Dimensiunea Religioasa a Existentei

Incepand cu secolul al XVII-lea limba slavona, limba oficierii serviciului divin in biserica, incepe sa fie inlocuita treptat cu limba romana. In aceasta perioada s-au tradus si s-au tiparit carti religioase de care aveau nevoie toti credinciosii. Acestea au fost cazaniile(evanghelii explicate, cuprinzand invataturi morale dezvoltate pe marginea textului biblic) si pravilele(corpuri de legi) Religia este o componenta importanta a culturii unui popor.Sentimentul religios se manifesta atat in cadrul bisericii cat si dincolo de zidurile ei.In biserica, legatura cu Dumnezeu se exprima public, prin mijlocirea clerului, dupa o anumita randuiala. Relatia om divinitate se exprima prin traditii, credinte, dogme, practici religioase si ritualuri. Dimensiunea religioasa a existentei capata treptat forme de expresie romaneasca, mai intai prin actul traducerii ,apoi prin actul creatiei individuale, fie in cadrul bisericii, ca literatura religioasa, fie in afara ei, ca literatura de inspiratie religioasa. In viziunea omului medieval, lumea este o creatie divina. El i se supune neconditionat lui Dumnezeu,iar cataclismele si razboaiele sunt considerate interventii ale puterii diavolului. Importanta Psaltirii in versuri , creata de Mitropolitul Dosoftei pentru literatura noastra veche este foarte mare, intrucat a fost cea dintai opera mare versificata in romana si, date fiind calitatile ei poetice, psalmii transpusi in versuri inspira incredere in vigoarea limbii romanesti, care devine capabila de a imprima in cuvant sensibilitatea sufletului romanului. Grigore Ureche a fost cel dintai din sirul marilor cronicari moldoveni a carui opera a asimilat indemnurile istoriografiei poloneze.Letopisetul tarii moldovei cuprinde perioadade cand s-a descalecat tara si pana la Aron Voda. Letopisetul lui Grigore Ureche este plin de fapte(bune si rele)pe care autorul le-a vrut cu tot dinadinsul expmplare, indreptatoare.Morala este crestina, lacomia si dorinta de putere fiind mereu infierate Poemul Viiata lumii, scris de Miron Costin intre anii 1671-1673, este primul poem de meditatie filozofica din cultura romana, iesind din sfera consemnarii evenimentelor istorice Viiata lumii combina reflexii pesimiste privind soarta omului si a universului, caracterul precar, trecator si imprevizibil al acestora, cu ganduri optimiste privind capacitatea omului de a se sustrage, prin fapta morala si cugetare, sortii fatale

Ca mitropolit, Antim a inzestrat cultura romaneasca cu cea mai inalta expresie a cuvantului rostit pana la acea data , elaborand nemuritoarele didahii(Gabriel Strempel) Prin aceste scrieri cu caracter moralizator, el inlocuieste vechea cazanie, o traducere, cu o opera originala , ce ii va influenta pe ascultatori prin acuratetea cu care ilustreaza modul de viata din acea perioada. In ansamblu, didahiile constituie un document social cu valoare inestimabila, creionand moravurile vremii La sfarsitul secolului al 17-lea, perioada incununata de biblia lui Stefan Cantacuzino de la 1688, se fac numeroase traduceri de carti religioase In literatura noastra din secolele 17-18 se raspandesc colectii despre vieti ale sfintilor si de invaturi numite paterihuri. Poporul roman era in trecut foarte credincios ,numeroase sarbatori traditionale, de multe ori pagane, avand un corespondent in cel religios. Traditiile se intalnesc sarbatorile crestine importante, precum Craciunul si Pastele, dar domina si elementele definitorii pentru viata omului, precum taina botezului, casatoria, inmormantarea In mitologia romaneasca viata omului parcurge 3 etape importante: nasterea,nunta inmormantarea(moartea). Sentimentul religios, trasatura definitorie a omului, in raport cu lumea inconjuratoare a aparut in istoria umana inca din cele mai vechi timpuri conducand la o multitudine de forme de manifestare religioasa si de religii. Dimensiunea religioasa a calauzit nu numai existenta, dar si conceptia celor ce au scris in aceasta perioada. Ei cred ca tot ce se petrece pe pamant este hotarat de Dumnezeu, dupa cum marturiseste si Miron Costin:Orice nevointa pune omul, sorocul lui Dumnezeu,cum este oranduit, al plati nime nu poate. Dintotdeauna, religia a fost piatra de temelie a umanitatii, fiind nu numai motivul evolutiei, dar totodata si centrul acesteia.Lucrul acesta a fost posibil prin credinta si prin cultura diferitelor popoare in diferite momente ale istoriei Scrierile religioase au avut un rol esential in dezvoltarea limbii romane literare si in aparitia primelor manifestari de literatura artistica interferand totodata cu formarea constiintei istorice.

VIATA LUMII MIRON COSTIN Miron Costin este cronicarul moldovean care continua cronica lu Grigore Ureche. El scrie din interes pentru adevarul istoric si considera ca istoriograful trebuie sa-si assume responsabilitatea pentru afirmatiile sale. In afara preocuparilor sale pentru istorie, Miron Costin este considerat incepatorul poeziei culte in literature romana. Poemul Viata Lumii reprezinta o inovatie nu numai prin forma lui ci prin valoarea sa literara si culturala. Tema poeziei o prezinta Fortuna Labilis, soarta schimbatoare, ide foarte raspandita in literature Evului Mediu. Este vorba despre o meditatie referitoare la trecerea timpului, care exprima regretul ca viata omului trece, cum trec toate pe lume. Poemul insista cu ideea vietii ca o ata subtire. Miron COstin urmareste tendinta omenirii, dorinta pentru bani si glorie atragand atentia asupra incertitudinii norocului.

Viata lumii are drept concluzie o privire moralista asupra omenirii: pentru a fi fericit, omul trebuie sa faca pe pamant numai fapte bune pentru ca cu mana care dai, cu aia primesti. VL de Miron Costin concentreaza teme literare de mare raspandire, reluate mai tarziu de poeti romantici romani.