Aur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Pentru alte sensuri, vedeți Aur (dezambiguizare).

Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are Aur
simbolul Au și numărul atomic 79. Se utilizează aliat cu
cuprul sau argintul, pentru fabricarea de podoabe, obiecte
de artă, monede etc. Datorită proprietăților sale este
considerat (alături de argint) singura formă reală de
bani.[3]

Generalități
Platină ← Aur → Mercur
Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Ag
Fiind răspândit în stare nativă în natură, el se putea obține ?Au
ușor în cantități mici. Se crede că aurul a fost descoperit Au
înaintea cuprului. Cules sub forma unor bucăți Rg
strălucitoare din nisipurile râurilor și din depunerile Tabelul complet • Tabelul extins
aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de
Informații generale
ornament, apreciat pentru luciul său galben, dar mai ales
pentru stabilitatea sa față de agenții corozivi. Ușor de Nume, Simbol, Număr Aur, Au, 79
prelucrat, prin ciocănire, el poate lua forma diverselor Serie chimică Metal tranzițional
obiecte de podoabă sau de cult cunoscute în antichitate. Grupă, Perioadă, Bloc 1, 6, d
Aurul pur (care este întotdeauna galben) este prea moale Densitate 19.300 kg/m³
pentru folosirea sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc Culoare galben auriu
în amestec cu aurul, pentru a-l întări, pot modifica Număr CAS 7440-57-5[1][2]
culoarea acestuia, rezultând astfel un aur de diferite Proprietăți atomice
nuanțe de galben, alb și roșu. Acest amestec determină Masă atomică 196,966569 u
numărul de carate al aurului. Este unul dintre cele mai Rază atomică 135 pm pm
dense metale. Configurație electronică 4f14 5d10 6s1
Electroni pe nivelul de
De peste 5.000 de ani, aurul este un important element 2, 8, 18, 32, 18, 1
energie
pentru civilizația umană, facilitând tranzacțiile ce au dus
3, 1 (oxid
la specializarea indivizilor, o mai mare eficiență prin Număr de oxidare
amfoter)
specializare conducând la produse/servicii mai bune și Proprietăți fizice
creativitate prin satisfacerea unor cerințe/nevoi noi cerute Fază ordinară Solid
de piață (piața fiind totalitatea indivizilor într-un sistem
Punct de topire 1337,33 K K
bazat pe schimb).[4][5][6] Punct de fierbere 3129 K K
12,55 KJ/mol
Energie de fuziune
Geneza kJ/mol
324 KJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Aurul a luat naștere înaintea formării sistemului nostru
Informații diverse
solar, în urma unor gigantice explozii stelare, geneza sa
Electronegativitate
necesitând temperaturi de peste 1 miliard de grade (Pauling)
2,54
Celsius. Aceste enorme temperaturi se ating numai la Prima energie de ionizare
890 KJ/mol
explozia supernovelor sau la fuzionarea a două stele kJ/mol
neutronice.[7] 1980 KJ/mol
A 2-a energie de ionizare kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Mineralogie
Minereurile de aur pur, în afară de aurul nativ, sunt foarte
rare. Aurul se găsește majoritar în doar câteva minerale Ed
Simbol AN T1/2 MD PD
rare și într-o proporție mai mică în alte câteva. Uneori MeV
acesta e întâlnit și sub forma de aliaj cu alte metale, în 196Au sin 6,183 d e
special argint. Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune
normale dacă nu s-a specificat altfel.
Puținele minerale care acceptă în formula lor existența
Modifică text (https://ro.wikipedia.org/w/index.php?titl
aurului fac parte dintr-o subclasă a sulfurilor și sunt e=Aur&action=edit&section=0)
numite telururi. Foarte rar se găsesc telururi care să nu
conțină aur. Aceasta se explică prin faptul că telurul este
singurul element de care aurul se atașează foarte ușor. Printre telurile cele mai bogate în aur, și așa puține, se
numără : nagyagit, calaverit, silvanit și krennerit. De regulă acestea se prezintă sub formă de minereuri de
aur. Uneori se găsesc și în asociație cu aurul nativ.

Tot în grupa sulfurilor există și o sumă de minerale numite ‘Aurul Prostului‘, (cel mai cunoscut fiind pirita),
care și-au căpătat această denumire de la asemănarea cu aurului în culoare și strălucire. Ce diferențiază
totuși aurul de aceste minerale este tocmai ductibilitatea acestuia, maleabilitatea și densitatea.

Minerale asociate: cuarț, nagyagit (săcărâmbit), calaverit, silvanit, krennerit, pirita și alte sulfuri.

Indicatori de calitate: culoare, densitate, duritate, maleabilitate, ductibilitate.

Diverse
- 195.000 tone aur a fost extrase până acum (2019), 2/3 fiind extrase în ultimii 70 de ani. Acest aur ar putea
fi cuprins într-un cub cu latura de 21,7 m.[8]
- Rezerve subterane (dovedite) ce pot fi exploate economic: 54.000 tone (ar încăpea într-un cub cu latura de
12 m).[8]
- 50% din aur a fost folosit până acum la fabricarea bijuteriilor, 20% este păstrat în proprietăți private, 17%
în rezerve bancare și 13% a fost folosit în industrie.
- O bijuterie de 24 carate conține 99,9% aur, de 22 carate 91,6%, de 18 carate 75%, de 14 carate 58,5% și
de 9 carate 37,5% aur.
- De pe teritoriul actual al României s-au extras, până în anul 2012, 2.200 tone aur, din care 700 tone în
Antichitate (500 tone în perioada romană), 500 tone în Evul Mediu, 700 tone în Epoca Moderna (până în
1945) și peste 200 tone în perioada contemporană.[9]
- La ora actuală (2020), în România exista circa 760 de milioane de tone de minereuri auro-argentifere, din
care 150 milioane tone pot fi exploatate și valorificate în mod economic (valoarea aurului extras este mai
mare decât costurile de extracție), la o medie de 2 grame aur per tonă de minereu rezultă o cantitate de 300
tone aur.[9]
- In prezent este sistată extragerea aurului din Romȃnia. In ultimii ani de producție s-au extras 6 tone aur pe
an. Bugetul statului dispune de 103 tone aur, din care 60 tone au fost readuse în țară din Anglia. Tezaurul
de la Moscova cuprinde 93 tone aur depus de Romȃnia în 1916, încă nerestituit. [10]

Curiozitate

Bacteria „Delftia acidovorans“ are capacitatea neobișnuită de a extrage nanoparticule de aur dizolvate în
soluții naturale și a le depune într-un agregat, care devine din ce în ce mai mare. Este o măsură de
autoapărare a ei, particulele de aur fiind nocive pentru ea.

Prelucrarea în trecut a minereurilor aurifere în România

Omul preistoric a folosit foițele și firicelele de aur la confecționarea unor rudimentare podoabe (brățări, idoli
etc) pe care le modela cu o unealtă de lovire.

Minereul bogat în aur, așa cum provenea din filoane era mărunțit în pive (râșnițe, mojare),[11] realizate la
început din piatră, apoi din fier. Tulbureala produsă din măciniș era trecută la șaitroc[12] pentru selecționarea
firișoarelor de aur (aurul, mai greu, rămânea la fund).

Prelucrarea în șteampuri primitive era cunoscută din timpuri vechi.[13] O roată de moară obișnuită mișca
câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual („părăclit”) cu
ciocanul era așezat în blocuri de fag întărite cu cremene,[14] puse în dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la
capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era îndeobște abătut dintr-un pârâu
apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa în voie pisăloagele să cadă în
blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului erau ajutate de o șuviță de apă, care trecea
necontenit prin piua de lemn. Cam jumătate din aur rămânea în pive, iar restul era purtat de firul de apă, sub
forma unei tulbureli, printr-o sită și apoi depusă într-un mic bazin numit „melegar”. Ceea ce nu trecea prin
sită se numea „țaglă”, ce se lua și se spăla pe un „vălău”.[15] „Hapul” [16] rămânea pe „vălău”, iar resturile
(„roamele”) într-un alt bazin, aflat la capătul „vălăului”. „Hapul” se strângea apoi și se alegea din el, în
șaitroc, aurul liber. Tulbureala scursă în „melegar” se prelucra prin spălare, fie pe „vălău”, fie pe un plan
înclinat acoperit cu o țesătură din lână scămoșată[17] care avea menirea de a prinde fluturașii și granulele de
aur.[18]

Tulbureala se putea spăla și cu ajutorul „hurcii”, ce era o ladă simplă de lemn, acoperită cu un ciur.
Măcinișul, udat fără întrerupere și mișcat prin greblare, lăsa să treacă prin ochii ciurului materialul fin
purtător de aur. Aici, scândura de brad sau firele de lână țesută, barau și opreau fluturașii de aur.

Aurul se topea apoi într-un mojar, până se obținea o „galcă” de aur.

Extracție actuală prin metode tradiționale în România

Ioan Cătălina (n. 1935) este singurul căutator de aur autorizat din România,[19], născut în satul Stănija,
comuna Buceș, Județul Hunedoara. Zona din care provine Cătălina este una bogată în resurse aurifere,
dovadă stând numeroasele mine din zonă.[20] În anii '50, în aceasta comună în jur de jumătate dintre familii
dețineau o astfel de amenajare. La fel și familia sa. Odată cu naționalizarea, exploatarea aurului de către
săteni era interzisă, iar extracția aurului continuată de săteni clandestin, în mare secret. În aceea perioadă
Securitatea suspecta tot timpul multe familii că ascund cantități ilegale de aur, din cauza relelor tratamente și
abuzuri mulți fugind în Muntii Apuseni, de teama altor persecuții.
Pe vremea comunismului, Ioan Cătălina a lucrat mulți ani ca
tehnician în uzine de preparare a aurului. În anul 1999 s-a decis
să muncească pentru el. După ani întregi de drumuri pe la
autorități, în urma cererii și luându-se în considerare experiența
sa, în 2005 săteanul a primit autorizația de extracție și
prelucrare de minereuri neferoase și rare. A devenit astfel
primul căutător de aur cu autorizație din România. Bătrânul
spune că această activitate e mai mult o pasiune moștenită din
tată în fiu decât o muncă. El a concesionat toate râurile din
împrejurimi pentru a-și putea desfășura activitatea. El extrage
minereul aurifer din râuri (aur aluvionar), îmbinând tehnologia Brățări dacice de aur expuse în Muzeul
veche, din bătrâni, cu tehnologii industriale la scară redusă.
Național de Istorie a României

România are un zăcâmânt de aur unic in lume, format din cel

puțin 8 zăcăminte de talie mare, evaluat la 54 de miliarde de
dolari. România a pierdut dreptul de a ștanța lingouri de aur în 2002. Oficialii români au spus că minele de
aur sunt nerentabile și le-au închis în perioada 2004-2006.[21] România ar putea deveni între principalele
producătoare de aur din Europa, după Finlanda și Suedia.[22] Săcărâmb era o zonă unde se exploata aur de
multă vreme. Exploatarea de aur a încetat în 2006, în pofida faptului că un studiu efectuat în 2008 arata că
la Certej există un zăcământ de 63,5 tone de aur și 375 tone de argint. Valoarea aurului era estimată la 1,3-
1,9 miliarde de dolari.[23]

Tehnica obținerii aurului

Minereul aurifer adus de aluviuni sau bucățile de rocă desprinse din maluri sunt spălate, la fața locului, în
saitroc. După câteva repetări ale operației de spălare, pe fundul saitrocului, în bucățile de minereu,
strălucesc câteva firicele de aur. Faza a doua se petrece la mica fabrică a meșterului. Aici, bucățile de rocă
sunt supuse unei măcinari preliminare pe un concentrator, care are drept scop separarea minereului de steril.
Urmează apoi măcinarea minereului într-o moară cu bile de unde rezultă un concentrat în formă de pulbere.
Moara are o capacitate de măcinare de 40 de kilograme de minereu pe oră. În moară, alături de minereu,
este adaugată cărămidă, var, sodă calcinată și mercur. Concentratul obținut este amestecat cu apă și lăsat să
se matureze timp de o oră. În final, separarea aurului din concentratul obținut se face prin amalgamare cu
mercur într-un amalgamator tip coloană. Randamentul acestuia este de peste 90%, ceea ce înseamnă că,
practic, aproape tot aurul existent în concentrator este recuperat. Particulele fine de aur sunt atrase de
mercur, după care, prin sifonare, sunt separate de acesta.[24]

Producția
La nivel global, în anul 1900, producția mondială se ridica la 386 de tone, cantitatea extrasă în anul 2000
ajungând la 2.590 de tone[25] În anul 2001 au fost produse 2.600 de tone de aur.[25] De atunci, cantitatea
de aur produsă anual a înregistrat o scădere treptată, în 2009 fiind produse 2.450 de tone.[25]

Producția mondială de aur se află într-o fază terminală în ciuda prețului record și a eforturilor pe care
companiile miniere le depun pentru a găsi zăcăminte noi în zone îndepărtate.[26] Dacă în 1950 se obțineau
12 grame de aur pur dintr-o tonă de minereu, în prezent (2012) concentrația medie la nivel mondial fiind de
1 gram per tonă.[26][27][28]
În 2011, rezervele de aur erau estimate la aproximativ 167.000 de tone iar în 2019 erau 195.000 tone, adică
de 60-70 de ori peste nivelul producției anuale la nivel mondial.[8][29]

Cererea de aur
Dacă în 1980 Europa și SUA reprezentau încă 70% din cererea globala de aur, în anul 2012, aceasta abia
ajunge la 20%.[30]

Informație utilă
Muzeul Aurului, unicul din Europa se găsește în orașul Brad, județul Hunedoara. Muzeul înfățișează un
istoric al mineritului în România, prezentând totodată minerale provenite din zonă, din Maramureș și de la
Ocna de Fier, precum și eșantioane de aur nativ găsite în Munții Apuseni.

Ce determină prețul aurului?

Unul dintre principalii factori determinanți ai aurului, la fel ca în cazul tuturor materiilor prime, este oferta și
cererea. Pe măsură ce cererea de aur crește peste ofertă, prețul aurului va crește, la fel cum este adevărat și
contrariul.

Prețurile aurului sunt afectate de politica monetară, geopolitică, dezastrele naturale și dolarul american.
Riscul geopolitic este un factor cheie al aurului. În perioadele de incertitudine, prețul aurului va avea
tendința de a crește.

Oricine ia în considerare o investiție sau o tranzacție cu aur ar trebui să țină cont de factorii care determină
prețul aurului și să fie în permanență la curent cu peisajul politic global.

Note
1. ^ gold (https://www.fda.gov/industry/fda-data-standards-advisory-board/fdas-global-substanc
e-registration-system) (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în 18
noiembrie 2016
2. ^ CAS Common Chemistry (https://commonchemistry.cas.org/detail?cas_rn=7440-57-5),
accesat în 9 aprilie 2021
3. ^ „Paper money eventually returns to its intrinsic value – zero. (Voltaire, 1694-1778)” (http://hi
storysquared.com/2012/06/26/fiat-currencies-trend-towards-their-intrinsic-value-often-rather-
quickly/). Accesat în 17 februarie 2017.
4. ^ „The Origin of Markets and Money” (https://mises.org/library/origin-markets-and-money).
Accesat în 17 februarie 2017.
5. ^ Nathan Lewis. „Don't Be Fooled: 'Stable Money' Means Gold” (https://www.forbes.com/site
s/nathanlewis/2016/07/29/dont-be-fooled-stable-money-means-gold/#1015eded75b2).
6. ^ Smith, Adam. The Wealth of Nations.
7. ^ WELT (18 iulie 2013), Forscher sind dem Rätsel auf der Spur: Wie entsteht Gold? (https://
www.welt.de/wissenschaft/umwelt/article160307932/Wie-entsteht-das-kostbare-Gold.html)
(în germană), DIE WELT
8. ^ a b c World Gold Council. „How much gold has been mined?” (https://www.gold.org/about-g
old/gold-supply/gold-mining/how-much-gold). Accesat în 24 februarie 2021.
 9. ^ a b Asociatia Generala a Inginerilor din Romania. „Exploatarea zacamintelor aurifere in
Romania” (https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2012/exploatarea-zacamintelor-
aurifere-in-romania_3848.html). Accesat în 24 februarie 2021.
10. ^ Surse: https://www.youtube.com/watch?v=AK0EYQyFs4g și
https://www.youtube.com/watch?v=BOVuJEtEHZ4
11. ^ Asemenea pive pot fi văzute la „Muzeul Aurului” din Brad, județul Hunedoara.
12. ^ Vas de lemn, cu fundul curbat, folosit la separarea aurului din minereul sfărâmat.
13. ^ Șteamp: instalație folosită în trecut pentru sfărâmarea minereurilor aurifere
14. ^ Varietate de rocă sedimentară silicioasă, alcătuită din calcedonie, opal și cuarț, care are
proprietatea să producă scântei atunci când este lovită cu obiecte de oțel.
15. ^ Plan înclinat.
16. ^ Concentratul.
17. ^ Numită hârlostea.
18. ^ Legenda Lânii de Aur își are probabil originea tocmai în această populară „hârlostea”, care
la început se zice că ar fi fost chiar o blană întreagă de oaie.
19. ^ Articol în click.ro, „El e singurul căutător de aur din România! (http://www.click.ro/Special/el
-e-singurul-cautator-de-aur-din-romania)”Articol din click.ro via WayBack Machine, „El e
singurul căutător de aur din România! (http://web.archive.org/web/20080324091858/http://w
ww.click.ro/Special/el-e-singurul-cautator-de-aur-din-romania)”
20. ^ Reportaj în jurnalul Replica: „Mineritul motilor traieste haiduceste (http://www.replicahd.ro/r
eplica_db/index.php?pagerun=2&title=mineritul_motilor_traieste_haiduceste&more=1&c=1
&tb=1&pb=1) Arhivat (https://web.archive.org/web/20141129015412/http://www.replicahd.ro/r
eplica_db/index.php?pagerun=2&title=mineritul_motilor_traieste_haiduceste&more=1&c=1
&tb=1&pb=1) în 29 noiembrie 2014, la Wayback Machine.”
21. ^ Romania sta pe un zacamant de aur evaluat la 54 de miliarde de dolari | Observator.tv (http
s://observator.a1.ro/social/Romania-sta-pe-un-zacamant-de-aur-evaluat-la-54-de_31886.htm
l)
22. ^ „România poate deveni primul producător de aur din Europa | FINANCIARUL - informatii
utile din Business, Eco-Agricultura, Stiinta, Educatie si Viata sanatoasa” (https://web.archive.
org/web/20140817125731/http://www.financiarul.ro/2009/08/06/romania-poate-deveni-primul
-producator-de-aur-din-europa/). Arhivat din original (http://www.financiarul.ro/2009/08/06/ro
mania-poate-deveni-primul-producator-de-aur-din-europa/) la 17 august 2014. Accesat în 19
mai 2011.
23. ^ Muntele de aur al României se vinde piatră cu piatră (https://www.evz.ro/detalii/stiri/muntel
e-de-aur-al-romaniei-se-vinde-piatra-cu-piatra-918898.html)
24. ^ Articol în Ziarul Financiar, „Primul căutător de aur autorizat din România (http://www.zf.ro/af
aceri-de-la-zero/primul-cautator-de-aur-autorizat-din-romania-2890896/)”
25. ^ a b c Cei mai mari producători de aur din lume (https://www.descopera.ro/povestea-aurului/
8925708-cei-mai-mari-producatori-de-aur-din-lume), 2 noiembrie 2011, Descoperă, accesat
la 16 mai 2012
26. ^ a b Rezervele de aur din lume sunt aproape terminate (http://www.ziare.com/economie/stiri-
economice/rezervele-de-aur-din-lume-sunt-aproape-terminate-948726), 12 noiembrie 2009,
Ziare.com, accesat la 19 mai 2012
27. ^ Visual Capitalist. „Global Gold Mine and Deposit Rankings 2013” (https://www.visualcapita
list.com/global-gold-mine-and-deposit-rankings-2013/). Accesat în 24 februarie 2021.
28. ^ Bullion By Post. „Gold grade” (https://web.archive.org/web/20210301194945/https://www.b
ullionbypost.co.uk/index/gold/gold-grade/). Arhivat din original (https://www.bullionbypost.co.
uk/index/gold/gold-grade/) la 1 martie 2021. Accesat în 24 februarie 2021.
29. ^ De ce se majorează prețul aurului? (http://www.ziare.com/bani/pret-aur/de-ce-se-majoreaz
a-pretul-aurului-1090946), 27 aprilie 2011, Teodora Bodeanu, Ziare.com, accesat la 19 mai
2012
30. ^ De ce este atât de apreciat AURUL (http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/de-ce-este-ata
t-de-apreciat-aurul-169060.html) Arhivat (https://web.archive.org/web/20120714020935/htt
p://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/de-ce-este-atat-de-apreciat-aurul-169060.html) în 14
iulie 2012, la Wayback Machine., 12 iulie 2012, Gabriela Ținteanu, Capital, accesat la 12
iulie 2012

Bibliografie
D. Marian, Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988
A. S. Zaimovschi, V. V. Usov, Metale și aliaje electrotehnice, Editura Energetică de Stat,
1954

Lectură suplimentară
Constantin D. Albu, Maria Brezeanu, Mică enciclopedie de chimie, Editura Enciclopedică
Română, 1974, p. 84
Aurari clujeni și operele lor. (sec. XVI-XVII)., Magdalena Bunta, 1976
Maraton Descoperă: Povestea aurului (https://www.descopera.ro/povestea-aurului), 4
noiembrie 2011, Descoperă

Vezi și
Muzeul Aurului din Brad
Cianurare
Amalgamare

Legături externe
„Aur (http://dexonline.ro/definitie/Aur)” la DEX online

Materiale media legate de aur (https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Gold?uselang=ro) la

Wikimedia Commons

Evolutia gramului de aur: date la zi, istoric și grafice de variație (https://www.curs-valutar-bnr.

ro/curs-aur)
Aurul divin (http://www.revistamagazin.ro/content/view/9247/30/) Arhivat (https://web.archive.
org/web/20120713143917/http://www.revistamagazin.ro/content/view/9247/30/) în 13 iulie
2012, la Wayback Machine., 16 februarie 2012, Dorin Marian, Revista Magazin
Aurul divin (2) (http://www.revistamagazin.ro/content/view/9262/30/) Arhivat (https://web.arch
ive.org/web/20120713133648/http://www.revistamagazin.ro/content/view/9262/30/) în 13
iulie 2012, la Wayback Machine., 23 februarie 2012, Dorin Marian, Revista Magazin
Manta de lux pentru vreme rea (http://www.zf.ro/opinii/manta-de-lux-pentru-vreme-rea-37076
66), 6 ianuarie 2009, Adrian Vasilescu, Ziarul financiar
Bacteria care gaseste aur si-ti da de stire (https://www.descopera.ro/dnews/4974944-bacteri
a-care-gaseste-aur-si-ti-da-de-stire), 9 octombrie 2009, Descoperă
 Enigma aurului: moartea unor stele a dat naștere aurului de pe Pământ? (https://www.desco
pera.ro/dnews/11130281-enigma-aurului-moartea-unor-stele-a-dat-nastere-aurului-de-pe-pa
mant), 18 iulie 2013, Descoperă - sursa (http://www.foxnews.com/science/2013/07/17/earth-
gold-may-come-from-collisions-dead-stars/)
Curiozități interesante despre aur (http://atlas-geografic.net/20-de-curiozitati-interesante-des
pre-aur/), 20 septembrie 2016

Galerie de imagini

Căutători de aur pe Valea Arieșului O brățară dacică de aur ce este

(gravură din secolul al XIX-lea) expusă la Muzeul Național de
Istorie a României
 Phra Sri Rattana Chedi, la Wat
Phra Kaeo în Bangkok, Thailanda

Statuie ecvestră din Dresden,

Germania
 Harimandir Sahib din Amritsar,
India

Mască de aur funerară miceniană

 „Pluta Musica”

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aur&oldid=15813696