Proiect de cercetare privind

Violenta
domestica

Mai, 2010
CUPRINS
2
I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI

II. REZULTATE DETALIATE

1. Perceptia asupra agresorului

2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica
3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica
4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica
5. Agresivitatea – comportament dobandit
6. Factori de influenta a comportamentului agresiv:
Violenta emotionala
Factori temporali
Venitul
7. Increderea in autoritatile statului roman

III. CONCLUZII
 3

I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA
STUDIULUI
Obiectivele studiului: 4

Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realităţii violenţei în familie, identificarea şi analiza
tipurilor de violenţă în familie.

Obiectivele principale ale cercetării:

- identificarea percepţiilor şi atitudinilor femeilor faţă de multiplele forme de violenţă împotriva femeilor;
- estimarea dimensiunii violenţei împotriva femeilior în familie;
- identificarea modului în care reacţionează femeile la actul de violenţă împotriva lor;
- creionarea unui profil al abuzatorului;
- identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate – ca si comportament dobandit;
- analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv;
- evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta
domestica.
Metodologia studiului  framework
5
METODOLOGIE
 metologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. Aplicarea acestuia
s-a realizat on-line.

LOCATIE
 Bucuresti

ESANTION/ CRITERII GENERALE DE SCREENING

 Femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 18-50 ani, atat necasatoriti, cat si cu copii
Segment Structura (Femei/Barbati)

Respondeti cu varsta sub 18 ani 10

18-24 ani 60

25-30 ani 100

31-40 ani 120

41-50 ani 30

Respondenti cu varsta peste 50 ani 30

 6

II. REZULTATE DETALIATE

 7

1 Perceptia asupra agresorului

 Perceptia asupra agresorului (1)

Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresor

8

Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. Ca structura defensiva

utilizeaza un mix intre doua componente psihice – identificarea si proiectia – impotriva unor
factori de natura externa dar si a unora de natura interna. In alta ordine de idei, in forma sa
nepatologica, Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aduce
in discutie rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului.
Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cu
un pericol extern, de obicei din partea unei persoane autoritare. Victima ajunge sa se identifice cu
persoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea, imitarea
unor trasaturi ce tin de mimica sau comportament, iar intr-o forma mai elaborata, preluarea unor
simboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului.
La nivelul realitatii interne, transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasa
resimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Un aspect distinct pentru acest
mecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut, ci de un posibil eveniment
viitor. De asemenea, acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor a
fost candva victima.
De la ipostaza de victima la cea de agresor, tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasiva
la cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei.
Perceptia asupra agresorului (2)

79,3 % dintre respondenti

Agresorul in VD este o persoana apropiata
apreciaza ca autorii acestui 9
fenomen sunt persoane
1 apropiate, respectiv soti,
0,9 intre segmentele
0,8 esantionului nefiind
0,7 diferente semnificative in
0,6 aprecierea distantei intre
0,5 agresor si victima.
0,4
0,3
0,2
0,1
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 40-50 ani peste 50 ani

Item 1: Agresorul in VD este o persoana apropiata

Ingrijorator pentru dinamica

familiei romanesti este faptul ca 79,3
aceste date se coroboreaza cu
rezultate ale studiilor anterioare
care arata ca aproximativ 60%
19,8
dintre femeile casatorite sunt
batute de soti cel putin o data.

da nu
 Perceptia asupra agresorului (3)

10

Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei, 6.386 de persoane au
fost maltratate fizic de un membru al familiei în primele sase luni ale anului trecut.
Cu alte cuvinte, cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-a
declarat dragostea.
Dintre acestea, aproape 50% au fost femei, iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ o
persoana la doua ore.
Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice, indiferent de vârsta.
Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei, în primele sase luni din 2009 aproape 50% dintre
cazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16,02% minori si 33,58% adulti) si
numai 18% de sex masculin (12,4% minori si 5,86% adulti). Restul de 32 de procente nu au avut
sexul si vârsta precizate.
Perceptia asupra agresorului (4)

11
Item 2: Peste 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data

80

60
71,9
40

20
27,3
0
da nu
Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71,9 %) ca
femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale
violentei fizice exercitate de catre acesta.

Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.

 Perceptia asupra agresorului (5)

In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a 12

Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor corecta comportamentul agresiv, respondentii au
70 fost de parere ca iubirea celor din jur nu poate fi
un factor de influenta asupra comportamentului
60 agresorului.
62,8
50

40 Iubirea il poate schimba pe agresor

0,8
30
36,4 0,7
20
0,6
10 0,5
0 0,4
da nu
0,3
0,2

Singura categorie de varsta care a 0,1

valorizat puterea sentimentelor asupra
0
comportamentului agresiv este cea a sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
respondentilor mai tineri de 18 ani. Un
ani ani
procent semnificativ al acestora a fost
de parere ca iubirea aratata agresorului
ii poate atentua pornirile de violenta.
 13

2 Perceptia asupra actelor de

violenta domestica
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1)

Majoritatea oamenilor considera VD ca un act firesc intr-o familie 14

0,7

0,6 Peste 50% dintre

respondentii care au
0,5 raspuns intrebarilor din
chestionar au descris
0,4 violenta domestica in
termeni de firesc la nivelul
0,3 unei familii.

0,2

0,1

0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani

O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta “tocirea” receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie.
 Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2)

Item 5: Tinerii resping VD si o critica dur 15

52
51 Tinerii nu manifesta o
preocupare foarte mare fata
50 51,7 de fenomenul violentei
49 domestice. Si in cazul lor o
47,5 explicatie poate fi “tocirea”
48 receptorilor care inregistreaza
aceasta forma de violenta.
47
46
45
da nu

Este posibil sa o considere ca parte integranta, fireasca intr-o familiei, o normalitate si de

aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie.
 Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3)

Tinerii resping VD si o critica dur

16
0,7

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

0
sub 18 18-24 25-30 31-40 41-50 peste
ani ani ani ani ani 50 ani

Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu
varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea
romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4)

Item 20: VD incepe cu abuzul femeii si apoi al

copiilor
17

78,9 % dintre respondenti (fara diferente

semnificative intre categoriile de varsta
78,9 analizate) considera ca primele victime ale
abuzului in familie sunt femeile (categorie
evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea
mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta
20,2 domestica).

da nu

Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor.
Astfel, in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate:

Sotul Sotia Copilul

Joaca cel mai adesea rolul Victima celor mai multe
agresorului care isi rasfrange
furia asupra sotiei
 agresivitati 
Este martor al actelor de violenta
Uneori este agresat si el de catre
Se bucura de intelegere
parinti
sociala
 18

3 Perceptia asupra femeii ca subiect

in actele de violenta domestica
 Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1)

19
Item 6: Femeile necesita ingrijiri medicale din
cauza actelor de VD

80
70
Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza
60 74,4 actelor de VD
50
40 0,9
24,8
30 0,8
20 0,7
0,6
10
0,5
0 0,4
da nu 0,3
0,2
0,1
0
sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
Asa cum reieise din reprezentarea grafica, un procent ani ani
semnificativ al respondentilor considera ca femeile ajung sa
aiba nevoie de sprijinul unui cadru medical specializat in
urma actelor de violenta la care sunt supuse. Nu s-au inregistrat diferente
semnificative la nivelul categoriilor de
varsta analizate.
 Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2)

Item 13: Suntem sensibili la abuzul asupra unei 20

femei decat fata de un barbat O concluzie importanta a studiului
releva o atitudine diferentiata a
100
oamenilor fata de victimele actelor
80 de violenta dupa cum sunt acestea:
92,1 femei sau barbati.
60
40
20 7
0
da nu
Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima fata de un barbat
este o femeie. 0,95
Astfel, femeile se bucura de o sustinere sociala mai
0,9
puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie
vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.
0,85
La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a
conturat o perceptie oarecum uniforma in randul 0,8
persoanelor peste 18 ani cu privire la acest subiect,
0,75
diferenta aparand la respondentii sub 18 ani, acestia
fiind de acord cu afirmatia evaluata intr-o proportie
0,7
semnificativ mai mica. sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
 Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3)

Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca

domiciliul Ne-interventionismul, tendinta
celorlalti de a trece sub tacere astfel 21
100 de manifestari, este un specific
consemnat de intreaga literatura de
80 97,1 specialitate.
Manifestarea de neutralitate este cu
60 atat mai eficienta cu cat
reprezentarea sociala a
40 fenomenului, are un grad ridicat de
toleranta.
20 2,1
0 Femeile abuzate in familie nu au curaj sa-si paraseasca
da nu domiciliul
1

Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o 0,99

descriere triunghiulara a ei (Mannon l997),
avand urmatoarele puncte de sprijin: agresor, 0,98
victima si gardianul absent. Este usor de
remarcat faptul ca o trezire a gardianului ar 0,97
conduce la diminuarea sau chiar anihilarea
0,96
fenomenului. Apare neincrederea si scepticismul
victimei cu privire la posibilitatile de salvare, de a 0,95
fi sprijinita in demersurile ei de autoprotejare,
a ei si a copiilor. 0,94
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4)

Item 19: Femeile abuzate mascheaza/ascund 22

traumele suferite Cercetarea arata faptul ca femeile
abuzate nu comunica actele de
violenta la care sunt supuse,
preferand sa pastreze tacerea asupra
97,5 lor.

1,7

da nu Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite

1
Lipsa comunicarii actelor de violenta
duce la un control social mai scazut 0,99
asupra dimensiunilor fenomenului
0,98
agresivitatii domestice.
0,97
0,96
0,95
0,94
sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani ani
 Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5)

23
Item 8: Femeile incarcerate au fost victimele Vd
Femeile incarcerate au fost victimele VD
70
1
60 0,9
0,8
50 69,8 0,7
0,6
40 0,5
0,4
30
0,3
20 29,3 0,2
0,1
10 0
sub 18 18-24 25-30 31-40 41-50 peste 50
0 ani ani ani ani ani ani
da nu

69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de
femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive.
Chiar si atunci cand este in ipostaza de agresor, aceasta este o urmare a actelor violente la
care a fost supusa.
 24

4 Perceptia asupra barbatului ca

subiect in actele de violenta domestica
 Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1)

Item 15: Barbatii care comit Vd sunt persoane

neajutorate 25
Spre deosebire de intelegerea
70 manifestata fata de femei, un
60 procent foarte mic al respondentilor,
68,6 numai 30,6 %, considera ca barbatii
50 care comit acte de violenta sunt
persoane neajutorate.
40
30,6
30
20
10 Barbatii care comit VD sunt persoane
0 neajutorate
da nu 0,8

0,7

0,6
O diferenta semnificativa se
inregistreaza la nivelul respondentilor cu 0,5
varsta sub 18 ani. Spre deosebire de
celelalte categorii de respondenti, 0,4
acestia vad in agresor o persoana lipsita
0,3
de resurse, explicandu-i comportamentul
si prin aceasta lipsa de suport. 0,2

0,1

0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
 Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2)

Item 18: Unul dintre principalele motive de 26

divort este VD
Unul dintre principalele motive de divort este VD

0,88
0,86
0,84
80,2 0,82
0,8
0,78
0,76
0,74
19
0,72
0,7
0,68
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
da nu ani

Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.
Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de
vedere al institutiei casatoriei, persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.
 27

5 Agresivitatea – comportament
dobandit
Agresivitatea – comportament dobandit (1)

Item 22: Violenta este un comportament invatat

28

78,9 % dintre respondenti au fost de acord

78,9 cu faptul ca violenta este un comportament
care se invata prin expunere repetata la acte
de violenta.

20,2

da nu Violenta este un comportament invatat

1
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5

0,4
0,3
0,2
0,1
0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
 Agresivitatea – comportament dobandit (2)

Item 17: Experientele din copilarie influenteaza 29

Un procent majoritar al persoanelor intervievate a
direct atitudinile si comportamentele noastre considerat ca agresivitatea este un comportament pe
care il invatam in timpul vietii.
O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu
aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o
94,2 asociaza cu aspecte native, ci o considera un element
dobandit din mediul in care agresorul traieste.

Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si

comportamentele noastre

5 1

0,95

da nu
0,9

0,85

0,8

0,75
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
Agresivitatea – comportament dobandit (3)

91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la
o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o 30
pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea
persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.

Abuzurile din copilarie pot duce la acte de o grava

infractionalitate (crima) in perioada adulta
1
0,98
0,96
0,94
0,92
0,9
0,88
0,86
0,84

0,82
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
 Agresivitatea – comportament dobandit (4)

Item 12: Parintii abuzatori au fost la randul lor 31

abuzati in copilarie
100
Un procent semnificativ al respondentilor
(cu o dispunere aproape uniforma pe
80 categoriile de interes) descrie aparitia unui
88,8 cerc vicios – copii abuzati care se
60 transforma in timp in parinti agresivi.

40
Agresivitatea se transforma astfel intr-un
instrument dobandit in copilarie in relatia
20 10,3 cu parintii, intrument utilizat mai apoi in
relatie cu proprii copii.
0
da nu

Cercetările au arătat că pattern-ul violentei se transmite peste generaţii, de la o famile la alta.

Uneori, istoria violenţei în familie poate fi trasată înapoi de-a lungul mai multor generaţii. Agresorii au
fost crescuţi în familii în care ei înşişi au fost agresaţi sau în care au fost, frecvent, martori la abuzuri
comise asupra altor membri ai familiei. Abuzul şi violenţa erau răspunsul uzual la orice nemulţumire,
dezamăgire, mânie, stres, sentimente de neputinţă sau imagine de sine deteriorată. Copiii care cresc în
aceste familii, atunci când îşi întemeiază propriul lor cămin, au tendinţa puternică să manifeste aceeaşi
conduită. Singurul lor model a fost violenţa şi ei nu au învăţat să raspundă în alt mod la dificultăţile
vieţii. Trebuie menţionat şi faptul că există un tipar al provocării. Victima cunoaşte bine punctele
slabe ale celuilalt şi nu pierde ocazia de a le "atinge".
 Agresivitatea – comportament dobandit (5)

Mediile violente favorizeaza infractionalitatea Copii martori, in astfel de evenimente,

juvenila sau victime directe, tinta a loviturilor 
32
agresorilor, vor avea probabil o
91,3 perioada  mai lunga de angoasa si
memoria lor nu va ingadui instalarea
uitarii probabil niciodata.
In memoria autobiografica ce se
construeste dupa virsta de 1 an, ca si in
memoria implicita, senzoriomotorie,
8,8 specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an,
se vor pastra urme care se pot
manifesta in diferite momente ale vietii
da nu individului, cu atat mai insidios,
Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila inexplicabil si necontrolat cu cat au avut
1 loc la varste mai mici.
Desi nu vom putea niciodata sa ne
0,95 amintim explicit ceea ce ni s-a intimplat
in primul an de viata, experienta din
0,9 acel timp, pe care am trait-o cu cel care
ne-a ingrijit, a lasat un puternic impact
0,85 asupra  proceselor noastre implicite.
Aceasta experienta atinge procese
emotionale, comportamentale,
0,8
perceptive, precum si  modelul mental
al lumii celorlalti si al propriei lumi.
0,75
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
 33

6 Factori de influenta a
comportamentului agresiv:
-Violenta emotionala
-Factori temporali
-Venitul
 Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) – Violenta
emotionala

Item 10: Violenta emotionala duce la VD 34

Victimele pot suferi, datorita abuzurilor, o serie
de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera
100 emotionala (depresii, anxietate, stres post-
90 traumatic, fobii, atacuri de panica, tulburari de
somn) sau/si tulburari de: personalitate,
80 98,3 comportamentale, alimentare, tentative
70 suicidare, consum de drog.

60

50 Violenta emotionala duce la VD

40
1
30

20 0,99
10 0,8 0,98
0
da nu 0,97

0,96

0,95

0,94
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
 Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) – Factori temporali

Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la

sfarsitul saptamanii Consumul de alcool, asocierea
responsabilitatilor familiale cu 35
obligativitatea si impunerea de catre
70
femeie a lor, disputele si conflictele legate
60 de sarcinile fiecarui membru al familiei
50 68,6 duc la exacerbarea reactiilor agresive
40 primare seara si la sfarsitul
saptamanii cand partenerii sunt
30 impreuna.
20 30,6
10
0
da nu
Violenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima, in spatiul privat al
caminului, unde nu exista locuri sigure, in care victimile sa se poata proteja. Agresorul are un control
total asupra lor, ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor.
Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. In acest
sens, violenta  domestica se aseamana cu o stare de asediu, cu un razboi cu agresor unic si cu victime
multiple.
Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. Trairile victimelor vor fi aceleasi.
Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi, este frecvent intalnit, cu
anumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu,
in cazul victimelor violentei domestice. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat,
acceptat doar partial de catre specialisti, acela de sindrom al femeii batute.
Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) – Venitul

Item 3: VD se regaseste in familiile cu venituri mici

36

60

50

40 55,8
30 43,4
20

10

0
da nu

Tendinta de a evidentia, ca si cauza principala a VD, veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de
disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta
domestica.
55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de
acord cu asocierea veniturilor mici – violenta intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de
ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
 37

7 Increderea in autoritatile
statului roman
 Increderea in autoritatile statului roman (1)

Item 9: Increderea in autoritatile statului roman

care sprijina victimele VD Asa cum se poate observa din reprezentarile
grafice, global, exista o imagine puternic 38
100 structurata in sensul lipsei de incredere in
institutiile statului desemnate sa se implice in
80 problemele privind violenta domestica.
60 87,6

40

20 11,6

0
da nu Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD

0,16

0,14

0,12

0,1

0,08

0,06

0,04

0,02

0
sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50
ani
III. Concluzii
79,3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate.
39
78,9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile
(categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de violenta
domestica).
60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data.
71,9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o
data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.
50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.
Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice,
existand o “tocire” a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta.
Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu
varste de peste 50 de ani, relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea
romaneasca, in sensul subaprecierii celor tineri.
Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel, femeile se
bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie
vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.
Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt
supuse, preferand sa pastreze tacerea. Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un
control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului violentei domestice.
Concluzii
40
69,8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de
femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.
Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza
divortialitatii este agresivitatea.
78,9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care
se invata prin expunere repetata la acte de violenta.
Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native,
ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste.
91,7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce
la o infractionalitate grava in perioada adulta. Dispunerea pe intervale de varsta arata o
pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani, si un procent mai scazut din partea
persoanelor cu varsta peste 50 ani, ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational.
Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor
grave de disfunctionalitate sociala (delincventa, divort, viol etc) se regaseste partial cand
este vorba de violenta domestica. 55,8% dintre respondenti explica acest fenomen prin
resursele financiare scazute, 43,4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici – violenta
intrafamiliala. Mai mult, persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul
financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii.
Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile
statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica.
 41

Proiect realizat de catre:

ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZA
Dr. Mirela Zivari

Sociolog Adriana Slavitescu

Psiholog Daniela Ogiolan
Student Psihologie Viorica Comsa Contact: contact@aitc.ro
021-2102206