Resursele metalurgice

Nu mai exista nici o incertitudine asupra rolului pe care l-au jucat, si l joaca si n prezent,
resursele metalurgice n evolutia omenirii. Importanta acestora a fost cunoscuta nca de la nceputul
timpului istoric, perioade ale acestuia fiind denumite dupa valoarea unor descoperiri, epoca
bronzului (n preistorie) si epoca fierului (n antichitate).
Daca initial aceste resurse, si ndeosebi fierul, erau folosite doar n scopuri militare, ulterior
au capatat noi utilizari n diferite domenii economice - agricultura, ateliere manufacturiere,
industrie, etc. n prezent, la nivel mondial,se nregistreaza un comert intensiv cu astfel de resurse,
dinspre tarile care dispun de zacaminte nsemnate nspre tarile mari consumatoare de resurse
metalurgice.
Cu toate ca si n domeniul submarin exista cantitati nsemnate de resurse metalurgice,
acestea sunt exploatate ndeosebi din zonele uscatului continental, rezerve neregenerabile care sunt
consumate rapid. Astfel, daca minereurile de fier, nichel si mangan cunoscute pna acum pot asigura
consumul mondial pe o perioada mai mare de 100 ani, cele de aur, argint, platina, zinc, plumb, cositor,
la nivelul consumului actual, pot fi folosite numai pe o perioada mai mica de 50 ani.
Clasificarea resurselor metalurgice se face pe baza proprietatilor fizice si chimice specifice,
evidentiindu-se doua grupe majore: resurse metalurgice feroase si resurse metalurgice neferoase.

1)Resursele metalurgice feroase

Fierul este principala resursa pentru siderurgie, alaturi de care mai sunt utilizate si alte
metale: mangan, crom, nichel, vanadiu, molibden, wolfram, titan, etc. Minereurile de fier. n natura,
fierul nu se gaseste n stare pura ci apare n scoarta terestra sub forma unor combinatii chimice.
Principalele minereuri de fier sunt:
-magnetitul, Fe3O4, este cel mai important minereu de fier avnd un continut n metal ce ajunge
pna la 72 %. De regula prezinta o compozitie relativ pura cu proprietati puternic magnetice.
Secundar poate sa cuprinda titan, crom, etc.
-hematitul, Fe2O3, este un mineral care are un continut n metal mai redus, pna la 70 %. Se
formeaza prin oxidare n diferite tipuri genetice de zacaminte si prezinta, n unele cazuri, forme cu
impuritati.
-limonitul, 2Fe2O3, 3H2O, minereu folosit n special la fabricarea fontelor si otelurilor, avnd un
continut n metal de pna la 62.9 %.
-sideritul, FeCO3, mineral care se prezinta sub forma de amestecuri izomorfe, cu un continut n
metal de 48.3 %. Este casant si are slabe proprietati magnetice.
-ankeritul, CaCO3(Fe,Mg,Mn)CO3, desi are un continut n metal redus, ntre 16-18 %, prezinta
importanta industriala fiind folosit ca fondant.

2)Resursele metalurgice neferoase

n tot mai multe activitati economice (si mai ales industriale) sunt folosite metalele
neferoase, fapt ce a determinat un consum tot mai mare a acestor metale n ultimele decenii. n mare
parte ele sunt cunoscute nca din antichitate cnd erau exploatate n cantitati reduse si preferential
(aur, argint). Ulterior, au intrat n circuitul economic si alte metale neferoase (mercur, plumb, cupru
etc) pentru ca cele mai recent utilizate sa fie aluminiul si unele metale rare.

Existnd o mare varietate de metale neferoase, ele au fost ncadrate n diverse clasificari, n
functie de criteriile abordate. Astfel, ele au fost clasificate n metale usoare (aluminiu etc.), metale
colorate (cupru etc.), metale pretioase (aur etc.) si metale rare (berilui etc.).
Dupa alta clasificare ele au fost mpartite n: metale neferoase grele, metale neferoase
usoare, metale pretioase si metale neferoase rare.

Metale neferoase grele

Cuprul poate fi ntlnit n stare nativa sau n asociatii cu alte metale sau nemetale. Este
utilizat frecvent n industrie (mai ales n electronica si electrotehnica) datorita proprietatilor sale:
bun conducator de caldura si electricitate, maleabil, ductil etc. Rezervele mondiale de cupru sunt
estimate la 451 mil.t iar cele ipotetice la cca. 520 mil. t. Aceste rezerve sunt localizate mai ales n
America de Sud (peste 1/3 din total), Europa inclusiv C.S.I. (15 %), America de Nord (14 %) si
Africa (1/6 din rezervele totale). Productia de minereu de cupru, la nivel global, a fost de 9,5 mil. t.
(1996) si realizata n principal de urmatoarele state: Chile (2,1 mil. t), S.U.A. (1,8 mil.t), C.S.I. (0,8
mil. t), Canada (0,7 mil.t)

Metale neferoase usoare

Aluminiul si aliajele sale, au o larga utilizare n economie datorita proprietatilor specifice:
conductibilitate termica si electrica, densitate mica, maleabil, netoxic, rezistent la coroziune, etc.
Are o larga raspndire n natura, mai ales sub forma de oxizi, iar principala roca din care se extrage
este bauxita. Obtinerea aluminiului se face cu un consum foarte mare de energie electrica (1400017000 KWh/1 tona metal), fapt ce determina o ierarhie diferita a tarilor producatoare de aluminiu
fata de cea a tarilor ce detin rezerve de bauxita.
Rezervele mondiale de bauxita sunt apreciate la peste 23 miliarde tone cu un continut de
metal estimat la circa 7 miliarde tone. Deoarece bauxita se formeaza prin alterarea calcarelor n
conditii de clima arida, marea majoritate a rezervelor sunt cantonate n zona intertropicala si
subtropicala. Productia mondiala de bauxita este de circa 110 milioane tone anual.

Metalele pretioase
Aurul. Nici un alt metal nu a avut un rol mai mare n istoria omenirii, fiind cautat cu
aviditate datorita valorii lui. Acest metal pretios a constituit motivul pentru nenumarate dispute
armate, a determinat cucerirea si popularea unor teritorii ostile, iar pentru exploatarea lui omul a
creat ingenioase metode tehnologice. Aurul este folosit ndeosebi ca etalon monetar, dar mai este
utilizat n industria electronica, tehnica medicala si aerospatiala, confecti-onarea bijuteriilor, etc.
n natura, aurul se poate gasi att n stare naturala (dar nu pur) sub forma de pepite, paiete,
praf sau filoane, ct si n compozitia unor minereuri complexe. Din diferite motive, unele state nu
dezvaluie volumul total al rezervelor de aur pe care le detin, ca atare este dificil a aprecia rezervele
si productia mondiala de aur, existnd n acest sens statistici diferite de la un autor la altul

Metale neferoase rare

n aceasta grupa se gasesc o serie de metale ale caror rezerve sunt mici si diseminate n
scoarta terestra. Amintim astfel, galiul (exploatat n S.U.A., India, Canada), cadmiul (Japonia,
C.S.I.), niobiul si tantalul (Brazilia, Zair, Canada, C.S.I.), seleniul (S.U.A., Japonia), zirconiul
(Australia), indiul (Canada, Suedia, Japonia), germaniul (Germania, Bolivia, Namibia), etc.