Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Inginerie “Hermann Oberth”

REFERAT
MATE
CUPRUL ELEC

Coordonator
Conf.dr.ing. Lizeta Popescu

Student:
STOICHIŢĂ IULIAN
an - I, I.E, F.R, E.M.

2011
2
 Cuprul

Cuprul, ca element natural se găseşte în scoarţa pământului – este un metal, care are un rol de
necontestat în istoria omenirii. Putem lua de exemplu piramida Kheops recent explorată de
arheologi, care avea conducte de apă din cupru funcţionale şi după 5000 de ani.

Cuprul este prezent şi în lumea noastră modernă. Este materia primă din construcţii care şi-a
demonstrat credibilitatea pe termen lung. Ţevile de cupru ne transportă apa potabilă pură, gazul în
condiţii sigure, şi sunt utilizate la sistemele de încălzire şi climatizare. Datorită conductibilităţii
excelente, asigură pe termen lung energia electrică în siguranţă caselor şi locurilor noastre de
muncă, ne conectează la sistemul informaţional modern al telecomunicaţiilor şi prin intermediul
internetului ne conectează cu lumea.
Din cauza prelucrabilităţii uşoare şi a durabilităţii este utilizat pe o scară largă la
acoperişuri, precum şi la sistemele de jgheaburi şi burlane? Cuprul şi aliajele lui decorează clădirile
noastre în interior şi în exterior de secole. Putem afirma, că posibilitatea prelucrării pe o scară atât
de largă a cuprului permite transformarea locuinţei noastre într-un cămin cald (sau răcoros în
timpul verii), luminos, funcţional şi confortabil. Cuprul, ca oligoelement prezent în alimente este
important pentru sănătatea noastră. Este indispensabil pentru rezistenţa oaselor, dezvoltarea
creierului, la funcţionarea inimii şi a musculaturii, la transportul fierului în organism, precum şi la
dezvoltarea globulelor albe şi roşii. Organismul uman nu poate produce cupru prin sinteză, deci
consumul de cupru trebuie asigurat prin alimentaţie. Alimentele care conţin mult cupru sunt
următoarele: alune, migdale, nucă, ficat, carne şi ciocolată. Cuprul este campionul construcţiilor
ecologice şi a dezvoltării sustenabile! Durata de viaţă a cuprului este aproape nelimitată, ceea ce
duce la diminuarea cantităţii de deşeuri în construcţii: instalate corect, ţevile de cupru pot depăşi
durata de viaţă a clădirii propriu-zise. Dacă totuşi este nevoie de schimbarea instalaţiilor, ţevile din
cupru trebuie demontate cu grijă, fiind refolosibile, la centrele de colectare se pot încasa sume
importante pentru ele.

3
 Ciclurile de refolosire a cuprului susţin posibilitatea, ca instalaţiile de apă, încălzire sau gaz
din căminul nostru, conţin atomi de cupru provenind din atelierele de manufactură medievale, sau
din monezile de cupru. Produsele din cupru, la capătul duratei de viaţă, primesc noi şi noi şanse în
ciclul nesfârşit al refolosirii – astfel cuprul devine un element pentru posterioritate, dar fără efectul
negativ a grămezilor de gunoi, pline cu materiale sintetice care nu se descompun.

1. Tehnologia de fabricaţie

Una din aplicaţiile electrolizei cu anozi activi (care se consuma in decursul electrolizei)
este electrorafinarea.
Aceasta metoda este utilizata in procesul de obţinere a cuprului de mare puritate si pentru
recuperarea metalelor preţioase. De fapt, rafinarea electrolitica reprezinta ultima etapa in metalurgia
cuprului. Electroliza cuprului are loc astfel: In baia de electroliză ce conţine ca electrolit o soluţie
acidulată de CuSO4 se introduc o serie de plăci groase de cupru impur si se leagă de anodul sursei
de curent. Intre plăcile anodice se intercaleaza plăci subţiri de cupru pur, legate la polul negativ al
sursei de curent. In aceste condiţii trec in soluţie din plăcile anodice numai ionii de cupru si ionii
impuritaţilor metalice, care se găsesc in seria tensiunilor electrochimice inaintea cuprului. La catod
se descarcă numai ionii de cupru, potenţialul de descarcare al celorlalţi fiind mai ridicat, aceştia
rămân in soluţie. Celelalte impuritaţi cu potenţialul mai electropozitiv, aflate in plăcile anodice de
cupru se acumulează prin depunere pe fundul băii de electroliză, formând asa-numitul
namol anodic care constituie la rândul sau o sursa pentru obţinerea acestor elemente.
Pe plan mondial după oţel şi aluminiu, cuprul este metalul cel mai folosit. Chile, Statele
Unite ale Americii şi Indonezia exploatează în prezent cele mai mari cantităţi de cupru (minerit).
Producţia anuală este de 4,6, 2,2 şi 1,2 milioane de tone (valorile anului 2002).
Prima mină de cupru: Arheologii şi istoricii sunt de aceeaşi părere despre faptul că primul
centru de exploatare şi prelucrare a cuprului a fost în valea Timna, pe teritoriul dintre Marea
Moartă şi Golful Aqaba. Mult amintitele mine ale regelul Solomon au fost locate exact pe acest
teritoriu. În natură cuprul este prezent în 3 forme. Există minereuri care conţin cupru
brut, din acestea poate fi extras cuprul prin topire, dar prezenţa minereurilor este rară. În prezent se
extrage cupru din două tipuri de minereuri, din minereul de sulfură de cupru (cel mai frecvent în
natură) sau din oxidul cupros (cuprit). Deoarece prezenţa în natură a sulfurii de cupru este mai mare
vom prezenta mai jos prelucrarea acesteia.

4
 
Figura 1. Fabricarea anodului de cupru Figura 2. Anod de cupru

Figura 3. Catod de cupru Figura 4. Anod de cupru – Catod de cupru

Figura 5. Furnal Figura 6. Topirea minereului de cupru

 
Minereul de cupru (extras din subteran sau carieră) este transportat la locul prelucrării, unde
este mărunţit, măcinat şi cernut, având ca rezultat un minereu cu granule fine (cca. 0,5 mm). Acest
minereu cu conţinut redus de cupru este îmbogăţit în mai multe etape (flotare, extracţie, decantare,
reacţii chimice), având ca rezultat aşa numitul concentrat. Din concentrat se obţine apoi catodul de
cupru, ceea ce este deja cupru curat, produsul final al furnalului; acest produs este prelucrat mai
târziu de producători (sârmă, ţeavă, placă, etc.).

5
 2. Caracteristici tehnice

Tabelul 1. Proprietăţi fizice

Proprietate Valoare
Densitatea 8,93 g/cm3
Conductibilitatea la 20 oC 293-364 W/mK
Coeficientul de dilataţie termică 0,017 mm/m.K
Temperatura de topire 1083 oC
Temperatura de fierbere 2927 oC

Tabelul 2. Proprietăţi chimice

Proprietate Denumire/Valoare
Simbol chimic Cu
Denumire în latină Cuprum
Număr atomic (Z) 29
Masa atomică (A) 63,546
Diametrul atomului 2.551 x 10-10m
Volumul atomic 1.182 10-29m3
Structura electronică Ar 3d84s2
Magnetism Diamagnetic

3. Aplicaţii tehnice
6.

Conform statisticilor, industria electronică şi electrotehnică sunt industriile cele mai

importante prin prizma cantităţilor de cupru prelucrat, folosind aprope 60% din cantitatea totală de
cupru prelucrat în UE. Aceste ramuri ale industriei utilizează cuprul în calitate de conductor
electric.
După industria electrotehnică şi energetică, cea mai mare cantitate de cupru se consumă în
metalurgie, la elaborarea diverselor aliaje. Alamele conţin între 40% şi 98% cupru. Cele mai uzuale
aliaje sunt alamele (până la 45% Zn), alame speciale (mai conţin şi Pb, Mn, Al) şi bronzurile (până
la 15% Sn).
A doua ramură este industria construcţiilor. Industria construcţiilor utilizează 25% din
cantitatea necesară totală în UE. Această industrie utilizează o scară foarte largă a produselor din
cupru, din aramă şi din toate celelalte aliaje ale cuprului (alama, bronzul), cu preponderenţă pe
următoarele arii:

6
  Instalaţii pentru construcţii (apă, gaz, ţevi pentru încălzire, instalaţii de climatizare, sisteme
solare...)
 Arhitectură (acoperişuri, faţade, burlane, jgheaburi)
 Design interior (balustrade, alte elemente de decor) Cele 20 de procente rămase sunt
utilizate de industria de maşini, piese ale aparatelor, elemente ale mijloacelor de transport sau alte
produse finite. Diagramă de utilizare al cuprului în UE (sursa: date statistice ale IWCC):


Figura 7. Consumul total de cupru în 2006 în UE

Consumul total de cupru în 2006 al celor 27 state membre ale Uniunii Europene a fost de
cca. 5,3 milioane de tone.
Întrebuinţări Cuprul este, dupa fier, metalul cel mai utilizat. Aproximativ jumatate din
productia mondiala de cupru serveşte in scopuri electrotehnice (in special sub forma de conductori).
Aproape tot restul cuprului se foloseste sub forma de aliaje cu destinaţii felurite. Dintre aceasta,
aliajele cuprului cu zincul ,alamele sunt cele mai folosite. De obicei alamele contin cel putin
50%cupru. Alamele cu peste 70% cupru cunoscute sub denumirea de tombac, au culoare rosie.
Alamele speciale care contin si Ni, Mn, Fe, Al, Sn au proprietati mecanice si rezistenta chimica
superior alamelor obisnuite .
Aliajele cuprului cu staniul, bronzurile, conţin 1-20% staniu si se utilizeaza pentru
confecţionarea de bucşe, lagăre, şuruburi, arcuri monezi sau aparatura chimica. Se folosesc si
aliajele ale cuprului cu aluminiu beriliu sau manganul.
Ciclurile utilizării
Informaţiile privind ciclul de viaţă a diferitelor materiale substituibile în industria
construcţiilor au devenit importante în special acelora, care decid alegerea materialelor, creează
regulile de folosire precum şi instituţiilor de cercetare.

7
 Până în prezent aceste informaţii au fost furnizate de firmele de consultanţă sau de
universităţi, iar aceste informaţii s-au bazat pe modele şi pe literatură de specialitate accesibilă
publicului larg. Informaţiile tehnice despre ciclurile de viaţă ale cuprului, au fost publicate în foarte
multe variante, de cele mai multe ori nefiind adevărate.
Industria cuprului a reacţionat la cerinţele pieţii şi a elaborat o analiză al ciclului de viaţă al
cuprului pentru ţevi de cupru, plăci şi produse electrice. Aceste informaţii au fost elaborate de către
specialişti recunoscuţi în domeniul analizelor de ciclu de viaţă cu aplicarea metodologiei
internaţionale (ISO), cu utilizarea unui software de încredere (GaBi), şi cu prelucrarea datelor din
industrie cu privire la producţia/prelucrarea corectă a cuprului.
Într-un autoturism obişnuit este utilizată o cantitate de 20 kg de cabluri şi piese din cupru –
aceste cabluri garantează funcţionarea sigură, controlată şi eficientă a vehiculului.
41 41 % din cuprul folosit în Europa provine din cupru reciclat. Cuprul este refolosibil
100%. De nenumărate ori, până la infinit, fără schimbarea proprietăţilor.
Cuprul are mai mult de 400 aliaje, fiecare cu proprietăţi diferite, cu utilizări multiple, şi nici
spectrul de culori pe care le prezintă nu poate fi neglijat.
Ţeava de cupru este una dintre materialele preferate şi de încredere ale instalaţiilor pentru
construcţii. În mod unic poate fi utilizat în aproape toate domeniile instalaţiilor pentru construcţii:
cu ajutorul ţevilor de cupru putem instala conducte de apă potabilă şi apă caldă, încălzire cu
radiatoare sau de suprafeţe, gaze naturale, GPL, păcură, conducte de aer comprimat, ţevile din
cupru sunt indispensabile sistemelor climatice şi de energie solară.
Un exemplu din practica europeană: în Franţa conductele din interiorul unei clădiri sunt
instalate doar din ţevi de cupru!Este extrem de importantă respectarea normelor de proiectare şi de
execuţie în vigoare, astfel clientul se poate bucura de avantajele sistemelor de conducte din cupru
perfect funcţionale.
 Cuprul este un material cu conductibilitate electrică ridicată, este precedat doar de argint la
acest capitol, din acest motiv aria cea mai importantă de utilizare este cea a conductelor şi cabluri
electrice, din comunicaţii şi din tehnica de securitate.
Dintre toate metalele folosite, cuprul este cel mai bun conductor electric şi termic. Rezistenţa
cuprului este folosită ca valoare model de către Comisia Electrotehnică Internaţională, iar
conductivitatea electrică a cuprului este considerată indicator de 100% ca referinţă în sistemul
IACS (International Annealed Copper Standard).
Toate conductele electrice ale clădirilor sunt din cupru, toate echipamentele electrice şi
componentele lor electronice sunt fabricate din cupru şi aliaje din cupru.
Conductivitatea termică excelentă al cuprului îl fac materialul preferat al sistemelor de
încălzire prin pardoseală.
8
 Datorită conductivităţii excelente, cuprul permite ca în circuitul primar al instalaţiilor,
temperatura apei să fie mai scăzută cu 2 °C faţă de sistemele similare din polietilenă, ceea ce
înseamnă cca. 5% economie de energie.
Ţevile din cupru sunt utilizate pe scară largă în sistemele de climatizare, şi la producţia de
schimbătoare de căldură.
Pentru astfel de aplicaţii speciale din domeniul climatizării, s-au dezvoltat soluţii speciale
cu ţevi cu pereţi ondulaţi, pentru a obţine o eficienţă sporită a schimbului de căldură, ducând la o
economie de energie de 10%.
La unele construcţii, utilizarea cuprului ajută pe de o parte la îndeplinirea cerinţelor de
economicitate referitoare la consumul de energie -in domeniul HQE (obiectivul nr. 4.)- contribuind
pe de altă parte la îmbunătăţirea obiectivelor comune de eficientizare energetică a clădirilor (RT
2000 - legislaţia franceză). 
Cuprul si rolul sau in organsim
Cuprul face parte din categoria microelementelor, insa rolurile sale in organism sunt
deosebit de importante.
Dezvolatarea copiilor depinde foarte mult de cantitatea de cupru din timpul sarcinii dar si
dupa nastere.
Corpul lor stocheaza acest mineral in ultimul trimestru de sarcina pentru a asigura cantitatea
de cupru necesara numeroaselor procese metabolice in care acesta este implicat. Cuprul este crucial
pentru formarea si dezvoltarea normala a creierului si sistemului nervos. El este un ingredient
important in producerea si intretinerea mielinei, acel material care invaluie fibrele nervoase. Are de
asemenea un rol important in formarea neurotransmiţătorilor – mesageri ce poarta informaţia de la
o celula nervoasa la alta.

Bibliografie :

[1] : Chimie generala, Costin Nenitescu, Editura Polirom, Bucuresti, 2006.

[2] : Chimie generala, Linus Pauling, Editura Teora, Bucuresti, 2008.
[3] : Fizica metatelor, Emil Pasincovschi, Institutul de Fizica Aplicata al ASM, 2004.
[4] : Cabluri si conductoare electrice, C.Cruceru, Editura Tehnica, 1965.
[5] : Stiinta si ingineria materialelor, Aurel Florescu, Costica Bejinariu, Vasile Viorel Moldoveanu,
Editura Technopress, 2009.
[6] : www.cupru.com
[7] : www.wikipedia.org

9
[8] : www.healthy.ro
[9] : www.metal-nef.ro
[10] : www.iwcc.com
[11] : Ziarul financiar, 1 mar 2010, “Cuprul s-a scumpit cu 6,2%dupa cutremurul din Chile” de
Andreea Neferu.
[12] : Financiarul, 5 oct 2009, “Aur, nichel si cupru- vedete pe piata mondiala a metalelor” de
Simona Haiduc.
[13] : Adevarul, 4 feb 2003, “Fibra optica contra cablului de cupru ” de Iulian Budusan.
[14] : Capital, 18 ian 2010, “Metalele devin tot mai <<grele>> la bursa” de Aurel Dragan.
[15] : Evenimentul zilei, 19 mar 2008, “Bani din piatra seaca” de Catalin Balan.

10