ICnd vorbeti despre prostituie este uor s-o personifici, s-o

plasticizezi; trecerea aceasta la majuscul, la Prostituie, are o savoare pe

care este greu s-o reprimi sub austeritatea unor principii inibitorii i poate
de aceea se regsete cu atta rezisten n mari opere ale istoriei artei! "n
ceea ce m privete, regsesc Prostituia, cam patriaral i indecis
misogin, sub semnul femeii! #ac ar fi s-o privesc aplicat la momente ale
sale, o aflu n carnaia czut i frmntat de e$perien, a personajelor
lui %autrec! "n ateptarea activitii nocturne, ca &n salonul de pe 'ue des
(oulines), unde femei tolnite rutinat pe canapele roii adun n sine
toat disponibilitatea contra cost posibil, ori atins de uimitoare inocen,
n spatele dezgolit sub prul strns n cocul provizoriu al prului castaniu
din &*oaleta), resimindu-se dup beie ca n desenul n cret ce-o evoc
pe +uzanne ,aladon -parc., din &(amureal), sfrit i mistuit ca-n
&+olitudine)! #ar, cobornd din planul artistic, Prostituia i pierde
subiectivismul atins de geniul artitilor; redevine stradal, vulgar, atins
de falimentul inesteticului, supus dispreului mai mult sau mai puin
farnic al societii, ncarnat n e$emplarele obosite de compromisul
cotidian!In limba latina verbul /prostituo/ desemna actul de e$punere
publica pentru si inainte de vanzare! *ermenul avea doua semnificatii
principale0 a oferi -a se oferi. si a sacrifica -a se sacrifica.! Plecand de la
acest sens etimologic, majoritatea definitiilor vizeaza aspectul comercial al
traficarii trupului!
#intre toate ariile de devianta se$uala, prostitutia a captat cel mai
mult atentia si interesul profesional al sociologilor! 1n asemenea subiect
pare justificat din mai multe ratiuni! In primul rand, prostitutia este o
profesie, /cea mai vece din lume/, o ocupatie la fel ca oricare alta,
caracterizata de metode, tenici, stiluri de viata si strategii de lucru,
grupuri profesionale, forme de specializare, norme si valori distincte! In al
doilea rand, prostitutia, institutionalizata sau neinstitutionalizata reprezinta
o problema sociala importanta cu aspecte morale, juridice, religioase,
medicale, economice si culturale! In al treilea rand prostitutia este unul din
cele mai bune e$emple pentru analiza evolutiei in timp a definitiilor in
materie de /devianta se$uala/, orice conduita eticetata ca fiind devianta
avand un caracter relativ pentru ca depinde de norme si traditii!
1nii sociologi considera ca prostitutia e$ercita o serie de functii
benefice pentru socializarea se$ualitatii in directii dezirabile, dar altii o
apreciaza ca pe o problema sociala pentru ca implica imoralitatea
-se$ualitatea de tip comercial., e$ploatarea corpului femeii in beneficiul
barbatului, asocierea ei cu alte activitati ilegitime -infractiunea, traficul de
droguri. si raspandirea de boli venerice si a bolii +I#2!
Prostitutia, din punct de vedere sociologic, este un tip de
comportament care se distinge de altele prin folosirea corpului n scopuri
comerciale, mai precis, prin decizia zilnic3 a unei persoane de a-si vinde
corpul, ceea ce conduce la c3derea din dreptul cel mai elementar al unei
persoane, acela de a dispune liber de corpul propriu! Prostitutia asadar,
face parte din categoria v4nz3rii propriului trup si ca atare se afl3 n
vecin3tatea imediat3 a sclavajului! 1nii juristi au ncadrat prostitutia n
categoria acelor fenomene pe care Conventia european3 a drepturilor
omului le ncadreaz3 n ceea ce denumeste 55dreptul persoanei de a
dispune de corpul s3u 55 -67.! "n realitate, prostitutia suspend3 acest drept
al persoanei, din clipa n care aceasta a decis s3-si v4nd3 corpul, nc4t
persoana nu mai dispune de corpul s3u n mod liber, din clipa n care si-a
v4ndut corpul -se$ul., ceea ce trece dreptul de folosint3 al propriului corp
asupra unei alte persoane si anume a 55cump3r3torului55, adic3 asupra
proprietarului casei de tolerant3 care devine astfel si patronul trupurilor
celor ce s-au v4ndut!
8ste un ade vr banal s spunem c prostituia este cea mai vece
meserie din lume! "n istoria omenirii, ns, aceast instituie s-a desprins
de originile ei pragmatice, mai nti prin &estetizarea9 modelului, cruia i s-
au conferit valene metafizice -este vorba despre aa-numitele &prostituate
divine9., apoi prin comercializarea lui : dac vrei, este vorba de
mecanismul prin care se trece de la lupanar la felinarul cel rou! +-ar
putea, deci, scrie cri ntregi despre modul n care s-a raportat societatea
la instituia prostituiei, dup modelul ncercat de ;oucault n Istoria
nebuniei, ori n cea a se$ualitii! 2r fi vorba, mai nti, despre nevoia
societilor primitive de a investi impulsul se$ual cu semnificaie
metafizic, apoi despre felul cum societile istorice abandoneaz ncetul
cu ncetul acest construct, pstrndu-l totui n anumite zone privilegiate
-precum, de e$emplu, aremul sultanilor sau instituia geielor japoneze.
i transformndu-l ntr-un lu$ artistocratic! <ordelul, dei aparent se
rentoarce la motivaia practic, ndeplinete din ce n ce mai mult, acum,
o funcie social i comercial 'eglementarile juridice contemporane in
domeniul prostitutiei feminine par mai rigidie si mai infle$ibile decat acelea
din 8vul (ediu! #aca pana in sec! =, autoritatile priveau prostitutia ca pe
/un rau necesar/, util pentru societate care trebuie tolerat pentru a nu
genera alte conduite mult mai grave, autoritatile perioadei contemporane
interzic complet, in unele tari, prostitutia! #e e$emplu in +12, cu e$ceptia
>evadei, prostitutia feminina este interzisa, iar patronii de bordeluri,
prostituatele, pro$enetii si ciar clientii sunt sanctionati! *otusi estimarile
arata ca numarul total de prostituate din +12 se situeaza la circa 6?@!@@@-
?@@!@@@! In anul A7B? acest numar se ridica la A!6@@!@@@ fapt e$plicabil
prin privatiunile determinate de perioada razboiului! In >evada, in anii 5C@
prostitutia era legala in aproape toate districtele statului, e$istand B@ de
bordeluri cu statut legal care aduceau venituri anuale de D-? milioane de
dolari! 2ceste bordeluri sunt localizate in rulote speciale vopsite in culori
roz sau violet cu nume sugestive ca /(iss EitF/, /(ustang 'anc/ sau
/PinG PussFcat/ -termeni care in limba engleza desemneaza organul
genital feminin.! In 6H din statele americane prostitutia nu este interzisa,
nee$istand nici o categorie juridica distincta iar prostituatele sunt
sanctionate numai pentru vagabondaj, cu incisoare de la I luni la A an! In
alte tari ca ;ranta, Italia, +pania, Jermania, Klanda, #anemarca, (e$ic si
2merica de +ud prostitutia este acceptata cu conditia sa fie practicata in
arii special desemnate iar profesionistele sa plateasca impozit! In 2ustralia
ea este o ocupatie legala, dar e$ista reglementari speciale care
incrimineaza anumite forme de prostitutie0 interzicerea bordelurilor, a
acostarii, a vagabondajului in locuri de interes public, comportamentul
indecent etc! 2cceptata este si in unele tari asiatice ca Laponia si
Cambodgea! In *ailanda ea este interzisa dar in aceasta tara e$ista
peste un milion de prostituate! In Laponia desi e$ista restrictii prostitutia
este raspandita iar pana acum cateva decenii e$istau trei categorii de
femei situate in afara femeilor respectabile0 joro -lucrau in bordeluri.,
jogoGu -neautorizate - pe strazi sau in baile publice. si geise -cu statut
similar etairelor din Jrecia antica, instruite special ca dansatoare si
cantarete pentru a tine companie clientilor ceainariilor; acestea nu erau
prostituate ci femei maritate sau concubine.!
Cele mai multe cazuri insa ajung sa se prostitueze in urma unor
violuri sau agresiuni suferite in copilarie sau in adolescenta! #in studiul
Prostitution in ;ive Countries0 ,iolence and Post-*raumatic +tress
#isorder de (elissa ;arlez, Isin <aral, (erab Eiremire si 1fuG +ezgin
-realizat in anul A77I, in ? tari ale lumii., rezulta ca I6M din femeile care
au raspuns la cestionar au afirmat ca au fost violate in copilarie, ?BM din
femeile intervievate au fost batute in copilarie pana la cauzarea unor rani,
iar ?CM au raportat un abuz se$ual in copilarie, realizat in medie de patru
autori! Conform cercetarilor unui psiolog american, mai mult de 7@M din
ce le care practica prostitutia au fost victimele unui incest sau abuz
se$ual!
In 'om4nia, prostitutia este cunoscuta de multa vreme desi, ca
urmare a influentelor orientale, in vecile otare ale teritoriilor romanesti
femeia avea, cu putine e$ceptii, o lipsa de libertate totala, fiind supusa
complet dominatiei e$ercitate de parinti sau de sot!
Taierea nasului, punerea la stlp sau chiar necarea
Prostitutia este ocupatia unei persoane care ofera placeri trupesti n
schimbul unei sume de bani. Din capul locului deci trebuie facuta o distinctie
ntre adulter, concubinaj si prostitutie, lucru foarte dificil pentru timpurile mai
vechi, cnd textele reunesc toate aceste notiuni ntr-o singura denumire:
preacurvia. Nu se fac preciari nici n sensul daca !mpricinata" a primit sau nu
bani pentru !serviciile" oferite, ea fiind ncadrata doar n categoria
!desfrnatelor". Pentru ca, trebuie spus, pna n secolul #$#, la romni,
prostitutia nu pare sa fi fost privita alt fel dect ca o infractiune.
%nde exista prostitutie& De regula, acolo unde existau mari aglomerari
!masculine": crciumi, hanuri, trguri, porturi, dar mai ales tabere militare'
(enomenul exista mai demult, dar o prima mentiune documentara o
ntlnim n sec. #), ntr-o scrisoare a boierilor braileni catre *tefan cel +are, n
care acestia si exprimau supararea fata de intentia domnului moldovean de a lua
sub protectia sa !un copil de curva", a carui mama , -altuna , !au tinut-o n tara
noastra toti pescarii braileni'"%n document din sec. #)$ mentioneaa !sugubina
de muieri", un fel de amenda care pedepsea nfractiunile sexuale. %n secol mai
triu, fenomenul luase mare amploare de vreme ce Paul de .lep, pe la /012,
afirma ca n +oldova !femeilor cu moravuri usoare li se taia nasul, erau puse la
stlp si adesea necate". $n Dobrogea, aflata sub administratie otomana,
prostituatele erau duse n $nsula *erpilor, legate fedeles si lasate sa moara prin
expunerea la ntepaturile tntarilor.
*-au facut chiar ncercari de nfrnare a prostitutiei. Indreptarea legii
3/0456 nfiera !muierile ce-si dau trupurile de le spurca barbatii cei rai si fara
omenie, pentru putina dobnda pieratoare de suflet". !-urva se recunoaste pre
locul ce lacuieste si prin haina ce poarta". !)otru sau supuitor", amintit n textul
legii, nu era altceva dect proxenetul acelor vremuri, adica persoana care !are
muieri n casa lui, de le tine pentru dobnda lui, care-si dau trupurile". Daca se
constata ca cineva a amagit o femeie, convingnd-o !a se da spre demierdaciune
barbatilor", acesta trebuia sanctionat ca !supuitor si votru". *i, precia textul legii,
!orice barbat va supune 7obliga8 pe muierea lui 7sa se prostituiee8, aceluia sa i se
faca moarte".
Pedepsirea proxenetismului, inaugurata n vremea lui +atei 9asarab, nu se
mai regaseste nsa n legislatia ulterioara (Codul penal Ipsilanti sau Legiuirea lui
Caragea). .bia Condica criminaliceasca 3/:5/-/:506 din +oldova i pedepsea
din nou prin globirea la !cutia milelor".
;a 55 noiembrie /<2:, n fata mitropolitului Neofit s-a preentat =adu
logofat de taina si !*tana, ce o au avut posadnica 7ibovnica, ntretinuta8' *tana,
cu mijlocirea si cu ndrumarea mume-sii, s-au facut posadnica logofatului
=adului", iar acesta !vrnd sa se departee de pacatul acesta al curviei, au hotart
7sa se desparta8' $ar ea n nici un chip n-au primit, icnd ca au fost fata curata si
au stricat-o el si cerea au sa se cunune cu dnsa, au sa o tie posadnica, precum si
mai nainte au fost. Dar el o au dovedit precum ca ea, pna a nu veni n casa lui,
au intrat si n grosul 7puscaria8 capitanului de jandarmi, pentru curvasaria ce
facuse cu un negutatoriu'"
*ecolul #)$$$ poate fi socotit unul nfloritor n privinta acestor moravuri.
.u fost si factori favorianti, n primul rnd desele raboaie care au adus repetate
ocupatii militare >arilor =omne. $ata, de exemplu, cum la 54 februarie /<2:, n
timpul raboiului ruso-austro-turc din /<20-/<2?, @heorghe din mahalaua
bucuresteana >uteni voia sa divortee !din pricina relelor purtari ale sotiei sale,
Neaga' (iind ea curva mai dinainte vreme,' n trecutul an au mers de buna
voie la turci si au saut cu turcii ct i-au fost voia ei si s-au sfrintit" 3mbolnavit de
sifilis6.
;a fel, n ? august /<<1, !>anase polcovnic, ispravnic de -mpu-lung",
adevereste catre !cinstitii domni ai cetatii 9rasovului" ca femeia care l acua pe
*toian -oltea din 9ran !ieste curva, ca cu cti muscali au fost n asta-iarna pe
aici, cu toti au curvit si cu altii, cu cti au iesit nainte' *e cunoaste lucru ca iaste
curva". =espectiva fusese servitoare la 9ran, n casa lui @olteaA plecase n >ara
=omneasca, iar la ntoarcere fostul stapn n-a mai voit s-o angajeeA suparata, ea
l-a acuat ca o lasase nsarcinata, fapt pentru care -oltea ar fi fost pasibil de
pedeapsa cu nchisoare.
Prostitutie exista si la 9rasov, cum reulta dintr-o ancheta din 5 aprilie
/<<B a magistratului.
Bataie prin trg n vederea oamenilor"
$n /<?2, mitropolitul Dositei, !n puterea datoriei sale de pastor", a
solicitat domnului .l. +orui sa dea porunca !spre a pune stavila latirii pacatului
curviei, ce vatama sufletul si bolnaveste trupurile de ranile slute si pocite', ca
cea mai multa adunare de patimi la spital, numai de fete si muieri betejite de
curvii este". +itropolitul si !dumnealor mairii 7slujbasii8 Cpitropiei" cereau ca
!att din neveste ct si din fete sanatoase, dravene, care sunt vrednice de slujba
si de munca, sa se puie pe la stapn cu simbrie sau mbracaminte si cu osteneala
minilor sa-si tie viata si mbraminte trupului, ci nu cu betii si curvii' $ar
celetnica 7prostituata8, ce va calca porunca si se va dovedi, sa se pedepseasca cu
bataie prin trg sau mahala, n vederea oamenilor, spre a se parasi de acest fel de
urmari netrebnice si vatamatoare".
*i cum masurile de stopare a prostitutiei se dovedeau neputincioase,
societatea a recurs la alte mijloace de protectie. .u aparut primele ncercari de
supraveghere sanitara, pentru a se reduce riscurile de contaminare cu diferite boli
venerice. D astfel de actiune a avut loc n +oldova, n /:5:. *tabilindu-se
!clasele femeilor publice", acestea urmau a se !deosebi dupa a lor cerere sau dupa
descoperinta ce va fi facut .gia asupra lor". Dupa modul si locul n care-si
desfasurau !activitatea", prostituatele erau npartite n patru categori, pentru
fiecare dintre ele fixndu-se reguli precise de plata a unor taxe !pentru
ntmpinarea cheltuielilor politienesti". >oate aceste !femei publice" erau luate n
evidenta .giei. !Daca vrsta femeii ar fi mai mica de /4 ani, ea se va supune unei
viite doctoricesti si apoi se va da n vremelniceasca petrecere sau la un alt loc
cuviincios. >otodata, seva nstiinta despre aceasta familia ei". Dar daca o
asemenea fata !nefiind reclamata de nimeni", ea !nu va putea iesi din locul de
unde s-au dat spre vremelniceasca petrecere dect dupa ce se va face vrstnica"
3majora6. *e prevedea si caul n care !vrsta femeii fiind mai mare de /4 ani si
tagaduind ea de a fi femeie publica si aducnd si dovei", sau !cercetarea facuta
nefiind ndestul de doveditoare, atunci se va ncredinta o prelungire pentru
nscriere si fata se va supune unei noi si mai aspre privegheri". *e precieaa si
situatia n care !o femeie mai mare de /4 ani declara ca vrea sa fie publica"A
atunci !se va nscrie vremelniceste la reviia doctorului", iar !seful .giei va
nstiinta pe familia femeii despre nscrierea ei ntre femeile publice".
Boala lumii" face ravagii
=aboiul -rimeii a adus, cum se stie, noi ocupatii militare, mai nti rusa,
apoi otomana si, n sfrsit, austriaca. ;a /4 ianuarie /:40, general-maior Popovici
facea cunoscut .giei bucurestene ca ostasul Eohann Posor din =egimentul 45 !a
dobndit boala lumii' de la o dama, anume @Furghioala, cu sedere n vopseaua
@alben', mahalaua +anea 9rutaru" -amaradul sau (ran Nichler fusese
internat n spital din caua !doamnei Posanita, cu sedere n mahalaua *caune,
vopseaua @alben". $n ambele cauri, .gia poruncise comisarului vopselei @alben
!sa supuna viitatiei doftoricesti" pe cele doua femei. ;a 2 februarie /:40,
autoritatile de ocupatie comunicau ca cele mai multe mbolnaviri se nregistreaa
n rndul ostasilor ncartiruiti !n mahalaua Dealul *pirii" si aceasta numai dupa
ce luat contact !cu dame publice care sunt n acea mahala n multime adunate.
.sadar, este de trebuinta de a supune pe acele dame publice la o viitatie
periodica doftoriceasca". -omandantul =egimentului 2 preciia ca !boala
venerica s-a nmultit peste masura n gradele de jos" si fusese nevoit sa-i
consemnee pe ostasi n caarma. Cl ruga .gia !sa opreasca adunarea femeilor
publice pe lnga crciumile de prin prejurul caarmilor, iar pe de alta parte de a se
pai mai cu serioitate masuri pentru viitarea 7medicala8 femeilor publice si
transmiterea lor spre cautare la spital".
*ituatia devenise dramatica, la 0 iunie, generalul popovici raportnd ca
avea !mai bine de /4B de bolnavi n spital". =eactiile fata de masurile luate de
autoritati au fost si ele dintre cele mai diverse. .stfel, !%ta Peevenghia din
mahalaua Dlari, n care se redesteptase cu toata puterea sentimentului sfnt de
mama3GG6", s-a mpotrivit ca fata ei, *tefana, !sa fie dusa la viita medicala",
mergnd ea la comisie si !strignd fara rusine ca pe fiica sa niciodata nu o va lasa
sa se viitee'" =eolutia politiei pe aceasta sesiareG !Pe fiica, daca 7comisia8 e
convinsa ca o face pe dama publica, sa o duca cu executie si sa o supuna
masurilor statornicite".
Politia sanitara
=aboiul a trecut, dar practicile si flagelul au ramas. (iind numit inspector
general al *erviciului *anitar, dr. -arol Davila a nfiintat un serviciu special
pentru preluarea sub control a prostitutiei 3/:0B6 si a ntocmit un regulament
privind !datoriile si atributiile medicului politiei sanitare din -apitala". *-a
introdus si faimoasa !condicuta a femeilor publice", ca instrument de identificare
si evidenta pentru controlul medical.
$n /:05, s-a adoptat o ordonanta privind !privegherea prostitutiei n
9ucuresti". *-a ntocmit o evidenta clara a caselor de prostitutie si a prostituatelor.
Prostituate erau: !a6 toate femeile care pna astai au fost supuse viitelor
medicale ale medicilor de culoriA b6 toate femeile de la /0 ani n sus, a caror
prostitutie publica se va constata prin provocatie directa pe strade, prin notorietate
publica, prin aflarea lor n casele de prostitutie ori femeile de o conduita suspecta,
care se vor gasi bolnave de boli nenerice la viita facuta n urma denunturilor
primite ca ele ar fi transmis boala unui alt individ".
=egulamentul precia ca !se vor sterge provioriu din registrele femeilor
publice, ramnnd impuse privegherii politiei pe timp de 0 luni , / an: a6 femeile
publice care se vor maritaA b6 femeile care' vor exprima dorinta de a parasi
prostitutia si de a duce o viata onesta si mijloacele cu care voiesc a traiA c6 femeile
care vor fi reclamate 7cerute8 de parintii sau epotropii lor".
-ontrolul medical era extins , pe baa de condicuta , si asupra patroanelor
de localuri sub 14 de ani si a servitoarelor sub 1B de ani. *e impuneau restrictii n
privinta deschiderii unor astfel de localuri de !placeri" n !apropierea scolilor si a
bisericilor, n vecinatatea imediata a gradinilor publice, n hoteluri, birturi si
crciumi".
Taxe, nu patente
Peste cinci ani, n /:0<, a fost adoptat un nou regulament, mai bine-is, s-
au adus completari celui vechi. De pilda, se atragea atentia asupra faptului ca
!taxa pe care o vor plati femeile publice si femeile care dirig stabilimente de
prostitutie nu se va putea privi nicidecum ca un fel de patenta, care da acelei
meserii drepturile unei ntreprinderi oneste, ci numai ca o mica contributie la
cheltuielile ce privegherea prostitutiei caueaa comunei". $arasi importanta era
prevederea ca !functionarii nsarcinati cu privegherea prostitutiei vor nlesni
ntoarcerea femeilor publice la o viata onesta, prin toate mijloacele care sunt la
dispoitia lor".
$n sfrsit, se preciau cu minutioitate normele de nscriere a prostituatelor
n registrele politiei.
;a noi, ca si n alte parti, n jurul prostituatelor s-a creat si un fel de
legenda n legatura cu faptul ca, n general, acestea ar fi fost niste fiinte miloase,
cu un suflet bun, si n stare sa aduca si servicii comunitatii n care traiau. %n
document al Prefecturii de +uscel din /?/0, aminteste ca unele !femei de
moravuri usoare" au fost utiliate de armata romna !ca culegatoare de informatii
de la ofiterii 7inamici8 neexperimentati".
Prostitutia , cea mai veche !profesie" , a continuat sa fie tolerata n
=omnia pna n /?1:. >olerata si, pe ct posibil, ct mai bine supravegheata si
controlata, pentru a se evita consecintele ei deosebit de grave n domeniul
sanatatii si moralitatii publice. $ata nsa ca, dupa /?:?, s-a produs o adevarata
exploie. !(emeia publica" a devenit extrem de activa. *i, odata cu ea, si mai
vechiul sifilis, dar si noua si necrutatoarea *$D..
supusa complet dominatiei e$ercitate de parinti sau de sot!
In pofida acestei atitudini traditionale fata de femeie, in 8vul
(ediu prostitutia era raspandita atat in (oldova cat si in *ara
'om4neasca, asa cum consemneaza diferitele marturii ale unor calatori
straini si vecile cronici! In vremea lui ,oda Caragea, la <ucuresti,
numarul de prostituate, denumite Giramale si talanite, era atat de mare
incat i s-a sugerat domnitorului sa impuna ta$e speciale pe comertul
practicat de ele, ceea ce i-a adus, se pare, venituri insemnate! K data cu
raspandirea prostitutiei au capatat o larga raspandire si bolile, din care
sifilisul a avut efecte devastatoare, fapt remarcat si de medicii romani in
perioada de dezvoltare a igienei si medicinei publice!
Prostitutia de tip institutionalizat, sub forma caselor de toleranta,
a cunoscut o mare inflorire, mai ales in perioada interbelica, /emblema/ ei
reprezentand-o celebra /Cruce de Piatra/ din cartierul #udesti, segregata
de alte zone ale <ucurestiului prin traditionalul /felinar rosu/! In cadrul ei
lucrau /tarfele cu condicuta/, inregistrate legal la politie si e$aminate
periodic medical! Incaperile erau sordide, iar conditiile igienice dintre cele
mai proaste! *otusi, o mare parte din bucurestenii varstnici isi amintesc si
astazi cu /nostalgie/ de acest loc, in care au avut pentru prima data o
legatura se$uala cu o femeie, care i-a initiat in primele taine ale
erotismului! 2laturi de prostitutia tolerata de stat, prostitutia de strada,
ocazionala sau sistematica si fara autorizatie era e$trem de raspandita in
capitala si in alte orase ale tarii!
'egimul comunist, prin rigorile sale impuse de /morala de tip
nou/, a pus capat prostitutiei legalizate, dar n-a putut impiedica
practicarea ei! #ate fiind privatiunile materiale si tentatiile oferite de
aceasta profesie, numeroase tinere practicau prostitutia cu strainii, in
restaurante, baruri si oteluri de lu$, vazand in turistii straini pe singurii
barbati capabili sa le ofere castiguri si avantaje materiale substantiale,
eventual o oferta de casatorie! 2lteori ciar organele de represiune
stimulau prostitutia, utilizand-o in scopuri politice, cooperand cu
profesionistele pentru a obtine informatii despre straini!
#upa decembrie A7C7, prostitutia a iesit din relativul ei anonimat
si din semiclandestinitatea ei, pentru a cunoaste o alrga e$pansiune!
#incolo de propria optiune a unor prostituate e$ersate sau ocazionale de
a practica aceasta ocupatie in *urcia sau alte tari, a aparut o adevarata
/industrie a se$ului/ circumscrisa, in majoritatea cazurilor, retelei oteliere
rom4nesti! Prostitutia s-a practicat si se practica in marile unitati oteliere
situate in zone cu mare trafic turistic cum sunt0 Constanta, *imisoara,
<raila, Jalati, 2rad, Kradea, <aia (are, +uceava, <rasov, Predeal si,
bineinteles, <ucuresti, in principalele sale oteluri sau stabilimente de
distractie! 2u patruns totodata in 'omania retele internationale ale
traficului de carne vie, care, sub emblema inofensiva a unor firme care
cauta dansatoare, manecine sau alte lucratoare pentru strainatate,
recruteaza prostituate pentru diferite tari -in special *urcia, Jrecia, Italia,
;ranta si Jermania.! (ulte tinere ajunse in strainatate prin intermediul
acestor firme au constatat ca de fapt semnasera un contract pentru
practicarea prostitutiei!
Cauzele prostitutiei in 'omania par sa contrazica ideile acelor
sociologi din Kccident care sustin ca acest fenomen nu este dependent
de presiunile economice! Putinele cercetari facute in 'om4nia au permis
identificarea urmatorilor factori care determina angajarea unor tinere in
prostitutie0
somajul - in conditiile procesului de restructurare a unor
intreprinderi sau santiere sau in cazul incetarii activitatii acestora
numeroase tinere -mai ales muncitoarele necalificate si absolventele
fostelor licee cu profil industrial. nu mai pot gasi de lucru in alta parte,
alegand calea prostitutiei ca fiind unicul mijloc de subzistenta
nivelul scazut al salariilor si conditiile grele de munca - multe
prostituate tinere au parinti batrani in intretinere si ele insele au o situatie
familiala grea, fiind abandonate de soti, divortate, cu copii mici de crescut,
deoarece si-au intemeiat familii foarte devreme, cand optiunea pentru
casatorie a fost complet lipsita de discernamant
climatul educational deficitar - in familiile de unde provin ambii
parinti sau numai unul din ei consuma e$cesiv alcool, conflictele si bataile
sunt permanente, lipsa afectiunii parentale este o constanta! 2finitatea cu
subculturi infractionale a parintilor determina episoade traumatice in care
tanara poate fi implicata -viol, adesea comis ciar de tata sau de
concubinul mamei, maltratare, abuz si alungarea de acasa.! %a acestea
se adauga lipsa de supravegere, abandonul scolar, intrarea intr-un
anturaj favorabil prostitutiei -o prietena care sunt deja in acest domeniu.
pro$enetii sau codosii - la indemnul acestora se face recrutarea in
prostitutie! 2cest factor stimuleaza si precipita procesul angajarii in
prostitutie! 8$ista o mare varietate a modalitatilor de recrutare prin
intermediul acestor persoane, de la indemnurile propriilor /iubiti/ ai
tinerelor pana la ademenirea e$ercitata de diferite persoane cu care
acestea vin in contact -patronii unitatilor in care lucreaza, proprietarii
camerelor inciriate de ele sau ciar unele rude mai varstnice.!
2ngajarea pe calea prostitutiei, in 'om4nia, este mediata de
numerosi alti factori predispozanti printre care0
esecul familial personal -multe prostituate sunt divortate.
angajarea in viata se$uala la varste foarte fragede -A? ani sau ciar
mai devreme.
agresare se$uala precedenta -violate in copilarie sau adolescenta.
practicarea unor meserii cu /afinitate ocupationala/ fata de cea de
prostituata -celnerite, cadre de deservire in unitati de alimentati publica.
atractia e$ercitata de o meserie /interesanta/, lipsita de rutina si
dificultatile ocupatiei cotidiene, si care promite o serie de avantaje0 venituri
mari, posibilitati de distractie sporite, intalnirea unor oameni interesanti
etc! Prostitutia nu reprezinta o incununare a sexualitatii feminine.
Femeile si copiii se supun cerintelor proxenetilor si clientilor
deoarece vor bani, mancare, adapost, haine si NU sex. Ele nu se
asociaza cu proxenetii pe motiv ca ar avea un apetit sexual foarte
mare. Nu actioneaza sub influenta dorintelor lor sexuale, ele sunt
folosite pentru a stimula si a satisface dorinte sexuale masculine.
Nici o femeie nu a intrat in prostitutie pentru sex. Dupa ce femeile se
lasa de aceasta meserie, nu se lamenteaza pe motiv ca ar avea intr-
adevar nevoie de sex. Prostitutia nu are nimic de-a face cu
sexualitatea feminina. Ea prezinta cea mai deradanta imaine a
sexualitatii feminine, infatisandu-le pe femei ca facand un serviciu
sexual barbatului, cu o dispozitie sexuala neconditionata.
Prostitutia nu este sinonima cu sexul. Este o violenta
impotriva femeilor. Ea sta la intersectia dintre incest, viol, violenta si
tortura. Dominatia barbatilor asupra femeilor in prostitutie este o
realitate traica.!
Concluzie0 Cel putin pentru perioada de tranzitie, eradicarea sau
ameliorarea prostitutiei in 'om4nia pare o utopie! Pentru a tine fenomenul
sub control, acesta trebuie legalizat! Ciar daca, in acest fel, 'om4nia se
va confrunta cu alte probleme, cel putin vor fi eliminate acelea care fac in
prezent din profesia de prostituata o afacere e$trem de sordida in
interesul aproape e$clusiv al pro$enetilor si al celor care patroneaza
e$ploatarea se$uala a tinerelor! K politica represiva in domeniul
se$ualitatii si a prostitutiei in special, nu a avut si nici nu poate sa aiba
eficienta revendicata de moralistii si /aparatorii/ imaginii 'om4niei in lume!
#impotriva, ea va mentine prostitutia la cote si mai inalte si va agrava si
mai mult problemele sociale si medicale cu care aceasta institutie este
asociata in prezent