PIATA PIETRELOR PRETIOASE

1.Introducere....................................................................................................-3-
1.1.Analiza pietrelor pretioase...........................................................................-4- ț
1.2 Smaraldul
1.3Safirul
1.4 Rubinul
1.5 Diamantul
2. Principalele burse pe care se tranzactionează pietrele pretioase..................-7- ț ț
3.. Analiza distributiei producătorilor pietrelor pretioase.................................-9- ț ț
3.1 Distribu ia geografică a pietrelor pretioase
3.2 Cei mai mari jucători de pe această piatăț
4. Evolu ia pie ei pietrelor pre ioase...............................................................-13- ț ț ț
4.1 Investi ii în această pia ă ț ț
4.2 Cererea si oferta
5. Particularită i ale contractelor “futures” ale pietrelor pre ioase.....................-15- ț ț
6. Concluzii................................................................................................-16
7. Bibliografie............................................................................................-17
Prezenta lucrare cuprinde 7 capitole principale, toate având la bază atât analiza i ț ș
caracterizarea pietrelor pre ioase, cât i a pie ei reprezentate de acestea. Primul capitol cuprinde o
prezentare amănuntită a pietrelor pretioase: diamant, rubin, safir, smarald.
Cel de-al doilea capitol se referă la principalele burse pe care aceste produse sunt tranzac ionate,
cele mai importante fiind: Antwerp Diamond Bourse, Israel Precious Stones & ț Diamonds
Exchange, Bharat Exchange, Dubai Diamond Exchange i Shanghai Diamond ș Exchange.
Capitolul al treilea este structurat în două subcapitole, primul făcând referire la distribu iaț
geografică a pietrelor pre ioase, iar celălalt făcând referire la cei mai mari jucători de pe această ț
pia ă.
Capitolul patru are la bază investi iile făcute în pietrele pre ioase i cererea i oferta de pe pia a
acestor produse, ace ti factori urmărind evolu ia pie ei pietrelor pre ioase, iar ultimul ț ș ț ț ț
capitol cuprinde particularită ile contractelor futures.
Capitolul cinci cuprinde informatii despre investitiile care au loc pe aceasta piata a diamantelor.
Ultimul capitol cuprinde concluziile si bibliografii.

INTRODUCERE

Omul, de când e pe pământ, a fost fascinat de pietrele prețioase, și asta nu doar pentru că erau, ca
în zilele noastre, un simbol al bunăstării și al puterii, ci datorită calităților pe care le găseau în ele
frumusețea, puterile lor, capacitatea de a întări virtuțile etc.
Pentru ca o piatră să fie considerată prețioasă sau semiprețioasă, ea trebuie să se diferențieze de
celelalte minerale prin raritate, duritate și transparență.
Mineralele preţioase se deosebesc de cele obişnuite prin greutatea specifică, în general mare.
Greutatea pietrelor preţioase se măsoară în carate, un carat fiind egal cu circa 200 miligrame de
mineral (carat metric). Denumirea de “carat” provine de la faptul că, în Antichitate şi în Evul
Mediu, la cântărirea pietrelor preţioase se foloseau seminţe de roşcov o sămânţă cântărind
aproximativ 197 miligrame.
Pietrele pretioase sunt diamantele, rubinele, safirele si smaraldele. De asemenea regimul pietrelor
pretioase se extinde si perlelor naturale, perlelor de cultura si a celorlalte pietre scumpe.
Smaraldul este supranumit “regele pietrelor preţioase”, fiind utilizat pentru bijuterii, amulete şi
obiecte religioase, încă de la începuturile istoriei. Culoarea smaraldului e verde smarald (culoare
acceptată prin definiţie ca fiind o nuanţă de verde), fiind transparent, translucid sau opac. Pe o
scară a valorilor privind pietrele preţioase, smaraldul ar fi, alături de safir, pe locul doi, după
briliant. Cele mai frumoase smaralde sunt păstrate în tezaurul din Istambul, şi în tezaurul fostului
şah al Iranului.
Safirul, asemeni aurului, este un simbol al bogăţie. În trecut, majoritatea pietrelor albastre erau
considerate safir. Oamenii au fost fascinaţi de safir dintotdeauna, datorită frumuseţii şi
proprietăţilor lui. Culoarea safirului mai poate fi, pe lângă cea albastră, şi verde, galben, violaceu,
incolor (leucosafir), portocaliu sau roz – portocaliu (pad – paradscha). Safirul lasă urmă albă.
Albastrul se datorează conţinutului mare de fier şi titan.
Rubinul este piatra pasiunii, simbolul sângelui şi al vieţii.
Este o piatră transparentă, aflându-se, pe scara durităţii ( denumită şi “scara lui Mohs”), pe poziţia
9, după diamant, care e pe 10. Ca şi în cazul diamantului şi a altor pietre preţioase dure, rubinul
mai poate fi verificat încercând să-l zgâriem cu o altă piatră. Dacă se zgârie uşor, înseamnă că nu
e autentic.
Din câte pietre preţioase a cunoscut omenirea, nici una n-a stârnit de-a lungul mileniilor, atâtea
pasiuni şi suferinţe, atâta admiraţie şi preţuire ca diamantul. Piaţa diamantelor ocupă dimensiuni
considerabile pe plan mondial. Ea s-a extins atât în ţările avansate din punct de vedere economic,
cât şi în cele cu un nivel scăzut de dezvoltare, chiar dacă diamantele reprezintă bunuri de lux şi, la
pima vedere, ar părea că trebuie să se asocieze neapărat cu niveluri înalte de venit ale celor care le
cumpără. Conform estimărilor specialitilor, în prezent această piaţă se află pe traiectorie sigură de
creştere şi prezintă o bună oportunitate pentru investiţii.
Diamantul este considerat a fi regele pietrelor prețioase.
Denumirea de “diamant” vine din limba greacă, de la “adamas” şi înseamnă “de neînvins,
indistructibil”. Datorită faptului că diamantul are în compoziţie un singur element – carbonul, este
cea mai preţioasă piatră; este, aşadar, doar un cărbune cristalizat. Forma inedită a acestui cristal,
alături de transparența sa au făcut ca valoarea lui să fie mereu ridicată. Dar nu numai forma face
ca diamantul să fie cel mai prețios și mai dorit dintre geme, ci și faptul că are cea mai mare duritatee
– 10, pe scara durității, denumită scara Mohs.

PROPRIETATI
Nu doar frumuseţea şi mărimea îi dau diamantului valoarea sa. Acesta mai are o seamă de
proprietăţi pe care alte materiale nu le au şi care îl fac indispensabil mai ales în industrie, dar şi
pentru bijuterii.
Duritate. Vechii greci numeau diamantul adamas – invincibil pentru capacitatea sa de a zgâria
toate corpurile, fără a putea fi zgâriat la rându-i. În scara Mosh4 , cea mai utilizată scară a
durităţilor, întocmită pe baza mineralelor naturale, diamantul ocupă cea mai de sus treaptă, notată
cu 10, el depăşind, spre exemplu, de 1.000 de ori duritatea cuarţului. Pe scara Vickers diamantul
are duritatea cuprinsă între 10.000 şi 50.000. Pentru comparaţie, duritatea oţelului este de 500.
Datorită durităţii, 80% din diamantele extrase anual sunt folosite in industrie. Pentru că
diamantul e cel mai dur material cunoscut, e folosit pentru tăierea, şlefuirea, zdrobirea celor mai
dure materiale. Fasonează pietre, ceramică, metale şi ciment, dar şi lentile, pietre preţioase şi
cipuri pentru calculator, lame, instrumente folosite în chirurgie.
Durabilitate. Deşi diamantul nu este predispus la spargeri şi nici nu e fragil, datorită structurii
sale are anumite unghiuri din care poate fi spart.
Suprafaţa. Diamantul respinge apa şi nu permite infiltraţii, o proprietate neobişnuită la un
mineral. Legatura puternică a diamantului şi compoziţia sa din carbon influenţează faptul că
respinge apa, dar nu şi ceara sau grăsimea. Acest lucru ajută atunci când se pune problema
separării diamantelor de alte minerale în momentul scoaterii din mină. Pietrişul extras este asezat
pe o suprafaţă înclinată unsă în prealabil cu ceara şi grasime şi apoi supus unui jet de apă.
Diamantele rămân “lipite”, în timp ce restul mineralelor este luat de apă.
Densitate. La 3,51g/cm3, diamantul este mult mai dens decât grafitul care cântăreşte doar
2,2g/cm3. Atomii de carbon din diamant sunt “presaţi” mai strâns decât la grafit deoarece acesta
din urmă se formează mai aproape de suprafaţa Pământului. Acesta înseamnă că diamantul se
formează la o presiune foarte mare.
Refracţia. Strălucirea şi luciul sunt două dintre cele mai importante atribute. Abilitatea
diamantului de a refracta lumina este măsurată prin indicele de refracţie, care măsoară impactul
pe care îl produce asupra luminii. Diamantul încetineşte lumina mai mult şi are indicele de
refracţie mai mare.
Culoarea. Concepţia standard despre diamante este că sunt pietre incolore. Dar există o varietate
de culori, de la roz şi galben la albastru şi violet. Un diamant perfect din punct de vedere chimic
este incolor, dar dacă se adaugă un pic de nitrogen, se colorează galben; dacă se adaugă bor, se
colorează albastru. Pentru a înţelege culoarea diamantului, trebuie să ne amintim că lumina este o
formă de energie. Un diamant e incolor, pur, pentru că luminii vizibile îi lipseşte energia
suficientă pentru a excita unul din electroni şi lumina nu este absorbită.
Transparenţă. După transparenţă se recunosc câteva categorii de diamante. Se socotesc de
calitate acele diamante care, fiind mărite de zece ori, nu prezintă defecte. Câteodată cele mai
curate (transparente) cristale au diferite incluziuni, care descompun lumina într-o culoare sau alta
a spectrului (este vorba despre aşa-numitele efecte coloristice ale diamantului).
Alte proprietăţi. Diamantul nu este atacat de substanţele radioactive. Iar razele X permit
deosebirea diamantelor naturale de cele artificiale. Diamantul este foarte stabil la acţiunea
acizilor şi a bazelor, fiind total insolubil în acizii fluorhidric, clorhidric, azotic şi sulfuric.

Principalele burse pe care se tranzactionează pietrele pretioase

Având în vedere că, în prezent, se poate tranzac iona aproape orice la bursă, pietrele ț pre ioase
nu fac excep ie. Astfel, principalele burse la care acestea pot fi tranzac ionate, sunt:

Federaţia Mondială a Burselor de Diamante Federaţia Mondială a Burselor de Diamante (World

Federation of Diamond Exchanges - WFDE) a fost fondată în anul 1947 pentru a unifica şi
susţine bursele care se ocupă cu comercializarea diamantelor brute şi şlefuite. Ea a formulat
cadrul legal în care bursele să-şi desfăşoare activitatea şi a stabilit reguli pentru membrii săi. În
cadrul Federaţiei etica în activitate este de bază şi ea este apărată de Constituţia Federaţiei.
Scopul Federaţiei este acela de a promova înţelegerea şi cooperarea între cei implicaţi în
comerţul cu diamante. Pentru a fi mai eficientă Federaţia a înfiinţat Consiliul Mondial al
Diamantelor (World Diamond Council), care cooperează strâns cu peste 35 de guverne, Uniunea
Europeană şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru a elimina de pe piaţă diamantele conflictuale.

1.Bursa diamantelor din Anvers Abraham Fischler – preşedintele bursei

Oraşul Anvers este de aproape 500 de ani un inima comerţului cu diamante. Astăzi este cel mai
important centru al diamantelor, acoperind aproape 60% din activităţile care au legătură cu
diamantele. În zonă se află peste 1.500 de firme care au ca obiect de activitate afacerile cu
diamante şi peste 250 de de ateliere de şlefuire. Sfârşitul secolului al XIX-lea, graţie
descoperirilor de diamante din Africa de Sud, avea să ducă la o dezvoltare susţinută a industriei
diamantelor în Anvers. Fondată în anul 1904, Bursa este principalul loc de întâlnire pentru cei
2.000 de membri (dealeri, brokeri) de naţionalităţi diferite.

Diamante în valoare de peste 25 de miliarde de dolari ajung anual în Anvers. Unele dintre ele
sunt din surse legale, altele nu. Poliţia belgiană recunoaşte că aproape jumătate din diamantele
tranzacţionate la Anvers pot proveni de pe pieţele paralele. Oraşul este de altfel centrul
campaniei care luptă pentru drepturile omului în privinţa diamantelor conflictuale provenite din
Africa.
2 Israel Precious Stones & Diamonds Exchange

Înfiintată în anul 1973 de către un grup de comercian i de pietre pre ioase, aceasta este ț ț ț astăzi
cea mai diversificată bursă de pietre pre ioase, reunind sub umbrela sa 250 de membri ț implica i
în comer ul cu pietre colorate, diamante i alte pietre pre ioase. ț ț ș ț Este una dintre pu inele
institu ii din întreaga lume care oferă cumpărătorilor accesul la ț ț toate tipurile de pietre pre
ioase sub un singur acoperi , inclusiv o mare varietate de diamante.

3.Dubai Diamond Exchange

Înfiin ată în 2002, bursa de pietre pre ioase de la Dubai continuă să crească foarte rapid..Astfel,
în anul 2015, valoarea diamantelor tranzac ionate la această bursă a fost de aproximativ ț $25
miliarde, cu 55% mai mult fa ă de anul 2014. ț Este singura platformă din regiunea Orientului
Mijlociu pe care se pot tranzac iona ț diamante i alte pietre pre ioase, fiind casa unora dintre cei
mai renumi i producători, distribuitori ,comercianti de bijuterii.

4.Shanghai Diamond Exchange

Industria de pietre pre ioase a Chinei este în plină expansiune. Acest lucru poate fi datorat ț
faptului că, înainte de înfiin area acestei burse în anul 2000, nivelul taxelor pentru diamante era ț
în jurul valorii de 35-40%, iar în prezent acest nivel este unul favorabil, de numai 4%. Statul a
realizat poten ialul produc iei sale de diamante i încearcă să devină un actor tot ț ț ș mai
important în comer ul mondial cu aceste bunuri, cererea pentru diamante i alte pietre ț ș pre ioase
fiind în cre tere în ultimii ani.

Analiza distributiei producătorilor pietrelor pretioase

PRINCIPALELE PRODUSE TRANZACTIONATE PE PIATA DIAMANTELOR

De cele mai dese ori diamantele prelucrate sunt procurate când îmbracă forma bjuteriilor. Din
acest motiv am menţionat că între aceste două pieţi există o legătură foarte puternică, sau chiar
putem spune că există o suprapunere a lor şi o condiţionare reciprocă.
Abia în această etapă a circulaţiei diamantelor, ele vor ajunge la consumatorul final –
cumpărătorii de bijuterii cu diamante. Anumite date statistice ne pot ajuta să determinăm o
imagine aproximativă a clientului de pe piaţa dată. De exemplu, în România, ca sortimente, pe
primul loc sunt comercializate, în proportie de 60 la suta, inelele de dama, urmate de pandantive,
lantisoare si cercei, cu 20 la suta, bratari, 10 la suta, în timp ce bijuteriile pentru barbati ocupa
ultimul loc, cu o pondere pe piata situata sub 10 la suta.
Un criteriu important în determinarea segmentului ţintă de piaţă pentru comercializarea
bijuteriilor cu diamante este nivelul venitului cumpărătorilor, întrucât acestea sunt bunuri de lux
şi au preţuri destul de ridicate.

Distributia geografică a pietrelor pretioase

Pietrele pre ioase se întâlnesc în toate tipurile de roci, însă concentra iile cele mai mari se ț ț
regăsesc în rocile sedimentare. Ini ial, pietrele pre ioase erau exploatate la suprafa ă, iar mai ț ț ț
târziu au început să fie exploatate prin minerit (moment în care volumul de muncă atingea propor
ii incredibile). Însă, în prezent, exploatarea acestora se face prin intermediul diferitelor ț ultilaje
care determină o accesibilitate sporită. Sunt extrem de rare momentele în care condi iile pentru
apari ia unor concentra ii mari de ț ț ț pietre pre ioase sunt favorabile, acestea fiind i de cele mai
multe ori accidentale. Circa 50% din produc ia mondială de pietre pre ioase se regăse te în rocile
sedimentare, acestea fiind urmate de pegmatite (roci magmatice cu o granula ie mare), care
contribuie cu un ț procent de 15% la produc ia mondială.

Primele diamante au ajuns în Europa în secolul V î. Hr. În acea perioadă majoritatea diamantelor
aveau ca ară de provenien ă India, după care, în 1714 au fost descoperite diamante ț ț în Brazilia,
care a devenit recent un important producător de diamante industriale. De asemenea, unul dintre
cei mai importanţi producători de diamante este Africa de Sud. Cele mai mari şi mai frumoase
diamante din lume provin din bazinele fluviilor Orange şi Vaal. Multe dintre diamantele sud
africane se regăsesc în bijuteriile coroanelor şi în colecţiile muzeelor. Dacă vorbim despre
răspândirea diamantelor, putem spune că Africa este continentul cu cele mai mari zăcăminte de
diamante, acestea provenind în propor ie de 49% de pe acest ț continent. Depozite aluvionare
uriaşe au fost descoperite în sedimentele fluviilor Kasai şi Chicapa, în Republica Democrată
Congo şi Angola. Depozite mai mici sunt localizate în Ghana, Sierra Leone, Liberia, Mali,
Guineea, Senegal, Tanzania şi Zimbabwe. În prezent , China şi Rusia sunt producătoare foarte
importante de diamante. Una dintre ările cu cele mai mari produc ii de diamante din lume este ț ț
Rusia, aceasta aflându-se pe locul întâi. ara este foarte bogată în resurse naturale i diamante, de
aceea contribuie cu 22% la aprovizionarea cu diamante la nivel mondial, cu toate că ările
africane au ț dominat pia a de diamante o perioadă lungă de timp.

Pe locul doi în topul produc iei de diamante se află ț Botswana. Cea mai mare companie minieră
de diamante a ării este de inută în propor ie de 50% de către guvern. Industria minieră oferă 40%
din veniturile ării i reprezintă 20% din aprovizionarea globală cu diamante.

Pe locul trei în top se află Republica Democrată Congo. Chiar dacă această ară este ț considerată
una dintre cele mai sarace din lume, Republica Democrată Congo este extrem de bogată în
resurse naturale i printre acestea se număra i diamantele. Republica Democrată ș ș Congo
contribuie cu 19% la produc ia de diamante din lume. O altă ară care se află în topul produc iei
de diamante este ț ț Australia. Aceasta este recunoscută pe plan interna ional ca fiind una din
ările bogate în resurse naturale, cum ar fi ț ț cărbunele, minereul de fier, aurul i, desigur,
diamantul. Australia oferă 13% din diamante de pe ș pia a mondială. ț Locul cinci este ocupat de
Canada. Această ară produce diamante în valoare de 1.47 miliarde de dolari, iar veniturile in
economia sa depind de industria minieră de diamante.

Un alt loc în categoria pietrelor pretioase îl ocupă rubinul. Rubinul este men ionat încă ț ț din
Antichitate, de asemenea i o mină de rubine din Myanmar. Majoritatea rubinelor mari şi ș
frumoase din trecut proveneau din regiunea Mogok din Myanmar. Activitatea extractivă de aici a
început încă din Epoca Bronzului.

Safirul este considerat o piatră pre ioasă importantă si versatilă.

O altă zonă foarte importantă pentru producţia de safire este regiunea Mogok din nordul
Myanmarului, unde safirele au fost exploatate din calcare. Depozite de safire primare se află în
Thailanda, Laos, Vietnam şi Cambodgia. Nordul Indiei este, de asemenea, o zonă productivă., iar
safire de calitate mai slabă au fost găsite în sudul Chinei.

Cei mai mari jucători de pe această piată

Cele mai mari patru companii de minerit i extrac ie a diamantelor la nivel mondial sunt ș ț De
Beers Group, Alrosa, Rio Tinto şi BHP Billiton. În ceea ce prive te locurile de exploatare ale
diamantelor, cele mai bogate cinci mine de ș diamante din lume sunt:  Jwaneng (11,5 milioane
carate), situată în Botswana  Argyle (9,8 milioane carate), situată în Australia i de inută i
exploatată de către ș ț ș compania Rio Tinto, este cea mai mare producatoare de diamante roz din
lume  Orapa (9,53 milioane carate), situată în Botswana  Catoca (7,5 milioane carate), situată
în Angola i exploatată de compania Alrosa ș  Diavik (6,5 milioane carate), situată în Canada i
de inută în propor ie de 60% de ș ț ț Rio Tinto, mina a început produc ia în 2003, depozitele
Diavik fiind de mici ț dimensiuni, dar producând pietre de calitate.

Evolutia pietei pietrelor pretioase

Gradul de risc al plasamentelor în pietre pre ioase este destul de redus, ceea ce îl face ț unul
dintre cele mai sigure, această pia ă având abilitatea de a- i reveni de la scăderi bru te într- ț ș ș
un termen relativ scurt. Scăderile de pre pe pia a interna ională sunt foarte rare. În ultimii 50 de
ani pre urile au ț ț ț ț avut o cre tere continuă. Gradul de risc poate diferi i în func ie de cristalul
în care se investe te, ș ș ț ș la acest capitol diamantul fiind cel mai sigur

Cererea si oferta Între 2019 i 2024, oferta de pietre pre ioase se a teaptă să scadă deoarece
resursele ș ț ș existente în mine vor începe să se epuizeze, iar produc ia globală va încetini. ț
Cererea, totu i, î i va men ine o rată de cre tere solidă datorită unor argumente puternice, ș ș ț ș
cum ar fi extinderea bogă iei i o cre tere a clasei mijlocii în ări dezvoltate i în cele în curs de ț ș ș
dezvoltare. Este de a teptat o cre tere a cererii până în 2024 cu o rată medie anuală de 4-5%.

În plus, cre terea cererii se poate intensifica i în cazul în care consumatorii din America ș ș
Latină, Africa, Rusia i ările asiatice, altele decât China i Japonia, arată un interes crescut în ș ț ș
achizi ionarea de bijuterii. De asemenea, ț campaniile de marketing ale comercian ilor de
bijuterii, ț asocia ii industriale i jucători valoro i pot juca un rol major în sprijinirea cre terii pie ei
diamantelor.

Particularities ale contractelor futures ale pietrelor pretioase

O particularitate interesantă privind contractele futures pe pia a pietrelor pre ioase este că ț ț
aceste contracte nu există. Rapaport Group, de o sursă de pre uri i alte informa ii legate de pia a
pietrelor pre ioase ț ș ț ț ț lucrează încă din 1982 la crearea unei pie e futures pentru diamante.
Grupul urmăre te lansarea ț ș unei astfel de pie e în anul 2017, însă eforturi pentru stabilirea
uneia s-au făcut de mai mult de 30 ț de ani
Pre edintele grupului sus ine că poate deveni realitate cu ajutorul unei pie e spot în ș ț ț numerar.
O pia ă spot în numerar este o pia ă în care mărfurile sunt vândute pentru bani i livrate ț ț ș
imediat sau într-o perioadă scurtă de timp. O pia ă la termen este o pia ă în care participan ii pot ț
ț ț cumpăra sau vinde un contract de măfuri sau contracte futures pentru livrări la o dată
specificată în viitor.

De asemenea, Alrosa, cea mai mare companie de diamante din Rusia, împreună cu bursa din
Moscova, lucrează la un proiect prin care să introducă tranzac ii cu contracte futures pentru ț
diamante care ar permite investitorilor să achizi ioneze 1% dintr-un diamant printr-un contract ț
futures. Ru ii sus in că acest proiect ar putea fi interesant atât pentru investitorii priva i, care vor ș
ț ț avea un nou instrument de investi ii, cât i pentru bijutieri.

O pia ă futures pentru pietrele pre ioase va ajuta industria. ț ț Comer ul cu diamante este ț for at
să fie într-o pozi ie long, iar o mi care descendentă a pre urilor îl poate supune la pericol. ț ț ș ț
Cu o pia ă futures, comer ul va putea reduce sau chiar elimina riscul. ț ț O problemă principală în
comer ul cu pietre pre ioase este faptul că au diferite forme, culori, mărimi, calită i i nivele de ț ț ț
ș claritate, fiind o provocare în a alege un pre standard. ț Diamantelor le lipse te fungibilitatea
deoarece există mii de categorii diferite, de aceea ș tranzac iile cu diamante tind să fie private i n
ț ș u există o pia ă la termen pentru a fi cotate sau un ț fond tranzac ionat la bursă.

Concluzii

Bibliografie

https://www.gemstone.org/

https://www.marketwatch.com/

http://ipsde-il.com/

www.dmcc.ae/gateway-to-trade/commodities/diamonds/dde

https://www.gemselect.com/other-info/gemstone-list.php

https://www.cia.gov/index.html

https://www.diamondbourseantwerp.com/

http://www.wfdb.com/
https://www.gemsociety.org/

http://eng.alrosa.ru/