Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iași

Facultatea de Geografie și Geologie

Departamentul de Geologie
Specializarea Inginerie Geologică

Diamantul
Gemologie

Student: Lucăcel Silviu-Alexandru

 Cuprins
1.Caracteristici generale:..........................................................................................................3
1.1 Istoric:............................................................................................................................3
1.2Proprietăți curative:........................................................................................................4
2.Compoziție:...........................................................................................................................4
3.Propretarti fizice si optice:..................................................................................................................4
3.1.Claritatea:....................................................................................................................................5
3.2Culoarea:......................................................................................................................................6
3.3Caratul:.........................................................................................................................................7
3.4Tăietura:.......................................................................................................................................8
4.Variații și specii:..................................................................................................................................8
Formarea diamantelor:........................................................................................................................10
Distribuția pe glob:..............................................................................................................................11
Diamante sintetice:.............................................................................................................................13
Diamante naturale si sintetice: ce le diferentiaza?..........................................................................13
Diamante deosebite:...........................................................................................................................14
Proprietati pe scurt:.............................................................................................................................16
Concluzii:.............................................................................................................................................16
Bibliografie:.........................................................................................................................................17

2
1.Caracteristici generale:
Despre diamante este cunoscut faptul că sunt cele mai prețioase pietre din lume, însă aceste
geme speciale dețin locul 1 în mai multe topuri; diamantul fiind simultan: cea mai rară și
valoroasă piatră din lume, cel mai dur element natural cunoscut de om, singura piatră
compusă dintr-un singur element chimic (carbon pur), singura piatră care nu poate fi zgâriată
sau șlefuită de un alt material. 
Termenul „diamant” provine din grecescul αδάμας (adamas), care se traduce cu
„indestructibil” sau „incasabil”. Datorită durității poziționate la nivelul 10 pe scara Mohs,
ceea ce înseamnă că este de 80 de ori mai dur decât ocupantul poziției 9, corindonul,
diamantul nu poate fi distrus. Diamantele sunt atât de dure pentru că se formează la
temperaturi extrem de înalte și în condiții de presiune deosebite, care există doar la anumite
distanțe sub suprafața P0ământului. Grafitul, de exemplu, este format la fel ca diamantul, din
carbon, dar în condiții într-atât de diferite încât grafitul este suficient de moale pentru a fi
folosit la scris.
Ce este diamantul? Carbon pur. Diamantul este format în proporție de 99,95% carbon, restul
de 0,05 % fiind alte elemente ale căror atomi nu sunt parte din structura chimică al
diamantului. Unele dintre aceste elemente au rolul de a stabili culoarea diamantului.
În stare brută, neșlefuit, diamantul pare a fi o piatră oarecare, cu aspect de sticlă. Doar după
tăiere și șlefuire, două operațiuni de care depinde calitatea și valoarea finală a gemei, se
obține aspectul inconfundabil al diamantului.

1.1 Istoric:
Descoperirea de diamante naturale a avut loc cu aproape 3000 de ani în urmă, iar cea mai
veche atestare a acestora a fost în jurul anului 300 î.Hr. într-un text budist. Unii istorici susțin
că în secolul IV î. Hr., diamantele puteau fi găsite în resurse limitate în râuri și alte cursuri de
apă din India, bucurându-se de ele doar clasa socială înstărită a vremii. Sute de ani mai târziu,
diamantele au fost importate în Europa de Vest, iar în anii 1400, au ajuns să fie purtate  de
către elita europeană, drept accesorii prețioase.
Odată ce diamantul devine popular în Europa, avansează și cercetările asupra modului în care
acesta poate fi prelucrat pentru obținerea celor mai frumoase bijuterii. Un moment cheie în
istoria nestematei este identificat la  Anvers, Belgia, în sec. XV, unde a fost tăiat primul
diamant în fațete. În prezent, Anvers este centrul european al diamantelor.
Apoi, în a doua jumătate a secolului XIX, sunt descoperite zăcăminte de diamante
impresionante în Africa de Sud, la Kimberley. În 1888 este înființată celebra companie
DeBeers, care acaparează minele din Africa de Sud și înregistrează o creștere accelerată a
popularității care se extinde în secolul XX prin monopolul companiei asupra întregii piețe de
diamante din lume (controla 90% din piața globală).
Astăzi diamantul pune în mișcare o industrie de peste 100 de miliarde de dolari, fiind utilizat
în domenii variate de la bijuterii până la lasere militare. În mod clar, cel mai important rol
aparține sferei luxului, branduri precum Tiffany, Cartier, Graaf sau Chopard legându-și
indisolubil numele de această piatră.  Cunoașteți, desigur, genialul slogan lansat în 1948 de
către De Beers „un diamant este pentru totdeauna” sau piesa „Diamonds Are a Girl’s Best
Friend”, în interpretarea de neuitat a lui Marylin Monroe.
In Europa diamantele au fost comercializate de către negustorii Venețieni din India și
Egipt.În Veneția a fost primul centru de comert cu diamante, iar în Bruges a luat naștere
primul centru de șlefuire(anul 1330).
Prima breaslă a șlefuitorilor ia naștere în Nurnberg, în anul 1375, fațetele șlefuite de aceștia
au avut la început forma de octaedru, având 6-8 fațete. Italianul Peruzii a inventat tăietura

3
Mazarin în jurul anilor 1650-1680, acesta realizând tăieturi și șlefuiri mai bune decât a
predecesorilor săi. Perzurii au rezlizat prima șlefuire în formă de briliant, având aproximativ
17 fațete și a fost considerată cea mai revoluționară șlefuire.

1.2Proprietăți curative:
în Evul Mediu și în antichitate se credea că diamantele dețin anumite proprietăți medicinale,
considerându-se că ajută în tratarea bolilor mintale, dar și alte probleme. Acum, în prezent,
acestea se folosesc în medicina alternativă.

2.Compoziție:
Diamantul este format în proporție de 99,95% carbon,(fig.1) restul de 0,05 % fiind alte
elemente ale căror atomi nu sunt parte din structura chimică a diamantului. Unele dintre
aceste elemente au rolul de a stabili culoarea diamantului.

fig.1 structura diamantului si a grafitului

https://www.bing.com/images/search?
view=detailV2&ccid=7O1eEqr0&id=C04E834D9A7CC2E026576B5544D169EE9B7A008

3.Propretarti fizice si optice:

La fel ca și la alte pietre, diamantele care prezintă calități deosebite sunt mai rare și mai
valoroase decât diamantele de o calitate inferioară.
Cei 4 C sunt universali și reprezintă un mijloc efectiv de caracterizare a diamantelor și este
folosit atât în comerț, cât și între membrii comunităților care se ocupă cu prelucrarea
diamantelor. Acești patru factori descriu în mod profesional calitatea diamantelor și fac
referire la:

 claritate
 culoare
 caratul (greutate)

 tăietură (din englezescul “cut”)

fig.2 https://www.petragems.com/education/4cs-of-diamond/

fig.2 4
https://www.petragems.com/education/4cs-of-
diamond/
3.1.Claritatea:
Diamantul, la fel ca majoritatea elementelor naturii, nu este perfect din toate punctele de
vedere. Diamantele pot avea incluziuni și iregularități ale suprafeței;  împreună constituie
caracteristici ale clarității unui diamant.
Incluziune:
 caracteristică determinantă a clarității unui diamant, închisă practic într-o piatră sau
întinzându-se de la suprafața pietrei către interiorul acesteia.
Iregularitate:
 caracteristică determinantă a clarității unui diamant care se regăsește numai pe
suprafața exterioară a unei pietre șlefuite.
La fel ca și la restul factorilor care dau valoarea unui diamant, claritatea este direct corelată
cu raritatea.
Flawless (fără defect) este cel mai înalt grad de claritate în scara de clasificare a clarității
diamantelor întocmită de GIA (Gemological Institute of America). Diamantele clasificate ca
fiind fără defect, nu prezintă incluziuni vizibile la o examinare cu o putere de mărire de 10
ori, de către un bijutier gemolog experimentat.
Catalogarea Diamantelor în funcție de claritate(fig.3):
 Perfecte (FL) diamantele nu au incluziuni sau pete vizibile în mărire de 10x.
 Perfecte în interior (FI) diamantele nu au incluziuni vizibile cu lupa 10x, doar pete
mici pe suprafaţa diamantului.
 Foarte, foarte puţine incluziuni (VVS) diamantele au incluziuni mici, care sunt
dificil pentru un specialist să le vadă mărind de 10x. Categoria VVS este împărțită în
două clase; VVS1 denotă un grad mai mare de claritate VVS2, incluziuni de mărimea
unor ace.
 Foarte puţine incluziuni (VS) diamante au incluziuni minore, care sunt oarecum
dificil de văzute de către un specialist când este privit sub mărire de 10x. Categoria
VS este împărțită în două clase; VS1 denotă un grad claritate mai mare decât VS2. De
obicei, incluziuni în diamante VS sunt invizibile fără mărire, însă rareori unele
incluziuni VS2 poate fi încă vizibile.
 Puţine incluziuni(SI) diamantele au incluziuni vizibile, care sunt uşor de văzut de
către un specialist când este privit sub mărire de 10x [2]. Categoria SI este împărțită în
două clase. SI1 denotă un grad mai mare de claritate SI2. Acestea pot sau nu pot fi
vizibile cu ochiul liber.
 Incluziuni (I) diamante au incluziuni vizibile care sunt vizibile în mod clar. Printre
diamante au incluziuni, care sunt de obicei, vizibile, fără mărire sau au incluziuni care
ameninţă durabilitatea pietrei. Categoria I este împărțită în trei clase: I1 denotă un
grad mai mare de claritate, I2, care, la rândul său, este mai mare decât I3. Incluziuni
în diamante I1 sunt adesea văzute cu ochiul liber. I2 incluziuni sunt uşor de văzut, în
timp ce diamantele au I3 incluziuni mari şi extrem de uşor de văzut.

fig.3 https://yourdiamondguru.com/clarity/
5
3.2Culoarea:
Majoritatea oamenilor se gândesc la un diamant ca la o piatră fără culoare, dar, de fapt
acestea sunt chiar rare. Majoritatea diamantelor folosite în bijuterie sunt aproape incolore,
însă având nuanțe de la galben foarte deschis până la maro.
Exista un spectru larg de culori, cele mai rare diamante sunt cele colorate în roz, roșu închis
și verde, iar o mai mare intensitate a culorii înseamnă automat și o valoare mai ridicată.
Cu cât diamantul este mai mare, cu atât culoarea este mai evidentă. Diferențele de culoare pot
fi foarte subtile, dar cu toate acestea pot cauza dramatice variații de preț.
Tabelul de clasificare a culorii diamantelor a fost întocmit de către GIA în anii 50.
Acesta descrie gama de clasificare a culorii normale de la D (incolor) până la Z (ușor galben
și maro). În zilele noastre scara de clasificare a culorii diamantelor întocmită de GIA este cea
mai răspândită din lume, iar aceasta este adesea numită “scara de la D la Z”(fig.4).
Fiecare literă reprezintă o gamă de culoare care se bazează pe o combinație de tonuri – cât
sunt de luminoase și întunecate – și saturație – intensitate.
Diamantele pot prezenta sensibile diferențe în profunzimea culorii, dar cu toate acestea să
aparțină aceleiași grupe de culoare.

fig.4 https://www.bing.com/images/search?
view=detailV2&ccid=3hLU3hhM&id=FF56AFBCCACA315BB9E44

fig.5 https://www.ahfisher.com/diamond-color-its-what-you-cant-see-that-
counts/

6
3.3Caratul:
Caratul, este o măsură de greutate, nu dimensiune. Caratul este unitatea de măsură standard
pentru greutatea diamantului. Un carat echivalează cu 1/5 dintr-un gram, adică 0,20 grame.
Termenul este de proveniența grecească „keration”. În antichitate, „keration” era denumirea
pentru sâmburii de roscova, folosiți ca unitate de măsură a pietrelor naturale. În Romania,
„caratul” a fost adoptat în 1911.
Diamantele sunt de fapt evaluate în funcție de greutatea lor, nu în funcție de mărimea
lor(fig.6). Dimensiunea reală a unui diamant poate fi descrisă în milimetri. Un carat este
împărțit în 100 de puncte - un diamant care este de ½ de carat este de 50 de puncte. Greutatea
în carate afectează prețul unui diamant mai mult decât orice alt “4 C”. Un diamant de două
ori mai mare, poate fi mai scump de patru ori. Diamantele mai mari sunt descoperite mai rar
decat diamantele mici, ceea ce înseamnă ca au o valoare mai mare. Din acest motiv, prețul
unui diamant se ridică exponențial cu dimensiunea acesteia.

fig.6 https://diamondbrothersnyc.com/pages/diamond-education

7
3.4Tăietura:
Când diamantele sunt extrase din Pământ, nu arată nici de cum ca niște pietre prețioase tăiate
și șlefuite în bijuterii fine. Transformarea acestor diamante brute în niste lucrări perfecte,
necesită multă muncă. Tăierea și forma sunt deseori confundate. Forma se referă la aspectul
exterior al diamantului (rotundă, smarald, prințesă etc.) Tăierea se referă la calitațile reflexive
ale diamantului. Atunci când un diamant este bine tăiat, lumina intră prin tabelul de diamante,
se deplasează în pavilion și reflectă această lumină dintr-o parte în alta, înainte de a o reflecta
înapoi prin tabelul diamantului. Această lumină creează un efect de bliț pe care o cunoaștem
ca strălucire / sclipire. Tăierea este descrisă prin urmatoarele grade: Ideal, Excelent, Foarte
bine, Bine, Rezonabil și Sărac/Neacceptabil.

fig.7 https://adamevediamonds.com/blog/ro/diamante/taietura-diamantului

fig.8 https://www.bicknells.com/blogs/jewellery-buying-guides/diamonds-cuts-
shapes

8
4.Variații și specii:

Tipul I.a. și subtipurile acestuia

97% dintre diamantele naturale sunt de Tipul I.a. (Type Ia). Acest tip de diamant poate fi de
orice culoare, cu excepția culorii albastre. De regulă este translucid, galben Cape și maro.
Tipul I.a.a. (Type Iaa). Atomii de azot sunt în perechi sau grupuri mici, în așa-zise agregate.
Tipul I.a.b. (Type Iab): atomii de azot se grupează câte patru în jurul unui atom lipsă. Tipul
I.a.N3 (Type IaN3): trei atomi de azot încercuiesc un atom lipsă. Cele mai multe diamante
conțin și tipul I.a.a. (Type Iaa), și I.a.b. (Type Iab) Acestea se numesc diamante de tipul
I.a.AB. (Type IaAB).
Tipul I.b. (Type Ib)
Acest tip este foarte rar, doar 0.1% din diamantele extrase aparțin aici. Atomii de azot își fac
loc în structură, în număr de 500, pe lângă un milion de atomi de carbon. Diamantele galben
canar, portocalii sau maro sunt de tipul I.b. (Type Ib). Diamantele artificiale obținute prin
procedeul HPHT aparțin tot acestui tip.
Tipul II.a. (Type IIa)
În acest caz, diamantul nu conține niciun alt element decât carbonul. Mai exact, lângă un
milion de atomi de carbon, găsim doar un atom de azot. Doar 1-2% dintre diamante sunt de
acest tip, culoarea lor este transparentă, roz sau maro. Majoritatea diamantelor sintetice
obținute prin procedeul CVD sunt de tipul II.a. (Type IIa). Acest tip II.a. (Type IIa) poate
apărea și printre diamantele obținute prin procedeul HPHT, dar în acest caz, este un proces
mai lent decât la tipul I.b. (Type Ib), și diamantul astfel obținut conține mai multe incluziuni
de fier.
Tipul II.b. (Type IIb)
Este extrem de rar în rândul diamantelor naturale, doar 0,1% aparțin aici. Conține bor, ceea
ce îi oferă culoarea albăstruie și semiconductivitate. Poate fi albastru, gri, maro deschis sau
transparent. Diamantele artificiale albastre realizate prin procedeele HPHT și CVD sunt de
tipul II.b. (Type IIb).

Formarea diamantelor:
Diamantele, compuse din atomi de carbon, sunt formate în straturile superioare ale mantalei
(fig.9)terestre, la adâncimi cuprinse între 150 și 300 km, chiar 650 de km în cazul

9
diamantelor albastre, la temperaturi de peste 1350 de grade și presiuni de peste 50.000 de
atmosfere.
Diamantele sunt în medie vechi de aproape un miliard de ani. Rețineți că dinozaurii au apărut
acum 260 de milioane de ani, iar plantele acum 450 de milioane de ani. Așadar, carbonul din
diamante nu poate proveni din cărbune, ci din rocile topite care se află în manta, unde este
posibil să mai existe o cantitate imensă de diamante.
În cazul în care diamantele sunt ridicate încet la suprafața, temperatura și presiunea scad
progresiv iar diamantul se transformă în grafit. Pe de altă parte erupțiile vulcanice foarte
profunde și rapide, precum cele din antichitate, au adus în doar câteva zile diamantele din
adâncurile pământului în coșurile vulcanice din Kymberlite, roca principală unde sunt situate
depozitele de diamante.
Diamantul nu este nimic mai mult decât un cristal de atomi de carbon, fiecare dintre atomi
este legat cu legături chimice foarte puternice, numite covalențe, de alți 4 atomi de carbon.  În
cazul în care atomii de carbon se leagă doar cu alți 3 atomi, rezultă grafitul, un material
moale și negru, total diferit de diamant.

fig.9 https://www.navneetgems.com/localities-and-formation-of-diamonds/

Distribuția pe glob:
Primele depozite de diamante din lume s-au format acum peste 900 de milioane de ani, chiar
dacă primele pietre prețioase din această categorie au fost descoperite în îndepartata Indie, în
secolul 4 i.d.Hr. Cunoscute pentru valoarea lor uriașă pe o piață în permanență căutare de
diamante cu o durabilitate și o puritate cât mai mare, diamantele sunt folosite intr-o proportie

10
mare, peste 80%, în cercetare și în aplicații industriale. Este cel mai tare material de pe Terra,
se mai folosește la tăiat, la găurit de alte materiale și se extrage din mine, special gândite
pentru astfel de extracții importante. În 2018 au fost minate peste 147 de milioane de carate
de diamante, valoare de piata globala estimată, ajungând la peste 76 de miliarde de dolari.
Țările bogate în diamante sunt(fig.10):
Rusia. Are cele mai bogate resurse din lume și nu e de mirare că acolo găsești și diamante.
Mineritul diamantelor a început în Rusia in 1947, acum sunt cel puțin 12 puncte de lucru,
mine de unde se extrag diamante. Rusia e printre primele tări la volumul producției de
diamante. Exportă diamante în toată lumea, cel mai mare grup minier din această țară fiind
ALROSA, răspunzător de producția majorității de diamante. Doar în 2014 Rusia a reușit să
scoată din mineritul de diamante 38-39 milioane carate, iar in 2018 erau peste 43 milioane de
carate. Cele mai multe depozite de diamante care sunt supuse exploatării sunt în Siberia, in
Yakutia. Resursele de diamante ale Rusiei ajung la 973 milioane de carate. S-a descoperit si
un diamant în diamant, un dublu-diamant in Yakutia, vechi de peste 800 de milioane de ani.
Botswana. Cel mai mare producător de diamante din Africa, Botswana a început să extragă
diamante in urma mineritului inca din anii 1950, in mod oficial existând minerit în această
direcție din anii 1970, iar din 2017 valoarea exporturilor de diamante din țările Africane era
de peste 9.65 miliarde de dolari. Diamantele din Botswana sunt mai mari decât cele din Rusia
și au calitate mai bună. În 2013, 23.2 milioane de carate valorau 3.63 miliarde de dolari, toate
minate în Botswana. În această țară sunt șapte mine de top, având producții uriașe de
diamante care ajung frecvent la export. Se produc în jur de 10 milioane de carate pe an doar
dintr-o singură mină.
Republica Democratica Congo. Peste 700.000 de mineri artizanali operează în sectorul
mineritului de acolo, aflați mereu în căutarea pietrelor prețioase, atât de valoroase. Guvernul
congolez și compania Belgiana Sibeka dețin Miniere de Bakwange, singura mină comercială
de diamante din țară. Compania produce peste nouă milioane de carate în medie și o treime
din productie este marketata de De Beers. În ultimii ani producția a scăzut destul de mult din
cauza instabilității politice, însă potențialul producției este unul destul de mare. Până acum
mineritul a avut loc la scară mică, pe zone relativ restânse de exploatat. În 2019 țara se laudă
cu peste 19 milioane de carate si valoarea sa era cu mult peste 136.1 milioane de dolari,
valoare din anul precedent.
Australia. A început mineritul comercial din 1981. Din 1983, cea mai mare mină din
Australia, Argyle, a început să producă diamante colorate la o rată de 12 milioane de carate
pe an. Țara are și o industrie destul de puternică bazată pe diamante și pe prelucrarea lor. În
unele mine din Australia s-au extras și produs și diamante galbene, dar și diamante albe cu o
claritate uimitoare. Depozitele nu mai sunt atât de pline de aceste pietre prețioase, așa că în
anumite mine ratele au scăzut la sub 14 milioane de carate ajungând pana la sub 130.000 de
carate anual.
Canada. Mineritul de diamante a început în Canada relativ recent, in 1998, primele
descoperiri serioase fiind făcute in 1991, în regiunea de nord-vest. Ekati a fost prima mină
operațională canadiană. După ea s-au mai deschis și alte mine, printre care Diavik, Snap Lake
si Victor. Doar in 2013 Canada a extras 10.6 milioane de carate de diamante cu valoare de
peste 1.9 miliarde de dolari, valoare care a crescut la 23 de milioane de carate cu un preț de
peste 2.7 miliarde de dolari in 2018. Condițiile foarte grele de minerit și localizarea minelor
in zone foarte îndepartate și unde se ajunge greu, a dus la închiderea multor mine. Diamantele
canadiene sunt căutate pentru că nu sunt clasate ca „diamante sângerii”, precum cele africane.

11
fig.10 https://www.pmfias.com/diamond-graphite-distribution-india-world-differences-between-
diamond-graphite/

Diamante sintetice:
Prin diamant sintetic sau artificial se înţelege un diamant creat de om, care este produs de
obicei prin supunerea grafitului la temperaturi și presiuni foarte ridicate. Diamantul sintetic
seamănă cu diamantul natural, păstrând duritatea şi transparenţa. Deşi cu ochiul liber nu poţi
face diferenţa dintre cele 2 tipuri de diamante(fig.11), dispozitivele speciale te vor lămuri cu
privire la natura acestora. Acestea sunt asemănătoare, deși există 3 mari diferenţe între cele
2: Modul de formare, timpul de formare şi localizarea acestora. Diamantele naturale se
formează în scoarţa terestră şi au nevoie de milioane, chiar miliarde de ani pentru a ieşi la
suprafaţa pământului, împinse de erupţiile vulcanice. În cazul diamantelor sintetice, procesele

12
de realizare implică tehnologii avansate şi un timp relativ scurt. Totodată, preţul diamantelor
artificiale este de până la 30% mai mic.

Diamante naturale si sintetice: ce le diferentiaza?

Claritatea: diamantele sintetice sunt create prntr-un proces controlat ce minimalizeaza
defectele pe care piatra le are. Pentru a fi sigur daca piatra pe care ai cumparat-o este naturală
sau sintetică, trebuie să soliciți certificatul ce atestă calitățile pietrei.
Mici inscriptii laser: unele diamante create în laborator sunt gravate cu sintagma „Lab
Grown” – „crescut” in colaborator
Prețul: de cele mai multe ori, diamantul sintetic este cu 30% mai ieftin decât un diamant
natural ce are aceeași mărime.

fig.11 https://www.ascotdiamonds.com/blog/man-made-diamonds-vs-
natural-diamonds

13
Diamante deosebite:
1.Cullinan – cel mai renumit dintre diamante
Diamantul Marea stea a Africii(fig.12) ocupă locul întâi din punct de vedere al dimensiunilor,
fiind cel mai mare diamant prelucrat vreodată. Diamantul este cunoscut sub numele Cullinan.
Tăieturile au fost realizate de Joseph Asscher și The Company of Amsterdam, care au
analizat diamantul timp de 6 luni, înainte de a începe procesul. În final, s-au stabilit 9 tăieturi
principale și 96 secundare. Când a fost descoperit, s-a considerat că este doar o parte dintr-un
diamant mai mare, însă jumătatea lipsă nu a fost găsită niciodată.

fig.12 https://gdparis.com/the-cullinan-diamonds/
2. Koh-I-Noor
Acest diamant(fig.13) a fost prima oară prezentat într-o lucrare din anul 1304. A suferit mai
multe modificări de-alungul istoriei, fiind re-prelucrat în timpul reginei Victoria. În acest
moment, face parte din bijuteriile coroanei britanice și cantareste 108.93 carate. Legenda
indiana (locul de origine al diamantului) spune că acesta a fost trimis din cer de către un zeu
hindus ca o recompensa pentru un credincios. În prezent, face parte din colecția de bijuterii
regale britanice. Numele diamantului înseamna Muntele Luminii. Când a fost adus din India,
cântărea 198,6 carate, iar mai târziu a fost remodelat la 108,93 carate.

fig.13 https://www.jewelrycult.com/jewelry/the-worlds-most-famous-diamonds-
jewelry-and-gemstones

14
3. Excelsior (The Excelsior)
În acest moment, “Excelsior” (fig.14)este cel de-al III-lea diamant ca mărime din istoria
omenirii. Până in 1905, când a fost găsit diamantul Cullinan, Excelsior era considerat cel mai
mare diamant din lume. Pe data de 30 iunie 1893 a fost găsit în mină, de către un muncitor
care, inițial a avut tentativă de a-l păstra, însă, mai tarziu în aceeași zi l-a înmanat conducerii.

fig.14 https://www.mouawad.com/ar/diamond-diamond-gallery/excelsior
4. Marele mogul (The Great Mogul)
A fost descoperit în secolul 17 in India,(fig.15) fiind denumit astfel în onoarea lui Shah
Jehan. Legendele spun că Shah Jehan a dorit să își construiască propriul Taj Mahal Negru.
Din nefericire, piatra originală a dispărut. Diamantul de nuanță albastruie, cântărea cca.
971,75 carate, echivalentul a 194,2 gr.

fig.15 https://museumdiamonds.com/great-mogul/

15
Proprietati pe scurt:
Formulă chimică  C (carbon pur)
Culoare incolor (cel mai adesea, dar
poate avea orice culoare)
Indice de refracție 2.42
Birefringență nu
Greutate specifică 3.52 (+/-0.01)
Duritate Mohs 10
Sistem de cristale cubic
Luciu diamantin
Claritate poate prezenta incluziuni sau
iregularități (cazul a 80% dintre
diamante)

Concluzii:
Indiferent dacă vorbim de un diamant sintetic sau de unul natural, acestea sunt foarte utilie
pentru industrie și pentru economie. De multe ori obținerea acestora, presupune sacrificii
umane (fig.16), de unde și denumirea de ,,diamant sângeriu”, care, cu toate acestea
diamantele sunt unele dintre cele mai unice minerale ce sunt prezente pe Pământ. Cu
duritatea lor incredibilă și strălucirea de neegalat, diamantele și-au croit drum nu numai în
topul industriilor, ci și în topul piețelor de consum. În timp ce acestea pot fi un lux frumos
pentru unii, mulți pași din călătoria lor la bijuterii duce la efecte negative asupra mediului
înconjurător și societate. Pe măsură ce se acordă mai multă atenție acestor probleme, nu
putem decât să sperăm că se va face mai multă lumină cu privire la modul de remediere a
acestora și de a lăsa un viitor mai luminos nu numai pentru diamante, ci și pentru această
planetă.

16
Bibliografie:

Andrei, M.-D. (2013). Gemologie practică. București.

Gemologie - Centrul Gemologic Roman (Romanian Gemological Center)
Gemological Institute Of America | All About Gemstones - GIA
diamond | Definition, Properties, Color, Applications, & Facts | Britannica

17