau in .ordeluri in San Francisco si in alte sase
orase ari din Europa/ Asia si Africa. $area
a0oritate au relatat faptul ca fusesera altratate
fi*ic sau se(ual repetat si constant in tipul orelor
de unca. Folosind o scala de*voltata de oaenii
de stiinta care au studiat stresul post-trauatic la
soldati/ echipa dr. Farle4 a descoperit ca
prostituatele aveau o fora chiar putin ai grava
decat cea a veteranilor din 3ietna. 6,he @e: Eor;
,ies - 1&&87. Aceasta tul.urare/ stresul post-
trauatic este o reactie psihologica la traue
e(tree fi*ice si eotionale. Siptoele sunt
an(ietate acuta/ depresie/ insonii/ irita.ilitate/
flash-.ac;-uri/ aortire eotionala si o stare de
hiperalerta eotionala si fi*ica.
8n alt studiu efectuat pe #+' de persoane
aflate in prostitutie 6feei/ .ar.ati si transse(uali7
in cinci tari 6Africa de Sud/ ,ailanda/ ,urcia/ S8A si
Aa.ia7 a aratat ca9 %2F au afirat ca fusesera
violate in prostitutie/ +3F au afirat ca fusesera
altratate fi*ic in tipul prostituarii/ +2F nu
aveau locuinta proprie sau nu avusesera pana de
curand/ &2F au spus ca vroiau sa iasa din
prostitutie iediat. Aceste persoane care vroiau sa
paraseasca prostitutia au spus si de ce ar avea
nevoie pentru a face asta9 o locuinta sau un
adapost sigur 6+3F7/ reorientare profesionala
6+>F7 si ingri0iri edicale 6'>F7. Din toate cele
#+' de persoane aflate in prostitutie in cele cinci
tari %+F puteau fi diagnosticati cu stres post-
trauatic 6P,SD7 1 alta statistica arata ca 83F
dintre prostituate sunt victiele unui atac cu are.
$ulte din pro.leele de sanatate ale feeilor
din prostitutie sunt un re*ultat direct al violentei.
De e(eplu/ catorva feei li s-au rupt coastele din
violenta politiei/ o feeie din San Francisco si-a
fracturat soldul sarind dintr-o asina cand un
client a incercat sa o rapeasca. $ulte feei au dinti
scosi de catre clienti sau pro(eneti 6$elissa
Farle47.
Prostitutia/ din punct de vedere sociologic/ este
un tip de coportaent care se distinge de altele
prin folosirea corpului in scopuri coerciale/ ai
precis/ prin deci*ia *ilnica a unei persoane de a-si
vinde corpul/ ceea ce conduce la caderea din
dreptul cel ai eleentar al unei persoane/ acela
de a dispune li.er de corpul propriu. Prostitutia
asadar/ face parte din categoria van*arii propriului
trup si ca atare se afla in vecinatatea iediata a
sclava0ului. 8nii 0uristi au incadrat prostitutia in
categoria acelor fenoene pe care )onventia
europeana a drepturilor oului le incadrea*a in
ceea ce denueste Jdreptul persoanei de a dispune
de corpul sauJ 62&7. In realitate/ prostitutia
suspenda acest drept al persoanei/ din clipa in care
aceasta a decis sa-si vanda corpul/ incat persoana
nu ai dispune de corpul sau in od li.er/ din clipa
in care si-a vandut corpul 6se(ul7/ ceea ce trece
dreptul de folosinta al propriului corp asupra unei
alte persoane si anue a JcuparatoruluiH/ adica
asupra proprietarului casei de toleranta care devine
astfel si patronul trupurilor celor ce s-au vandut.
Intalni aici acelasi parado( ca cel pe care ,onnies
l-a pre*entat in cadrul relatiei dintre uncitor si
capitalist sau patron/ doar ca aici in locul van*arii
fortei de unca este vandut trupul. Evidentie si
noi/ dupa odelul lui ,Lnnies/ cele trei oente
ale unei aseenea relatii9
3an*area trupului
Folosirea trupului
3alorificarea trupului 6adica a re*ultatelor
do.andite prin folosirea trupului7
In aceste trei oente ale relatiei/ posesorul
trupului 6adica persoana care s-a decis pentru o
astfel de van*are ce repre*inta in fapt esenta
prostitutiei7 este li.er doar in priul oent/ adica
nuai atunci cand cu Jli.era vointaH 6li.er ar.itru7 a
decis sa-si vanda trupul.
In oentul al doilea al relatiei/ persoana
devenita prostituata este nuai cau*a ateriala
6trupeasca7 a relatiei/ nu si cau*a ei forala/ caci
ea nu-si decide nici partenerii/ nici chiar pretul/ nici
ritul folosirii trupului/ si ai presus de toate/ se
foloseste neli.er de trup/ adica fara o iplicare
spirituala 6sufleteasca7/ de vree ce contractul o
o.liga sa se ofere oricui i-o cere 6oricarui partener7.
"elatia este deci in afara vointei sale %# 6orale7 si
in afara oricaror considerente de tip sufletesc
6spiritual7. Prin urare/ aici/ persoana este ne-
li.era. Fenoenul al treilea/ acela al valorificarii
trupului/ alienarea este totala caci persoana
prostituata nu are nici un fel de control asupra
valorificarii orale si aterial-financiare a trupului
6ea nu poate influenta su. nici o fora acest
proces7.
Prin urare/ actul prostitutiei nu este nici pe
departe e(presia li.erei dispuneri de propriul corp ci
ai degra.a e(presia unui drept suspendat.
Prostitutia este tocai suspendarea dreptului
persoanei de a dispune de corpul sau. Acest tip de
interdictie isi are prototipul in ro.ia cea ai
flagranta pe care o societate o poate provoca fiintei
oenesti si anue sclavia. @uai sclavul este
copara.il cu persoana prostituata/ caci doar
acesta nu are acces la li.era folosinta 6ateriala si
spirituala7 a corpului sau. Singura relatia de sclavie
este aceea in care altcineva dispune de propriul tau
corp/ de fiinta ta corporala.
1 alta are eroare este una de natura 0uridica.
<uristii clasifica ofensele la adresa persoanei in
doua clase9 ala in se 6ceea ce este rau in sine
insusi/ adica in chip universal/ fara particulari*ari de
spatiu si tip7 si ala prohi.ita/ 6acele ofense
socotite ilegale pentru ca legea le defineste ca
atare7 63>7. Intre ofensele clasificate in aceasta
categorie specialistii oranduiesc 0ocurile de noroc/
intrarea pe o proprietate straina si prostitutia.
Sociologia/ insa/ rearca aspectul eleentar/
de*valuit de0a in cele de ai sus/ ca prostitutia este
o relatie sociala care deposedea*a persoana de
dreptul oenesc cel ai eleentar si anue acela
de a dispune li.er de propriul corp/ or acest aspect
este un Jrau in sineH/H ala in seH. Aici procedura
0uridica este intr-un decala0 cu efecte negative fata
de stiinta societatii/ adica fata de intelesul social
real al fenoenului pe care il defineste/
neaivor.ind de latura spirituala a fenoenului si
prin aceasta crestina/ prin care sunte preveniti
asupra particularitatilor agravante ale pacatului
desfraului9 JFugiti de desfranareM 1rice pacat pe
care-l va savarsi oul este in afara de trup. )ine se
deda insa desfranarii pacatuieste in insusi trupul
sau. Sau nu stiti ca trupul vostru e teplu al
Duhului Sfant/ care este in voi/ pe care-5 aveti de la
Dune*eu si ca voi nu sunteti ai vostriI )aci ati fost
cuparati cu pret. Slaviti/ dar/ pe Dune*eu in
trupul vostru si in Duhul vostru care sunt ale lui
Dune*euMH6)orinteni/ %/ 18-2>7
$antuitorul ne invata prevenindu-ne/ asupra
alunecarii in desfrau prin sipla intentie9 J1ricine
se uita la feeie/ poftind-o/ a si savarsit adulter cu
ea in inia luiH 6$atei '/ 287.
Prin urare/ antropologia crestina si cea
paulina in special deonstrea*a ca prostitutia/ ca
desfrau/ goleste trupul de Duhul Sfant/ caci il
preschi.a din teplu al Duhului Sfant si deci al
inaltarii spirituale in loc al caderii si al ortii in viata
fiind/ adica al decesului spiritual. Aceasta este
gro*avia antropologica a prostitutiei/ ca provoaca
decesul spiritual al persoanei/ adica pierderea
calitatii sale de fiinta spirituala/ in*estrata cu li.er
ar.itru 6si deci cu autonoie orala7. Intrucat
supria in persoana uana forta spirituala facand
din ea casa desfraului si deci o casa a ortii/ a
sinuciderii spirituale/ pute sesi*a ca prostitutia
inseana si o decadere din posi.ilitatea pe care o
are oul ca faptura creata/ de a se anifesta ca
fiinta spirituala. Acest prerogativ creational al
oului in univers 6care distinge pe o de anial7
este tocai ceea ce se pierde prin actul prostitutiei.
Prin urare/ prostitutia deposedea*a persoana
uana si de e(ercitiul spiritului nu nuai de dreptul
de a dispune li.er de corpul sau. Degradarea
spirituala si corporala a persoanei uane ca urare
a prostitutiei este atestata si de prie0diile .rusc
intensificate in ca*ul prostituatelor. In unele tari
europene/ 2'-3> F dintre prostituate pre*inta
testul E5ISA po*itiv si se pare ca in viitor aceasta
categorie de persoane va repre*enta principala cale
de transitere a .olii. 631/ 327
Prostitutia este/ deci/ un ultiplicator al riscului
in societate nu nuai pentru prostituate ci si pentru
restul e.rilor societatii/ caci/ cu reiese din
arturiile unei prostituate 6care-si spune persoana
de copanie7 la eisiunea televi*ata din seara de
2+ ian. 2>>2 de la televi*iunea Antena 1/ o
aseenea persoana are 3> de clienti peranenti/
de regula peste 3' de ani/ deci persoane casatorite.
Daca tine seaa de riscul i.olnavirii cu SIDA
care este de 3> de ori ai are la o prostituata si
de +> de ori ai are la un hoose(ual/
coparativ cu o persoana norala 6la care riscul
infestarii cu =I3 este de 1/>8F7/ pute reali*a
gradul de aenintare sociala pe care-l aduce
prostitutia asupra failiei si a societatii.
Daca adite acesti paraetri de*valuiti de
statistica i.olnavirilor de SIDA si de arturiile
prostituatelor de lu( cu privire la nuarul de clienti
peranenti 6a e(clus deci partenerii oca*ionali
care se adauga la acest nuar7/ pute spune ca o
persoana care ofera copanie aduce un grad de risc
asupra altor inca %> de persoane. Prin urare/ ea
trece asupra acestor persoane riscul sporit de 3> de
ori al i.olnavirii cu SIDA. Deci/ fiecare persoana
prostituata trece acest coeficient de risc asupra
celor inca %> de persoane 6soti si sotii7/ dintre care
cate 3> 6respectiv sotiile7 fara de cea ai ica
ura de consitire. Prin urare prostitutia atesta o
neasteptata agravare a chestiunii orale si 0uridice
intr-o societate/ caci acorda dreptul privilegiat unei
categorii de persoane de a provoca raul cel ai
are 6condanarea la oarte7 unui nuar foarte
are de fiinte nevinovate/ cu desavarsire inocente
6din categoria cea ai sfanta a seenilor nostri/
aele copiilor nostri/ ca sotii ale noastre7.
5egiferarea prostitutiei cu acest de*nodaant
de a cea un JdreptH si o Jli.ertateH de e(terinare
in cuprinsul societatii care/ incredi.ilM/ este inselata/
intita de legiuitor care-i pre*inta aceasta
legiferare ca o dovada a li.ertatii si a civili*atiei. In
realitate/ cu sesi*a/ legiferarea prostitutiei face
parte dintre parghiile sei.ar.ariei/ adica a
decaderii unei societati pe scara uana de pe
treapta civili*atiei/ nicidecu asa cu in chip
sofistic si necinstit ne-o spun avocatii ei 6stranie
decadenta a acestei corporatii a legistilor in epoca
oderna7/ nici e(presia li.ertatii/ nici a civili*atiei.
Prostitutia nu nuai ca nu reduce riscul
i.olnavirii de SIDA 6si alte .oli7/ cu s-a spus/ ci/
dipotriva il sporeste de 3> de ori asupra persoanei
care ofera aceste servicii si prin aceasta este
trecuta asupra altor %> de persoane/ dintre care/
cate 3> fara a fi fost acar consultate ori prevenite
in vreun fel.
Prostitutia se dovedeste/ iata/ a fi un adevarat
flagel. Intre.ati cele cate 3> de sotii si ae tarate
in chip .ar.ar su. securea acestui risc teri.il de a fi
ucise pentru li.ertatea de o clipa a ariei sale
asculul 6ce iresponsa.ilitate i.raca li.ertatea la
.ar.atul odernM7 daca sunt de acord cu legiferarea
prostitutiei/ inainte de a trece aceasta tragica si
a.surda lege a niicirii sotiilor noastre si ae ale
copiilor nostri prin Parlaent.
)a profesor/ ca e.ru al counitatii
sociologice si al )oisiei de -ioetica a Patriarhiei
1rtodo(e "oane/ sunt dator sa de*valui aceasta
adevarata fata a chestiunii. $acar atat sa face -
cu gestul de acu 2>>> de ani al procuratorului
Pontiu Pilat - sa ne spala pe aini.
In S8A/ prostitutia este inter*isa in area
a0oritate a statelor aericane/ cu e(ceptia a doua
sau trei dintre ele/ care e(ceptea*a de la interdictie
orasele care-si fac din industria placerilor una dintre
sursele a(iale de venituri. Dar ca sa ne iagina ca
in "oania ipo*itele pe placerile i0locite de actul
prostitutiei ar aduce venituri statului este fie coic/
fie ticalos. 1rice calcul de renta.ilitate pune in
cupana castigurile cu costurile. 1ri daca se face
un calcul de risc se va dovedi usor ca prostitutia
costa o societate cu ult disproportionat ai ult
decat ar fi castigurile/ indoielnice si acestea. In
realitate/ cei ce castiga sunt patronii caselor de
toleranta si deci ai trupurilor fiicelor si surorilor
noastre ipinse la disperarea tragicei si
inconstientei deci*ii de a-si vinde trupul pentru a
supravietui/ de fapt a uri in viata fiind.
)eea ce do.andesc nefericitele surori ale
noastre este doar ilu*ia vietii fiindca actul
prostitutiei aduce asupra-le riscul decesului spiritual
si deopotriva pacatul teri.il al ouciderii seenilor
lor/ caci cele 3> de sotii aduse in pragul riscului trec
toate in raspunderea directa a fiecarei prostituate in
parte care saranele/ vor pleca din lue luand fara
s-o stie acar asupra lor acest pacat greu al
ouciderii.
.. Prostitutia in !om/nia
In "oNnia/ prostitutia este cunoscuta de
ulta vree desi/ ca urare a influentelor
orientale/ in vechile hotare ale teritoriilor
roanesti feeia avea/ cu putine e(ceptii/ o lipsa
de li.ertate totala/ fiind supusa coplet doinatiei
e(ercitate de parinti sau de sot.
In pofida acestei atitudini traditionale fata de
feeie/ in Evul $ediu prostitutia era raspandita
atat in $oldova cat si in ,ara "oNneasca/ asa
cu consenea*a diferitele arturii ale unor
calatori straini si vechile cronici. In vreea lui
3oda )aragea/ la -ucuresti/ nuarul de
prostituate/ denuite ;iraale si talanite/ era atat
de are incat i s-a sugerat donitorului sa ipuna
ta(e speciale pe coertul practicat de ele/ ceea ce
i-a adus/ se pare/ venituri insenate. 1 data cu
raspandirea prostitutiei au capatat o larga
raspandire si .olile/ din care sifilisul a avut efecte
devastatoare/ fapt rearcat si de edicii roani in
perioada de de*voltare a igienei si edicinei
pu.lice.
Prostitutia de tip institutionali*at/ su. fora
caselor de toleranta/ a cunoscut o are inflorire/
ai ales in perioada inter.elica/ 2e.lea2 ei
repre*entand-o cele.ra 2)ruce de Piatra2 din
cartierul Dudesti/ segregata de alte *one ale
-ucurestiului prin traditionalul 2felinar rosu2. In
cadrul ei lucrau 2tarfele cu condicuta2/ inregistrate
legal la politie si e(ainate periodic edical.
Incaperile erau sordide/ iar conditiile igienice dintre
cele ai proaste. ,otusi/ o are parte din
.ucurestenii varstnici isi aintesc si asta*i cu
2nostalgie2 de acest loc/ in care au avut pentru
pria data o legatura se(uala cu o feeie/ care i-a
initiat in priele taine ale erotisului. Alaturi de
prostitutia tolerata de stat/ prostitutia de strada/
oca*ionala sau sisteatica si fara autori*atie era
e(tre de raspandita in capitala si in alte orase ale
tarii.
"egiul counist/ prin rigorile sale ipuse de
2orala de tip nou2/ a pus capat prostitutiei
legali*ate/ dar n-a putut ipiedica practicarea ei.
Date fiind privatiunile ateriale si tentatiile oferite
de aceasta profesie/ nueroase tinere practicau
prostitutia cu strainii/ in restaurante/ .aruri si
hoteluri de lu(/ va*and in turistii straini pe singurii
.ar.ati capa.ili sa le ofere castiguri si avanta0e
ateriale su.stantiale/ eventual o oferta de
casatorie. Alteori chiar organele de represiune
stiulau prostitutia/ utili*and-o in scopuri politice/
cooperand cu profesionistele pentru a o.tine
inforatii despre straini.
Dupa dece.rie 1&8&/ prostitutia a iesit din
relativul ei anoniat si din seiclandestinitatea ei/
pentru a cunoaste o alrga e(pansiune. Dincolo de
propria optiune a unor prostituate e(ersate sau
oca*ionale de a practica aceasta ocupatie in ,urcia
sau alte tari/ a aparut o adevarata 2industrie a
se(ului2 circuscrisa/ in a0oritatea ca*urilor/
retelei hoteliere roNnesti. Prostitutia s-a practicat
si se practica in arile unitati hoteliere situate in
*one cu are trafic turistic cu sunt9 )onstanta/
,iisoara/ -raila/ !alati/ Arad/ 1radea/ -aia $are/
Suceava/ -rasov/ Predeal si/ .ineinteles/ -ucuresti/
in principalele sale hoteluri sau sta.iliente de
distractie. Au patruns totodata in "oania retele
internationale ale traficului de carne vie/ care/ su.
e.lea inofensiva a unor fire care cauta
dansatoare/ anechine sau alte lucratoare pentru
strainatate/ recrutea*a prostituate pentru diferite
tari 6in special ,urcia/ !recia/ Italia/ Franta si
!erania7. $ulte tinere a0unse in strainatate prin
interediul acestor fire au constatat ca de fapt
senasera un contract pentru practicarea
prostitutiei.
Alteori prostitutia este patronata de asa-*isele
agentii atrioniale care nu sunt altceva decat
locuri de intalnire intre parteneri de se(/ a caror
cunostinta este ediata de patron/ care isi asua
rolul de pro(enet. $ulte dintre acestea pu.lica la
ru.rica de anunturi ale *iarelor solicitari de
prietenie sau copanie provenite de la persoane
din tara si din strainatate. Anga0area in prostitutie
prin interediul pro(enetilor/ persoane deose.it de
intreprin*atoare/ este una dintre caile principale
prin care o tanara din "oania devine
profesionista.
In ce priveste caracteristicile principale ale
prostituatelor din "oNnia/ confor cu inforatiile
date de organele de politie/ a0oritatea provin din
failii de*organi*ate/ au ari deficiente de cultura
si educatie si refu*a sa unceasca in alte doenii
de activitate legala. In cea ai are parte provin
din *one sarace econoic/ de e(eplu din
$oldova/ care furni*ea*a circa #>F din toate
prostituatele identificate de politie. 8nele lucrea*a
pe cont propriu/ dar cele ai ulte sunt
e(ploatate de pro(eneti/ care au fost sau ai sunt9
ta(ietristi/ ghi*i in doeniul turisului/ cadre
hoteliere/ chelneri sau sipli pensionari care detin
apartaente destinate se(ului. Desi nu e(ista
inforatii precise cu privire la ierarhia
prostituatelor/ cele care activea*a in cadrul arilor
hoteluri sau restaurante sunt ai stilate si ai
.ine educate. In afara acestui grup de prostituate
e(ista cele care isi e(ercita eseria in propriile
locuinte sau in locuinte puse special la dispo*itie de
pro(eneti.
1 categorie aparte de prostituate pentru ca*ul
"oNniei o repre*inta cele care isi desfasoara
activitatea in *onele de parcare/ special aena0ate
de-a lungul unor sosele principale/ pentru ,I"-urile
conduse de soferii straini/ in special turci. 1 parte
iportanta dintre aceste parcari sunt dotate cu
service-uri/ .aruri si alte facilitati/ printre care si
e(istenta unor prostituate/ cu este de e(eplu
ca*ul *onei care leaga "anicu 3alcea de statiunea
)alianesti.
Prostitutia 0uvenila este de aseenea e(tre
de raspandita in "oNnia/ 2copiii stra*ii2 furni*and
un verita.il 2de.useu2 atat pentru pedofilii roani/
cat si pentru cei straini. Pe de alta parte/ in traficul
cu carne vie sunt inclusi si copiii. 1 serie de ca*uri
de adoptie din anii trecuti/ in conditiile e(istentei
unei legislatii deficitare/ nu erau altceva decat
fore disiulate de recrutare pentru prostitutie.
Prostitutia este atat de raspandita in "oNnia/
incat pana si in legea invataantului este
preva*uta o regleentare speciala 6art. 117 care
inter*ice desfasurarea in scoli/ caine/ internate/
cantine/ clu.uri/ case de cultura/ .a*e si
cople(uri culturale a activitatilor care 2incalca
principiile fundaentale ale oralei prie0duind
sanatatea fi*ica sau psihica a tineretului2.
1.iectivul articolului este prevenirea prostitutiei in
ediul scolar.
In artie 1&&% au fost adoptate odificari si
copletari ale legii nr. %1O1&&1 pentru
sanctionarea delictelor de prostitutie si
pro(enetis/ separat de )odul Penal si )odul de
Procedura/ adoptate de Senat/ dar respinse de
)aera Deputatilor. )onfor odificarilor
entionate/ 2atragerea de persoane/ su. orice
fora/ savarsita in localuri/ parcari/ pe stra*i sau in
alte locuri pu.lice/ in vederea practicarii de
raporturi se(uale cu acestea spre a o.tine foloase
ateriale/ precu si indenul sau deterinarea/
in acelasi scop/ a unei persoane la savarsirea unor
astfel de fapte2.)opletarile la legea entionata
se adauga celor aduse )odului Penal/ care
pedepsesc actul de prostituare cu privare de
li.ertate de la % luni la # ani/ o pedeapsa ai
severa decat cea aplicata inainte de 1&&>.
In pofida acestor asuri cu caracter legislativ si
a actiunilor sporadice intreprinse de organele de
politie/ prostitutia are o are e(tindere in
"oNnia/ partial si datorita eficacitatii reduse a
controlului in acest doeniu. Desi oralistii
aprecia*a ca prostitutia tre.uie inter*isa/ tre.uie
preci*at ca in "oania de asta*i nu
coerciali*area se(ualitatii ca atare repre*inta
verita.ila pro.lea/ ci toate celelalte pro.lee
sociale asociate cu ea9 violenta/ agresiunea/
e(ploatarea econoica si se(uala a prostituatei si
ai ales raspandirea .olilor asociate cu aceasta
profesiune 6sifilisul si SIDA7. Intre 1&&2-1&&' au
fost inregistrate nuai in -ucuresti '8>> de ca*uri
de sifilis contactat in ura unor relatii cu partenere
de oca*ie. @uai o singura prostituata in varsta de
22 ani/ .olnava de sifilis si SIDA a reusit sa
i.olnaveasca 1'% de .ar.ati 625i.ertatea2/
1&&%7.
)au*ele prostitutiei in "oania par sa
contra*ica ideile acelor sociologi din 1ccident care
sustin ca acest fenoen nu este dependent de
presiunile econoice. Putinele cercetari facute in
"oNnia au peris identificarea uratorilor factori
care deterina anga0area unor tinere in
prostitutie9
1. soa0ul - in conditiile procesului de
restructurare a unor intreprinderi sau santiere
sau in ca*ul incetarii activitatii acestora
nueroase tinere 6ai ales uncitoarele
necalificate si a.solventele fostelor licee cu
profil industrial7 nu ai pot gasi de lucru in
alta parte/ alegand calea prostitutiei ca fiind
unicul i0loc de su.*istenta
2. nivelul sca*ut al salariilor si conditiile grele de
unca - ulte prostituate tinere au parinti
.atrani in intretinere si ele insele au o situatie
failiala grea/ fiind a.andonate de soti/
divortate/ cu copii ici de crescut/ deoarece
si-au inteeiat failii foarte devree/ cand
optiunea pentru casatorie a fost coplet
lipsita de discernaant
3. cliatul educational deficitar - in failiile de
unde provin a.ii parinti sau nuai unul din
ei consua e(cesiv alcool/ conflictele si .ataile
sunt peranente/ lipsa afectiunii parentale
este o constanta. Afinitatea cu su.culturi
infractionale a parintilor deterina episoade
trauatice in care tanara poate fi iplicata
6viol/ adesea cois chiar de tata sau de
concu.inul aei/ altratare/ a.u* si
alungarea de acasa7. 5a acestea se adauga
lipsa de supraveghere/ a.andonul scolar/
intrarea intr-un antura0 favora.il prostitutiei 6o
prietena care sunt de0a in acest doeniu7
#. pro(enetii sau codosii - la indenul acestora
se face recrutarea in prostitutie. Acest factor
stiulea*a si precipita procesul anga0arii in
prostitutie. E(ista o are varietate a
odalitatilor de recrutare prin interediul
acestor persoane/ de la indenurile propriilor
2iu.iti2 ai tinerelor pana la adeenirea
e(ercitata de diferite persoane cu care acestea
vin in contact 6patronii unitatilor in care
lucrea*a/ proprietarii caerelor inchiriate de
ele sau chiar unele rude ai varstnice7.
Anga0area pe calea prostitutiei/ in "oNnia/
este ediata de nuerosi alti factori predispo*anti
printre care9
esecul failial personal 6ulte prostituate
sunt divortate7
anga0area in viata se(uala la varste foarte
fragede 61' ani sau chiar ai devree7
agresare se(uala precedenta 6violate in
copilarie sau adolescenta7
practicarea unor eserii cu 2afinitate
ocupationala2 fata de cea de prostituata
6chelnerite/ cadre de deservire in unitati de
alientati pu.lica7
atractia e(ercitata de o serie 2interesanta2/
lipsita de rutina si dificultatile ocupatiei
cotidiene/ si care proite o serie de avanta0e9
venituri ari/ posi.ilitati de distractie sporite/
intalnirea unor oaeni interesanti etc.
)el putin pentru perioada de tran*itie/
eradicarea sau aeliorarea prostitutiei in "oNnia
pare o utopie. Pentru a tine fenoenul su. control/
acesta tre.uie legali*at. )hiar daca/ in acest fel/
"oNnia se va confrunta cu alte pro.lee/ cel
putin vor fi eliinate acelea care fac in pre*ent din
profesia de prostituata o afacere e(tre de sordida
in interesul aproape e(clusiv al pro(enetilor si al
celor care patronea*a e(ploatarea se(uala a
tinerelor. 1 politica represiva in doeniul
se(ualitatii si a prostitutiei in special/ nu a avut si
nici nu poate sa ai.a eficienta revendicata de
oralistii si 2aparatorii2 iaginii "oNniei in lue.
Dipotriva/ ea va entine prostitutia la cote si ai
inalte si va agrava si ai ult pro.leele sociale
si edicale cu care aceasta institutie este asociata
in pre*ent.
0. 1i&liografie
2arrison' . P GPrincipiile edicinei interneH
3arle4' #elissa P GProstitution in Five
)ountries9 3iolence and Post-,rauatic Stress
DisorderH
D5or6in' Andrea - JProstitution and $ale
Supreac4 in 5ife and DeathH/ 1&&+/ @e:
Eor;9 Free Press.
7edelcu/ Ioan - HIV. AIDS. SIDA - cap 3.1.
Perioda de incu.atie in .oala =I3 6pag 2'-2%7
Editura $ilitara/ -ucuresti/ 1&&1
DePas8uale' 9at*erine #. - J,he Effects of
ProstitutionH