Aurul

Aurul este elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au si numarul atomic 79.Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind raspandit in stare nativa in natura, el se putea obtine usor in cantitati mici. Se crede ca aurul a fost descoperit inaintea cuprului. Cules sub forma unor bucati stralucitoare din nisipurile raurilor si din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul sau galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa fata de agentii corozivi. Usor de prelucrat, prin ciocanire, el lua forma diverselor obiecte de podoaba sau de cult cunoscute in antichitate. Aurul pur (care este intotdeauna galben este prea moale pentru folosirea sa ca bi!uterie. "etalele care se folosesc in amestec cu aurul, pentru a#l intari, pot modifica culoarea acestuia, rezultand astfel un aur de diferite nuante de galben, alb si rosu. Acest amestec determina numarul de carate al aurului. $ste unul din cele mai dense metale.

Mineralogie
"inereurile de aur pur, in afara de aurul nativ, sunt foarte rare. Aurul se gaseste ma!oritar in doar cateva minerale rare si intr#o proportie mai mica in alte cateva. Uneori acesta e intalnit si sub forma de alia! cu alte metale, in special argint. %utinele minerale care accepta in formula lor e&istenta aurului fac parte dintr#o subclasa a sulfurilor si sunt numite telururi. Foarte rar se gasesc telururi care sa nu contina aur. Aceasta se e&plica prin faptul ca telurul este singurul element de care aurul se ataseaza foarte usor. %rintre telurile cele mai bogate in aur, si asa putine, se numara ' nag(agit, calaverit, silvanit si )rennerit. *e regula acestea se prezinta sub forma de minereuri de aur. Uneori se gasesc si in asociatie cu aurul nativ. +ot in grupa sulfurilor e&ista si o suma de minerale numite ,Aurul %rostului,, (cel mai cunoscut fiind pirita , care si#au capatat aceasta denumire de la asemanarea cu aurului in culoare si stralucire. Ce diferentiaza totusi aurul de aceste minerale este tocmai ductibilitatea acestuia, maleabilitatea si densitatea. Minerale asociate: cuart, nag(agit (sacarambit , calaverit, silvanit, )rennerit, pirita si alte sulfuri. Indicatori de calitate: culoare, densitate, duritate, maleabilitate, ductibilitate.

Diamantul
*iamantul este un mineral nativ si in acelasi timp o piatra pretioasa. *in punct de vedere chimic este una din formele de e&istenta ale carbonului pur, celelalte fiind carbonul amorf, grafitul si fulerenele. *iamantul cristalizeaza in sistemul cubic si poate atinge duritatea ma&ima (-. pe scara "ohs, duritatea variind insa in funtie de gradul de puritate a cristalului. *in cauza duritatii ridicate, cristalele de diamant pot fi slefuite numai cu pulbere de diamant si din fulerita.

Caractere
"asa diamantului este e&primata in carate, un carat corespunzand cu .,/.. grame.

%e langa cristalele de diamant din sistemul cubic, uneori se pot intalni diamante cu cristale he&agonale denumite 0onsdaleit, unii considera, aceste diamante s#au format in medii nefavorabile. *uritatea e&trema a diamantului este e&plicata prin legatura stabila simetrica dintre atomii de carbon. *iamantul arde intr#un mediu cu o&igen pur la o temperatura de 7/. 1C, iar in aer la peste 2.. 1C cu formare de dio&id de carbon. *iamantul este solubil in unele metale ca fier, nichel, cobalt, crom,titan, platina, paladium si alte metale asemanatoare. %e motivul reactivitatii reduse (datorata structurii stabile a suprafetei cristalului, prin iradiere cu neutroni creste gradul lui de duritate.

Formare
*iamantele iau nastere la adancimi mari (-3. )m , unde sunt temperaturi (-/..#-4.. 1C si presiuni ridicate. 5ocile mama (de insotire a diamantului sunt %eridotit si $)logit sau in vulcani, sunt roci bogate in gaze 6imberlite si 0amproite7 acestea transporta la eruptia vulcanului si diamant (topit sau fragmente din mantaua scoartei pamantului. Formandu#se in aceste conditii, grafitulul sau diamantul, aceasta este determinata de timpul de racire. *iamantele se pot e&ploata din rocile insotitoare prin minerit de e&emplu 8amibia, Africa de sud sau se separa din aluviunile (depunerile apelor curgatoare (desertul, sau tarmul african . "icrodiamantele iau nastere la caderea meteoritilor mari pe %amant (e&. craterul 9arringer , creandu#se conditiile necesare pentru formarea diamantului, prin e&istenta unor presiuni si temperaturi ridicate si prezenta dio&idului de carbon. :arsta diamantelor este foarte diferita, fiind diamante vechi de peste ; miliarde de ani, dar si diamante mai noi, care au varsta de cateva sute de milioane de ani. Circa /3. de tone de minereu trebuie sa fie trecute printr#un procedeu de filtrare pentru ca, la final, sa se poata a!unge la un cristal cu taietura specifica, de un carat.

Grafitul
<rafitul este un mineral raspandit in natura face parte din categoria nemetalelor fiind dupa diamant un element stabil datorita structurii simetrice de C=. cu o compozitie chimica de Carbon pur cristalizand he&agonal, rar romboedric sau fiind sub forma amorfa. <rafitul are in structura cristale opace de culoare neagra, he&agonale, forma tabulara, solzoasa, sau bare. 0uciul fiind metalic la formele cristaline si mat la agregatele amorfe. *uritatea pe scara "ohs este intre - # /, densitatea /,- # /,; avand o urma neagra cenusie.

Raspandire
<rafitul apare in natura de granule, in rocile metamorfice bogate in carbon, si ca vinisoare sau sub forma de filon in pegmatite. "ineralul este e&ploatat in China, Coreea, "adagascar, >imbab?e, 9razilia, Cehia, Ucraina si @ndia in mine si cariere de e&ploatare la zi a grafitului, in total =...... t. pe an.

Producere pe cale sintetica

%rin co&ificarea (incalzirea sub un curent de aer la ;... 1C materialelor bogate in carbon ca si carbune brun, antracit, petrol sau materiale sintetice, se produce o transformare a materialului amorf bogat in carbon in grafit policristalin.

Structura
@n grafitul cristalin este o structura de straturi paralele (straturi bazale acest strat are legaturi covalente he&agonale intre atomii sai care este o legatura stabila, in schimb doua straturi sunt legate intre ele prin legaturi labile, legaturi ionice. Aceasta modificare de legaturi prin schimbarea de directie determina anizotropia grafitului, ce atrage dupa sine' #cliva!ul perfect dintre straturi #proprietatile de izolator termic si electric prin stratul bazal (ortogonal si conductibilitatea buna termica si electrica in lungul straturilor bazale. @n asa numitele fibre de sticla din carbon sunt straturi paralele intr# un plan deosebit de filele unei carti ci ca file indoite, sifonate, prin tratatre (piroliza aceste straturi (file vor fi netezite, rezultand fibrele de carbon (engl.' carbon fibre care vor fi pe o anumita directie bune conducatoare termice si electrice.

ARGINTU

Argintul este un element chimic. An tabelul periodic are simbolul Ag i numBrul atomic 47. $ste un metal tranziional, avCnd configuraia electronicB a )riptonului, al patrulea gaz rar (!s"# "s" "p$# %s" %p$# &s" %d!' &p$ la care se adaugB un electron s pe stratul al cincilea ((s! i substratul 4d complet (&d!' .

Propriet)i fi*ice si c+imice

Argint metalic de mare puritate obinut prin metoda electroliticB, se poate observa structura cristalinB dendriticB $ste un metal alb, strBlucitor, i, dupB cum Di spune i numele, argintiu. An tBieturB proaspBtB, are o culoare uor gBlbuie. Face parte, DmpreunB cu aurul, platina, paladiul, iridiul din categoria metalelor preioase. $ste moale, maleabil i ductil, fiind metalul cu cea mai mare conductibilitate electricB i termicB. Se o&ideazB cu uurinB Dn aer, formCnd o&izi, i, de asemenea, Dn prezena sulfului, cu care formeazB sulfuri.

,ntre-uin)ri
Fiind un foarte bun conducBtor de electricitate, este folosit Dn electrotehnicB i electronicB, fie ca atare, fie sub formB de depuneri galvanice. *eoarece este foarte ductil, se pot realiza prin tragere fire e&trem de subiri, iar prin turnare i ambutisare, conectori i pastile pentru contacte electrice. *ei se o&ideazB cu uurinB, stratul de o&id nu este aderent, drept pentru care muli ani a fost principalul metal folosit Dn conecticB. Cu toate acestea, odatB cu progresul tehnologic din ultimii ani, conectica de DnaltB calitate se realizeazB din aur sau argint aurit. Se mai DntrebuineazB la baterea monedelor, Dn giuvaergerie, precum i Dn medicinB. *eoarece elibereazB spontan ioni negativi (care au aciune germicidB , multe decenii a fost Dntrebuinat la confecionarea de instrumente medicale i proteze. An stomatologie, din argint se realizeazB cu succes pivoi endodontici. 8u poate fi folosit ca atare la confecionarea de proteze dentare, ci numai Dn alia!e, DmpreunB cu celelalte metale nobile.

Producia
An anul /..9 producia mondialB de argint a fost estimatB la =22 milioane de uncii, adicB circa /-.4.. tone.E;F %reul argintului. An decembrie /.-. argintul a atins cel mai ridicat pre Dnregistrat din -92. Dncoace, fiind cotat la ;.,7 de dolari uncia.E4F 5ecordul absolut este de 49,3 dolari uncia i a fost atins Dn ianuarie -92..E;F

Sulf
Sulful (numit i pucioas)7 simbol chimic S este elementul chimic cu numBrul atomic -=. $ra cunoscut DncB din antichitate, fiind amintit Dn @liada ca dezinfectant datoritB obinerii de SG/.Griginea numelui provine de la latinescul sulfur (pucioasB .

Proprieti fi*ice
Sulful este o substanB solidB, de culoare galbenB, insolubilB Dn apB, dar solubilB Dn sulfura de carbon, benzen, toluen sau petrol7 acesta are densitate mai mare decCt a apei, este rBu conducBtor termic i electric (adicB este un izolator , este casant (de duritate micB , i se prezintB sub douB forme cristaline diferite (rombic, monoclinic . 0a DncBlzire, sulful se topete uor i astfel devine vCscos, iar turnat Dn apB rece se transformB Dntr#o masB elasticB de culoare brunB. "asB atomicB ' ;/,.== uam - molH ;/, ..= g

Proprieti c+imice

5eacia S cu metale'

Se formeazB sulfuri7
o

/ AlI;SJAl/S;

KgISJKgS 5eacia S cu hidrogenul'

o

Se formeazB anhidrida sulfuroasB, sulfura de hidrogen sau acidul sulfhidric. SIK/JK/S 5eacia S cu o&igenul'
o

Sulful arde cu o flacBrB albastrB, concomitent cu formarea dio&idului de sulf. Acesta are un miros ciudat, sufocant, de pucioasB arsB.
o

SIG/JSG/

Alotropi
Sulful formeazB mai mult de ;. de alotropi, adicB mai muli decCt oricare alt element. An afarB de compusul S2, alii mai sunt cCt de cCt cunoscui. $liminCnd un atom de sulf de la acest compus, obinem un altul, S7, care are o culoare galbenB mai DnchisB. Analiza K%0C a ,sulfului elementar,, dezvBluie un amestec echilibrat de S2, S7 i S=. Compuii S-/ i S-2 i mai mari au fost elaborai de!a.

I*otopi
Sulfului i se cunosc /3 de izotopi naturali, din care doar 4 sunt stabili' ;/S (93../L , ;;S (..73L , ;4S (4./-L , i ;=S (.../L . Ali izotopi mai sus de ;3S, sunt izotopi radioactivi. ;3 S are un timp de Dn!umBtBire de 27 de zile. CCnd mineralele sulfuroase sunt precipitate, echilibrarea izotopicB Dntre solid#lichid poate provoca mici diferene Dn valorile MS#;4 de co#genetice minerale.

Radicali
Cei mai rBspCndii radicali ai sulfului sunt sulfiii i sulfaii. %rin adBgarea de apB la fiecare, se formeazB acidul sulfuric K/SG4 (sau vitriol i acidul sulfuros K/SG;.

Utili*)ri
Sulful este indispensabil Dn fabricarea a numeroase substane i materiale'

cauciuc i ebonitB, prin vulcanizare acid sulfuric praf de pucB artificii

medicamente (sulfamide etc. conservani