PROCESELE EXOGENE

ŞI TIPURILE DE RELIEF
CREATE
 Agenţi
exogeni
Categoriile proceselor exogene

scoarta de
alterare
Relief creat de forţele exogene
1. Relief gravitațional
SCHEMA UNEI PRĂBUŞIRI
Zona de
desprindere a
materialului

Materialele
deplasate prin
prăbuşire sau
rostogolire
PRĂBUŞIRE
Prăbușire,
rezervația La
Castel
Bucăţile ce cad se acumulează la
baza pantei formând grohotişurile.
 TASAREA

 Proces de afînare uşoară a unor terenuri constituite din roci afînate,

poroase (de tipul loessului, depozitelor loessoide, argilelor nisipoase).

Sufoziunea
 Proces de desprindere şi îndepărtare a unor particule din rocile
substratului prin care circulă apele subterane.
Siruri de palnii
sufozionale

Vale sufozionala
ALUNECĂRILE DE TEREN
 Elementele unei alunecări de teren
Patul de alunecare

Râpa de desprindere

Trepte

r ii
că
e
lun
l a
p u
o r
C
ALUNECĂRILE DE TEREN

Râpa de desprindere

Patul de alunecare

Corpul alunecării
Propuneți 3 măsuri de prevenire a alunecărilor de teren.
ÎNLĂTURAREA RAPIDĂ A APEI DIN ZONA
PREDISPUSĂ LA ALUNECĂRI
 Alunecare de teren-Austria

Alunecare de teren-Germania
DRUM AFECTAT DE
ALUNECARE
Alunecare de teren la Shikanoshima,
Japonia, provocată de cutremurul
Fukoaka
 Alunecare de teren în nordul Moldovei

Alunecare de teren pe şoseaua

Karakorum care leagă China de
Pakistan
 Caracteristicile deplasărilor de teren
Procese Caracteristici Factori de Forme de relief
gravitaţiona declanşare create
le
I. Deplasări Deplasări rapide Forţa Conuri de grohotiş
uscate: de roci pe gravitaţională
Prăbuşiri și versanţi Înclinarea
rostogoliri înclinaţi versantului
Vibraţiile
cutremurelor de
pământ (uneori)
Tasare şi Îndepărtarea Structura La suprafaţă:
sufoziune particulelor de geologică a crovuri, pâlnii de
roci de către substratului sufoziune, găvane,
apele subterane padine.
În interior: goluri,
galerii subterane
 Procese Caracteristici Factori de declanşare Forme de relief
gravitaţiona create
le
II. Deplasarea Forţa de gravitaţie Alunecări de
Deplasări unei mase de Precipitaţii îndelungate şi teren
umede roci pe o lente
Alunecări suprafaţă Stratul impermiabil
de teren înclinată argilos
Umectarea puternică a
stratului de alunecare
Panta înclinată
Păşunatul excesiv
Defrişarea pădurilor
2. Relief torențial

PLUVIODENUDAREA reprezintă
acţiunea de eroziune datorată
picăturilor de ploaie.
“Cratere” (alveole
minuscule) formate prin
impactul picăturilor de
ploaie.
ŞIROIREA
Rigole
Rigole
ogaş

ravenă
Formarea ogaşe
 Organism torential

Bazin de
recepţie

Con de
dejacţie

d e
al e
an er
C urg
sc
3. Relief fluvial
 ELEMENTELE VĂII

Albia
minoră

Albia majoră (lunca) Terasele

Versanţii
 Tipuri de văi
fluviale

Cheile Turzii, România

Defileul r. Draghişte
Chei pe valea rîului Aar, Germania Cheile Bicazului, România
CANIONUL COLORADO

Canioanele
BRYCE
CANYON GLEN CANYON
4. Relief carstic
FORMAŢIUNI CARSTICE
SPANIA

FORMAŢIUNI CARSTICE
SLOVENIA
 EXOCARSTUL
Lapiezurile
 CARST DE SUPRAFAŢĂ

FORMAŢIUNI CARSTICE
DE SUPRAFAŢĂ-FRANŢA-
LAPIEZURI
Poliile
PEŞTERA LILIECILOR-MONEASA

ENDOCARSTUL
coridoare

săli
PEŞTERA MUIERII
PEŞTERA SCĂRIŞOARA-BIHOR
 Aven = fîntînă dezvoltată
de la suprafaţa masivului
calcaros spre diferite
nivele de carstificare,
atingând adâncimi de mai
multe sute de metri

PEŞTERA POLOVRAGI
PARÂNG
STALAGMITA DIN INSULA
CRETA PEŞTERA URŞILOR
 stalactite

coloane

PEŞTERA POSTOJNA,
Slovacia

stalagmite
PESTERA POSTOJNA, Slovacia

PESTERA URSILOR
PESTERA DE CRISTAL, Mexic

PESTERA WITOMO GLOWWORM,

Noua Zeelandă
PESTERA FANTOMEI, Venesuela
 Recorduri şi descoperiri celebre
Peşteră Locaţie Detalii
Sistemul Cel mai lung sistem de peşteri - 591 km
Kentuky, SUA
Mammoth Cave încăperi şi galeri
Voronya Cea mai adâncă - 2191 m. Descoperită în
Georgia
(Krubera-Voronia) 1960
Parcul
Sarawak Naţional Cea mai mare încapere - 600 m lungime,
Chamber Gunung Mulu 70 m înălţime, 400 lăţime
Sarawak
Cueva San Martin
Cuba Cea mai înaltă stalagmită - 67,2 m
Infierno
Them Sao Hin Thailanda Cea mai înaltă coloană - 61,5 m
Marea
Descoperirea Manuscriselor de la Marea
Qumran Moartă,
Moartă
Iordania

Sit arheologic unde a fost descoperit

Pestera de jos
Beijing, China "omul de Pekin", cea mai veche fosilă de
Chou-k'ou Tien
Homo erectus
 RELIEF EOLIAN

Identifică deşerturile
 Relief eolian

Eroziune Acumulare
eoliană eoliană

Coraziune Deflaţia Dune

Ciuperci Nişe eoliene sau

depresiuni de deflaţie Barcane
eoliene

Sfincşi

5. Relief eolian
Babe

Coloane
 Namibia Kalahari

Deflaţia are loc pe suprafeţe plane, uscate, acoperite de

fragmente fine de roci prin spulberarea particoleleor fine
de vînt purtîndu-le la distanţe considerabile.

Coraziunea este acţiunea de eroziune a rocilor dure şi

reliefului determinată de vant

Sahara Gobi
Forme de relief
rezultate din
coraziune
eoliană
Forme de relief
rezultate din
coraziune eoliană
 dună

Rezultatul eroziunii eoliene

 Rezultatul eroziunii eoliene

barcan
HAMADA – SUPRAFEŢE CU
SFĂRIMITURI MARI DE ROCI
ŞI BLOCURI DE
DEZAGREGARE
 Takla Makan
Desertul Namib
Deşerturile
de nisip se
mai
numesc:

erguri-în Sahara, kummuri- în Asia Centrală, nefuduri- în peninsula Arabică

DESERTUL GOBI

DESERTUL TENERE
 DESERTUL ARAB
ATACAMA DESERT

Care este importanţa vântului în procesele de deflaţie si coraziune?

DESERUL KALAHARI DESERT

TAKLAMAKAN
 Relief glaciar

Acumulări
Exaraţie
glaciare
Circuri
Morene
glaciare

Văi glaciare

Fiorduri
6. Relief glaciar
fielduri
PROCESE GLACIARE

 Eroziune – exaraţie glaciară – smulge bucăţi de rocă de pe versanţi.

 Transport – al materialelor erodate sau căzute de pe versanţi.
 Acumulare – bucăţile de rocă sunt depuse pe fundul văii formând mări de pietre
sau morene.
 ACŢIUNEA GHEŢII. RELIEFUL
GLACIAR
 Apa în stare permanent îngheţată se află în zonele polare şi sub­polare (la latitudini
mai mari de 66°), precum şi în regiunile foarte înalte din munţi (la peste 5 000 m în
zona caldă, 3 000 m în zona temperată). Aici temperatura medie anuală este sub -
2°C, iar precipitaţiile cad sub formă de zăpadă, care, în timp, prin tasare, suferă o
transformare în gheaţă.
 Tipuri de gheţari
 După mărime şi geneză se disting:
 • gheţari de calotă, cu dezvoltare mare în Antarctica (aproape 14 mil. km2),
Groenlanda (circa 1,7 miI. km2), din care se desprind blocuri ce plutesc pe ocean
(aisberguri);
 • gheţari montani, care diferă funcţie de lanţul montan, fiind alpini, pirenieni,
hymalayani etc.; creează un relief specific cu circuri, văi, praguri şi morene glaciare.
 Elementele unui gheţar: - corpul ghețarului se formează în circul glaciar unde
se acumulează zăpada;
 Limba glaciară ce modelează valea glaciară cu formă de ”U”;
 Morenele sunt materialele erodate de ghețar.
- au dezvoltare mare în suprafaţă : Antarctica (14
GHEŢARII DE CALOTĂ
mil. kmp), Groenlanda (1,7 mil. kmp)
- au grosimea medie de cca. 1500m dar pot atinge şi
4500m;
- sunt cea mai mare sursă de apă dulce de pe Glob.
- - se întâlnesc în: Antarctica, Groenlanda,
Islanda, Novaia Zemlea;
 AISBERGURI
FIELDURILE
Fieldurile –
pustiuri
glaciare

Cea mai mare parte a

aisbergului
este situată în apă.
-se formează pe vârfurile munţilor înalţi care depăşesc
limita zăpezilor persistente.
GHEŢARII MONTANI
Tipuri de gheţari montani:
-alpini – gheţari cu limbă glaciară
ce coboară mult sub limita
zăpezilor persistente.
-pirineeni – gheţari de circ.
-himalaieni – gheţari compuşi,
fără un circ propriu zis, unde
se întâlnesc mai multe limbi
glaciare
-stea – gheţarii din craterele unor
vulcani stinşi.
Elementele unui gheţar

Vîrful Everest
GHEŢAR HIMALAIAN
Zona de acumulare a zăpezii

Limba glaciară

Morenă laterală

Întâlnirea limbilor glaciare

 FORME DE EROZIUNE Limbă glaciară

Circ glaciar
– depresiune circulară unde se acumulează
gheaţă. După topirea gheţarului, în circuri pot
apărea lacuri glaciare.
Fiorduri – văi glaciare
modelate de limbile glaciare
pînă la nivelul mării care au
fost umplute de apă şi
transformate în golfuri
adăpostite. Se întîlnesc în
Scandinavia, Noua Zeelandă,
Alasca.
 RELIEF GLACIAR-PIRINEI Vale glaciară
Profil transversal în forma
literei U

CIRCURI GLACIARE-PIRINEI
VALE GLACIARĂ
FORME DE ACUMULARE
Morenă laterală

Mări de pietre
 GHEŢAR-NORVEGIA

TRANSPORTUL MORENELOR
CIRC GLACIAR UMPLUT CU APĂ LIMBĂ GLACIARĂ-ALPI
 Relief biogen
7. Relief biogen

Muşuroaie Construcţiile Recife de

de cârtiţe termitelor corali

Recife Recife Recife

litorale barieră inelare (atoli)
Muşuroi de cîrtiţă

Muşuroi de furnici
 Formarea si structura
Calcarele organogene – atolilor
iau naştere prin depunerea
scheletului calcaros al
organismelor marine, după
moartea acestora (ex. scoici,
cochilii, corali, foraminifere,
carapacele de crustacei
inferiori, moluşte, etc.). Astfel,
prin constructii organice iau
naştere unele dintre cele mai
frumoase forme din oceane –
atolii, recifii.
Atoli si recifi
 Suwarrow

Un adevarat atol de corali, insula

Palmerston consta dintr-un numar de
insulite nisipoase, dispuse de-a lungul unui
inel recifal inchis in jurul unei lagune, in
Grupul Sudic de Insule Cook.
Rakahanga
Se afla in Grupul Nordic de
Insule Cook si reprezina
unul dintre cele mai linistite
locuri de pe Pamant. Atolul

Manihiki
Manihiki este un atol
din Insulele Cook de
Nord
 Relief antropic

Forme de Forme
acumulare depresionare

Terase Cariere

Baraje Mine

Halde Tranşee

Rambleuri Tuneluri

Canale
RELIEFUL ANTROPIC

Influenţa omului asupra scoarţei terestre se poate

manifesta direct (crearea de gropi, tuneluri, diguri,
cariere) şi inderect, accelerând acţiunea unor agenţi
naturali (defrişarea pădurilor, păşunatul, irigarea
terenurilor).
Modelarea reliefului de către om poartă un aspect
constructiv şi distructiv şi poate avea un caracter
local şi regional.
 Carieră

Haldă-formă acumulativă de
relief, se acumulază materialul
steril din urma extrcţiei şi
prelucrării rocilor din mină,
carieră
Carieră din nordul Moldovei

Tunel
 Faimoasa Piazza
del Campo din
orasul italian
Sienna

Vancouver,
Canada
La Paz
Cairo
Calcutta
Kyoto
 Mediul Rural

Nicaragua

Bangladesh