Sunteți pe pagina 1din 41

Proiect de cercetare privind

Violenta
domestica

Mai, 2010
 PRINS
÷
I. OBIEIVELE SI MEODOLOGIA S DI L I

II. REZ LAE DEALIAE

1. Perceptia asupra agresorului

2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica


3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica
4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica
5. Agresivitatea Ɗ comportament dobandit
6. Factori de influenta a comportamentului agresiv:
Violenta emotionala
Factori temporali
Venitul
7. Increderea in autoritatile statului roman

III. ONL ZII




I. OBIEIVELE SI MEODOLOGIA
S DI L I
Obiectivele studiului: =

ercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realităţii violenţei în familie, identificarea şi analiza
tipurilor de violenţă în familie.

Obiectivele principale ale cercetării:

- identificarea percepţiilor şi atitudinilor femeilor faţă de multiplele forme de violenţă împotriva femeilor;
- estimarea dimensiunii violenţei împotriva femeilior în familie;
- identificarea modului în care reacţionează femeile la actul de violenţă împotriva lor;
v creionarea unui profil al abuzatorului;
v identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate Ɗ ca si comportament dobandit;
- analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv;
- evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta
domestica.
Metodologia studiului Πframework
°
MEODOLOGIE
Πmetologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Aplicarea acestuia
s-a realizat on-line.

LOAIE
ΠBucuresti

ESANION/ RIERII GENERALE DE SREENING


Œ ð  
 
   v   
  
2   2
  

 
   m  m

m÷=  

÷°  m

31-40  m÷

=m°  

  
   °  


II. REZ LAE DEALIAE


þ

m Perceptia asupra agresorului


Perceptia asupra agresorului (1)

Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresor




u   
 
  
        

   

 
   
       identificarea si proiectia    

   
    
  
   u      
  ð

    
    




  
 

 
        


u   
 
  
  
 
  
 
   



           


  
  
    

  

    
 
        
    


    
    v   
 



    


 


  
      
 

 v  
   
     v
   
 !     
 
      
    
    
  
   
"            

    
    
"           
      
             
 
Perceptia asupra agresorului (2)

79,3 % dintre respondenti


O  
       
apreciaza ca autorii acestui
fenomen sunt persoane
 apropiate, respectiv soti,
 intre segmentele
 esantionului nefiind
 diferente semnificative in
 aprecierea distantei intre
 agresor si victima.






              

  O  


      

Ingrijorator pentru dinamica


familiei romanesti este faptul ca 
aceste date se coroboreaza cu
rezultate ale studiilor anterioare
care arata ca aproximativ 60%

dintre femeile casatorite sunt
batute de soti cel putin o data.

 
Perceptia asupra agresorului (3)

m

6 

 

     #  
6  ð  $%$  

  


 
   &    
  

 



   
       

    
 
 v
  
"       ' 
      
 

 
         
   
  
ð   
                  (
6     #  
6  ð  &    
  )*   '  

        
      +$)'    %%' 
, 

 '   
 +)-'    $' 
, . 
 %)  



 
  (   
Perceptia asupra agresorului (4)

mm
  

 
    






þ 



þ



Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca
femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale
violentei fizice exercitate de catre acesta.

Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.


Perceptia asupra agresorului (5)

In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a m÷


Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor corecta comportamentul agresiv, respondentii au
70 fost de parere ca iubirea celor din jur nu poate fi
un factor de influenta asupra comportamentului
60 agresorului.
62,8
50

40 Iu b ire a il p o a te s c h im b a p e a g re s o r
0,8
30
36,4 0,7
20
0,6
10 0,5
0 0,4
da nu
0,3
0,2
Singura categorie de varsta care a 0,1
valorizat puterea sentimentelor asupra
0
comportamentului agresiv este cea a sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani pe ste 50
respondentilor mai tineri de 18 ani. n
ani ani
procent semnificativ al acestora a fost
de parere ca iubirea aratata agresorului
ii poate atentua pornirile de violenta.
m

÷ Perceptia asupra actelor de


violenta domestica
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1)

›     
          
 m=



 Peste 50% dintre


respondentii care au
 raspuns intrebarilor din
chestionar au descris
= violenta domestica in
termeni de firesc la
 nivelul unei familii.

m

m m = m = =m

O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta ƏtocireaƐ receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie.
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2)

u   
  
   m°


 inerii nu manifesta o
preocupare foarte mare fata
  de fenomenul violentei
= domestice. Si in cazul lor o
=  explicatie poate fi ƏtocireaƐ
= receptorilor care inregistreaza
aceasta forma de violenta.
=
=
=

Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de


aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie.
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3)

           
m

m m m m
     

ei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu
varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea
romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4)


          


78,9 % dintre respondenti (fara diferente


semnificative intre categoriile de varsta
þ  analizate) considera ca primele victime ale
abuzului in familie sunt femeile (categorie
evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea
mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta
 domestica).

 

Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor.
Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate:

Sotul Sotia opilul


Joaca cel mai adesea rolul Victima celor mai multe Este martor al actelor de violenta
agresorului care isi rasfrange
furia asupra sotiei
Πagresivitati Πneori este agresat si el de catre
Se bucura de intelegere parinti
sociala
m

 Perceptia asupra femeii ca subiect


in actele de violenta domestica
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1)

m
 
  
  



 


þ
 
  
  


 þ 
 

 
 
 
 þ



 =



m

  m m ÷=  ÷°   m =  =m °    °
Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent  
semnificativ al respondentilor considera ca femeile ajung sa
aiba nevoie de sprijinul unui cadru medical specializat in
urma actelor de violenta la care sunt supuse. Nu s-au inregistrat diferente
semnificative la nivelul categoriilor de
varsta analizate.
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2)



       
 ÷
  
   O concluzie importanta a studiului
releva o atitudine diferentiata a

oamenilor fata de victimele actelor
 de violenta dupa cum sunt acestea:
  femei sau barbati.


 





       
 
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima  
  
este o femeie. 
Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai
puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie 
vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.

La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a
conturat o perceptie oarecum uniforma in randul 
persoanelor peste 18 ani cu privire la acest subiect,
diferenta aparand la respondentii sub 18 ani, acestia 
fiind de acord cu afirmatia evaluata intr-o proportie

semnificativ mai mica. ÷ ÷    
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3)

Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca


domiciliul Ne-interventionismul, tendinta
celorlalti de a trece sub tacere astfel ÷m
100 de manifestari, este un specific
consemnat de intreaga literatura de
80 97,1 specialitate.
Manifestarea de neutralitate este cu
60 atat mai eficienta cu cat
reprezentarea sociala a
40 fenomenului, are un grad ridicat de
toleranta.
20 2,1
0 ð    
  
     
da nu  

Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o a 
descriere triunghiulara a ei (Mannon l997),
avand urmatoarele puncte de sprijin: agresor, a 
victima si gardianul absent. Este usor de
remarcat faptul ca o trezire a gardianului ar a 
conduce la diminuarea sau chiar anihilarea
a 
fenomenului. Apare neincrederea si scepticismul
victimei cu privire la posibilitatile de salvare, de a 
a fi sprijinita in demersurile ei de autoprotejare,
a ei si a copiilor. a 

    a  a  a   a

Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4)

 
  
 
 ÷÷
    ercetarea arata faptul ca femeile
abuzate nu comunica actele de
violenta la care sunt supuse,
preferand sa pastreze tacerea asupra
  lor.



 

 
   

Lipsa comunicarii actelor de violenta


duce la un control social mai scazut
asupra dimensiunilor fenomenului
agresivitatii domestice.

 ÷ ÷ 
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5)

÷
             d
            
70
0 

50   

40


30

0  3 ÷

10
÷ ÷     
0
d 

69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de
femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive.
hiar si atunci cand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente la
care a fost supusa.
÷=

= Perceptia asupra barbatului ca


subiect in actele de violenta domestica
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1)

  

 
     


 
 ÷°
Spre deosebire de intelegerea
 manifestata fata de femei, un
 procent foarte mic al respondentilor,
 numai 30,6 %, considera ca barbatii
 care comit acte de violenta sunt
persoane neajutorate.

 


 

 
     


 


O diferenta semnificativa se
inregistreaza la nivelul respondentilor cu °
varsta sub 18 ani. Spre deosebire de
celelalte categorii de respondenti,
acestia vad in agresor o persoana lipsita
de resurse, explicandu-i comportamentul
si prin aceasta lipsa de suport. ÷

÷ ÷° ° °
Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2)

Item 18: Unul dintre principalele motive de ÷


divort este VD
U n u l d in tre p rin c ip a le le m o tiv e d e d iv o rt e s te V D

80,2 ÷

19
÷


÷ ÷
da nu

Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de
vedere al institutiei casatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.
÷þ

° Agresivitatea Ɗ comportament
dobandit
Agresivitatea Ɗ comportament dobandit (1)

          


÷

78,9 % dintre respondenti au fost de acord


þ  cu faptul ca violenta este un comportament
care se invata prin expunere repetata la acte
de violenta.



          



þ








  ÷  ÷    
Agresivitatea Ɗ comportament dobandit (2)


   
   
 n procent majoritar al persoanelor intervievate a
÷
 


  
 
 
 considerat ca agresivitatea este un comportament pe
care il invatam in timpul vietii.
O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu
aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o
  asociaza cu aspecte native, ci o considera un element
dobandit din mediul in care agresorul traieste.

  
   
 


 
 
 
 
 




 


÷ ÷
Agresivitatea Ɗ comportament dobandit (3)

91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la
o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o 
pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea
persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.

O  d  d  d   


      dd 
m

 
 

 =




 
 
 =

 ÷
  m  m ÷=  ÷°   m =  =m °    °

Agresivitatea Ɗ comportament dobandit (4)

1           m


     
100
n procent semnificativ al respondentilor
(cu o dispunere aproape uniforma pe
0 categoriile de interes) descrie aparitia unui
  cerc vicios Ɗ copii abuzati care se
0 transforma in timp in parinti agresivi.

40
Agresivitatea se transforma astfel intr-un
instrument dobandit in copilarie in relatia
0 10,3 cu parintii, intrument utilizat mai apoi in
relatie cu proprii copii.
0


  / 
/ /pattern-ul violentei       01  
!   0 &    /&  1 v


 0 

  
0& &    & 22
 0
&   
 


 
  

2  0 
/



  
0
 
1 / (      1 
 0/
 1  1  /      & 
  
 ( 1&2&   /   /  1 0
  //  
 2
1
/3   1  
   02  & /0
/ 1/& 
 11  
/0 
 04   0 
2 
 / 
/ tipar al provocării
  2
 
 
   
2  1  1  5
 5
Agresivitatea Ɗ comportament dobandit (5)



 

  
   
 opii martori, in astfel de evenimente,

  sau victime directe, tinta a

loviturilor agresorilor, vor avea
probabil o perioada mai lunga de
 
angoasa si memoria lor nu va ingadui
instalarea uitarii probabil niciodata.
In memoria autobiografica ce se
construeste dupa virsta de 1 an, ca si in
memoria implicita, senzoriomotorie,
 specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an,
se vor pastra urme care se pot
manifesta in diferite momente ale vietii
  individului, cu atat mai insidios,


 
 
   
            
 
  inexplicabil si necontrolat cu cat au avut
loc la varste mai mici.
Desi nu vom putea niciodata sa ne
amintim explicit ceea ce ni s-a intimplat
in primul an de viata, experienta din
acel timp, pe care am trait-o cu cel care
ne-a ingrijit, a lasat un puternic impact
asupra proceselor noastre implicite.
Aceasta experienta atinge procese
emotionale, comportamentale,
perceptive, precum si modelul mental
al lumii celorlalti si al propriei lumi.
÷ ÷  


 Factori de influenta a
comportamentului agresiv:
vViolenta emotionala
vFactori temporali
vVenitul
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) Ɗ Violenta
emotionala


       =
Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie
de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera
emotionala (depresii, anxietate, stres post-
traumatic, fobii, atacuri de panica, tulburari de
somn) sau/si tulburari de: personalitate,
  comportamentale, alimentare, tentative
suicidare, consum de drog.

                 
=




=
=   = =
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) Ɗ Factori temporali

Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la


sfarsitul saptamanii  

     
    
 °
  
    
70
    
         
60     
 
 
50 68,6
       
40  seara si la sfarsitul
saptamanii cand partenerii sunt
30 impreuna.
20 30,6
10
0
da nu
         
   

    
  




 

            
 
control
total 
      
    
    
oti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresoruluiu  
         
stare de asediu

razboi
 
 
   

  
4      

          4       
3 
   
      
        


       
             
    

  
           
 

 

      
         sindrom al femeii batute
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) Ɗ Venitul


          


a

a

a °° 
a  
a

a
 

endinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de
disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta
domestica.
55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de
acord cu asocierea veniturilor mici Ɗ violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de
ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.

þ Increderea in autoritatile
statului roman
Increderea in autoritatile statului roman (1)



           
     Asa cum se poate observa din reprezentarile
grafice, global, exista o imagine puternic 
m structurata in sensul lipsei de incredere in
institutiile statului desemnate sa se implice in
 problemele privind violenta domestica
  


 mm 


 
                                

   
III. oncluzii
79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate.

78,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile
(categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de
violenta domestica).
60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.
71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o
data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.
inerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice,
existand o ƏtocireƐ a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.
ei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu
varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea
romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se
bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie
vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.
ercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt
supuse, preferand sa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un
control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului violentei domestice.
oncluzii
=
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de
femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza
divortialitatii este agresivitatea.
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care
se invata prin expunere repetata la acte de violenta.
Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native,
ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce
la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o
pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea
persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
endinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor
grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand
este vorba de violenta domestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin
resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici Ɗ violenta
intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul
financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile
statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.
=m

Proiect realizat de catre:


ASOIAIA DE INERVENIE ERAPE IA IN RIZA
Dr. Mirela Zivari

Sociolog Adriana Slavitescu


Psiholog Daniela Ogiolan
Student Psihologie Viorica omsa ontact: contact@aitc.ro
021-2102206