Resurele Litosferei

Resursele metalifere feroase
Dintre resursele metalifere feroase, cel mai important este minereul de fier, fiind
una din resursele naturale cele mai intens folosite.
Fierul este unul din componentele principale ale scoarei terestre, ocupnd
locul al patrulea dup oxigen, siliciu i aluminiu. Urmare a condiiilor diferite de
formare, zcmintele de minereuri de fier se caracterizeaz printr-o mare varietate.
Compuii fierului sunt destul de rspandii pe mant, acestui element revenindu-i circa !,"# din componena scoarei terestre. $ns nu toi
compuii metalului dat se consider minereuri, ci numai aceia in care fierul are un coninut mai mare de %&#. Dup genez, acestea se grupeaz 'n zcminte
magmatice, sedimentare i metamorfice.
Dup componena lor c(imic minereurile de fier se impart in oxizi i carbonai.
Din oxizi mai rspandii sunt) fierit, magnetitul, hematitul i limonitul.
Fierul teluric *ferit+ este aproape totdeauna un fier curat, coninnd amestecuri
foarte sla,e de nic(el *'ntre &,- pn la %#+, co,alt *&,.#+ .a. /cesta apare su, forma
unor granule de mici dimensiuni sau cristale mici. Culoarea este cenuie de oel i are
proprieti magnetice. 0virile de fier teluric nativ sunt atri,uite rocilor ,azice i ultra,azice
i poate fi 'ntlnit 'n ,azaltele de la 1vifa2e pe insula Dis2o aflat pe rmul vestic al
3roenlandei, sau 'n apropierea oraului 4assel din 3ermania.
Magnetitul are formula c(imic Fe.1! i conine 5%# de fier i reprezint circa
"6# din totalul rezervelor mondiale. /cesta se 'ntlnete 'n mase granulare compacte sau
su, form diseminat 'n roci eruptive, mai ales 'n cele ,azice. 7inereurile de magnetit
sunt cele mai cutate 'n privina o,inerii fontei i a oelului.. 8ezerve importante de acest
mineral sunt in 9uedia : 4irunavaara, munii Ural - 7agnitnaia, regiunile 8usiei Centrale
*4urs2, ;elgorod, 1riol+, lang <acul 9uperior *9U/+ etc. $n 8omnia se gsete la 1cna
de Fier, 0aco,eni, etc.
Hematitul are formula c(imic Fe%1. i un coninut de pan la 5&# de fier i .&#
oxigen i constituie circa %5# din rezervele mondiale. =ematitul se formeaz prin oxidare
'n variate tipuri genetice de zcminte i roci i se 'ntlnete 'n roci eruptiv acide, 'n
granite, andezite. 0mportante zcminte de (ematit sunt 'n 9U/ *<acul 9uperior+, 'n C90
*la 4rivoi 8og i 'n Ural, 7agnitnaia i >socaia+, 'n ;razilia *7inas 3erais+, 0ndia
*7ad(?a rades(, 7?sore+. $n 8omnia se 'ntlnesc la 3(elar, 1cna de Fier, 0ulia
*;a,adag+ i Delnia *;ucovina+. @ste unul din principalele minereuri folosite in
metalurgie.
Limonitul se formeaz mai totdeauna la suprafa, are formula Fe%1. A n=%1,
conine !6--6# fier. 'n zonele de oxidare ale zcmintelor de sulfuri, aa numitele plrii
de fier, formate ca mase concreionare sau compacte din limonit. Din acest mineral sunt
formate zcmintele din <orena, <uxem,urg, 4erci, de lang <ipe2 i Bula etc. $n
8omnia un zcmnt important de oolite feruginoase *care a fost aproape 'n 'ntregime
exploatat+ se afl 'n ,azinul Bransilvaniei *la Cpu+.
Carbonaii au o rspandire mai limitat i, respectiv, o importan mai redus. Din aceast grup fac parte sideritul i ankeritele.
Sideritul *formula c(imic FeC1.+ conine 'ntre .C-6&# Fe. /cest minereu se
gsete su, form de granule sau concreiuni sferoidale, alteori ca mase pmntoase,
oolitice sau stalactitice. /pare 'n zcmintele (idrotermale de temperaturi Doase, 'n
zcminte filoniene ca mineral 'nsoitor pe lng sulfurile de plum,, zinc i cupru sau ca
filoane sideritice 'n calcare. rincipale zcminte de siderit din lume sunt la) ;acals2
*Uralul de 9ud+, 'n eninsula 4erci, 'n sudul regiuni Eales */nglia+, 9tiria *regiunea
7unilor /lpi+, 'n 3olful ;iscaia *9pania+, la Fiegen *3ermania+, 9U/, Frana .a. $n
8omnia se 'ntlnete la 3(elar, Beliuc, >adul Do,rii, 8uc(ia, etc. 9e folosete la
cptarea fierului de calitate superioar.
"
Ankeritele *formula c(imic CaC1% A *7g, Fe+C1. + au un coninut redus de fier
*%&-%%#+ i, din motive economice, practic nu sunt folosite in siderurgie.
Creterea consumului minereurilor de fier a impus intensificarea cercetrii geologice
'n regiuni mai puin cunoscute din /merica de 9ud, /frica i /ustralia. /stfel, rezervele
poteniale sunt evaluate la circa 6&& mld.t. 0n cadrul acestora un aport important o au
concreiunile feromanganoase din 1ceanul acific, ca i minereurile coninute 'n argilele
roii care ocup suprafee mari pe glo,.
Repartiia rezervelor de minereuri de fier
Rezervele mondiale geologice de minereu de fier pe parcursul secolului GG,
datorit prospeciunilor permanente 'ntreprinse 'n toata lumea, dar mai ales in regiunile
mai puin cercetate, au fost in permanent cretere. <a sfaritul anilor H&, conform datelor
1IU aceste rezerve se estimau la circa C!C miliarde tone din care rilor C90 le reveneau
in Dur de .&! mld. tone *.-,C#+, /siei : 5! mld. t *C,5#+, /mericii <atine : "!& mld. t
*"-,.#+, /fricii : .. mld. t *.,C#+, /mericii de Iord */nglo-9axone+ : %%6 mld. t
*%-,!#+, /ustraliei i 1ceaniei : .- mld. t *!,&#,+ i @uropei *fr C90+ : .- mld. t *!,&
#+.
<a rezervele amplasate pe suprafaa uscatului mai tre,uie plusate inc %6& miliarde
tone de concreiuni feromanganice de pe fundul 1ceanului lanetar, rezervele totale astfel
crescand la 1 100 miliarde tone. 9e consider c aceast cantitate de minereu de fier poate
s aDung omenirii pe o perioad de circa " &&& ani.
0n ceea ce privete rezervele certe, adic explorate, ele se apreciaz la cantiti mult
mai mici. Dup >.. 7a2sa2ovs2ii, aceste resurse sunt egale cu circa 150 miliarde tone,
cea mai mare parte a lor fiind amplasate 'n urmtoarele "& ri.*>ezi ta,elul "+.
Tabelul 1. Statele cu cele mai mari rezerve certe de minereu de fier (miliarde tone)
/far de statele enumerate rezerve 'nsemnate de minereu de fier au 9uedia, Frana,
>enezuela i <i,eria. 7inereul de fier in lume este repartizat 'n linii generale 'n dou faii
: una situat intre paralelele de !& i --,6 grade latitudine nordic i alta : 'ntre paralelele
de .& grade latitudine nordic i .& grade latitudine sudic.
e teritoriul Rusiei principalul ,azin de minereu de fier este Anomalia Magnetic
de la Kurs2, considerat i cel mai mare ,azin de minereu de fier din lume. 3eografic ,azinul dat se
afl pe teritoriile regiunilor 4urs2, ;elgorod i 1riol situate mai la sud de 7oscova. /re o suprafa de circa "%& &&& 2m
ptrai i numr peste %& zcminte, cele mai importante fiind Iakovlevskoe,
Mihailovskoe i Lebedinskoe. 7inereul de aici este reprezentat prin magnetit i (ematit,
coninutul de fier variind de la .6# pan la 6%--5#. 8ezervele se estimeaz la peste %6
mld. t. 9u, aspectul calitii minereului, zcmintele din 7unii Urali sunt cele mai
Primele 10 ri dup rezervele de minereuri de Fe, 2008
ara Rezervele
mlrd. t
oninutul mediu de Fe
!n minereu, "
8usia 65,C .-
U2raina %&,& 6&
;razilia "5,- 6C
/ustralia "-,& -%
9U/ "6,H %-
Canda "",5 .6
0ndia "",6 -"
C(ina H,& ..
4aza(stan C,& .6
8/9 !,& -&
%
valoroase minereuri. 3rosimea stratelor este cuprins 'ntre .&&-.6& m i aparine tipului
magmatic. $n Magnitnaia ora se gsete minereu pur, cu un coninut de peste 5C# metal.
/far de acest ,azin, in artea @uropean, 8usia mai are minereu de fier 'n apropiere de
oraele <ipe2 i Bula, in #arelia *zcmantul de la !ostomuk"a+, pe Peninsula ola
*zcmintele de la #lenegorsk i !ovdor+ i in munii $ral *zcmintele de la
Magnitogorsk, Taghilo$!u"vinsk, %acal i !acikanar). Ultimul din zcmintele enumerate
se apreciaz ca avand rezerve de circa 5,5 mld. tone.
$n artea /siatic 8usia are trei mari ,azine de minereu de fier i anume) Angaro
!it" Angaro#lim i Aldan$ ;azinul Angaro!it este amplasat pe odiul 9i,eriei Centrale
'n interfluviul format de cursul inferior al raului /ngara i raul ;oloi it : un afluent nu
prea mare al @niseiului amplasat mai spre nord de /ngara. 8ezervele se estimeaz la peste
%,. mld. tone. Fiind situat departe de cile ferate pan cand nu se exploateaz, dei aici este posi,il extragerea la zi. ;azinul Angaro
#lim este amplasat 'n interfluviul dintre cursul mediu al raului /ngara i afluentul ei de
dreapta 0lim. 0n cadrul acestui ,azin se evideniaz zcmintele !or"unovskoie i
&udnogorskoe, unde prin metoda de carier se do,andete magnetit cu un coninut de la .%
pan la !-# Fe. ;azinul Aldan este situat in partea central a podiului cu acelai nume.
Uneori este numit i 9a(a *0a2utia+ de 9ud. /far de ,azinele menionate, zcminte de
minereu de fer de importan maDor 8usia are in 9i,eria de 9ud pe teritoriul Joriei de
7unte *Ta"tagol, Temir$Tau+ i =a2asiei *zcmantul de la 'bakan+, iar in @xtremul
1rient : la sudul inutului =a,arovs2 i la estul regiunii /mur.
$craina este al doilea stat din C90 cu mari rezerve de minereu de fier. /ici se
evideniaz ,azinul metalifer Krivoi Rog" situat in regiunea Dnepropetrovs2 de-a lungul
cursului mediu al raului 0ngule. 9e intinde 'n forma unei faii inguste de %-5 2m de la sud
spre nord pe o distan de circa "&& 2m. redomin (ematitul, cu un coninut de metal de
la %6# pan la !-#. 8ezervele geologice se estimeaz la aproximativ %& mld. tone.
@xtragerea este efectuat 'n mine. /far de acest ,azin Ucraina mai are minereu de fier pe
peninsula 4erci i 'n apropierea oraului 4remenciug.
e teritoriul #aza%stanului rezerve de minereu de fier se gsesc in regiunile
4ustanai i 4araganda. 7ai importante sunt cele din regiunea 4ustanai, unde se afl mai
multe zcminte de magnetit *Sokolovsk, Sarbai, !aciarsk, !or(unkolsk, 'daevsk+ i
limonit *'iatsk,Lisakovsk+. 0n regiunea 4araganda sunt cunoscute zcmintele de la
!arkaralinsk, 'tasu i !arsak)ai.
0n &sia cele mai mari rezerve de feroase revin %inei i 'ndiei. 9pecific pentru
%ina este faptul c maDoritatea zcmintelor sunt amplasate 'n apropierea principalelor
,azine car,onifere i respectiv nu cer mari c(eltuieli pentru transportarea materiei prime la
uzinele siderurgice. $n C(ina de Iord-@st se evideniaz zcmintele din 'nshan i %en*i,
in 7ongolia 0nterioar : zcmintele de la %a+an$#bo, in C(ina de @st : zcmintele din
valea raului C(ang Kiang de la ,a+e i de lang oraul Maanshan, iar in C(ina de 9ud :
zcmantul Ledong de pe insula =ainan.
Cat privete 'ndia, apoi minereul de fier intalnit 'n aceast ar se caracterizeaz
printr-un 'nalt coninut de metal *-&---#+ i prin amplasarea preponderent a zcmintelor
'n regiuni situate nu departe de linia rmurilor i 'n apropiere de zcmintele de mangan i
de cr,une cocsifica,il. 9e evideniaz aa-zisa LCentur de fierL din statele ;i(ar, 1rissa
i parial 7ad(?a rades(, unde sunt ,ine cunoscute zcmintele de lang oraele %hilai i
&aurkela, precum i cel de la %eladila. 8ezerve importante de minereu de fier se intalnesc,
.
de asemenea, 'n statul 7?sore *zcmantul %hadara+ i 'n regiunea 3oa *zcmantul
Marmagan+.
$n &merica de (ord principalele zcminte se afl pe teritoriul )tatelor $nite i
anadei. ).$.& ocup al cincilea loc 'n privina rezervelor de minereuri de fier, cu .,C mld. t. Cele mai importante zone
metalifere ale )$& sunt cantonate 'n regiunea <acului 9uperior i 'n 7unii /ppalac(i.
/ici se do,andesc circa 5&# din minereul de fier extras 'n aceast ar.
Fig.. Fcminte de minereu de fier 'n zona <acului 9uperior
Depozitele metalifere din preaDma Lacului Su%erior au un coninut ,ogat de Fe i
sunt localizate att lang litoralul lui vestic, cat i cel sudic, aflandu-se pe teritoriul statelor
7innesota, Eisconsin i 7ic(igan. @xploatrile de ,az sunt efectuate la -ermillon,
Mesabi, u+una,Mar.uette, Menominee i Iron/ood. @xtragerea, de regul, se face 'n
cariere, zona <acului 9uperior producand aproape Dumtate din minereul de fier do,andit
in 9U/.
Fona Munilor A%%alac&i dispune de zcminte mai modeste situate la nord-vest 'n
statele IeM Nor2 i enns?lvania, iar la sud : in /la,ama i 3eorgia. Din zcmintele mai
importante ale acestei zone pot fi numite cele din %irmingham *statul /la,ama+,
'driodack i Montgomer+ *statul IeM Nor2+, 0om/ali i 1ohnsto/n *statul enns?lvania+.
Din alte zone metalifere ale 9U/ poate fi menionat doar cea central cu statele Bexas i
7issouri in care se evideniaz zcmantul de la ,eigerfild *Bexas+. Depozitele ce exist 'n alte regiuni,
cum ar fi cele din statele Colorado, E?oming i California, au o importan redus.
0n anada minereul de fier are un coninut mediu de metal de circa .6#.
Fcmintele mai mari sunt situate in estul i sud-estul rii pe 0nsula IeMfoundland
*2abana+, pe eninsula <a,rador *Scheferville, Mount &ail, 1eanine Lake+ i litoralul de
nord al <acului 9uperior *Stee) &ock Lake+. 8ezerve mai mici se intalnesc in partea de
sud-vest a arii, 'n provincia Colum,ia ;ritanic pe insulele &eginei 0harlotte i
-ancouver.
&merica *atin are rezerve mai importante de minereu de fier pe teritoriul
+raziliei, ,enezuelei, olum-iei, Peru i %ile.
+razilia ocup locul al treilea 'n lume dup rezervele de minereu *-,6 mld.t+. Cele
mai mari zcminte se afl 'n sudul +raziliei, ele fiind localizate in statele 7inas 3erais,
7ato 3rosso, ara, etc. Cel mai ,ogat este statul Minas 'erais, unde minereul de fier se
do,andete 'n aazisul L)atrulater de fierL situat intre oraele ;elo =orizonte, 0ta,ira i
1uro reto. /cest OpatrulaterP are o suprafa de 5&&& 2m
%
i rezerve geologice apreciate
la .& mld. tone. Cea mai mare parte a minereului este reprezentat prin (ematit i se extrage
din zcmantul de la Itabira *minereuri de vrst proterozoic cunoscute 'n toat lumea
su, numele de Oita,iriteL+. $n partea de sud-vest a statului Mato 'rosso, 'n apropiere de
(otarul cu ;olivia, este situat ,azinul metalifer 3rucum cu o cantitate de minereu ce se
apreciaz la ! miliarde tone. $n apropiere de acest ,azin se gsesc mari zcminte de
mangan ce face renta,il prelucrarea pe loc a minereului. Un moment nu prea avantaDos,
ins, este deprtarea lui fa de porturile maritime. e teritoriul statului !ara, 'n cursul
!
mediu al ,azinului raului Gingu este situat unul din cele mai recente ,azine metalifere ale
;raziliei : bazinul 0ara(as. 8ezervele acestui ,azin se estimeaz la 6 mld t de minereu, cu
un coninut de fier de -5#. /vand legtur prin calea ferat cu portul 9ao <uis, minereul
extras aici este exportat 'n 9U/ i 'n rile @uropei de >est. /far de ,azinele amintite ;razilia mai dispune i de
alte zcminte de o importan mai redus 'n statele ;a(ia i 3oias.
,enezuela, este a doua ar din /merica <atin ce deine importante rezerve
de minereuri de fier, cu procent ridicat 'n metal *-! #+. 7inereul de fier din ,enezuela
este cantonat in dou zone metalifere : una in valea fluviului 1rinoco *cu mari zcminte
la 0erro %olivar, La 4strela, 4l 5ao i 'ltamira) i alta cunoscut su, numirea de L%raul
de 6ier ImatacoL*cu zcmintele Los %arancos, Maria Luisa i San Isidoro+.
Cat privete +olivia, apoi pe teritoriul ei, in vecintatea ;raziliei, se afl zcmantul
Mutun, care este o prelungire a celui din regiunea Urucum din ;razilia, el fiind unul din
marile zcminte de minereu de fier ale lumii.
Din alte ri latino-americane cu rezerve de minereu de fier mai modeste, cu
extrageri mai mici, dar i acelea, 'n primul rand, pentru export, pot fi numite Peru i
%ile. rima are zcminte la 'cari i Marcona, iar a doua - la 4l Tofo, 4l 'lgarrobo, 4l
&omeral etc.
$n &frica resursele de minereu de fier sunt amplasate mai ales in raioanele de nord-
vest i sud, mai ,ogate la acest capitol fiind R&), *i-eria, &l.eria i /auritania.
Repu-lica &frica de )ud este cel mai mare productor de pe continent, ea avand
exploatri mai importante in Bransvaal la Thabazimbi i in provincia Capului la
5ostmasburg. Cea mai mare parte a minereului extras este exportat in @uropa, 9U/ i
Kaponia.
*i-eria este al doilea productor african de minereu. @a posed zcminte calitative
de magnetit i (ematit. Unul din zcminte este situat in apropierea nemiDlocit a capitalei
*Monrovia+, iar altul : in partea de nord a rii, la 7imba *L7untele de FierL+.
&l.eria are minereuri cu un coninut de metal intre .5 i 6- #. @xploatrile,
efectuate, de regul, la zi, sunt amplasate atat in partea nordic, la (otarul cu Bunisia
*zcmantul 8uenza+, cat i la sud, in 9a(ara *zcmintele %ou !udra i ora ,(ebillet+.
/auritania dispune de zcminte situate atat in apropierea rmului *cel de la
,erik+, cat i in zone situate in interiorul rii, aici evideniindu-se cel de la uello$el$
&heim. /far de statele enumerate, minereu de fier in cantiti mai modeste extrag )ierra
*eone, &n.ola, 0im-a-1e etc.
&ustralia dispune de ,ogate rezerve de minereu de fier de o calitate superioar *6&-
-C# Fe+, care este cantonat la adancimi mici i se extrage din cariere. Dup mrimea
rezervelor se 'nscrie pe locul al doilea 'n lume. 7area maDoritate a zcmintelor sunt
amplasate in partea vestic a statului /ustralia de >est. /ici se evideniaz bazinul
Hamersle( cu rezerve apreciate la peste "",5 mld. t situat in regiunea munilor cu acelai
nume. 0n cadrul ,azinului =amersle? o ose,it importan au zcmintele Mount
olds/orth+, Mount Tom 5rince i Mount 3elbek. /lte exploatri mai vec(i, dar si cu
rezerve mai mici, se afl pe teritoriul statului /ustralia de 9ud, peninsula @?re *zcmantul
Iron !nob+ i in Basmania *zcmantul Savage &iver+. /ustralia export mari cantiti de
minereu.
$n 2uropa de ,est un productor destul de important de minereu de fier de calitate
superioar este )uedia. e teritoriul acestei ri cele mai calitative minereuri se afl in
partea ei de nord, dincolo de Cercul olar la !iruna i allivare. /ici, in mine, se extrage
6
!Q6 din minereul de fier suedez, minereu cu 5&# coninut de metal. 7aDoritatea lui se
export fie prin portul <ulea, situat la 7area ;altic, fie prin portul norvegian Iarvi2 *mai
ales cand ;altica ing(ea+. 0n 9uedia Central minereul de fier se extrage la rangesberg
*65# Fe+, iar in cea sudic : la 5ersburg i ,annemor *..# Fe+.
Din alte state vest-europene rezerve de minereu de fier, drept c modeste atat
cantitativ cat i calitativ, are Frana. /ceste rezerve sunt localizate in <orena, cu mine
principale in 7anc+ i Landras. 7inereul de aici are ..,6# metal i conine mult fosfor.
Din alte regiuni tre,uie amintite ;azinul /rmorican, unde in provinciile Iormandia,
;retagne i /nDou sunt rezerve reduse de (ematit i siderit cu un coninut de Fe de ..-
6%#. 8ezerve nu prea mari, dar cu un coninut sporit de metal *-&#+, sunt amplasate in
munii irinei *0aniga+.
/ treia ar vest-european cu zcminte aprecia,ile de minereu de fier este )pania.
7inereul, cu un coninut de !C-6-# Fe, se do,andete in Rara ;ascilor *intre oraele
%ilbao i Santander+, in provinciile /sturia, <eon i 3alica, cu exploatri in %ada(os i
9uelva. Fcminte mai modeste sunt de asemenea in /ragon i /ndaluzia.
)$)b$ *xtragerea +i comerul mondial cu minereu de ,ier
$n Dumtatea a doua a secolului GG, extragerea minereului de fier a sporit de la %6" mil. tone 'n "H6& pan la "%%% mil. t in anul %&&..
Tabelul :. 0antitatea de minereu de fier e*tras; in )erioada 1<=> ? :>>@ (mil. tone)
0n aceast perioad de timp a crescut nu numai cantitatea de minereu de fier extras, ci a suferit sc(im,ri eseniale i geografia extragerii lui. Daca
pan la cel de al Doilea 8z,oi 7ondial pe primul plan se situa @uropa de >est cu !&# din extracia mondial *"H.C+, apoi dup rz,oi ea cedeaz /mericii de
Iord, care in "H6& producea !.# din minereul do,andit in lume. 0n anii 5&-C& pe primul loc se plaseaz /sia, urmat de /merica de 9ud i /ustralia *vezi
ta,elul .+.
Tabelul @. 5onderea diferitor regiuni ale lumii in e*tragerea minereului de fier (in A)
9c(im,ri in geografia extragerii minereului de fier au avut loc i la nivel de state. Dac in anii 6& cele mai mari productoare erau) 9U/, Uniunea
9ovietic, Frana, 9uedia i 7. ;ritanie, atunci in %&&. primele cinci poziii in extragerea mondial revin C(inei, ;raziliei, /ustraliei, 0ndiei i 8usiei *vezi
ta,elul !+.
Do,andesc minereu de fier peste -& de state, ins numai "& din ele, la sfaritul mileniului
doi, extrgeau mai ,ine de %& milioane tone anual, lor revenindu-le H" # din producia
mondial.
Tabelul B. 5rinci)alii )roduc;tori de minereu de fier in anii 1<=> ?:>>@ (in mil. t conCinut de fier)
Bre,uie de menionat c aa ri europene cum ar fi) 7area ;ritanie, Frana, 9pania,
<uxem,urgul, 0talia i 3ermania, dei dispun de rezerve de minereu de fier, din
considerente economice nu extrag minereu propriu, deoarece el ar costa mult mai scump
decat cel importat.
-

4*tragerea "i e*)ortul minereului de fier in lumea contem)oran;
(de la I.'. &odionova "i T.M. %unakova, :>>D)
/proximativ !C,6# din minereul extras pe mant se comercializeaz;. /ceast materie prim este ex%ortat de %& de ri, cea mai mare cantitate
*C-#+ revenind la "& state) /ustraliei *.",!#+, ;raziliei *.","#+, 0ndiei *H,%#+, 8usiei, Canadei, 9uediei, <i,eriei, 8epu,licii /frica de 9ud, >enezuelei i
7auritaniei. rincipalii exportatori totui sunt /ustralia i ;razilia. Din cele 6H%,6 milioane de tone de minereu, puse 'n vanzare pe piaa mondial, in anul
%&&. : .5&,! mil. t proveneau din aceste dou ri.
0ei mai mari im%ortatori de minereu de fier in %&&. erau rile /siei de @st, @uropei de >est, @uropei de @st i /mericii de Iord.
0n /sia de @st importatorul Ir." este C(ina, creia ii revin %6 # din importul mondial, dup care urmeaz Kaponia cu %%,.#, apoi Coreea de 9ud cu
5#.
0n @uropa de >est la acest capitol se evideniaz 3ermania, ;elgia, <uxem,urgul, Frana, 0talia i 7. ;ritanie, iar in /merica de Iord : 9U/.
Rrile @uropei de >est acoper din importuri aproximativ H6,"# din necesarul de minereu *unele din ele, cum ar fi) 7. ;ritanie, Frana, 0talia, ;elgia,
<uxem,urgul, 3ermania, 1landa i 9pania : "&&#+, iar 9U/ : circa %%,H#.
rincipalele direcCii de comercializare a minereului de fier sunt)
/ustralia S /sia de @st >enezuela S9U/
/ustralia S @uropa de >est 8/9S /sia de @st
;razilia S9U/ 8/9 S @uropa de >est
;razilia S@uropa de >est 0ndia S@uropa de >est
;razilia S/sia de @st 0ndia S/sia de @stT 8usia i Ucraina S@uropa de @st
0n ultimele decenii o importan tot mai mare ca materie prim a inceput s-l ai, fierul uzat. Fiecare ton de fier uzat economisete aproximativ
aceeai cantitate de font i respectiv cantitatea de minereu i cocs necesar pentru cptarea ei. Fondul de fier vec(i din rile inalt dezvoltate este foarte mare,
el depind sute de milioane de tone. 9e consider c aproximativ 6&# din oelul produs in lume provine din reciclarea fierului uzat. /c(iziionarea i
pregtirea acestui metal pentru retopire este una din sarcinile actuale ale metalurgiei mondiale. Comerul cu fier vec(i 'nregistreaz cele mai intense fluxuri 'n
cadrul Uniunii @uropene, 'n /sia de 9ud i de @st i 'n /merica de Iord.
Principalele re.iuni 3-azine4 ale minereurilor de Fe
Raionul sau -azinul ara Rezervele
si.ure, mlrd.
5
oninutul de Fe !n
minereu, "
r-nul ;azinul =amersle? /ustralia "",5 -%
r.nul Utriung(iul de fierP ;razilia -,& -%
r-nul CaraDas ;razilia 6,& -5
r-nul 7esa,ee 9U/ 6,& .5--"
;azinul 4arol-<a2e Canada %,5 .C
r-nul 9ing(,um *centura
de fier+
0ndia %,& -&
;azinul 9imen 8/9 ",. -!
;azinul <otaringia Frana %," ."-.%
r-nul 0stern Dindeili /ustralia ",! 65
r-nul 4irunavaare Juedia ",C !H
r-nul Uru2um ;razilia !.& 66-6-
8ezervele de minereuri de fier i producia mondial
ara Rezerve
2011 mln. t.
" rezerve 2011 Producia
2011 mln. t
" producia
2011
Producia 2000
mln. t.
C(ina %.&&& ".,6 "%&& !%,H %"6
/ustralia .6&&& %&,- !C& "5," "6C
;razilia %H&&& "5," .H& ".,H "H&
0ndia 5&&& !," %!& C,- -C
8usia %6&&& "!,5 "&& .,- C&
Ucraina -&&& .,6 C& %,H 6&
8epu,lica /frica de 9ud -6& &,! 66 % .&
9U/ -H&& !," 6! ",H -"
Canada -.&& .,5 .5 ",. .!
0ran "!&& &,C .& "," &
Producia de minereu de Fe !n 2008
ara mln. tone
C(ina C%!,&
;razilia .-C,C
/ustralia .!%,!
0ndia %"!.&
8usia HH,H
U2raina 5%,5
9U/ 6.,-
8/9 !H,&
Canada .",.
0ran %6,&
$n lume %%&C
5
9uedia %%&& ",. %6 &,H "H
4aza(stan .&&& ",C %6 &,H "&
>enezuela !&&& %,! "- &,- -
7exic !&& &,% "! &,6 -
7auritania ""&& &,- "" &,! -
/lte state "%&&& 5," 6& ",C H%
/ondial 160000 100 2800 100 1010
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF B>G>H<@I AJC; K 2012 L@CJ, =G<.?@<< M
35,000.0
29,000.0
25,000.0
23,000.0
7,000.0
5,000.0
!" # 70,000.0
V WXYYZ[ U9 3eological 9urve?

N@O;P8 :?8GD K =DA>, =G<.?@<<M
Resursele metali,ere ,eroase auxiliare
1 serie de metale sunt utilizate 'n siderurgie pentru a conferi produselor o,inute
'nsuiri ca de exemplu) duritate, rezisten la coroziune, elasticitate etc.
Din aceste resurse cea mai mare importan o are manganul, care este utilizat 'n
producerea oelurilor de mare rezisten la uzur i duritate. $n natur manganul se gsete
su, forma oxizilor *(ausmanit 7n
.
&!+, a car,onailor *rodocrozit - 7n C&
.
+ sau 'n
com,inaie cu fierul *p?roluzit+.
8ezervele mondiale de mangan se estimeaz la -.& mln. tone. Din care "6& mln t
revin 8epu,licii /frica de 9ud. $n 8epu,lica /frica de 9ud cel mai mare ,azin este
Cala(ari cu extracii 'n provincia Capului *Mamat/an+. Ucrainei 'i revin "!& mln t cu mari
C
zcminte la 7iko)ol i Tokmak. De rezerve 'nsemnate dispun i ;razilia cu zcmintele
de la *3rucum, CaraDas, 7inas 3erais+. $n /ustralia se evideniaz zcmintele de la
*5ilbara, insula roote 4+landt+.
8ezerve mai mult sau mai puin 'nsemnate de mangan au, de asemenea 0ndia,
3a,on, C(ina i 7exic.
Din alte ri mai pot fi amintite 3eorgia cu rezerve la 0iatura, 8usia cu zcminte
'n munii Ural i 4aza(stanul cu rezerve 'n munii 7ugodDari *sudul Uralului+ regiunea
DDescazgan.
roducia mondial de mangan este de peste %%,! mil. tone, din care cea mai mare
cantitate revine C(inei *%6#+, Ucrainei *%!,.#+, 8epu,licii /frica de 9ud *"",%#+,
/ustraliei *H,!#+ i ;raziliei *H#+.

7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF =8AL8<Q>K@I AJC; K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
$ 50,000.0
%& '0,000.0
0,000.0
97,000.0
'9,000.0
(',000.0
!" # )30,000.0
Cromul este folosit la producerea ferocromului i oelurilor speciale inoxida,ile cu
o mare rezisten la agenii c(imici, constituind totodat unul din cele mai ,une materiale
refractare utilizate 'n siderurgie, 'n industria sticlei etc.
Conform 9erviciul geologic al 9U/ resursele mondiale de crom sunt estimate la
circa 5,- mlrd t. 8ezervele mondiale 'ns se apreciaz la .,- mld. t. rimul loc dup
rezervele de cromite este 8/9 *cu circa 5-# din rezervele care are importante zcminte
ale acestui metal 'n provincia Bransvaal.
H
Destul de mari rezerve de crom are 4aza(stanul cu zcmintele *Millionnii, 9rom$
Tau+, Fim,a,Me i /l,ania. Din alte state mai pot fi menionate 8epu,lica Filipinelor,
Burcia, 0ndia, 9U/, 7adagascar, ;razilia i 8usia.
$n %&"% sau produs circa %! mln t. ponderea 8/9 fiind de circa !"# urmat de
4aza(stan i 0ndia.

7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF FA@=@K@I AJC; K 2012 L@CJ, =G<.?@<< M
* 20.0
$ 200.0
5'.0
+, 0.)
0.0
!" # ')'.)
RDA@K;> H898:; FA@=@K@I AJC; 3=G<.?.4
\X]X^Z _[^à^Z
bcdXYef - "&& - "&&
gaXhecef "! &&& "5 &&&
ieYcfYWef !" &&& "%& &&&
jYWef %5 &&& -5 &&&
jaXY % !&& % !&&
kXhXl^mXY .%&
&&&
.%& &&&
"&
_n^êf ! &&& !-& &&&
ob_ . &&&
&&&
6 6&&
&&&
pàqef C &&& %& &&&
\erdXds[ "!&
&&&
H.& &&&
taùe[ ^maXYZ !& &&& HH &&&
veansZ[
hX]X^ZQa[^à^Z
. -&&
&&&
5 -&&
&&&
RDA@K8E C@O;P8 FA@=@K@I AJC; 3=G<.?.4
%&&% %&&. %&&!
ob_ - !!& 5 !"& C "%&
kXhXl^mXY % .5& % H.& . %%&
jYWef " H&& % %"& % .%&
taùe[ ^maXYZ % 5H& % H6& . 6C&
RDA@K8E C@O;P8 1S 500 15 500 16 2T0
U@:? =DA@K@I C@O;PD FA@=@K@I AJC; 3"4
%&&% %&&. %&&!
ob_ "&& ""6," "%-,"
kXhXl^mXY "&& "%.,- ".6,H
jYWef "&& ""-,. "%%,"
taùe[ ^maXYZ "&& "&6,5 "%C,.
veansXf WndZwX "&& ""!,C "%5,5
-ic&elul se 'ntre,uineaz la fa,ricarea oelurilor inoxida,ile speciale, cu o mare
rezisten la coroziune i la temperaturi inalte *oelurilor refractare+, o,inerea unor aliaDe
ca) alpaca, argentan, constantan i nic(elin. Iic(elul a fost o,inut pentru prima oar 'n
9axonia la 'nceputul sec. al G>000-lea din zcmntul de la 4upferni2el. /cest metal se
""
prezint su, form de sulfuri *din sruri de sulf+, din care se o,ine 5& # din producia
mondial, ca i su, form de oxizi.
8ezervele mondiale se apreciaz la C& mil. tone, circa ..# din ele revenindu-i
/ustraliei. 7ai au zcminte importante insula Ioua Caledonie, Canada *provinciile
1ntario i 7anito,a+, 8usia *Moncegorsk, 7ikel, 7orilsk+, Cu,a, Filipine. Coninutul de
nic(el difer de la un zcmnt la altulT cele din /ustralia *8edross, 4am,alda+, sau din
Ioua Caledonie au cel mai ridicat coninut *.-.,6#+. $n unele cazuri, nic(elul se asociaz
cu alte minerale, ca de exemplu cu cuprul *'n zcmintele din Canada, /ustralia i C90+,
sau cu co,altul *Ioua Caledonie, Cu,a+.
/nual se produc pn la ",C mil. t nic(el *%&"%+, cei mai mari productori fiind
8usia *"-#+, 0ndonezia i Filipine cte ""#+, Canada *""#+, /ustralia *"&#+, Ioua
Caledonie *C#+, ;razilia, C(ina, Cu,a, /frica de 9ud etc.
8ezervele de minereuri de nic(el i producia mondial
ara Rezerve 2011
mln. t.
2011 mln. t
" producia 2011 Producia 200V mln.
t
8usia - &&& &&& 5,6 %C&&&& "6,- %-%&&&
0ndonezia . H&& &&& !,H %.&&&& "%,C %&.&&&
Filipine " "&& &&& ",! %.&&&& "%,C ".5&&&
Canada . .&& &&& !," %&&&&& ""," ".5&&&
/ustralia %! &&& &&& .& "C&&&& "& "-6&&&
Ioua Caledonie "% &&& &&& "6 "!&&&& 5,C H%C&&
C(ina . &&& &&& .,C C&&&& !,! 5H!&&
Cu,a 6 6&& &&& -,H 5!&&& !," -5.&&
Colum,ia 5%& &&& &,H 5%&&& ! 5%&&&
;razilia C5&&&&& "&,H C.&&& !,- 6!"&&
8epu,lica /frica de 9ud .5&&&&& !,- !%&&& %,. .!-&&
;otsMana !H&&&& &,- .%&&& ",C %C-&&
7adagascar "-&&&&& % %6&&& ",! -
8epu,lica Dominican "&&&&&& ",. "!&&& &,C -
/lte state !-&&&&& 6,C "&&&&& 6,- -!H&&
/ondial 80000000 100 1800000 100 1T00000
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF <DW>GE K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
20,000
.0
-
2,000
.0
7,500.
0
),00.
0
./
5,500.
0

23,900
.0
!"
#
75,000
.0
N@O;P8 <DW>GE K =DA>, ?;:.?@<<M
"%
.ol,ramul 3tun.stenul4 se o,ine din minereuri numite Molframite i
tungstate, cu concentraii de pn la ",6#. .ol,ramul este a,solut necesar pentru
producerea oelurilor foarte dure, destinate industriei armamentului i celei aeronautice.
Cea mai mare parte a zcmintelor minereului din care se o,ine acest metal sunt
amplasate in /sia de 9ud-@st, formand aa-zisul Ebrau de /olframF.
8ezervele generale se estimeaz la aproximativ ! mil. t, din care 5&# fiind
amplasate pe teritoriul C(inei *mai ales provinciile de sud-est+, B(ailandei, 7?anmarului,
Coreei de Iord i Coreei de 9ud. 8ezerve 'nsemnate sunt 'n Caza(stan, Canada, 8usiei *'n
Ural i /ltai+, de asemennea se 'ntlnesc 'n ;olivia, ortugalia.
roducia anual de circa 5. mii tone *%&"%+. 7ai ,ine de Dumtate *C&#+ din
producia mondial revine C(inei, restul aparinnd 8usiei, 4aza(stanului, /ustriei .
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF K@GXYA8=8 K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
,900.0
250.0
20.0
53.0
0.0
()7.0
!" # 3,200.0
N@O;P8 K@GXYA8=8 K =DA>, ?@<<M
Molibdenul este utilizat la cptarea oelurilor de duritate excepional, care se
folosesc la producerea armelor, rac(etelor i a reactoarelor atomice.
8ezervele mondiale alctuiesc "",&6 mln t *%&"%+. 8esursele de moli,den sunt
concentrate pe teritoriul a trei state C(ina *!,. mln t+, 9U/ *%,5 mln t+ 'n statele Colorado,
/rizona i IeM 7exico cu zcmintele Climax, =enderson i xuesta i C(ile *%,. mln t+
".
*@l 9alvador+. Fcminte se mai 'ntlnesc 'n eru, 8usia *Caucazul de Iord+, Canada
*Colum,ia ;ritanic+, etc. $n %&"% sau produs circa %!& mii t principalii productori fiind
C(ina, 9U/,Cili, eru, 7exic etc.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF =@GDOC><8 K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
',300.0
+, 2,700.0
0 2,300.0
. '50.0
250.0
,050.0
!" # ,050.0
_X^]a[W[c[Ye[ *YX %&&!+ aXhs[WXYYZl a[^à^ns rncedW[YnsZl a`W *s ][a[^w[m[ YX ^sndnWYZy r[mXcc+ ]n ^maXYXr reaX ]a[W^mXsc[Yn s pXdceq[ ")
pXdceqX ". RZU[\[] U^_Ù]N]a]bZ] U^7\]N^bbcd U]_eU_[\ R[aZfN]b^
zmaXYX
\X]X^Z aXhaXdXmZsX[rZl
r[^mnan{W[Yey, mZ^fwe mnYY
|d}e[ aXhs[WXYYZ[ hX]X^Z,
mZ^fwe mnYY
kemXy ..&& C.&&
z~b %5&& 6!&&
ece ""&& %6&&
kXYXWX !6& H"&
bar[Yef %&& !&&
_n^êf %!& .-&
v[êX H& %.&
[a` "!& %.&
kXhXl^mXY ".& %&&
"!
keauehef "&& "C&
hd[e^mXY -& "6&
jaXY 6& "!&
vnYuncef .& 6&
^[un s rea[ C-&& "H &&&
pXdceqX %. t|gb v|jgt|| _t _b\ zp_bb * _zp b vpb+.
zmaXYX vX^^X WndZmny a`WZ s %&&%, mnYY vX^^X WndZmny a`WZ s %&&., mnYY
kemXy %H.&& .&&&&
z~b .%-&& .!"&&
ece %H6&& ."!&&
kXYXWX 56&& 56&&
bar[Yef .6&& !&&&
_n^êf %H&& %H&&
v[êX .!&& .6&&
[a` H6&& H6&&
kXhXl^mXY %.& %%6
keauehef %6& %6&
hd[e^mXY 6&& 6&&
jaXY "5&& "5&&
vnYuncef "6H& "6&&
^[un s rea[ "%.&&& "%5&&&
"6
/anadiul este destinat fa,ricrii oelurilor elastice cu mari rezistene la coroziune,
oeluri utilizate la producerea utilaDelor pentru industria c(imic, la construirea navelor
maritime i in industria aeronautic. De cele mai importante rezerve dispune C(ina, 8usia
*7unii Ural i eninsula Cola+, 8epu,lica /frica de 9ud, eru, 9U/ *statele Colorado,
/rizona, Uta(+, Finlanda, Iorvegia, Iami,ia, ele fiind i cele mai mari productoare ale
acestui metal 5& mii t 'n %&"% dintre care circa 6& # C(ina.
\X]X^Z YX r[^mnan{W[Yefl sXYXWef s %&"% unW`, mZ^.mnYY V
5,00.0
5,000.0
$ 3,500.0
'00.0
!" # ',000.0

N@O;P8 K8<8CDE K =DA>, ?;:.?@<<M
0itanul este considerat metal al secolului GG, fiind foarte uor i dur. @ste utilizat la
producerea oelurilor foarte dure i uoare care merg la construirea avioanelor, rac(etelor,
navelor cosmice i altor aparate de z,or.
5itanul se gsete 'n zcmintele lic(id-magmatice *ilmenit, rutil+ i aluvionare. 0n prima categorie se 'ncadreaz
zcmintele de la /llard-<a2e *xue,ec-Canada+, 9oggendal *Iorvegia+, *9U/+. De mari zcminte dispun 8/9, 8usia,
Ucraina C(ina, Kaponia, /ustralia, 0ndia, ;razilia, 4aza(stan, etc. roductorii de ,az sunt 9U/, care are rezerve 'n munii
/ppalac(i - 9anford, Canada, ce dispune de zcminte pe eninsula <a,rador /llard-<a2e *xue,ec-Canada+, 0ndia, cu
extrageri 'n 7unii 3ai, /ustralia i Iorvegia *9oggendal+. $n %&"% circa 5&&& t.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF ?D?8<@K@I AJC; K 2012 L@CJ, M
200.0
(.0
"-
(5.0
$ 7.3
-" 37.0
(0.7
!" # )92.0
N@O;P8 ?D?8<8 K =DA>, M
8esursele de co-alt sunt strns legate de cele de cupru i nic(el i, ca urmare, rspndirea lor teritorial este aceeai,
'n deose,i Fair *%&&& mil.t.+, Cu,a *"!&&+, Fim,a,Me *.-&+, Ioua Caledonie *%.&+, C90 *"!&+, Canada *!6 mil.t.+.
Ct privete producia minereului de co,alt, pe primele locuri se afl 8usia *%& mil.t.+, Fair *6,5 mil.t.+, Fam,ia *%,-
mil.t.+, urmate de Canada, Cu,a, /ustralia, Ioua Caledonie, C(ina i 7aroc.
( , )
R>:?@A@BC><D>, A8I@<, O8::>I< 7898:; <8P8GX<;> _?@D=@:?X, =GAC $)g
eA8< 3H898:; h ?;:.?, Q><8 h 2i.52 gjWL4
"5
vXbamà-_es[a *kXYXWX+ "6% !.&%
zeuXa-[y *kXYXWX+ CH %..-
t{Xdec`X *bs^maXcef+ 55 %.&.
b>Y?X 3H898:; h =GAC ?, Q><8 h 1S8k228 C@G.j?4
XsXa *z.baXsef+ "&."& %&!..&
gnc.gàuXY *k`s[ym+ H.H& %&&%.-
gncesXa *[Y[^`cX+ !..C HC!.C
zXrnmcna *_n^êf+ ..6& 5HC.&
zXXYefQXW{e *z.baXsef-k`s[ym+ !."& 55..5
_`r[ycX *aX+ %.5- 66C..
_nrXeY^n[ *_n^êf+ %..H 6%6..
kXYmXa[c *v[êX+ %..& 6"C.-
blsXh *aXY+ %.!& !C6.6
aXWln-g[y *z~b+ %.5& .5%.5
ÀDA@C<;I L8H 3H898:; h =GAC WJO.=, Q><8 k 100 C@G.j1000 WJO.=4
a[Yuny^n[ *_n^êf+ "&C". "&C"..
nam *kXmXa+ 5&H& 5&H.&
rdàu^n[ *_n^êf+ -6"- -6".-
gnsXY[Yns^n[ *_n^êf+ !.C6 !.C.6
\X]ncfaYn[ *_n^êf+ .6.% .6..%
o{YZy Xa^ *aXY+ .6&& .6&.&
b^maXlXY^n[ *_n^êf+ %5"" %5"."
anYeYu[Y *eW[acXYWZ+ %-C& %-C.&
f@W:D?; 3H898:; h =G< ?, Q><8 h 1Sk2i C@G.j?4
XaXunreYX^ *gaXhecef+ "-&& !&
nam`-panrd[mX^ *gaXhecef+ "6&& .C
tXaceYu-_[yYW{ *bs^maXcef+ %&&& %-
n^-eleu`Xn^ *[Y[^`cX+ 5&& "C
"C
y]X *bs^maXcef+ "&&& ".
teXY-teXY *seY[f+ 6&& ".
eL@GXl1m 3H898:; h =GAC ?, Q><8 h 25kS8 C@G.j?4
cceYny^êy *z~b+ "&&.& .C!&.-
b]]XcXwêy *z~b+ H..! .6CC.-
a`mêy *_n^êf+ 55.& %H65.!
k`hY[qey *_n^êf+ 65.- %%"..6
emdXY *ob_+ 6"." "H-..6
tnY[qey *aXeYX, _n^êf+ !C.. "C66.6
kXY^n-bweYêy *_n^êf+ C&.% "5"%.C
_àêy *[arXYef+ .-.6 "!&..!
bcd[amX *kXYXWX, z~b+ !-.- ".H%.&
tXrnWXaêy *YWef+ ."." ""H%.H
X`W[a-_es[a *z~b+ 6&.H ""%&.!
e{Y[a[yYêy *[arXYef+ 6&.& "&-5.H
^G=8H;l2m 3H898:; h =G< W8A8?, Q><; J:A>C<><<;> 9@ W8BC@=J =>:?@A@BC><Dn4
t{sXY[Yu *gnm^sXYX+ 6H. C&."
WXwYXf *_n^êf+ .6.&
vea *_n^êf+ %6.&
[Yeef *ob_+ "C6 %&.!
bauXyc *bs^maXcef+ "%%& "C..
gXsXYuX *t_ knYun+ "&&& "6.&
a[r[a *ob_+ %C& "!.&
dA@=@K;> AJC; 3H898:; h =G<?, Q><8 k T5k1S6.5 C@G.j?4
k[r]ea^Xyêy *kXhXl^mXY+ !CC -5."
_>A>OA@ 3H898:; h ?, Q><8 k 0.15 C@G.jL4
gncny kXYerXY^à *pXW{ee^mXY+ 6H%.& C.H
R8AL8<Q>K;> AJC; 3H898:; h =G< ?, Q><8 k V5k100 C@G.j?4
"H
en]ncêy *aXeYX+ %6&& %!%.6
vnXYWX *XdnY+ !6& !..5
a`m-byc[YW *bs^maXcef+ ."& .&."
o>G>H<;> AJC; 3H898:; h =G< ?4
Xr[a^ce *bs^maXcef+ C&."
vXyYeYu-aeX-ze *bs^maXcef+ CC& "C.6
vX`Ym-ycdX *bs^maXcef+ H%6 "H.!
XaXdàW` *bs^maXcef+ 5&& "!.5
^m-bYW{[cX^-aeX *bs^maXcef+ 5&& "!.5
[c[hna`WYZy [mZa[lùncYe *gaXhecef+ !!!.%
[arXY` *gaXhecef+ "5&& .%..
mXdeaX *gaXhecef+ C&&& "6%.&
kXaX{X^ *gaXhecef+ .&&& 65.&
XunX-z[X *gaXhecef+ "C&& .!.%
z[aaX-W`^-kXaX{X^ *gaXhecef+ C&&& "6%.&
|h[an [alY[[ *z~b+ "&5.-
vXa[mm *z~b+ .-&& %C.C
v[^Xde *z~b+ -!&& 6".%
veYnrXyY *z~b+ .!6& %5.-
velXycns^n[ *_n^êf+ ".-&& ""H.&
[d[WeY^n[ *_n^êf+ 65&& !C.&
zmnyc[Y^n[ *_n^êf+ --&& -&.&
`^[snuna^n[ *_n^êf+ 66&& "C.-
U>CWD> =>?8GG;
pnrX^-_[yYW{ *z~b+ "%& mZ^.m ;e %&..
àXyf *zX`Wns^Xf baXsef+ ".5 mZ^.m Ba "..&
kXmùeY^n[ *_n^êf+ ".& mZ^.m Ba "%..
z][a-vX`YmeY *z~b+ !& mZ^.m ;e -.5
%&
cù-pXYh[ *_n^êf+ !- mZ^.m Ba !.!
nW{eYX *bs^maXcef+ !6 mZ^.m Ba !..
z[y^-Xun^ *gaXhecef+ C& rcY m I, ".!
p8GDI<;> :@GD 3DHKG>W8>=;> H898:; k =GAC ? #l, Q><8 k 68k88 C@G.j?4
[alY[Xr^n[ *_n^êf+ %.% "5&
zX^Xw[sXYêy *kXYXWX+ -.5 6H&
q@:Y@A<;> AJC; 3H898:; k =GAC ? P2r54
vXanXYêy *vXann+ ".C "-&
7@G@?@ 3H898:; k ?, Q><8 k 11.S C@G.jL4
nr^m[y *z~b+ "%H6 "!.-
ncW^maXy *z~b+ "&%& "".6
`G8?D<@DC; 3H898:; k ?, Q><8 k 12 C@G.jL4
zmecc`nm[a *z~b+ H6& "".!
_JAX=8 3H898:; h ?;:.?, Q><8 k 2i00 C@G.j?4
ze`XYXY *kemXy+ .6&& H."
R>CX 3H898:; h ?;:.?, Q><8 k 1568 C@G.j?4
^nYWeWX *ece+ .6H!& 6-.5
vna[Yê *z~b+ %&H%5 ...&
kncf`Xê *ece+ "CC%6 %H.5
WnXY *_n^êf+ %C.!
X-aXYlX *[a`+ "6.-& %!.%
( )
R>:?@A@BC><D>, A8I@< _;AX> 7898:;
_?@D=@:?X s?@L@
=GAC $)g
pX]eaX *gaXhecef+ I,, B8 "-& rcY m %CC%
vnq[cW *a[YcXYWef+ I,, Ba "&& rcY m "C&5
pnrmna^n[ *_n^êf+ I,, B8 C& rcY m "!!"
g`s[cW *ob_+
anrnsZ[ a`WZ 6.- rcaW m %6%
"&.-.&
%"
v
e[c
v[W
66 mZ^.m
"& rcY m
- rcY m
5"6
-&
H
emsXm[aâXYW *ob_+
/u
U
C"&&& m
%6& mZ^.m
H"6
-.-
H%".-
kXcXlXae *ob_+
vXauXYq.a`WZ
[c[hYZ[ a`WZ
5.&& rcYm
%.&& rcYm
5&C."
!".!
5!H.6
a``r *gaXhecef+
vXauXYq.a`WZ
[c[hYZ[ a`WZ
"&& rcYm
"%&&& rcYm
H.5
%"-.&
%%6.5
naec^-pXcYXl
*_n^êf+
v
Ii
Cu
/u
anwe[
".6.&
5%.&
%6.6
%.C
5.&
%!..&
èXrXmX *ece+
7o
Cu
%.&& mZ^.m
H& rcY m
%..&
"!%.&
"-6.&
aX^d[au *YWnY[hef+
/u
zu
/g
.!&& m
.C rcY m
-C&& m
.C.6
65.&
".&%
"&6.6
edeYêy *_n^êf+
b]XmemZ
[[ceYZ

6%
.!
C-.&
zXWd[ae *kXYXWX+
v
Ii
Cu
C.& m
"&.. rcY m
C.5 rcY m
"&.C
-".C
"..
5-.6
[uYeqX-cnuns *ncX+
z[a[dan
v[W
\ncnmn
-H.&& m
.!"5! mZ^.m
.& m
"&.!
6!.&
&..
-!.5
c-p[Y[Ym[ *ece+ 7o, Cu "%&& mZ^.m 6".6
và`YmX` *hd[e^mXY+
/u
E
!"&& m
C&& mZ^.m
!-
..%
!H.%
|cer]e-tXr
*bs^maXcef+
r[W
àXY
hncnmn
^[a[dan
"..6 rcY m
!C- mZ^.m
H-& m
H5&& m
%"..
"%.H
"&.C
".6
!-.6
kncf`Xê *ece+ 7o, Cu "!&& mZ^.m !6.-
%%
n^-[cXrda[^ *ece+ 7o, Cu !6& mZ^.m .5.-
z`lny nu *_n^êf+
/u
v
"&!-
"%6&
"".C
"-..
%C."
gan[Y-ecc *bs^maXcef+
z[a[dan
zseY[q
eY
%CC&& m
"-.%& mZ^.m
"H%&& mZ^.m
!..
5.C
"!.H
%5.&
vX`Ym-byhX *bs^maXcef+
z[a[dan
zseY[q
eY
v[W
%6-&& m
.C-& mZ^.m
5..& mZ^.m
H&&& mZ^.m
..H
".H
6.5
"!.%
%6.-
kcXyrX^ *z~b+
7o
anwe[
%.!. mZ^.m
%..!
&.6
%..H
zXa-[r[ *aXY+
v[W
z[a[dan
"%-&& mZ^.m
"%&& m
"H.H
&.%
%&."
YXnwX *[a`+
/u
/g
"!-&
""&&&
"-.6
".5
"C.%
kXW{XaXY *bar[Yef+ 7o, Cu 6!& mZ^.m "6..
gXm`-eW{X` *
YWnY[hef+
v[W
\ncnmn
^[a[dan
6&&& mZ^.m
.C- m
5&& m
5.H
!.%
&."
"%.%
z[aan-_en-W[-nmnê
*gncesef+
z[a[dan
|cnsn
5&&&& m
!&& mZ^.m
"&.6
".-
"%."
k`nm^-ecc *z~b+ 7o ""!% mZ^.m "".!
Xw`X : _[Xc-W[c-
vnYm[ *v[êX+
z[a[dan
\ncnmn
!C&&& m
%!& m
5.%
%.5
H.H
`XYXl`Xmn *v[êX+
z[a[dan
\ncnmn
.5&&& m
%&& m
6.-
%.%
5.C
emeYuX *gaXhecef+
9n
Ba
I,
H5& mZ^.m
!& mZ^.m
..H
..C
5.5
zXY-kae^mndXc
*gncesef+
z[a[dan
eY
"-"&& m
!&&& mZ^.m
%.!
.."
6.6
ganr[Y *bs^maXcef+ pX, [ !& mZ^.m !.-
%.
aeYd`[^ *bs^maXcef+ pX, 9n !!.6 mZ^.m !.%
t`Xm *_n^êf+
z[a[dan
\ncnmn
"C&&& m
!& m
%.5
&.6
.."
Resursele metalifere neferoase
Dup valoarea de 'ntre,uinare a neferoaselor i dup frecvena lor 'n scoara
terestr, autorii /l. Ungureanu i >. Iimigeanu le-au grupat 'n ase categorii)
". metale neferoase grele principale) cupru, staniu, plum, i zincT
%. metale neferoase grele secundare) antimoniu, mercur, ,ismut etc.T
.. metale neferoase uoare principale) aluminiu i magneziuT
!. metale neferoase uoare secundare) ,eriliu i litiuT
6. metale neferoase preioase) aur, argint, platin etc.T
-. metale neferoase diseminate) germaniu, seleniu, indiu, ru,idiu etc.
Colectivul de autori) 3.@rdeli, C.;rag(in, D. Frsineanu propune o alt clasificare,
dup proprietile fizico-c(imice 'n)
". metale uoare) aluminiu i magneziuT
%. metale colorate) cupru, plum,, zinc, staniuT
.. metale preioase) aur, argint, platinT
!. metale rare) mercur, cadmiu, ,eriliu, zirconiu, cesiu, seleniu, ,ismut etc.
onvenional 'ns toate metalele neferoase ar putea fi divizate 'n urmtoarele
grupe) metale neferoase tradiCionale *aluminiul, cuprul, plum,ul, zincul i cositorul+,
metale )reCioase *aurul, argintul, platina+, metale radioactive *uraniul, radiul, plutoniul,
toriul+ i metale rare *litiul, co,altul, zirconiul, cadmiul, germaniul etc. +
Resursele aluminiului
/luminiul este cel mai rspandit metal din scoara terestr, lui revenindu-i C,C # din
masa ei. @ste un metal de culoare metal-argintie, uor, ductil i malea,il, ,un conductor
de electricitate i cldur. 9e oxideaz uor la aer, acoperindu-se cu un strat su,ire de
oxid, care-l proteDeaz de oxidarea ulterioar. /luminiul a fost separat de ctre c(imistul
german Friederic( Eo(ler 'n "C%5, dar producia industrial a aluminiului a 'nceput a,ia
'n "CC-, odat cu punerea la punct a procedeului electrolitic de separare a acestuia din oxid
de aluminiu *alumin+.
/vand proprieti despre care am amintit i putand fi folosit la cptarea diferitor
aliaDe cu alte metale i metaloizi, aluminiul este intre,uinat in aeronautic, electronic i
electrote(nic, la construcia de nave, automo,ile i vagoane, la producerea ca,lurilor
electrice, la asam,larea reactoarelor nucleare, la construirea edificiilor, la producerea
am,alaDelor etc., in multe cazuri inlocuind cuprul, oelul i lemnul. /luminiul a ocupat
rapid un loc important 'n diferite ramuri ale economiei, 'ncepand cu industria i terminand
cu comerul.
9e intalnete aluminiul 'n peste .&# din rocile ce formeaz scoara terestr, ins ca
minereu din care se poate o,ine se folosesc numai cateva minerale, cele mai principale
fiind bauxitele *un oxid de aluminul (idratat+cu un coninut de la %C pan la !6# de
alumin */l%1.+, alunitele, ce pot avea pan la .5 # alumin i ne,elinul, cu un coninut
de "H-%%# alumin. 9e mai poate o,ine i din argile i roci feldspatice, dar folosirea lor,
deocamdat, este nerenta,il.
%!
Cel mai important minereu rmane a fi bauxita" denumirea creia provine de la
localitatea <es ;aux, situat in apropierea gurii raului 8on din sudul Franei, unde acest
mineral a fost descoperit in "C"%. Bermenul de ,auxit a fost introdus de ;ert(ier *"C%"+ pentru a defini UsedimenteleP ,ogate in
aluminiu din vecinatatea localitatii <es ;aux, de la gurile 8onului *Franta+. 0n fapt, alitele sunt roci ,ogate in (idroxizi de aluminiu. @le constituie principala
sursa de extractie a acestui metal.

8ezervele mondiale certe de ,auxite sunt estimate la %H mld. t. 'n %&"%. $n cadrul
prilor lumii cele mai mari resurse au /frica i /merica, iar cele mai puine : @uropa.
<a nivel de state cele mai mari resurse certe de ,auxite au 3uineea *%&,C# din
rezervele mondiale+, /ustralia, ;razilia, Kamaica i Camerun.
7aDoritatea zcmintelor de ,auxite pe mant *C6#+ sunt legate de scoara de alteraie
lateritic i, de aceea, ele se intalnesc, de regul, 'n am,ele emisfere intre tropice i
ecuator. $n repartizarea lor ar putea fi evideniate 6 provincii ,auxitofere i anume)
". Mediteranean;, cu zcminte mai evidente 'n Frana *7unii irinei,
departamentele >ar i ;aux+, 0talia, 3recia *7unii arnassos, insula @leusi +, Ungaria,
8omania.
%. Litoralul olfului uineei, cu rezerve nota,ile in 3uineea, Camerun, 7ali, Cote
d0voire, 3(ana, 9ierra <eone, Iigeria, Congo.
.. 0araibo$'mazonic;, cu depozite mai importante in Kamaica, =aiti, 9uriname,
3u?ana, 8. Dominican, >enezuela i ;razilia *statele 8oraima, ara, 7inas 3erais i
;a(ia+. 0n ;razilia, pe teritoriul statului ara se afl mina Trombetas, care este a doua dup
capacitate din lume, aici extrgandu-se anual "5 milioane tone ,auxite.
!. 'ustralian;, cu cel mai mare zcmant din lume : Eeipa *%,6 mld tone+, situat pe
rmul estic al 3olfului Carpentaria 'n partea de nord al eninsulei Cape Nor2 din statul
xueensland i cu alte zcminte pe eninsula /rn(em <and *lang oraul 3ove+, dar pe
litoralul vestic al aceluiai golf. 7ai dispune de rezerve in apropierea oraului ert(, situat
in partea de sud-vest a /ustraliei de >est. <ang acest ora se afl cea mai mare exploatare
din lume : 9antl+, unde anual se extrag "H mil. tone ,auxite. De altfel, 'n cadrul
zcmantului de la Eeipa funcioneaz a treia ca mrime min din lume, capacitatea ei
fiind de "%-". mil. t anual.
6. Indian;, cu rezerve in statele 3uDarat i ;i(ar.
Din rile asiatice zcminte nota,ile de ,auxit are %ina cu exploatri in
provincia 3uangxi, precum i 'ndonezia, /alatsia, 5urcia.
Rusia dispune de zcminte de ,auxit mai la sud de <acul <adoga, lang
9molens2, in Uralul de Iord lang oraul 9erov, la sudul odiului 9i,eriei de 7iDloc in
,azinul raului /ngara i in Brans,ai2alia. 0n alte ri rezervele de ,auxite sunt mai
modeste.
%6
e parcursul ultimelor decenii ale secolului GG producia mondial de ,auxite a
crescut continuu de la !6,H mil. tone in "H-C, "-& mil. t in %&&!, pan la %%& mln t 'n anul
%&"". Cei mai mari productori fiind /ustralia, C(ina, ;razilia, 0ndia, 3uineea etc.
8ezervele de minereuri de ,auxit i producia mondial
ara Rezerve 2011 mln. t. " rezerve 2011 Producia
2011 mln. t
" producia
2011
Producia 2010
mln. t.
3uineea 5!&& "C "5,!
/ustralia -%&& -5 -C,!
;razilia .-&& ." %C,"
>ietnam %"&& &,&C &,&C
Kamaica %&&& "&,% C,6!
0ndia H&& %& "C
3uaiana C6& % ",5-
C(ina C.& !- !!
3recia -&& %," %,"
9urinam 6C& 6 !
>enezuela .%& !,6 %,6
8usia %&& 6.C 6,C
9iera-<eone "C& - -
Caza(stan "-& 6,! 6,."
9U/ %& - -
/lte state ..&& %,- %,-.
/ondial 2V000 220 20V
Tabelul <. &ezervele mondiale de bau*ite )e regiuni in 1<<G. mil. t.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF 8Gn=D<DE K 2012 L@CJ, =G<.?@<< M
1 7,'00.0
),000.0
2,)00.0
23& 2,000.0
,000.0
0,000.0
!" # 29,000.0
tndZwX XcreYef s rea[, rcY.mnYYV
Tabelul 1>. H;rile cu cele mai mari rezerve de bau*it; in 1<<G, miliarde tone
%-
3eografia producerii ,auxitei nu corespunde intocmai geografiei amplasrii rezervelor. Dei din cele circa "-& milioane tone de minereu extrase
anual in lume cea mai mare parte *-!,-#+ revin /ustraliei *.6,&#+, ;raziliei *"",-#+, 3uineei *H,-#+ i Kamaicei *C,!#+, adic rilor cu multe rezerve al
acestui mineral, in grupa primelor "& state productoare de ,auxit intr C(ina cu H,.#, 0ndia cu -,%#, >enezuela cu .,!# i 8usia cu .,"# din producia
mondial. Cu alte cuvinte, extragerea ,auxitei nu intotdeauna depinde de rezervele ce le are ara, ci de necesitile economice. 7ai detailat datele privind
do,andirea acestui minereu sunt expuse in ta,elul "".
Ba,elul "". Do,andirea mondial a ,auxitelor in %&&& i %&&! *mii t+

Be(nologia producerii aluminiului metalic este complicat i cere mult energie. Din ,auxit, la intreprinderi speciale, se produce
alumin, care reprezint oxidul de aluminium */l%1.+ aproape curat. entru producerea unei tone de alumin se cer %,6-.,6 tone ,auxit i " ton calcar sau
!,% t nefelin i 5,6 t calcar. Din alumin, la uzinele metalurgice, prin metoda de electroliz, ce are loc su, tensiunea de !-6 v, se o,ine aluminiu metalic. entru
aceasta alumina se dizolv in topitura unui mineral numit criolit formula c(imic Ia.*/lF-+, temperatura de topire : H6&o C. 0n ,aia electrolitic moleculele
de alumin se descompun in ioni de aluminiu i ioni de oxigen, pe care curentul electric ii transport in direcii diferite.
/luminiul se depune pe fundul de cr,une al ,ii, care servete drept catod. De acolo el este apoi evacuat i turnat in forme pentru a se rci, ca dup
aceea s fie transportat la destinaie. entru a produce o ton de aluminiu metalic primar se cer ",H t. alumin i "6&& 4E( energie electric. /a cum
producerea aluminiului cere mult energie electric, intreprinderile ce topesc metal sunt amplasate in regiunile unde funcioneaz mari centrale electrice
productoare de curent ieftin. De aceea, regiunile de producere a aluminiului metalic nu corespund cu cele de extragere a minereului, ele, de regul, fiind
situate departe unele de altele.
Ba,elul "%. roducerea aluminei i a aluminiului metalic primar in "HHH i aluminiului metalic primar in %&&6 *mii t+
Din ta,el se vede c statele ce extrag mult minereu, de regul, produc i alumin, pe care apoi o export in rile productoare de aluminiu metalic.
Cel mai mare productor de aluminiu din lume este C(ina, care pe parcursul a catorva ani s-a plasat de pe locul trei pe locul intai in ierar(ia mondial. /re
principalele centre amplasate in partea de sud-est a rii, in provincia 3uangxi.
8usia, care este al doilea productor mondial de aluminiu, folosete in calitate de materie prim atat ,auxita, cat i nefelinul. 1 parte de materie
prim o import. Cele mai mari uzine sunt amplasate lang marile (idro- i termocentrale cum ar fi cele de la ;rats2, 0r2uts2 i 4rasnoiars2 din 9i,eria de @st,
Iovosi,irs2 i Iovo2uzne2 din 9i,eria de >est, >olgograd din ovolgia, 4andala2a de pe peninsula Cola etc.
0n Canada, cel de al treilea productor mondial, aluminiul se topete mai mult in ,aza materiei prime importate din aceleai state de unde import i
9U/. Centrele principale se afl in provincia xue,ec, oraele /rvida, C(icoutimi, ;aie-Comeau, etc.
9tatele Unite, care pan la sfaritul secolului trecut erau cel mai mare productor de aluminiu, ultimii ani au redus cantitatea de metal topit,
plasandu-se pe locul patru in lume. 0ntreprinderile de ,az, ce lucreaz pe materie prim importat, sunt concentrate in statele Bexas i <ouisiana, centrele de
,az fiind ;aton 8ouge, Dallas i =ouston. Din alte regiuni pot fi numite) ,azinele raurilor Colum,ia i Bennessee, unde funcioneaz multe centrale electrice
de mare capacitate. 7inereul de aluminiu 9U/ il import din Kamaica, 9uriname, ;razilia i /ustralia.
Din alte state ale lumii, care produc anual peste " milion tone de metal, tre,uie amintite /ustralia, ;razilia i Iorvegia.
0n ultimele decenii ale secolului GG uzine de topire a aluminiului metalic primar au fost construite 'n ;a(rain, @miratele /ra,e Unite *lang Du,ai+
i 8epu,lica /frica de 9ud *8ic(ards ;a?+.
@xtragerea i comerul mondial cu ,auxit *de la 0./. 8odionova i B.7. ;una2ova, %&&5+
Dup importana ce o ocup diferite state ale lumii in producerea aluminiului, ele ar
putea fi grupate in)
". Rri care topesc aluminiul din propriile minereuri, o parte din minereu exportandu-l) ;razilia, 3(ana, Camerun, /ustralia, Ungaria.
%. Rri in care cea mai mare parte a aluminiului topit provine din minereu propriu, ponderea materiei prime importate fiind nu prea mare) Frana, 3recia, 0talia,
8omania,9er,ia, 0ndia, C(ina.
.. Rri cu o industrie de aluminiu dezvoltat, dar care se ,azeaz pe ,auxit importat) 9U/, Canada, 3ermania, 8epu,lica /frica de 9ud.
!. Rri in curs de dezvoltare exportatoare de ,auxite, dar care nu dispun de industrie de aluminiu proprie) =aiti, 8. Dominican, 3uineea, 9ierra <eone,
Kamaica, 9uriname.
9pecific pentru a doua Dumtate a secolului GG, mai ales pentru perioada de dup anii 5&, este apariia i dezvoltarea metalurgiei aluminiului in
unele statele in curs de dezvoltare ca ;razilia, >enezuela, 0ndia, 3(ana, /ra,ia 9audit, ;a(rain, xatar etc., unele din ele, cum ar fi cele din preaDma 3olfului
ersic, nedispunand de materie prim proprie. 7ulte din rile productoare de aluminiu metalic topesc acest metal nu atat pentru necesiti interne, ci in
scopul de a-l comercializa. Cantiti destul de mari de aluminiu export Canada, Iorvegia, /ustralia, ;razilia, >enezuela. Consumatorii principali sunt 9tatele
Unite, Kaponia, statele @uropei de >est i @uropei de @st.
9e 'ntlnete aluminiul 'n peste .&# din rocile ce formeaz scoarta terestr, 'ns ca minereu din care se poate o,tine se folosesc numai cteva minerale, cele
mai principale fiind ,auxitele cu un continut de la %C pn la !6# de alumin */l%1.+, alunitele, ce pot avea pn la .5 # alumin i nefelinul, cu un continut
de "H-%%# alumin. 9e mai poate o,tine i din argile i roci feldspatice, dar folosirea lor, deocamdat, este nerenta,il.
Cel mai important minereu rmne a fi ,auxita, mai ales variettile ei de calitate, care contin !&-!6# alumin. 7entionm c denumirea de ,auxit provine de
la localitatea <es ;aux, situat 'n apropierea gurii rului 8on din sudul Frantei, unde acest mineral a fost descoperit 'n "C"%.
%5
Resursele cu%rului
uprul sau arama este un metal de culoare roiatic, ductil, malea,il, ,un conductor
de electricitate. / fost cunoscut 'nc din mileniul >000 i. =r. 'n ersia, C(ina i @gipt.
7inereul de cupru folosit de popoarele din ,azinul 7rii 7editerane provinea din Cipru.
Din aceast cauz, grecii l-au numit Oc(alcos 2?priosP, iar romanii OcuprumP. / fost
'ntre,uinat la confecionarea armelor, uneltelor, monedelor, podoa,elor. $n prezent peste
6&# din producia mondial de cupru este utilizat 'n industria electrote(nic, electronic,
aeronautic, constructoare de maini de transport i a. 9e folosete atat 'n stare pur cat i
su, form de aliaDe. Din aliaDe mai importante sunt bronza : un aliaD al cuprului *56#+ cu
cositorul *staniul+ *%6#+ la care se pot aduga aluminiul, plum,ul, zinculT alama : un aliaD
de cupru *5&#+ cu zinc *.&#+ la care se mai adaug uneori i alte metaleT al)aca sau
argentanul : un aliaD al cuprului *-6#+ cu nic(elul *"C#+ i zincul *"5#+, asemntor
dup culoare cu argintul.
7inereurile de cupru, de regul, reprezint minerale ce aparin la sulfuri, mai rar la
car,onai sau oxizii. Cele mai importante minereuri se consider calcopirita *CuFe9%+,
calcozina *Cu%9+, covelina *Cu9+ i cupritul *oxidul cupros+. Foarte rar se 'ntalnete i 'n
stare nativ. 9unt exploatate minereurile ce conin &,%6#-&,6# cupru. 8ezervele mondiale
se apreciau la -C& mln t. 'n %&"%. ceea ce ar putea 'ndestula cerinele omenirii pe 6&-"&& ani. Cele mai mari rezerve
de minereu de cupru se afl pe continentele americane, unde este amplasat aa-zisul Ebrau
de aram;F ce corespunde munilor /nzi i Cordilieri. $n afara /mericii zcminte mai
importante au /frica i /sia, restul prilor lumii dispunand de resurse mai modeste.
%C
$n cadrul statelor pe primele poziii, dup cantitatea de minereu de cupru de care
dispun, se claseaz C(ile *%5,6 # din mondial+, /ustralia, eru, 9U/, 7exic, 8usia,
olonia, 0ndonezia, C(ina, 4aza(stan, i Fam,ia.
%ile dispune de "6 zcminte amplasate 'n deertul /tacama. Din ele cel mai mare
nu numai din aceast ar, dar i din lume este cel de la 4scondida. / doua mare
exploatare din C(ile este cea de la 0hu.uicamata, unde cariera de extragere are peste .,6
2m lungime i ",6 2m lime. Destul de mari sunt, de asemenea, zcmintele de la &io
%lanco, Sagasco, Tiltil etc.
IJKLMN OPIQJR STIL UVWXYVYZ [\U[U]UZ ^ M_W`WaZaVb (M`c`).
e continentele americane zcminte importante se mai afl, de asemenea, 'n eru,
9U/, 7exic i Canada. $n Peru se evideniaz extragerile din sudul rii *dauri, provincia
0uzco+ i din partea ei de nord *Marochoca "i Michi)uilla++.
$n )$& exploatrile sunt amplasate in statele Uta( *%ingham, 0oo)er Mine+,
/rizona *Morenci+, Ievada *4l+, 0oo)er 0an+on+, 7ontana (%utte+, precum i in zona
7arilor <acuri, preponderent 'n statul 7ic(igan *9ill 0reek+.
e teritoriul /euicului minereul se do,andete 'n statul 9onora din nord-vestul rii.
Cat privete anada, apoi exploatri se fac in Colum,ia ;ritanic *%etlehem, %ronda+,
7anito,a *Tedesco+, 1ntario *2illro++, xue,ec *5oirier+ i 9as2atc(eMan *2aden %a++.
&ustralia dispune de mari rezerve de minereu de cupru 'n statele xueensland i
Basmania.
Rusia dispune de zcminte de minereu de cupru in 7unii Ural, pe peninsula Cola,
la nordul i sudul 9i,eriei de @st. 0n 7unii Ural cele mai importante zcminte sunt
amplasate pe teritoriile regiunilor @2aterin,urg *,egtearsk, !rasnouralsk, 7i(nii Taghil+,
Celea,ins2 *'le*andrinsk+, 1ren,urg *ai+ i in ;acortostan *3cali, %uribai+. e
peninsula Cola funcioneaz ! exploatri situate in apropierea orelului 7ichel. <a nordul
9i,eriei de @st sunt vestite extragerile de minereu de cupru i nic(el de lang oraul
7orilsk, iar in partea ei de sud : zcmantul de la 3dokan, regiunea Cita.
Polonia, fiind cea mai ,ogat ar din @uropa in minereu de cupru, are rezerve
nota,ile pe teritoriul 9ileziei 0nferioare 'n apropiere de Legnica, la Lubin. Din @uropa mai
sunt exploatri 'n ortugalia, 9pania, 3recia.
e teritoriul %inei minereul de cupru se exploateaz 'n partea de sud a rii
*provinciile Nunnan i Kiangxi+, iar 'n #aza%stan : 'n impreDurimile oraelor ,(eskazgan
i !ounrad.
e continentul african sunt ,ine cunoscute zonele minere Copper ;elt din
0am-ia *cu .# concentraie medie de metal+, 9(a,a din Fair *concentraie !#+ i
'n /frica de 9ud *'n Bransvaal+. 0am-ia este cel mai mare productor de minereu de cupru
din /frica. $n renumita Ocentur a cupruluiP, extragerile se fac att 'n carier *!aleng/a+,
cat i 'n su,teran *%aluba, Mendola, &hocana, etc.+.
%H
1n anul 23)) producerea de cupru ,rut a fost de circa "- mil. t, cei mai mari
productori fiind C(ile *..,5#+, eru *5,-#+, C(ina *5,!#+, 9U/ *5#+ etc.
8ezervele de minereuri de cupru i producia mondial
ara Rezerve
2011 mln. t.
2011 mln. t
" producia
2011
Producia 2000
mln. t.
C(ile "H&&&& %5,6 6!%& ..,5 !6&&
eru H&&&& ". "%%& 5,- 6.&
C(ina .&&&& !,. ""H& 5,! 6"&
9U/ .6&&& 6," ""%& 5 "!6&
/ustralia C-&&& "%,6 H!& 6,C 5-&
Fam,ia %&&&& %,H 5"6 !,! %-&
8usia .&&&& !,. 5"& !,! 6%&
0ndonezia %C&&& !," -%6 .,H C6&
Canada 5&&& " 66& .,! -6&
olonia %-&&& .,C !%6 %,- !C&
7exic .C&&& 6,6 .-6 %,. .H&
4aza(stan 5&&& " .-& %,% .C&
/lte state "&.&&& "!,H %!-& "6,. "-&&
/ondial iV0000 100 1i100 100 12V00
Cantitatea de minereu de cupru extras de diferite state corespunde, in linii mari, rezervelor de care ele dispun, pe locurile de frunte amplasandu-se rile ce
posed surse importante de acest minereu. @xcepie fac, pe de o parte, 4aza(stanul i Fam,ia, care extrag mai puin decat le permit posi,ilitile, iar pe de alt
parte, Canada i /ustralia, care, din contra, dup do,andirea minereului de cupru se plaseaz pe locuri mult mai de frunte fa de rezervele ce le au.
YX^mnf}[[ sa[rf dncXf wX^m r[We WndZsX[m^f eh r[WYZl ^`ceWns eh dncel Xa[ans, uW[ ^nW[a{em^f nm &,!# Wn ",&# r[We.
aer[aZ mXel r[^mnan{W[Yey - C(uuicamata s ece, geYulrX kYenYX vXyYX s om[, z~b e @l C(ino 7ine s -v[ên, z~b. ece
YXlnWfm^f a`]Y[ye[ s rea[ hX]X^Z r[We - "H& rcY. mnYY.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF =>CD K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
0 90,000.0
(),000.0
. 7),000.0
+, 39,000.0
4&& 3(,000.0

25,000.0
!" # )(0,000.0

N@O;P8 =>CD K =DA>, ?;:.?@<<M
.&
Tabelul 1@. 5rimele 1> state ale lumii du); rezervele "i e*tragerea minereului de cu)ru in 1<<D "i :>>B

0ntreprinderile de rafinare i producere a cuprului pur sunt, de regul, concentrate in rile inalt dezvoltate. *>ezi ta,elul "!+.
Tabelul 1B. 5rimele D state ale lumii du); )roducerea cu)rului brut in anii 1<<D "i 1<<<, mii t.
Cu alte cuvinte, statele inalt dezvoltate practic etape de producere a cuprului mai puin poluante din punct de vedere ecologic. $n statele 'nalt
dezvoltate ale @uropei de >est producerea cuprului este orientat, 'n mare msur, la folosirea materiei prime secundare, adic a metalului uzat. $ntreprinderile
de acest tip sunt, de asemenea, mai puin duntoare mediului.
Consumul de cupru este in cretere. <a nivel glo,al se utilizeaz cu .-! milioane tone mai mult decat se produce din minereul extras. /cest neaDuns
este compensat prin retopirea deeurilor colectate foarte minuios. rincipalii consumatori sunt statele inalt dezvoltate, cu o industrie ce cere cantiti mari de
asemenea metal. /nual se comercializeaz circa .6# din producia mondial de cupru. rincipalul consumator i, respectiv, cel mai mare importator de cupru
din lume sunt 9U/, care cumpr acest produs din Canada, C(ile, Fam,ia. 0mportatori cu o mare pondere sunt, de asemenea, i rile Uniunii @uropene,
printre care se evideniaz) 3ermania, 0talia, Frana, 7. ;ritanie i ;elgia. De altfel, ;elgia import cupru ,rut ca, dup ce efectueaz procesele de rafinare i
electroliz, s exporte cupru metalic in rile vecine. 0mportatori su,staniali sunt, de asemenea, Kaponia, Coreea de 9ud i insula BaiMan.
rincipalii exportatori de cupru ,rut i minereu sunt) C(ile, /ustralia, eru, 7exic, 0ndonezia, Fam,ia, etc.
Din punct de vedere al producerii i consumului de cupru statele lumii ar putea fi grupate convenional in - grupe)
". Rri ce nu produc, dar consum cupru) recia, Singa)ore, 'rabia Saudit;, 4lveCia,Thailanda.
%. Rri ce extrag minereu, nu produc cupru, dar consum acest metal) Indonezia,Mala+sia, 5ortugalia.
.. Rri ce produc cupru, dar nu-l consum) &e)ublica ,emocratic; 0ongo, #man.
!. Rri ce extrag minereu, dar nu produc cupru) Maroc, Mongolia, 7amibia, 5a)ua $7oua uinee.
6. Rri ce n-au resurse minerale, dar produc cupru) 'ustria, %elgia, ermania, 0oreea de Sud, #man, Tai/an.
-. Rri care nu produc i nici nu consum cupru) %ots/ana, 0ongo, Maroc, Mongolia, 7amibia, 5a)ua 7oua uinee.
Resursele zincului +i %lumbului
/ceste dou metale au proprieti c(imice i geoc(imice diferite, 'ns, 'n natur
minereurile din care ele se extrag se gsesc impreun. rincipalul minereu de zinc este
-lenda sau sulfura de zinc *Fn9+, iar cel de plum, : .alena sau sulfura de plum-
*,9+. Coninutul de metal 'n aceste minereuri poate oscila intre .# i "6#. De regul,
impreun cu minereurile de zinc i plum, se intalnesc i minereurile altor metale. Din
aceast cauz ele se numesc adesea minereuri )olimetalice. /ceste metale au multiple 'ntre,uinri) plum,ul 'n
producia de ca,luri electrice i 'n industria utilaDului c(imic, iar zincul 'n industria poligrafic, 'n proteDarea oelului 'mpotriva coroziunii i 'n alte domenii.
0incul este un metal al,-al,striu ce se acoper 'n aer cu un strat de oxid incolor
care 'mpiedic avansarea oxidrii. Bemperatura de topire este de !"H,6
o
C. 0nclzit pan la "&&-"6&
o
C zincul devine foarte malea,il
i vscos, iar la %&&
o
: att de fragil, 'ncat poate fi uor mcinat 'n praf. >aporii se aprind 'n aer, formnd un fum dens de culoare al, : oxidul de zinc.
Dup importan este al treilea metal din grupa metalelor neferoase, cedand aluminiului i
cuprului. roprietatea de a forma pelicula ce nu permite oxidarea, face ca el s fie utilizat
in primul rand in lupta cu coroziunea altor metale. 7ai ,ine de Dumtate din zincul produs
in lume este c(eltuit la zincare, adic la acoperirea cu un strat su,ire anticoroziv a oelului
i fonteiT %&# este utilizat la producerea alamei, iar "6# : la pregtirea diferitor detalii.
7ult zinc se intre,uineaz in industria c(imic, electrote(nic, metalurgie etc.
."
8ezervele mondiale se estimeaz la circa %6& mil. tone *%&"%. Dup rezervele de
care dispun, pe primele locuri se situeaz /ustralia i C(ina, lor revenindu-le respectiv
cate 5& i !. mil. tone de acest metal.
$n &ustralia zcmintele de ,az sunt amplasate 'n statul xueensland
*Sancurr+,Mount Isa+, Ioua 3alie de 9ud *%rocken 9ill+ i Beritoriul de Iord *Mc. 'rthur
&iver+, cel de la %rocken 9ill fiind cel mai mare din ar. Cel mai mare zcmnt de zinc
i plum, din lume este ;ro2en =ill din /ustralia, al crui coninut de metal este de ""-
"%# plum,, "&-"-# zinc i "&&-!&& gQt. argint.
$n )tatele $nite cea mai mare exploatare &ed$,og se afl 'n /las2a de nord-vest la
"&& 2m de litoralul 7rii Ciu2cots2, ea fiind i cea mai mare din lume *6%6 mii tone
minereu anual+. /lte zcminte sunt amplasate 'n statele 7issouri *6lat &iver+, IeM
Kerse? *Sterling 9ill+, 7ontana *'naconda+.
e teritoriul anadei este important exploatarea %runs/ick lang oraul ;at(urst
din provincia Ioul ;runsMic2. 7ai sunt cunoscute extracii 'n provinciile 7anito,a *6lin
6lon+, xue,ec (7ormetal+ i IeMfoundland (%uchana+.
$n Peru se evideniaz zcmantul Sierra de 5asco, care ocup locul ! in lume dup
volumul extragerilor *"H& mii t anual+.
%ina dispune de rezerve mai insemnate 'n provinciile Nunnan i =unan.
e teritoriul @uropei exploatri importante sunt in 'rlanda central i de nord-est
*Lischin, Tara) i in )pania, mai la vest de 9evilla *Los 6railes+.
Fincul se extrage in 6& state ale lumii, lideri fiind C(ina, /ustralia, eru, Canada i
9U/.

RDA@K@I O8G8<: QD<W8 K 2000k2012LL., =G<. ?M
nXhXm[c %&&& %&&" %&&% %&&. %&&! %&&6 %&&- %&&5 %&&C %&&H %&"& %&"" %&"%
tndZwX qeYnsny a`WZ C,C! C,H. C,CH H,6% H,5! "&,"6 "&,!6 "","% "",CC "",-" "%,!H "%,5" ".,-"
anehsnW^msn aXeYeansXYYnun qeYX C,HC H,%5 H,5" H,C5 "&,"- "&,%. "&,-H "",.- "",55 "",%C "%,CC ".,"% "%,-"
nma[dc[Ye[ aXeYeansXYYnun qeYX H,&& C,H% H,.C H,C6 "&,!- "&,55 "",%6 "",%C "",65 "&,H% "%,-! "%,56 "%,.6
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF QD<W8 K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
70,000.
0
.%
'3,000.
0
.
(,000.
0
4&&
),000.
0
2,000.
0

9,000.
0
!"
#
250,000
.0

N@O;P8 QD<W8 K =DA>, ?;:.?@<<M
*>ezi ta,elul "6+.
Tabelul 1=. 5rinci)alii )roduc;tori de minereu de zinc din lume, in mii tone conCinut de metal
Plum-ul este un metal greu, malea,il i ductil, uor de laminat, cu o

conducti,ilitate termic i electric redus. /,soar,e radiaiile penetrante. @ste utilizat in
industria c(imic, in reactoarele centralelor atomoelectrice, in medicin, in industria
electrote(nic, in metalurgie la producerea diferitor aliaDe *mai ales cu cositorul+, la
fa,ricarea vopselelor, la producerea sticlei etc.
8ezervele mondiale se apreciaz ca fiind egale cu aproximativ CH mil. t, cea mai
mare parte a lor fiind amplasate pe teritoriul /ustraliei *.- mil. t+, C(inei *"! mil. t+,
8usiei, eru, 7exic etc.
0n &merica de (ord zcmintele de mare 'nsemntate se gsesc 'n )$&, la vest de
9aint <ouis 'n zona Bristate *7issouri-12la(oma-4ansas+, ,ogat 'n minereuri de zinc
aflate la mic adncime, iar la sud, zcmintele din ,azinul Fiat 8iver *7issouri de sud-
est+, cunoscute su, denumirea de OCentura de plum,L.
/a cum minereul de plum, se gsete impreun cu cel de zinc, repartizarea
geografic a lor coincide, in unele zcminte coraportul dintre aceste minereuri fiind
diferit i din ele extrgandu-se cand mai mult plum,, cand mai mult zinc.
..
roducia mondial de plum, metalic o depete de % ori pe cea de minereu, ea
fiind egal in anul %&&& cu - 6C% milioane tone. 9e explic acest fenomen prin reciclarea
unei cantiti destul de impuntoare de deeuri. rincipalii productori de plum, metalic
sunt 9tatele Unite *"!6& mii t+, C(ina *"&.! mii t+, 3ermania *.C5 mii t+, 7area ;ritanie
*..! mii t+ i Kaponia *."% mii t+. Cu alte cuvinte, aceste 6 state produc mai ,ine de
Dumtate din plum,ul produs in lume : 6.,!#.
\X]X^Z YX r[^mnan{W[Yefl ^seYqX s %&"% unW`, mZ^.mnYY V
3),000.0
',000.0
9,200.0
. 7,900.0
4&& 5,)00.0
),300.0
!" # (9,000.0
N@O;P8 :KD<Q8 K =DA>, ?;:.?@<<M
Resursele cositorului 4staniului5
ositorul este un metal al,-argintiu cu duritate mic, foarte malea,il i foarte
rezistent la oxidare. Fiind malea,il, poate fi supus uor laminrii pan la producerea
foiilor foarte su,iri, cunoscute su, numirea de staniol. 9e aliaz uor cu zincul, cuprul,
sti,iul sau plum,ul, formand aliaDe care se intre,uineaz in diferite domenii i, in primul
rand, in industria alimentar la producerea am,alaDului pentru conserve, in industria
constructoare de maini, la producerea motoarelor electrice, a utilaDului c(imic etc. 0nsui
cositorul este folosit pentru lipire i sudare in industria electronic i electrote(nic. 9e
mai utilizeaz la acoperirea anticoroziv a materialelor din oel, la producerea unor
vopsele i emailuri etc.
@ste folosit din antic(itate 'n aliaD cu cuprul la producerea ,ronzului, marcnd c(iar
Oepoca ,ronzuluiL. 3recii antici numeau acest metal OcositorosP iar romanii : OstannumP.
De aici i circulaia a dou numiri. 7inereul de ,az din care se extrage cositorul se
numete casiterit *9n1%+. 1 importan mai mic revine altui minereu, numit stanin
*Cu%Fe9n9!+. 0mpreun cu aceste minerale se intalnesc des Molframitul, moli,denitul,
,erilul i a.
Fcmintele pot fi materne sau aluvionare. Cele materne sunt amplasate in rocile de ,az i se extrag dac coninutul de staniu este de &,"-&,%#.
Cele aluvionare, care sunt cantonate in aluviunile din vile sau gurile raurilor, se exploateaz i in cazul cand conin sutimi de procent de cositor. Fcmintele
aluvionare predomin, lor revenindu-le circa 56# din rezervele mondiale cunoscute. rocentul mic de metal din minereu cere
ca el s fie inno,ilat. 0nno,ilarea tre,uie efectuat astfel incat coninutul de staniu s
aDung la !6-66#. Iumai atunci se poate topi cositor metalic.
.!
8esursele mondiale de cositor se apreciaz la circa 6& mil. tone. 7ai ,ine de
Dumtate din ele sunt amplasate in aa-zisul Obrau de cositorP, care 'ncepe in Rinutul
rimoriei din 8usia i se intinde de-a lungul /siei de @st i 9ud-@st pan 'n 0ndonezia, se
'ntinde pe o lungime de aproximativ "C&& 2m. $n acest ,rau resurse destul de mari are
C(ina, 0ndonezia, 7ala?sia i B(ailanda. rincipalele zcminte din C(ina se afl 'n
provincia Nunnan, iar din 0ndonezia : pe insulele ;ang2a, 9ing2ep, ;elitung i sudul
4alimantanului. 7ala?sia are peste 6%& campuri metalifere, cel mai mare aflandu-se pe
valea 4inta, apoi la 9e2angor, Iagri 9im,ilan i a(ang.
$n &ustralia rezerve importante se afl pe insula Basmania, atat 'n partea ei de vest
*Mount 0leveland+, cat i 'n cea de est *Irvinebank+.
$n 'merica de Sud zcminte mai nota,ile de cositor au +olivia *la #ruro, 5otosi i
0ochabamba+, +razilia * 5orto -elho+ i Peru. Fcmintele din ;olivia se deose,esc de
cele din sud-estul /siei, prin aceea c staniul se asociaz cu Molframul i cu argintul.
/ceste zcminte sunt rspndite 'ntr-o regiune aflat la !&&& m altitudine, care se 'ntinde
de la grania cu /rgentina, 'n sud, pn la nord-est de <acul Biticaca. Fcmintele se
prezint su, form de filoane, care aDung pn la "% m grosime. Cele mai importante
centre de exploatare sunt) 1ruro, otosi pentru staniu i argint i <allagua pentru staniu.
Din statele euro)ene rezerve de cositor au) Rusia, Portu.alia, /area +ritanie i
)pania, iar din cele africane : (ami-ia, R1anda, 0im-a-1e i Repu-lica &frica de
)ud.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF @G@K8 K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
,500.0
(00.0
70.0
'00.0
350.0
,'0.0
!" # ',900.0
N@O;P8 @G@K8 K =DA>, ?@<<M
À@DHK@C:?K@ D 9@?A>OG><D> @G@K8 K =DA>, ?;:.?@<<M
" 200( 2009 200 20 202
.6
!"
/
39.
(
325.
2
32'.
)
37.
'
30(.)
!"
#

333.
32(.
3'(.
)
352.
2
350.0
&
567
3.7 0. 88 88 88
!"
#/

353.
2
307.
(
35(.
2
357.
2
355.0

&
8).' 20.' 89.) 85.0 85.0
9# 25.9 '). 35.3 3.5 2).5
:
; #,
;
3.( 7.( 5. '.) 3.9
V zsnWYZ[ WXYYZ[
Tabelul 1G. 5rinci)alii )roduc;tori mondiali de staniu in 1<<e "i :>>e, mii t
Resursele metalelor preioase
Aurul este un metal greu *un litru are "- 2g+, de culoare gal,en, cu un luciu ,ine
pronunat, foarte malea,il i ductil. @ste un ,un conductor de cldur i electricitate,
avand o rezisten foarte mare la aciunea agenilor c(imici. / fost cunoscut din
antic(itate, fiind iniial folosit la confecionarea diferitor podoa,e ca mai apoi, incepand cu
secolul >00 i.e.n., s devin un ec(ivalent general prin care se exprim valoarea oricrei
mrfi, formand ,aza sistemului monetar. 9e intalnete in natur in stare nativ *pur+, mai
rar in com,inaii c(imice cu telurul i seleniul. 0mportan industrial au minereurile cu
concentraia metalului mai mare de "& gQton.
Fcminte industriale de aur se intalnesc 'n 6! ri ale lumii, dar mai ,ine de
Dumtate din rezervele mondiale *-5,5#+ 'n "HHC erau amplasate pe teritoriul 8epu,licii
/frica de 9ud, 9U/, Canadei, /ustraliei i 8usiei.
Repu-lica &frica de )ud dispune de circa 6& mine principale de aur, marea maDoritate
a crora au adancimea de la "6&& m pan la .C&& m i un coninut de metal in roc de la
"& la %& gQton. Cel mai mare zcmant se afl in districtul EitMatersrand din sudul
provinciei Bransvaal. @l are o lungime de %C& 2m i o lime de circa "!& 2m, grosimea
straturilor aurifere fiind in mediu de 5-"& m. 0n mina 6rec State eduld, care se consider
cea mai ,ogat in aur min din lume, coninutul de metal este de .& gQton. Bot in
.-
Bransvaal aur se mai do,andete in zonele localitilor !lerksdor), %loemhof, 5ietersburg,
%arberton, Malmani etc.
)tatele $nite dispun de zcminte aurifere in statele Da2ota de 9ud *9omestake+,
California *Mother Lode : zcmant de "H. 2m lungime i ",6 2m lime, exploatat in !&
mine+, /las2a *la sud de ,a/son+, Uta( *3tah 0o))er+, Colorado *ri))le 0reek+, 0da(o
i Ievada.
anada are zcminte aurifere in provinciile 1ntario *Mc Int+re, 5orcu)ine,
9ollinger+, xue,ec, Colum,ia ;ritanic i Beritoriile de Iord->est.
&ustralia dispune de zcminte de aur in statele /ustralia de >est *3aroo, %ig
%ell,!algoorlie+, xueensland, Beritoriile de Iord *Tennant 0reek+ i Ioua 3alie de 9ud.
Cele mai importante zone aurifere din Rusia sunt amplasate in 8epu,lica /utonom
0a2ut *9a(a+, pe eninsula Ciu2ots2 i in regiunile 7agadan, 0r2uts2, 4rasnoiars2, Cita.
Tabelul 1<. eografia re)artiz;rii rezervelor de minereu de aur in lume, mii tone
Din alte state ale lumii rezerve nota,ile de aur au $z-evistanul, 'ndonezia,
+razilia, %ina, Peru, w%ana, Papua (oua wuinee, 0im-a-1e i /euic.
Cei mai mari productori de aur din lume sunt statele ce dispun de rezerve mai
impuntoare de acest metal, excepie fcand eru i C(ina, resursele crora sunt ceva mai
modeste. 7ai detailat vezi ta,elul %&.
Tabelul :>. 5rinci)alii )roduc;tori mondiali de aur in anii :>>1$:>>=, tone
Bre,uie de menionat c in lume se produce mult aur secundar, adic retopit din
diferite o,iecte. 0n aceast privin, se evideniaz rile in care purtarea o,iectelor din aur
este o tradiie naional, cum ar fi) 0ndia, /ra,ia 9audit, @gipt, Burcia, 0ran, 9iria,
0ordania i a.
Tabelul :1. eografia )roducerii aurului secundar (reto)it) in 1<<G, tone
v[^mnan{W[Yef hncnmX nmaZmZ ]n s^[r` rea`. gncere hX]X^Xre hncnmX s r[^mnan{W[Yefl ndcXWXm mXe[ ^maXYZ, X bs^maXcef,
ob_, _n^êf, ece, jYWnY[hef e Y[nmnaZ[ Waùe[.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF H@G@?8 K 2012 L@CJ, ?@<< M
.5
7,'00.0
$ ),000.0
5,000.0
0 3,900.0
+, 3,000.0
2),700.0
!" # 52,000.0

À@DHK@C:?K@ D 9@?A>OG><D> H@G@?8 K =DA>, ?@<<M
" 200( 2009 200 20 202
!" / 2'07.0 25('.3 270(.) 2(35.) 2('7.7
< "# 279.0 29.( 877.0 8'57.0 8535.0
! # ').0 )72.2 79.0 ))(.5 )25.)
=<
#
83)3.0 8252.2 80(.' .3 820.0
!" # 3')9.0 '03'. '2'2.2 '05(.' 39(.3
#3>; '39.0 373.0 ')).' '53.0 '2(.0
$ 292.0 7)0.0 20).( 972.0 90(.0
#< ()9.0 7(0.0 205.0 55.0 25).0
?@A 32.0 )7.0 3(2.0 (5.0 209.0
!" #/ 3(2.0 3530.0 '070.2 '25.0 3(7.0
& 8352.0 50'. 72.0 8)).) '7.3
BCD; 29727.0 29)93.0 29770.0 3022(.0 30703.0
V WXYYZ[ Eorld 3old Council
x><; <8 H@G@?@, C@GG.jJ<Q.
.C
0n "HHC in lume se consumau %--C tone de aur, din care pe primele locuri se aflau
0ndia, 9U/, Kaponia, C(ina i insula BaiMan. @ste interesant faptul c C(ina si insula
BaiMan consumau aproape aceeai cantitate de aur. *Ba,elul %%+.
Tabelul ::. eografia consumului de aur in lume in anul 1<<G, tone
Cea mai mare parte a aurului consumat este folosit in industria de ,iDuterie *C6,C#+.
8estul este intre,uinat in industria electronic *6.-#+, emisii de monede *%,H#+,
stomatologie *%,"#+, producerea medaliilor i monedelor Du,iliare etc.
Bre,uie de menionat c rile in curs de dezvoltare consum mai mult aur decat cele
inalt dezvoltate, cea mai mare parte a lui fiind intre,uinat in producerea ,iDuteriilor
*H5#+, medaliilor i monedelor Du,iliare *",.#+.
1 parte a aurului do,andit este folosit la crearea i completarea tezaurelor ,ancare.
0n %&&" in lume aceste rezerve formau .% 6-! tone, din care 9U/ aveau C ".5 t, 3ermania
: . !-H t, Frana : . &%! t, @lveia : % .-H t, 0talia : % !6" t, 1landa : H"% t, Kaponia h
5-.,6 t, ortugalia : -&5 t, 9pania : 6%. t, 7. ;ritanie : !.5 t. 8ezervele 8usiei
constituiau .H&,6 t *locul "6+, iar al 8omaniei : "&!,H t *locul %-+.
Argintul este un metal al,, strlucitor, foarte malea,il i ductil, prin forDare pot fi
cptate foie foarte su,iri, strvezii. @ste cel mai ,un conductor de electricitate i
reflector de lumin. /re o mare sta,ilitate la aciunea apei i a aerului umed, dar
acioneaz ,ine cu (aloizii i sulful. Formeaz uor aliaDe cu alte metale.
0n natur se intalnete in minereuri complexe *polimetalice+, de regul, impreun cu
minereurile de plum,, cupru i zinc. 7ai rar poate fi gsit in stare nativ. Ca minereu de
argint servesc argintitul */g%9+, cerargiritul */gCl+ i a. 9e utilizeaz la confecionarea
.H
o,iectelor din art, ,aterea monedelor, producerea ,iDuteriilor, in industria electrote(nic,
medicin, la fa,ricarea materialelor fotografice i aparaturii de la,orator, in industria
c(imic i a.
/rgintul poate fi 'ntlnit 'n stare nativ sau 'n asociere cu diferite elemente)
cu plum,, zinc, cupru la (aranda 3)$&krntario4, Fresmillo 3/euic+, cu plum, i
zinc la 9ullivan *anadakolum-ia +ritanic+, ;ro2en =ill */ustralia+T cu cupru la
Bintic *9U/-Uta(+.
8ezervele mondiale se apreciaz la circa 6!& mii tone. Cele mai mari rezerve sunt
cantonate 'n continentul nord american peste .5# i ".# 'n cel sud american 'n zona
7unilor /nzi i Cordilieri, iar 'n @uropa circa un sfert *%-#+ Ural.
rincipalii productori din lume 'n anul %&"% au fost 7exicul, eru, C(ina,
/ustralia, 9U/ i C(ile, lor revenindu-le -&# din totalul mondial.
Peru, are exploatri 'nsemnate 'n munii /nzi la 0erro de 5asco i 1unin.
fn /euic acest metalul se extrage 'n unele mine inc din evul mediu *secolele G>0 :
G>000+. 9unt remarca,ile zcmintele din statele Facatecas, 9an <uis otosi, C(i(ua(ua,
=idalgo, 3uanaDuato, 9onora, Durango i Coa(uila.
anada extrage argintul ca un su,produs din minereurile polimetalice 'n provinciile
1ntario *!idd 0reek, Silverfields+, xue,ec *as)e 0oo)er+, IeMfoundland *%ackhaus
'sarco+ i Colum,ia ;ritanic *Sullivan+.
$n )tatele $nite argintul este do,andit ca su,produs din minereurile polimetalice.
Cea mai mare min de argint se afl la 0oeur dg'lene 'n statul 0da(o, cu coninut de metal
de la C6& pan la "6&& gQton. 7ai sunt extrageri 'n Uta( *%ingham+, Ievada *Tono)ah,
0omstock Lode+, 7ontana *'naconda+, /rizona *Morenci+, 7issouri i California.
Fcminte destul de insemnate are Rusia 'n MunCii 3ral i 'ltaiul de -est. Din
statele C90 rezerve nota,ile are #aza%stanul.
$n @uropa rezerve de argint de importan mai modest au Polonia, )uedia, )pania
i 'talia, iar in /sia : %ina, oreea de (ord i yaponia. @xtragerile C(inei sunt
localizate in regiunile de sud i sud-est, ultimii ani ele fiind exploatate foarte intensiv.
&ustralia do,andete argint in statele Ioua 3alie de 9ud *%roken 9ill+, xueensland
i Basmania.
\X]X^Z YX r[^mnan{W[Yefl ^[a[daX s %&"% unW`, mZ^.mnYY V
. 20.0
;> (5.0
0 77.0
)9.0
'3.0
').0
!" # 5'0.0
N@O;P8 :>A>OA8 K =DA>, ?@<<M
!&
Platina i metalele platinice *osmiul, iridiul, paladiul, rodiul i ruteniul+ au culoare
al,-cenuie, luciu puternic, sunt rezistente la aciunea agenilor c(imici, se topesc la
temperaturi mai inalte decat ale fierului i sunt mai dense. latina, rodiul i paladiul au
duritate puin mai mic i sunt foarte malea,ile, iar osmiul i ruteniul : sunt mai dure i
casante.
$nsui platina are culoare al,-argintie, strlucitoare, se topete la peste "5&&
o
C. @ste
malea,il, ductil, se intinde in foi su,iri i se staneaz. Conduce ,ine curentul electric i
are un coeficient mic de dilatare. 9e utilizeaz la confecionarea aparatelor i vaselor de
la,orator *capsule, creuzete, retorte+, in industria electrote(nic *contacte i sigurane
electrice, anticorozivi pentru tu,urile 8oentgen, ,o,ine pentru cuptoarele electrice+, in
pirometrie *termometre electrice cu rezisten, termoelemente+, in industria c(imic *in
calitate de catalizator la fa,ricarea acidului azotic prin oxidarea amoniacului,
de(idrogenerarea alcoolului+ . a.. /liaDele de platin sunt utilizate 'n stomatologie, la
confecionarea instrumentelor medicale i ,iDuteriilor.
/ fost descoperit in "5.6 in nisipurile aurifere din valea raului latino del into,
olum-ia. /ici conc(istadorii spanioli au o,servat un metal argintiu i greu, care semna
cu argintul, dar care se topea la temperaturi mult mai mari. / fost numit platin, ceea ce ar
putea fi tradus ca OarginelP, adic ceva asemntor cu argintul, dar de calitate mai
inferioar. De altfel, din cauz c giuvaierii spanioli OfalsificauP o,iectele din aur cu un
aliaD de aur i platin, regele a ordonat ca acest metal Ode nimicP s nu mai fie adus in ar,
iar rezervele lui s fie confiscate i aruncate in mare, ceea ce a i fost executat.
8ezervele mondiale -- mii t *%&"%+. 7etalele platinice se pot gsi in natur atat 'n
stare nativ, cat i in compui ai lor. Coninutul minim la care zcmintele pot fi exploatate
este de "-% g Qton.
latina se o,ine pe cale (idro-metalurgic din platin nativ, din minereurile
platinice i din nmolurile anodice rmase dup rafinarea electrolitic a nic(elului i
cuprului.
Repu-lica &frica de )ud are zcminte mari in zona central a provinciei
Bransvaal in complexul de zcminte %ushveld, cu exploatri in preaDma localitilor
<?nden,urg, 8usten,urg i ieters,urg.
Rusia dispune de zcminte in Uralul de Iord *,azinul raului Tura+, nordul 9i,eriei
de @st *7orilsk, cursul inferior al raului @nisei+ i peninsula 4ola *Moncegorsk+.
anada extrage cea mai mare cantitate de platin in provinciile 1ntario *Sudbur++
i 7anito,a *Thom)son+.
Cantiti 'nsemnate de platin se extrag 'n )$& *zcmintele aluvionare din
oodne/s %a+, /las2a+, olum-ia dispune de rezerve de platin 'n zcmintele aurifere
din provinciile 0hoco i Titiribi.
!"
Cantiti mai reduse de platin extrag )$& *zcmintele aluvionare din oodne/s
%a+, /las2a+, yaponia, &ustralia, +razilia, 'ndonezia, )ierra *eone, Filipine i 'ndia.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF =>?8GG@K 9G8?D<@K@I LAJ99; K 2012 L@CJ, ?@<< M
$ )3,000.0
,00.0
+, 900.0
30.0
)90.0
!" # )),000.0
N@O;P8 9G8?D<; K =DA>, WLM

/etalele rare formeaz o categorie de neferoase ce au o frecven geoc(imic
redus, care rareori formeaz zcminte proprii, fapt ce confirm exploatarea acestora din
zcminte polimetalice. /ceste metale sunt utilizate 'n ramuri industriale de vrf -
electrote(nic, construcii aerospaiale, centrale nucleare etc.
/ercurul este un metal su, form lic(id, prezent 'n cina,ru *zcmntul de
origine (idrotermal+ i rareori 'n stare nativ. /cest metal este volatil i 'mpreun cu
unele metale formeaz aliaDe numite amalgame. 7ercurul este folosit la separarea aurului
i argintului, este utilizat la fa,ricarea termometrelor i ,arometrelor. 8ezervele mondiale
sigure sunt de "6& &&& t., din care 5H# 'n @uropa, "&# 'n /sia i -# 'n /merica de Iord.
admiul este un metal al,-argintiu aflat 'n minereurile de zinc. /cesta este
folosit ca a,sor,ant de neutroni 'n reactoarele nucleare, la o,inerea unor aliaDe
rezistente la coraziune *galvanoplastie+, 'n industria c(imic.
8ezervele mondiale sunt estimate la circa 6-& mii t., repartizate preponderent 'n
C(ina, /ustralia, eru 7exic, 8usia. rincipalii productori sunt) C(ina, Coreea, Kaponia,
Canada, 7exic, ;enelux, C90,. i altele.
7898:; <8 =>:?@A@BC><DEF W8C=DE K 2012 L@CJ, ?;:.?@<< M
!%
92.0
).0
. 55.0
4&& '7.0
''.0
2).0
!" # 5)0.0
N@O;P8 W8C=DE K =DA>, ?;:.?@<<M
+erilul are o culoare al,-cenuie, i 'n com,inaie cu alte metale *'n aliaDe+
confer acestora rezisten, duritate i sta,ilitate fa de agenii fizico-c(imici. Din
rezervele mondiale !!# revin continentului /mericii de 9ud, "5#, continentului
asiatic i "-# @uropei. rincipalii productori sunt) ;razilia, /rgentina, 7ozam,ic, C90,
9U/.
/lte metale rare, cu proprieti asemntoare i care se gsesc 'n cantiti
mici sunt zirconiu, cesiu, seleniu, ,ismut, indiul, germaniu i altele.
N@O;P8 O>ADGGDE K =DA>, ?@<<M
Resursele minerale nemetalifere
9u,stanele minerale nemetalifere sunt legate de depozitele sedimentare,
constituind o parte considera,il a ,azei de materii prime utilizate prioritar 'n industria
c(imic. <a aceste resurse se atri,uie srurile, fosfaii, sulful etc.
Dintre sruri o importan deose,it prezint cele de sodiu 3sarea .em4, de
potasiu i ma.neziu.
Fcmintele de sare gem *IaC<+, sau format 'n anumite perioade geologice prin depunerea srii din 1ceanul lanetar 'n vec(i lagune, 'n condiii de climat arid i
su,siden lent.
X ]anmf{[Yee Wncunun sa[r[Ye s e^mnaee w[cns[w[^msX znc dZcX an^n. znc s
Wa[sY[r _er[ dZcX nw[Y Wnanuny, maXY^]nameans` ^nce ]anehsnWece ]nW nlaXYny ^ncfYZl
cW[y : ^ncWXm, nm^WX ]ane^lnWem ^cnsn ^ncWXm, e YXhsXYe[ emXcfY^ny rnY[mZ : ^ncWe, e s
XYucey^nr fhZ[ salar? : hXa]cXmX, ]ane^lnWem, mX{[ nm ^cnsX ^nc.
!.
De la cuvntul sare deriv i soldat *8roma antic+, moneta italian solidi, salariul :
salar?. 8ezervele mondiale de sare .em se estimeaz la peste !" &&& &&& mld. t, din care
doar " &&& &&& mld. t se afl in scoara terestr, restul fiind concentrate 'n apa oceanic.
Fcmintele mondiale de sare .ema sunt cantonate mai ales 'n emisfera nordic, 'ntre paralelele
de .&
o
-6&
o
su, forma unei fii. 9rurile se o,in din (alit . ;azine mari de sare .ema
dispune @uropa, /merica de Iord i /sia. $n @uropa se evideniaz 3ermania *;azinul
8u(r+, 7area ;ritanie *zona C(es(ire+, Frana *,azinul <orenei+, olonia *zona
Eielicz2a+, 9pania *,azinul raului @,ru+, 8usia *,azinul raului 4ama+, Ucraina *;azinul
Done i zona su,carpatic+, 8omania, 9pania, /ustria.
$n /merica de Iord cele mai mari zcminte are 9U/ i Canada *'ntre 7unii
/ppalac(i i 7arile <acuri, ;azinul 3olfului 7exic+, 'n /merica de 9ud : C(ile, iar 'n
/sia : *8usia, C(ina i 0ndia+. $n sc(im, 'n emisfera austral */frica, /merica de 9ud i
/ustralia+ zcmintele de sare gem sunt mai rare.
Unele regiuni ,ogate 'n sare gem au fost 'n antic(itate centre ale
civilizaiei)=allstatt 'n /ustria, alm?ra 'n 9iria, 0novroclaM 'n olonia. reul ridicat al
srii 'n unele ri fcea ca ta,letele de sare s fie folosite ca etalon de sc(im,.
7ulte state ale lumii extrag mineralul dat din apa maritim. /ceasta se refer, in
primul rand, la C(ina, Kaponia, 0srael, 0ordania, rile 3olfului ersic, statele riverane
7rii Caspice etc.
roducia mondial de sare gem *a. %&&5+ se estimeaz la circa %6& milioane de
tone, din care cea mai mare parte revine C(inei %%,!# *6! mln. t+ 9U/ "5,6#*!! mln. t+, ,
3ermaniei 5,%#*"5,6 mil. t+, 0ndiei -,%#*"6,6 mln.t.+, Canadei -,&#*"6 mil. t+, /ustraliei
6,&# *"% mln.t.+, 7exic .,.#, 7arii ;ritanii .,%#, Ucrainei ",!#, 8usiei ","#, Franei,
etc.
rintre statele C90 de cele mai mari rezerve de sare gem dispune 8usia - !.,.#,
;elorusia : %6 #, Ucraina : ".#, Uz,ec(istan : "&#.
#
Fig. rincipalii productori de sare gem 'n %&&5
Circa C&# din cantitatea de sare extras se utilizeaz 'n industria c(imic, restul
fiind folosit in frigote(nic - producerea g(eii *"6#+, alimentaie 'ntreinerea drumurilor
!!
i alte domenii. 9area este utilizat pentru fa,ricarea sodei, a clorului i a derivatelor
acestora.
0ndustria produselor clorosodice este ,ine reprezentat in rile puternic industrializate, mai ales in acele zone unde funcioneaz o industrie
complex i unde aceste produse se consum in cantiti mari. 0n acest plan, se evideniaz ;azinul 8u(r din 3ermania, zona 7arilor <acuri din 9U/ i
Canada, zona 3olfului 7exic din 9U/, estul Kaponiei, nordul 0taliei, /lsacia i <orena din Frana, munii Ural din 8usia, ;azinul Done din Ucraina etc.
Din cele !6,. mil. t de sod caustic, fa,ricat in lume in anul %&&., principalii
productori erau C(ina *"%,! mil. t+, 9U/ *"&,- mil. t+, Kaponia *!,.5 mil. t+, Frana *",H"
mil. t+, 0ndia, Coreea de 9ud, ;razilia, 8usia, Canada i 3ermania, acestor "& state
revenindu-le peste C& # din produsul mondial.
/proximativ acelorai state le revenea i producerea sodei calcinate) 9U/ *"&," mil.
t+, C(ina *-,& mil. t+, 3ermania *%,% mil. t+, 8usia, 0ndia, Kaponia, olonia, 7. ;ritanie,
Frana i 9pania, lor revenindu-le C5,6# din totalul mondial.
Cei mai mari exportatori de produse clorosodice sunt) 9U/, Canada, 7area
;ritanie, Frana, 0talia i 3ermania, iar cei mai de ,az importatori sunt) 7exic, ;razilia i
numeroase state din /frica.
8ezervele de sruri de potasiu sunt relativ mici 'n comparaie cu cele de sare gem
i foarte inegal rspndite. 9rurile de potasiu se o,in din diferite minerale, principalele
fiind carnalitul i silvina. 8esursele, evaluate la %6& miliarde t., fiind amplasate, mai ales,
'n zona temperat a emisferei nordice, concentrate 'n /merica de Iord *!5,5#+ i @uropa
*!5,%#+. Din aceste resurse peste !&# sunt concentrate 'n Canada si altele .6 # 'n 8usia,
;elorusia, 3ermania, 9U/ i. Bailanda.
De resurse mai importante dispun) anada : vec(ile cmpuri miniere din
statul provincia 9as2atc(eMan, precum i la 9ascaton, ;elle laine, din statele /l,erta i
7anito,a, )$& *statele Uta( i IeM 7exico la Carls,ad+, Rusia *,azinul 4amei,
9oli2ams2, ;erezni2i+, ;elarus *zona 9oligors2-9taro,in+, $craina *;azinul Done i
regiunea su,carpatic+, wermania *7unii =arz i zona 9trassf(urt+, )pania exploateaz
srurile de potasiu de la 9auria, Cardona, ;alssren?, Iavara, ;eriain *valea raului @,ru+,
'talia *9icilia+, 'n Bunisia se extrag sruri din lacurile srate de la Bripolis, 'n C(ina i a.
8ezerve importante de sruri de potasiu se gsesc 0srael, 0ordania, ;razilia, B(ailanda etc.
$n lipsa de resurse cantonate 'n su,solul propriului teritoriu unele state valorific
potasiul din apa mrii. /ici se evideniaz 0sraelul i 0ordania, care extrag srurile
respective din 7area 7oart, precum i @tiopia, care utilizeaz apele 7rii 8oii. @xtrag
pe aceeai cale srurile de potasiu 0talia, /ustralia i Kaponia.
9rurile de potasiu se folosesc pentru o,inerea 'ngrmintelor de potasiu *pentru
producerea unei tone de 'ngrminte se consum % tone de sruri de potasiu+. Cea mai mare parte a
ingrmintelor potasice sunt ingrminte simple *HH,6#+ i numai &,6# : complexe. Din cele simple predomin clorura de )otasiu *HC#+, restul revenind
sulfatului de )otasiu.
roducerea ingrmintelor potasice s-a format in @uropa de >est, care a fost lider la fa,ricarea lor pan la inceputul anilor 5& ai secolului trecut.
Urmtorii %& ani intaietatea a fost preluat de @uropa de @st, ca dup "HH& ea s treac la /merica de Iord.
roducerea srurilor de potasiu predomin 'n Canada, 8usia, ;elorusia i 3ermania crora lea
revenit 5C# din cele 66,5 mln. t. produse 'n %&&5. rintre statele care produc celelalte %%# mai
importante sunt 0srael, 0ordania, 9U/, i C(ina.
Circa H&# din ingrmintele potasice fa,ricate sunt destinate exportului, statele
enumerate anterior fiind i cei mai mari exportatori de aceast marf. 0mportatorii de ,az
sunt statele asiatice, cele din /merica de 9ud i 9U/. 7ai mult de 6%# din 'ngrmintele
de caliu sunt utilizate de 9U/, C(ina, ;razilia i 0ndia
!6

"& reansZl ceW[ans ]anehsnW^msX XceyYZl
`Wnda[Yey %&&H unWX ]n rn}Yn^me
=G< ?. #l K L@C 200V
Potas% orp 3p8<8C84 "",&"
/osaic 3_z^ j p8<8C84 "&,C"
f>G8AJ:W8GDI 3f>G8AJ:X4 C,HH
_DGXKD<D? 3U@::DE4 6,5&
eA8GW8GDI 3U@::DE4 6,66
#{) &w 3|>A=8<DE4 6,%&
}ead )ea ~orvs *td 3ZHA8DGX4 .,H6
)* 'ndustrt wroup 3pD?8I4 %,%&
&.rium 3p8<8C84 %,"&
&ra- Potas% o. 3Z@AC8<DE4 %,"&
)rurile de ma.neziu apar frecvent 'mpreun cu cele de potasiu, su, forma
carnalitului *clorura de magneziu i potasiu+ i a cainitului *sulfat de magneziu
cristalizat 'mpreun cu clorura de potasiu+. Fcminte importante sunt 'n multe ri ale lumii, dar
cele mai mari se gsesc 'n rile din /sia, ponderea crora este de !5# resurse i -.# rezerve sigure din
cele mondiale. De mari resurse dispune C(ina i Coreea ID8. $n @uropa rezerve importante are 9lovacia,
Burcia, 9pania i ;razilia din /merica. 8ecent au fost descoperite zcminte 'n /ustralia i Ioua
Feeland. Fcminte importante se gsesc 'n /ustralia, 3recia, 8usia *Ural+, 9U/
*California+, C(ina, Burcia etc. 8esurse importante are 0ordania, inclusiv zcminte de
carnalit 'n 7area 7oart, pentru producerea magneziului metalic.
/nual se do,ndesc circa %& mln.t. de magnezit, rezervele mondiale ale crora se
estimeaz la circa "& mlrd.t. $n anul %&"" sau produs 5H& mii t. de magneziu
Resursele de fosfai sunt de origine organic *guano, fosforitele+ i de origine
minerala *apatitele+ i care se gsesc 'n cantiti destul de mari 'n scoara terestr.
'uano este un fosfat natural ,ogat totodat i 'n azot. @l se formeaz din
acumularea excrementelor i oaselor de psri ce triesc 'n climatele uscate sau 'n peteri,
'n largul rmurilor ciliene i peruane /merica de 9ud *grosimea maxim %6 m. cu rezerve
la circa .& mln.t.+, nami,iene din /frica, 'n insula Iauru si Curacao din 1ceanul acific
etc.
Fos,oritele conin .&# de su,stan util i reprezint nite compui ai fosforului ce
s-au acumulat 'n trecutul geologic pe fundul fostelor mri i oceane din resturile de
su,stane organice. 9unt prezente 'n numeroase regiuni ale planetei i se intalnesc 'n peste
.& ri. rincipala zon, unde se afl circa -5,H# din toate rezervele mondiale de fosforite
rmane a fi /frica de Iord, aici evideniindu-se 7arocul, /lgeria, Bunisia i @giptul.
Destul de mari sunt, de asemenea, rezervele din 1rientul /propiat i 7iDlociu *0srael,
0ordania, 9iria, /ra,ia 9audit, 0ra2+. Din alte state pot fi numite 9U/ *peninsula Florida+,
4aza(stanul, 0ndia, 7exicul, ;razilia, /ustralia i a.
!-
A%atitele reprezint o materie prim mai perfect, ele coninand !&# de su,stane
utile. Cu regret, au o rspandire ceva mai modest ca fosforitele, principalele rezerve fiind
concentrate, mai ales, 'n 8usia *munii =i,ini de pe eninsula Cola+, sudul C(inei, nordul
>ietnamului, 9tatele Unite, /lgeria, 7aroc i Bunisia. /patita se folosete la o,inerea
fosforului i a 'ngrmintelor fosfatice, a c(i,riturilor, etc. Cele mai mari rezerve sunt situate in
/sia, /merica de Iord, /frica i /ustralia.
8ezervele mondiale de fosfai sunt evaluate la 5" miliarde tone. Cele de apatite fiind mai modeste
ca fosforitele, 'ns pentru producerea fosfailor zcmintelor de apatite le revine rolul principal.
8ezervele mondiale sunt concentrate 'n proporie de -C# 'n /frica, 9.U./., 8usia,
C(ina i Burcia. De cele mai mari rezerve dispune 7aroc "C&& mln t, Caza(stan 5C!
mln.t., 9a(ara de >est %H! mln. t.,9U/ -%!- mln.t., @gipt -%%6 mln. t., 8usia %""mln. t.
rincipalii productori mondiali de fosfai sunt 9U/ !!,- mln.t., C(ina %H,! mln.t.,
7aroc %&,H mln.t., apoi 8usia, Bunis, 0ordania, 0srael, 4aza(stan *'n sum cu %&,- mln.t.+.
rincipalii @xportatori de fosfai sunt 7aroc, 8usia, C(ina, 0ordania. 0mportatorii
principali fiind Rrile U@, 0ndia, 7exic, Coreea de 9ud etc.
$n "HHH au fost do,ndite peste ".C mil. t de fosfai, principalii productori fiind
9U/ *!!,&#+, 7aroc *%!,&#+, C(ina *"H,6#+ , 8usia i Bunisia. $ngrmintele fosfatice
se produc 'n peste 5& ri ale lumii, atat 'n statele care dispun de materie prim, cat i 'n
cele care aceasta materie o import. 7aDoritatea 'ntreprinderilor sunt concentrate 'n zonele
agricole. Dac 'n trecut liderul producerii acestor 'ngrminte era @uropa de >est, 'n
prezent acest rol 'l are /sia. /merica de Iord continu s se menin sta,il pe locul doi.
e parcursul perioadei de dup "H6& au avut loc modificri structurale in tipul de ingrminte produse. Dac in trecut se producea preponderent
superfosfat simplu sau du,lu, apoi in prezent --,5# din ingrmintele fosfatice se produc su, form de ingrminte complexe in com,inaie cu ingrminte
azotoase i potasice.
<a sfaritul secolului %& 'n lume au fost produse circa .6,& mil. tone de 'ngrminte
fosfatice *in ec(ivalent de an(idrid fosforic+, ele fiind fa,ricate mai ales in 9U/
*.&,C#+, C(ina *"C,.#+, 0ndia *C,C#+, 8usia *6,"#+, ;razilia *..C#+, 7aroc *%,6#+,
Bunisia *%,&#+, Frana *%,&#+, 0ndonezia, 8epu,lica Coreea etc.
Circa .-,5# din ingrmintele fosforice produse se export, exportatorii principali
fiind 9U/, 8usia, 7aroc, Bunisia. 0mportatorii de ,az sunt statele asiatice, cele din
@uropa de >est i din /merica de 9ud. 7arocul rmne primul exportator mondial, zcmintele de fosfai au vrst eocen i se
gsesc 'n partea central vestic a riiT aici s-a constituit cunoscutul Olatou de fosfaiL, situat 'ntre Casa,lanca i /gadir.
aralel cu 'ngrmintele fosfatice, i mai solicitate 'n agricultura contemporan
sunt cele azotoase, crora le revin mai ,ine de Dumtate din cantitatea total de
ingrminte c(imice fa,ricate 'n lume. 9e o,in ele fie din azotai naturali, fie din gazul
metan sau produsele de prelucrare a petrolului i de cocsificare a cr,unelui.
/zotai naturali 'n scoara terestr sunt puini, cel mai important fiind sal%etrul de
C&ile, rezervele principale ale acestui mineral fiind situate 'n aceast tar. Dei do,andirea
salpetrului a crescut simitor *peste &,5 mii t. anual+, cea mai mare parte a ingrmintelor se produc din gaz metan i
produsele de prelucrare a petrolului. De altfel, HQ"& din ingrmintele azotoase, produse in prezent, sunt fa,ricate din gaze naturale. 9-a redus simitor
producerea lor din su,stanele ce rezult in procesul de cocsificare a cr,unelui.
0n prezent in lume se produc circa H& mil. tone de ingrminte azotoase, din care cele mai principalele sunt) ureea *car,amidul+ ce conine !-#
azot, azotatul de amoniu : cu .!# azot, azotatul de calciu i sulfatul de amoniu cu un coninut respectiv mai mic.
$ntaietatea 'i revine /siei cu !6,!# din producia mondial. @uropa de >est s-a
plasat pe locul patru dup /merica de Iord *%.,C#+ i @uropa de @st *".,C#+.
Dei ingrmintele azotoase se o,in 'n peste C& ri ale lumii, cei mai mari
productori sunt C(ina *%",% #+, 9U/ *"5,6#+, 0ndia *"&,&#+, 8usia *-,"#+, Canada
*!,5#+, 0ndonezia *.,"#+, Ucraina *%,6#+, 1landa *%,%#+, a2istan *",H#+ i Frana
*",H#+.
!5
Circa .&# din ingrmintele azotoase se export. rincipalii exportatori de acest
tip de ingrminte sunt rile /mericii de Iord, statele @uropei de @st i statele C90.
Cei mai mari importatori de 'ngrminte azotoase sunt C(ina, 0ndia, 0ndonezia,
Burcia, ;anglades(, a2istan, ;razilia i 7exic.
Sul,ul este cantonat 'n straturile scoarei terestre su, form de zcminte legate de
rocile sedimentare sau 'n ariile vulcanice active, fie c aflndu-se 'n componena petrolului
i gazelor naturale. Din totalul rezervelor mondiale aproape .-# *.6,5#+ se gsesc 'n
@uropa, %-,-# 'n /merica de Iord i :@,<A 'n /sia.
Cele mai importante zcminte de natur sedimentar se afl 'n sudul oloniei
*7ac(oM+, nordul 0ra2ului *7is(ra+, nordul 0ndiei *regiunea <ada2(+, C(ina *regiunea
lacului Cucunor i provincia Nunnan+, 9U/ *'n golful 7exic+ etc. Cat privete zcmintele
de natur vulcanic, apoi ele sunt concentrate 'n primul rnd de-a lungul Cercului de Foc
al acificului *Kaponia, Ioua Feeland, C(ile+ i mai apoi 'n alte regiuni cum ar fi 9icilia
*0talia+, 0ndia, 7exic, 8omnia, etc.
7ari rezerve de sulf sunt amplasate 'n zonele gazo-petroliere din regiunea 3olfului
ersic, regiunea 3olfului 7exic, zona Ural->olga, provincia /l,erta din Canada etc, care
se o,ine 'n procesul de curare a petrolului i gazelor naturale 'nainte de a fi utilizate.
$n "HHH rezervele mondiale de sulf se apreciau la " !&& mil. t, 6!# din ele revenind
la - state ale lumii) Canada *"-& mil. t+, 9U/ *"!& mil. t+, olonia *".& mil. t+, 0ra2 *".&
mil. t+, C(ina *"&& mil. t+ i /ra,ia 9audit *"&& mil. t+.
9ulful se 'ntre,uineaz 'n calitate de materie prim la fa,ricarea acidului sulfuric.
Din compuii metalici la cptarea acidului sulfuric se 'ntre,uineaz i %irita. Cele
mai mari zcminte de acest mineral se afl 'n 4aza(stan, C(ina *provinciile 9ic(uan i
9(anxi+, 9pania, 0talia, ortugalia, Cipru etc. $n anul %&"" 'n lume s-au produs circa -H
milioane tone de sulf, principalii productori fiind C(ina ".,H #, 9U/ *"%,C#+, Canada
*"&,.#+, 8usia *"&,.#+, i Kaponia *6#+. Rrilor 1rientului /propiat le revine o pondere
de "%,C # din cantitatea mondial. 0n ultimul timp mult sulf se produce 'n procesul de curare a petrolului i gazelor naturale,
acest procedeu fiind mai renta,il i mai pur din punct de vedere ecologic. 9U/ i Kaponia produc mult sulf din petrol, iar Canada, Frana i 8usia : din gaze
naturale.
roducerea acidului sulfuric necesit o mare cantitate de materie prima, ap, energie electric i termic. /stfel, la producerea unei tone de acid este
nevoie de ",6-%,& tone de pirit, .&-!6 tone de ap i mult energie electric i termic. Bransportarea produciei gata este foarte periculoas. Din aceste
considerente, intreprinderile su,ramurii date sunt amplasate, 'n primul rand, 'n regiunile de consum, adic 'n regiunile de producere a 'ngrmintelor
fosfatice, 'n centrele metalurgiei neferoaselor i petroc(imice.
$n ceea ce privete cantitatea de acid sulfuric produs, apoi anual se fa,ric "!&-"6& mii tone. Cei mai mari productori sunt statele 'nalt dezvoltate,
care au o industrie c(imic puternic i care dispun de rezerve de sulf i pirit. rintre cei mai mari productori se afl 9U/ *%-#+, 8usia *%&#+, C(ina
*5,.#+, Kaponia *-,-#+ i 3ermania *.,.#+. <a ele se mai adaug 0talia, Canada, olonia, 9pania, Bunisia, ;elgia, 7area ;ritanie i 8omania.
/cidul sulfuric este folosit la producerea 'ngrmintelor c(imice, fi,relor artificiale, coloranilor,
su,stanelor explozi,ile etc. 9e utilizeaz, de asemenea, la rafinarea petrolului i 'n metalurgia
neferoaselor.
Resursele materialelor de construcii
/ceast categorie de resurse naturale se gsesc 'n mari cantiti 'n litosfer, avnd
origine eruptiv *magmatic+, metamorfic sau sedimentar, iar exploatarea lor depinde de
!C
calitatea resursei, dar i de prezena cilor de comunicaii sau a sursei de energie necesar
industrializrii.
Rocile ma.matice sunt reprezentate prin granite, ,azalte, dia,aze, granodiorite,
diorite, sienite, andezite, etc. i sunt utilizate, 'n special, pentru construcii de
drumuri i ci ferate, dar i la unele construcii monumentale.
wranitul este o roc magmatic *eruptiv+, destul de rspndit 'n natur, lui
revenindu-i 6-"&# din rocile scoarei terestre. Cele mai mari zcminte de granit sunt
amplasate 'n regiunile de cmpie sau podi i sunt legate de scuturile vec(ilor platforme
precam,riene, dei sunt prezente i 'n regiunile muntoase. 8ezerve foarte mari sunt pe
5eninsula Scandinav;, 'n !arelia, 'merica de 7ord *zona 7arilor <acuri i ,azinul
fluviului 9fantul <aureniu+, Siberia 0entral;, 0hina, %razilia, Marea %ritanie, S)ania
etc. /u faim mondial graniturile roii suedeze *graniturile -ibro), cele din sudul
Finlandei (&a)akivi i -ii)uri), graniturile egiptene *de lang 'ssuan) i italiene *de lng
Montorfano, /lpi+. e lang faptul c se poate lustrui frumos, el poate fi prelucrat cu dalta, o,inandu-se piese ornamentale i sculpturi. @ste dur
i rezistent la aciunea factorilor externi. Botodat el practic nu a,soar,e apa. De aceea, granitul este utilizat la construirea
fundaiilor cldirilor monumentale i la fuirea lor. 9e folosete, de asemenea, la
confecionarea monumentelor. 1 serie de monumente ar(itecturale vec(i, care s-au pstrat intacte pan acum, au fost construite din
granit. @ste utilizat i la construirea drumurilor, terasamentelor i c(eiurilor.
6azaltul fiind o roc magmatic efuziv, este rspandit 'n regiunile unde 'n trecutul geologic au avut loc procese vulcanice de mare
intensitate. Cele mai mari zcminte sunt localizate 'n 5odi"ul ,eccan din 0ndia, unde se extind peste .&&
mii 2m
%
. 8ezerve ceva mai modeste exist, de asemenea, 'n Frana Masivul 0entral 6rancez,
ScoCia, Irlanda de 7ord, Transcaucazia, "i hn unele zone din 4*tremul #rient al &usiei. 9e
utilizeaz la pavarea strzilor i pentru producerea pietrei sparte *griblurii+. 9e folosete i ca materie prim 'n
industria de turnare a petrei. @l se topete 'n cuptoare electrice la temperaturi 'nalte i apoi se toarn 'n forme speciale, producandu-se
diferite o,iecte din piatr, in primul rand plci pentru acoperirea pereilor cldirilor, izolatoare, fa,ricarea unor tu,uri rezistente*nefiind afectate de acizi+ etc.
7iabazul, care are o rezisten la apsare mai mare c(iar decat a granitului, se folosete la producerea pavelelor cu,ice de cea mai ,un
calitate. Cele mai renumite zcminte de aceast roc se afl 'n regiunea lacului #nega din 4arelia *8usia+ i
lang oraul !rivoi &og din Ucraina.
5uful vulcanic sau travertinul este o roc vulcanic poroas de culoare sur, roz, cenuie etc. 9e 'ntlnete 'n zonele
vulcanismului activ contemporan, el de fapt reprezentnd cenua vulcanic cimentat. Cele mai mari
zcminte de tuf vulcanic are Italia. @le sunt amplasate 'n 7unii /penini i 'n zonele
prealpine unde se evideniaz cele de la Tivoli, care au servit la construciile monumentale
ale 8omei /ntice. 7ai au rezerve importante Frana *7asivul Central, provincia
C(ampagne+, 9U/ *'n 7unii 9tncoi+, S%ania" Ce&ia 44arlov?->ar?+" Slovacia"
Romania" Armenia etc. Cea mai mare productoare i exportatoare de tuf este 0talia, dup care urmeaz Frana, 9pania i 8omania.
Bravertinul este utilizat la operaiuni de placare i ornamentare a cldirilor.
/lte categorii de roci eruptive folosite 'n construcii sunt la,radoritul i porfirul
rou. *a-radoritul de culoare verde, cenuie, neagr sau violet care se gsesc 'n Federaia
8us *regiunea 9an2t-eters,urg+, 'n Ucraina Central, 9uedia, Finlanda etc. Porfirul
rou e.iptean este, de asemenea, utilizat ca piatr de fuire i la realizarea unor piese
ar(itecturale. @ste rspandit mai ales 'n /frica de Iord.
$n unele construcii se folosete sienitul" gabroul i granodioritul" utilizate la
producerea pavelelor sau gri,lurii. Fiind roci magmatice, ele sunt rspandite 'n zonele
munilor tineri i 'n regiunile cu un vulcanism activ 'n trecutul geologic al mantului.
!H
wa-roul este solicitat la placarea interioar i exterioar sau la construcia de
monumente. /re culoare verde-inc(is sau neagr. 9e intalnete 'n regiunile munilor
vec(i i in zonele scuturilor platformelor precam,riene.
7intre rocile metamor,ice, o importan deose,it o are marmura$
/armura este o roc metamorfic de diferite culori i nuane ce reprezint un
calcar recristalizat. @ste utilizat la decoraia interioar i, mai rar, exterioar a diferitor
cldiri. @a se taie 'n plci sau 'n ,locuri. lcile merg la acoperirea pereilor *fuire+, iar ,locurile : la construirea ,alustradelor, scrilor, colonadelor i
a. Bot din ,locuri se realizeaz diferite opere de art cum ar fi statui, monumente etc.
Fcmintele de marmur sunt localizate 'n regiunile muntoase. Cele mai mari i cele
mai de calitate depozite de marmur din lume se afl 'n 2uropa. /ici se remarc) 0talia,
3recia, 9pania, ortugalia, Frana i 9uedia.
#talia se impune pe plan mondial atat prin marmura calitativ de sculptur, cat i prin cea destinat ornamentaiilor. 9unt localizate zcmintele
italiene 'n dou zone mari)
- 7unii /penini i zonele lor premontaneT - 7unii /lpi.
$n zona 7unilor /penini se evideniaz marmura pentru sculptur din /peninii Iordici, cunoscut su, numele de
marmur; de 0arrara, de la localitatea de lang care se do,andete. /re culoare al,, al,struie, al,-gl,uie i
translucid. @ste utilizat 'nc din timpurile romane. 0n zona /peninilor Iordici este vestit, de asemenea, i marmura colorat de
lang oraul La S)ezia, marmura verde i roiatic de lang Levanto, precum i marmura
neagr cu vine gl,ui-surii din impreDurimile localitii 5ortovenere *marmura de porto+.
$n /peninii Centrali, provincia Boscana, se afl mari exploatri lang localitatea Siena, situat mai la sud de Florena i cele de
marmur verde de lang 5rato *mai la nord-vest de Florena+.
$n 7unii /lpi *su,zona nord-vestic+ exploatri de marmur al, sau al,-al,struie pentru sculptur sunt in -al dg#ssole, de
marmur neagr : lang La -arenna i de marmur verde i roie : lang 0esena. Cat privete
su,zona sud-estic, apoi aici se evideniaz -erona cu marmura ei roiatic.
0talia este cea mai mare productoare i exportatoare de marmur din lume, ea
extrgand anual circa ",H mil. t de ,locuri, din care !6& mii tone sunt puse in vanzare pe
piaa mondial.
'recia este vestit 'n intreaga lume prin calitatea marmurei de sculptur.
@xploatrile principale se fac in zonele montane din apropierea /tenei i in unele insule
din /r(ipelagul Ci2adelor *aros i 92?ros+. 7armura de lang /tena i de pe insula aros
este translucid i de culoare al, ori al,struie. 7armura de 92?ros este roie cu
vinioare al,e. 3recia produce i export, de asemenea, mult marmur, dar mult mai
modest ca 0talia.
S%ania dispune de exploatri de marmur pentru ornamentri 'n impreDurimile
oraelor -itoria i iaragosa din nord-estul rii i 'n provinciile 'ndaluzia, -alencia i
Murcia din partea de sud-est. 7armura pentru sculptur se do,andete 'n munii Sierra de
%ucares care reprezint o continuare a munilor 9ierra Ievada.
!ortugalia are rezerve de marmur pentru ornamentare 'n provincia 'lente(o din
partea de sud-est a rii.
Frana do,andete marmur decorativ in 5irineii 0entrali, in Masivul 0entral,
precum i in munii 1ura i -osgi.
Suedia extrage marmur verde, neagr i maro din zcmintele localizate in partea
de sud-est a rii i pe insula otland.
Din statele C90 rezerve mai importante are Rusia *MunCii 3ral, !arelia+ i 8craina
*5eninsula 0rimeea+.
6&
$n &merica de (ord cele mai mari exploatri sunt amplasate 'n MunCii '))alachi i
MunCii Stanco"i *statul Colorado+ de pe teritoriul S8A. /ici se do,andete marmur
similar cu cea italian i greceasc. Canada extrage marmur neagr cu dungi al,e sau
gri i marmur ,leu 'n zona fluviului Sfantul LaurenCiu, iar Mexicul ? marmura gal,en in
apropierea capitalei.
$n &merica de )ud zcminte ce se exploateaz sunt 'n 6razilia i Argentina" iar 'n
&merica entral : 'n Cuba$
e teritoriul &siei cele mai mari rezerve le are C&ina" evideniindu-se cele din
provincia Shandong. #ndia dispune de marmur al, 'n zona oraului ,elhi i 'n statul
'ssam. Din alte ri pot fi amintite 9a%onia i 0urcia, unde aceast roc se do,andete in
cantiti mai insemnate.
Din rile africane tre,uie amintite Algeria" Marocul i *gi%tul care dispun de
exploatri de marmur de diferite nuane.
+reciile marmoreene *marmure ,recifere+ au aspectul asemntor cu cel al
marmurei i din aceast cauz adesea o 'nlocuiesc, mai ales la efectuarea decoraiilor
interioare i exterioare. 9pre deose,ire de marmur pe fondul rocii apar numeroase pete de
alt culoare, care sunt nu altceva decat resturi de calcare mai vec(i intr-o mas calcaroas
mai recent cristalizat. 9unt foarte cutate pe piaa mondial ,reciile italiene do,andite
lang Siena, cele din !ortugalia i 'recia$ $n S%ania ele se extrag 'n MunCii 5irinei, iar 'n
Frana ? 'n Masivul 0entral i 5irinei.
Rocile sedimentare sunt reprezentate prin diverse varieti de calcar, gresii, marne,
argile, nisipuri, etc. /cestea sunt intens exploatate 'n vederea unor multiple 'ntre,uinri.
/stfel, calcarele i marnele sunt folosite 'n industria lianilor i se gsesc 'n cantiti mari
'n toate continentele. $n 2uropa rezerve importante de calcar i marne pentru ciment sunt
amplasate 'n sistemul muntos alpino-carpatic i 'n Cmpia @uropei de @st. $n &merica de
(ord se evideniaz zona 7arilor <acuri i 7unii /ppalac(i, iar 'n &sia : odiul
9i,eriei Centrale, C(ina de @st i cea de 9ud-@st, eninsula 0ndoc(ina i 0nsulele
Kaponeze. e teritoriul &fricii materie prim pentru ciment se gsete 'n 7unii /tlas i
odiul @tiopiei. Din cele 2:33 mil$ t de ciment fa,ricate 'n anul 233:, cei mai mari productori erau) C(ina *!!#+, 0ndia *-,%#+, 9U/ *!,&#+,
Kaponia *%,C#+, 8usia *%,%#+, Coreea de 9ud *%,%+ i 9pania *%,&#+, adic rile mari ale lumii la care se adaug unele state de dimensiuni medii, dar cu o
economie destul de dezvoltat. $ntreprinderile de producere a varului sunt localizate 'n regiunile unde exist materie prim su, form de calcar curat fr
impuriti, precum i pia de desfacere.alcarul coc%ilifer sau lumaelul de culoare al, i cu densitate mare se taie 'n plci, care
se utilizeaz ca material pentru fuire, la pavarea trotuarelor i construirea c(eiurilor i taluzelor. /ceste calcare sunt rspandite 'n multe
regiuni de campie, care 'n trecutul geologic au fost supuse transgresiilor marine. 9unt
prezente ele i 'n partea central i de nord-est a 8epu,licii 7oldova.
wresiile o,inuite de culoare sur sau cenuie se utilizeaz ca material de fuire a
cldirilor monumentale. De regul, cu plci din gresie, care au o suprafa cu multe asperiti, se acoper pe din afar pereii de la parter ai
unor cldiri monumentale. Cu astfel de plci au fost acoperii pereii primului nivel al multor edificii de pe ,ulevardul Jtefan cel 7are din C(iinu. 9e
utilizeaz i la confecionarea monumentelor. 9unt rspandite 'n zonele de platform cu o panz sedimentar ,ine dezvoltat. $n 8. 7oldova sunt ,ine
cunoscute gresiile de Cosui, ce se do,andesc lang localitatea cu acelai nume din raionul 9oroca.
wresiile roii sunt utilizate 'n construciile monumentale din 0ndia, 7area ;ritanie
i alte ri. Fcmintele din 0ndia sunt cele mai mari din lume. 9e mai intalnesc in 7area
;ritanie, ;elarus, Ucraina etc.
Argila comun se 'ntlnete preponderent 'n regiunile de cmpie i podi, unde
predomin rocile sedimentare. 9e folosete la fa,ricarea crmizii, teracotei, iglei roii,
c(eramzitei .a. $ntre marile productoare de crmid o,inuit se remarc 8usia, Coreea
de Iord, 9U/, 3ermania, 7. ;ritanie i 0talia.
6"
Argilele re,ractare" cu coninut redus de cuar i (idroxizi de fier sunt folosite ca
materiale de construcie rezistente la temperaturi 'nalte. /ceste resurse sunt exploatate pe
scar larg 'n 9U/, C90, 3ermania *9axonia 9uperioar, ;avaria+, olonia *9ilezia+,
Frana etc. Din argile refractare se produce crmid refractar. Fa,ricile ce o
confecioneaz sunt amplasate 'n centrele siderurgice sau 'n apropierea lor, adic in zona
de consum.
8ezervele mondiale de caolin *cunoscut su, numirea de argilele fine ?o varietate
al,+ sunt apreciate la circa "!-"- mlrd. t., maDorndu-se anual cu &,%# pe ,aza noilor
zcminte descoperite. De rezerve nota,ile de caolin dispune 9U/-*.,6 mlrd t.+ *sudul
7unilor /ppalac(i i 7unilor 9tancoi+, 7area ;ritanie *",C+ *peninsula CornMall i
comitatul Devon+, Ce(ia *",C+ *zona oraului 4arlov?->ar?+, ;razilia *",!+, C(ina *",%+
*provinciile /n(ui, Kiangsu+, Ucraina *",&+, Frana *7asivul Central+, 3ermania *7eissen+,
8usia *7unii Ural+, olonia *9ilezia+, 8omnia *7unii =arg(ita+. Din caolin se o,ine
porelan din care se fa,ric o,iecte de uz casnic i o,iecte de art. 7eteugul fa,ricrii porelanului a aprut in C(ina de unde a trecut mai apoi in
Kaponia. $n @uropa el a ptruns prin secolul G>000. Ji in prezent 'ntietatea 'n producerea o,iectelor de uz casnic i artistic aparine estului
/siei, unde se evideniaz Kaponia, C(ina, Coreea de 9ud, Coreea de Iord. 9upremaia aparine totui
porelanului Daponez. $n @uropa se remarc Frana : cu porelanurile de 9evres i <imoges,
3ermania : cu porelanurile de la 8osent(al i 7eissen, Ce(ia : cu porelanurile de la
4arlov?->ar? i 7area ;ritanie : cu porelanurile de la 9to2e-on-Brent. 9unt apreciate, de
asemenea, o,iectele din porelan fa,ricate 'n 0talia *Boscana+, /ustria *>iena+, ;elgia
*Iamur+ i 1landa *Delft+.
Din argile mai ,ine se produc plci ceramice, plci de faian, plci de gresie, care servesc ca material de finisaD. Cei mai mari productori de aceste
articole sunt) 9U/, 3ermania, Frana, ortugalia, 7area ;ritanie i ;elgia. Bot din acest tip de argile se produc o,iectele te(nico-sanitare, mai calitative fiind
cele fa,ricate 'n 0talia, Frana, Kaponia, 3ermania i 1landa.
$n ceea ce privete rocile ,riabile *necimentate+, cum ar fi) nisipurile, pietriurile,
gro(otiurile, prundiurile etc., apoi ele se exploateaz 'n al,iile i terasele rurilor sau la
poalele stncilor *gro(otiurile+. Iisipurile cuaroase 'mpreun cu soda caustic, calcarele
cu puritate mare, feldspaii i ,oraii servesc 'n calitate de materie prim pentru producerea
sticlei. /ceste roci sunt relativ larg rspndite 'n natur i se gsete 'n mari cantiti 'n
nordul Franei, sud-estul ;elgiei, 'n ,azinul 8u(r, 'n regiunea 7oscovei, 'n nord-estul
9U/, 'n sud-estul insulei =ons(u *Kaponia+. <a prepararea sticlei optice i a celei de cristal
se utilizeaz nisipul cuaros foarte curat ce conine HH,C# siliciu. /cest tip de nisip se 'ntlnete foarte rar.
entru fa,ricarea sticlei sonore de cristal se iau trei pri de nisip cuaros superfin, dou pri de oxid de plum,, o parte de potasiu i o anumit
cantitate de sprtur de cristal pentru a facilita fuziunea. 1xidul de plum, face ca o,iectele din acest aliaD s ai, o transparen foarte clar i un sunet
specific.
+oraii se folosesc la producerea sticlei s)eciale ce suport variaii mari de
temperatur i care este intre,uinat la fa,ricarea lmpilor, vaselor de la,orator, vaselor
de gtit, vatei de sticl etc. Cele mai mari posi,iliti de producere a ,orailor i respectiv a
sticlei rezistente la variaii de temperatur au 9U/, 0ndia, Burcia i 0talia.
Sticl; artistic; si o,iecte din sticl fin fa,ric 0talia *7urano din apropierea >eneiei, 7ilano, @mpoli+ i 9uedia *4ron,org+.
Sticl; o)tic; de calitate superioar produce 3ermania. /ici se evideniaz oraele Kena, ;erlin i Dresden.

6%
#%sosul este un liant o,inut prin des(idratarea g(ipsului natural. @xist mai multe tipuri de ipsos) de construcCie, de modelare, de inalt; rezistenC;, medical
etc. Cel mai important este i)sosul de construcCie, care se utilizeaz la producerea amestecurilor pentru tencuit. 0ntreprinderile de producere a acestui liant i
amestecurilor pe ,azele lui se construiesc in zonele unde sunt zcminte de materie prim i unde exist o ,un pia de desfacere. $n 8epu,lica 7oldova
amestecuri pentru tencuit pe ,az de ipsos se produc la intreprinderea moldo-german O4naufP din ;li, care lucreaz pe ,aza zcmintelor de g(ips natural
de lang satul Criva raionul ;riceni.
$n litosfer exist unele resurse care nu pot fi 'ncadrate 'n nici una din
categoriile de resurse de materii prime analizate, datorit utilizrii lor 'n multe
sectoare de activitate. Dintre aceste resurse, o importan deose,it prezint)
8ezervele de -aritin *sulfat de ,ariu+ sunt cercetate 'n circa -" de state ale lumii,
'ns maDoritatea lor *-&#+ sunt concentrate 'n 4aza(stan, 0ndia i C(ina. De asemenea se
exploateaz 'n 9U/, 3ermania, 7exic, 'n Do,rogea de Iord i 'n Carpaii
1rientali etc. rincipalii productori mondiali fiind C(ina cu 6",.# din producia
mondial, 0ndia *".,!#+, 9U/ *-,.#+, 7aroc *6,"#+, restul statelor nu depesc .#.
rincipalul consumator mondial de ,arite este 9U/ circa !6# din consumul mondial. De asemenea o mare parte este consumat de statele ce extrag petrolul
din 7area Iordului *Iorvegia, 1landa+, precum i 3ermania, Kaponia, Frana i 0talia. rincipalul exportator mondial de ,aritin este C(ina cu peste 5&# din
materia exportat. 6aritina se folosete 'n industria (rtiei, 'n fluidele de sond.
8ezervele de azbest fr statele C90 sunt evaluate la circa %6& mil. t. cu o
producie anual de circa % mil. t., fiind do,ndit 'n circa %& de ri, printre care cei mai
mari productori fiind 8usia, C(ina, ;razilia, 4aza(stan, Fim,a,Me. rintre principalii
importatori de az,est se numr 0ndia, Kaponia, 9U/, 3ermania, Frana, Coreea de 9ud,
B(ailanda. /z,estul este folosit pentru fa,ricarea materialelor termoizolante, 'n
industria textil, a (rtiei, la producerea az,ocimentului.
8ezervele mondiale de .rafit sunt apreciate la circa "6&& mln. t., cantonate
'n mari cantiti 'n C(ina *%6& mln. t.+, 0ndia *"C& mln. t.+, Coreea de 9ud *CH mln. t.+,
8usia *CC,% mln. t.+, 7exic *6& mln. t.+, Canada *6" mln.t.+, Coreea de Iord *!& mln.t.+,
/ustria etc. i este folosit 'n metalurgie, 'n industria atomo-electric. roducia anual
mondial constituie circa -%& mii t. rincipalii productori fiind C(ina *.6& mii t.+, 0ndia
*H& mii t.+, Coreea de 9ud *56 mii t.+, 7exic *!6 mii t.+. rincipalul exportator mondial de
grafit este C(ina cu circa H&#.
mica alb sau muscovitul se exploateaz 'n deose,i 'n 9U/ *7unii /ppalac(i+ i
Canada ce produc "6& mii t. din producia mondial de %&& mii t. Din alte state
productoare se evideniaz C(ina, Coreea de 9ud, BaiMan, Frana, 9pania, 'n C90
*7unii 9aian+, 'n 0ndia etc. 7uscovitul este utilizat 'n electrote(nic ca
izolant, 'n metalurgie etc.
5alcul se do,ndete 'n peste !& de state. 8ezervele mondiale sunt apreciate la " mlrd. t.
De cele mai mari rezerve sigure de talc dispun C(ina cu %!,C# din rezervele mondiale, Kaponia *"6,%#+,
8usia *"!#+, 9U/ ".,6#+, Canada *C#+, 3a,on *-#+, Frana, 0ndia, ;razilia, 0talia. roducia mondial
anual de calc este de C-H mln t. rincipalii productori fiind C(ina *%,- mln. t.+, Kaponia *",.+, 9U/ *","+,
Coreea de 9ud ,5C+, ;razilia, 0ndia, Finlanda. Balcul se folosete 'n producerea acoperiurilor moi *'n
8usia C6#+, producerea ceramicii, vopselelor, lacurilor, (rtiei 'n 9U/ : -6#, 'n Finlandai C(ina -6C-
C&# pentru producerea (rtiei.
diamantele sunt folosite nu numai ca pietre preioase 'n confecionarea
,iDuteriilor, dar i 'n industria modern. 8ezervele mondiale de diamante sunt
deinute de /ustralia *6"#+ i /frica *!%,"#+. roducia de diamante ,rute este
furnizat de /ustralia *.C,6 mii. carate+, 8usia *%",C mii. carate+, Fair, ;otsMana,
/frica de 9ud , ;razilia, /ngola, Coasta de Filde etc.
6.
rintre pietrele preioase, utilizate 'n cea mai mare parte pentru ,uDuterii, se
numr ru,inul *;irmania+, safirul *;irmania, 0ndia, 9ri <an2a+, smaragdul *C90,
;razilia, Colum,ia, 0ndia etc.+.
6!

Resurele Litosferei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Resurele Litosferei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Resursele metalifere feroase

Plum-ul este un metal greu, malea,il i ductil, uor de laminat, cu o

S-ar putea să vă placă și