Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CHIMICA, METABOLISM
componente. ale aparatului dento _ maxilar, participa activ la desfasurarea tuturor functiilo, u"..tui upu.ut Dintii si elementele de atasare alcatuiesc odontonur sau organur dentar. Mai complet odontonul se defineste un de. te"utu.i stlucfurate diferit, dar "a armonizate morfologic si fi.rnctional p.rtlu "ompiex a transmite presiun ile masticatorii. " Odontonul este alcatuit din doua componente: componenta dentara propriu _ zisa sau odontiul: componenta de atasare la oasele maxilare sau parodontiul. Odontiul este alcatuit din: tesuturi dure: smalt si dentina; tesuturi moi _ pulpa dentara. Parodontiul este alcatuit din: lesuturi de sustiner os alveolar' periodontiu; tesuturi d"
Dintii ca si
*-'*
f.i.i, "r*nir";;"ri';;r*
"""o"ri;,:tiT;nl
ODONTIUL
odontiul ca si componenta a odontonurui este alcatuit din tesuturi dure smart dentina care circumscriu puipa
denlara.
si
TESUTURI DURE
SMALTUL
smaltul sau enamerum este cer mai du. tesut ar dinteruiu. smaitul acopera in totaiitate coroana anatomica a dintelui, f"..r"J -este *" subadiacenta. Datorita densitatii rur., **urtur capauit sa reziste forteror generate in cursul masticatiei, smaltul r. rot-.uru in cursur amerogenezei.
* A;;it;;;;;;;;#;:il
normal are un aspect neted, translucid. cril".*;;;;tului este variabila de smaltur la aib _ gaibui la cenusiu albastrui in functie A. Olf.rlti i""[ri, -
transluciditateasmaltului; compozitia chimica a smaltuiui. 96'6% din compozitia smaltului este reprezentat a de faza anorganica iar 0,g% este faza organica. Apa reprezinta 2,6%o din compozitia smaltului.
grosimea smaltului;
COMPONENTA ANORGANICA A SMALTULUI Potrivit datelor experimentale obtinute prin metode analitice modeme, compozitia anorganica a smaltuiui uman matur difera de la un individ la altul si chia, de lu un dinte la aitul in functie de substantele de natura anorganica continute in solul si apa potabila din regiunea respectiva precum si de conditlile metabolice si de graJul de
mineralizare.
Constituient chimic
F Fe
62-65
Coz Na
8-t25
152-227 50-400
10- 100
Zn
Sr'
Me r1
Cu
K
CALCIUL SI FOSFORUL
0,17s
Mn, Ag Pb, Co
urlne urrne
Faza minerala a smaltuiui este arcatuita in cea mai mare paxte din calciu si fostbr care apar in medie in concentratie de 36,5% respectiv 17,05% in dintii S-a constatat ca rapofiul Calp poate varia intre valorile 1,86 _ 1,95. In structura smaltului, calciul se afla sub forma de cation car*'si fosforur ca anion Poa'-. Pe baza raportului dintre cantitatea de calciu si fosfor din smait, s-a emis mai de mult ipoteza ca fractiunea minerala a smaltului este apatita. Apatita este numele
f..-"**i.
generic pentru o clasa de minerale cu un aranjament cristalin caracteristic. Din punct de vedere chimic apatitele au compozitii variate ale formurei D5T3M unde:
- D este un cation divalent Ca2t,Ba2*; - T este un anion trivalent pOa3-, AsOa3-; - M este un anion monovalent HO-, F-, CL
Unitatea
d,e
spectrometrie de raze X au confirmat ca la baza structurilor. microciistalelor din smalt sta hidroxiapatita a carei formula moleculara globala este:
in lumina polariiata si
CaICa3 ( pO4)r]r( OH ),
silicat, arsenat, sulfat sau carbonat. Mai recent, se considera ca )a baza cristalelor de fosfati de calciu din smalt sta un amestec de hidroxiapatita si fosfat octocalcic cu formula :
Ionii hidroxil pot fi iniocuiti cu anioni de fluor si clor. De asemenea cationii de ca'* pot fi iniocuiti cu cationii de Sr2* sau pb2*, iar anionii fosfat cu anioni vanadat,
CasH2(PO4) 4H2O
fosfatoctocalcic
Prin microanaliza smaitului uman s-a dovedit ca rapoftul ca./p precum si continutui de calciu din hidroxiapatita are valori diferite pentru diversele lone ale ,,,'uliuiui, la suprafata smaltului raportul Calp are valoarea2,16; intr-un strat interior al smalturui, raporlul carp are valoare mai mica 2,07, tar hidroxiapatita este mai saraca in calciu.
CONSTITUIENTI ANORGANICI AI SMALTULUI UMAN A CAROR CONCE]\TRATIE SCADE DE LA SUPRAFATA SPRE INTERIOR
elemente care incep sa se concentreze pe suprafata smalfului inca inainte de eruptie, imediat dupa compreta a smartuiuui, prin contactul direct ai u"..tuiu 9.alctflcarea i"rii ai, lichidele tisulare' Acest proces r_. .ontinru post erupti' prin contact p.rr',un.* ur suprafetei smaltului cu ionii din saliva. rtuorut, zincur, plumb"i, l"r"i- ,"r, elemente care manifesta tendinta de a se concentra la suprafata smatiutui. ointre acerste metale, zincul are cea mai mare tendinta de a se concentra la suprafata
."
smaltului. Exista o relatie directa intre aporlul de fluoruri prin dieta si continuful de rluor al smaltuiul.
geografice.
CONSTITUIENTII ANORGANICI AI SMALTULUI UMAN A CAROR CONCENTRATIE CRESTE DE LA SUPRAFATA SPRE INTERIONUT, SMALTULUI
Dintre constituientii anorganici ai smaltului a caror concentratie este mai mica ia suprafata decat in straturile interioare ale smaltului sunt mai ."p..""n*lui, bioxidul de carbon si cationii de magneziu, mercur, mangan, sodiu,
potasiu.
faza organica. Mineralizarea smartului implica deplasarea apei de catre constituientii minerali, motiv pentru care exista. o relatie de invers proportionalitat" g.;Jrrr a. mineralizare si continutur in apa al smalturui. yitiza cu care difuzeazaupi p.i, ,i," moleculara este apreciata ca fiind 4 mm3/ cm2 in 24 ore, ceea ce arata,ca o cantitate de apa poate traversa smaltul dentar intact in ambele 9.. T*" sensuri. Tehnicile de rezonanta magnetica nucleara precum si studiite de schimb izotopic al hidrogenului cu deuteriul au aratat ca in smalt apa se afla sub trei forma: apa iibera; in jur de 30% din apa tota din smalt exista in spatiur intercristaiin; acest tip de apa se schimba rapid si poare fi eriminata prin i"."rrii. r" I oii;' apa asociata cu faza organica; apa de hidratare: este ferm legata de faza mineraia si nu poate fi indepartata decat la temperaturi foarte ridicate.
Un interes deosebit il prezinta distributia apei in smalt. Datele experimentale au ararat ca apa se afla in cantitate mica ra suprafata smaltului, iar cea mai mare cantitate este localizata in straturile interioara ale smaltului unde este u.o.iutu .u
i"t.
*:*] -
studiul biochimic al constituientilor organici ai smaltului a atatat ca matricea organica este specifica pentru acest tesut dur, ea fiind corelata cu procesul specific
de formare a smaltului cate are loc in doua etape:
1
2,
etapa numita de secretie - matricea organica este secretata si apoi imediat mineralizata; etapa numita de maturare - debuteaza inainte de sfarsitul etapei de secretie la nivelul varfurilol cuspidiene, avanseaza apoi catre colet si consta in formarea si cresterea structurii cristaline pe de o parte si scaderea cantitatii de proteine si apa pe de alta parte.
Tinand cont de cele amintite antedor, biochimia constituientilor organici ai smaltului in evolutie se va prezenta pentru smahul in dezvoltare si pentru smaltul
matur.
'T"""T""ff#ff::1
resturile de alfa
ieucina;
nu sunt legate de cristalele de apatita; impiedica fusionarea intre ele a cristalelor. de apatita; nu se regasesc in smaltul matur.
100 000D;
Enamelinele: sunt gllcoproteine acide fosforilate care sunt secretate in acelasi timp cu amelogeninele, dar mai lent. Au urmatoarele caracteristici: - mase moleculare intre 55 000 - 70 000D; - resturiie de alfa - acizi dominanti sunt: glicina, acidul glutamic, serina; - sunt putemic asociate 1a structuriie cristaiine: - initial contribuie la cresterea in lungime a cristalelor si apoi la cresterea in latime si grosime insa fara a initia nucleatia; - se regasesc in structura smaltului mafur.
Lipidele: concentratia este de aproximativ 0,g% in smaltul in curs de formare. componenta majora a fosfoiipidelor este reprezentata de fosfatidilcoline iar colesterolul este elementul major din categoria lipidetor neutre. Demr de semnalat este prezenta acizilor grasi nesaturati ( cro ) in structura fosfolipidelor. Spre deosebire de alte tesuturi mineralizate, in cazul smaltului, lipidele nu au ro1 in
mineralizare.
secretia matricei: in afara de eiementele deja amintite, ameloblastele sinterizeaza un grup de proteine cu masa moleculara mare care sunt asociate celulelor. Aceste proteine sunt legate de molecule de natura glucidica: glicozaminoglicani sulfatati sau nesulfatati, N-acetilgluco zamina, aminoglucide (glucozamina, galactozamina) si acid glucuronic. continutul de proteine scade chiar in aceasta faz-a secretorie. In componenta smaltului in clrs de formare este prezenta fosfataza alcalina care joaca un ro1 fiziologic in mineralizare.
CONSTITUIENTI ORGANICI AI SMALTULUI MATUR Aproximativ 2/3 din totalitatea substantelor organice din constitutia smaltului matltr sunt solubile in acizi si dintre acestea cele mai importante sunt: acidul citric,
peptideie, proteinele solubile, colagenul solubil. Restul de substante organice sunt insolubile. Din aceasta categorie fac parte: colagenul insolubil si dou"a tifuri de keratine specifi ce smaltului: eukeratina si pseudokiratina.
Proteinele tolale din smaltul matur: Maturizarea smaltului se caracterizeaza prin pierderea selectiva a anumitor proteine si prin mentinerea aitora cu cresterea numarului de alfa - aminoacizi: serina, glicina, acid aspartic. Disparitia a 90% dintre proteinele secretate in etapa di formare a smaltului se datoreaza ameloblastelor a caror strucfura se preteaza ia reabsorbtie. proteinele toiale orn smaltul matur sunt reprezentate de: glicoproteine, colagen si keratine.
matur sunt majoritatea nesatwati si cu catene mai lungi decat cei care fac parte din structura lipidelor existente in dentina. Din aceasta categorie fac parte: aciiul oleic, acidul linoleic, acidui Iinolenic.
Lipidele din smaltul matur: acestea sunt reprezentate de lipideie simple care se gasesc in cel mai mare procent, trigiicerid-* cclesterol, esieri ai colesterolurui, mono si digliceride, lipide complexe (fosfatidilcoline, fosfatidiietanolamine). concentratia lipidelor in smalt este mai mica decat in cazul dentinei. Studiile cromatografice au aratat ca acizli grasi care intra in structura lipidelor din smaltul
din smaltul matur sunt concentrate in straturile superficiale ale coroanei dentare mai mult decat in straturile profunde. Glucidele prezente in smaltul matur apartin clasei aldolazelor: glucoza, galactoza, manoza. Dintre giucidele complexe, condroitinsulfatii se gasesc in cantitate de i 0 ori mai mare decat acidul hialuronic.
Glucidele DENTINA
Dentina este un tesut dur, mineralizat si este localizata atat la nivelul coroanei cat si )a nivelul radacinii. La nivelul coroanei dentina este acoperita de smalt iar la n ivelul radacinii de cement. Distributia dentinei este oarecum uniforma cu exceptia apexului, unde diminua treptat in grosime. Dentina este cel mai voluminos tesut dur al dintelui, reprezentand ca volum g0% din voiumul dintelui. Dentina cuprinde de 6 ori mai multa apa si de 10 ori mai multa substanta organica decat smaltul. continutul in substante minerale este mai redus decat in caztl smaltului. Dentina este de origine mezenchtmatoasa si structura sa biochimica este foarte apropiata de cea a osului si cementului. Dentina este un tesut acelular care nu cunoaste modificari dinamice in sensul participarii la metabolismul fosfo-calcic, cum este cazul tesutului osos.
(OH)2Ca
calciul si fosforul sunt principalele componente ale fractiunii minerale a dentinei si valoarea raporh;lui calP este de 1,62, deci mai mica decat in cazul smalturui. Magneziul si fluorul se gasesc in cantitate mai mare decat in smait. Bioxidul de carbon se gaseste in dentina sub forma de carbonat/bicarbonat si cantitate;;; este
MATRICEA ORGANICA
glucide, acid citric, acid 1actic.
PROTEINE
sunt cele mai importante substante organice din dentina si gasesc se inh-o cantitate de aproximativ 100 de ori mai mare decat in smalt. prin deiineralizareu o"ntin.i cu acizi anorganici se obtin 2 fractiuni proteice: 1. fractiunea proteic* sorubila, care reprezint a 3 -r5vo din continutul totat proteic. Este aicatuita la randul ei din 2 fractiuni:
fractiunea dializabila, care reprezinta 1/3 din fractiunea solubila si caracterize aza pfintr--un continut
este reprezentata de
keratina speciala
Colagenul
Este proteina cea mai raspandita din regnul animal. Din punct de vedere filogenetic este o proteina foarte veche, fapt consemrat de prezenta ei in compozitia tesuturilor la meduze. Ca urmare a structurii sale, colagenul confera tesuturilor unde se gaseste anumite proprietati specifice. Colagenul se gaseste atat 1a nivelul tesuturilor dure ale odontonului: sma1t, dentina, os, cement cat si la nivelul tesuturilor moi: pulpa
dentara, corionul gingival, ligamente periodontale. Analiza aminoacidica a colagenuiui dentinei a evidentiat prezenta a 18 resturi de alfa - aminoacizi, dintre care 16 sunt larg distribuiti in proteinele animale si vegetale, iar doi, hidroxiprolina si hidroxilizina se gasesc numai in colagen. Structura primara a colagenului are mare importanta pentru proprietatiie si ro1u1 sau biologic.
Proteine necolagenice
Elastinele dentinei sunt proteine asemanatoare colagenului de care se deosebesc prin compozitia in resturi de alfa - aminoacizi. Nu contin hidroxilizina si contin o cantitate mica de hidroxiprolina. Proprietatea fundamentaia a fibrelor fomate din elastina o constituie marea lor
elasticitate; datorata extensibilitatii lor si mai putin a comprimarii. 2. Peptidele dentinei: din dentina radiculara s-a izolat o decapeptida care contine urmatoarele resturi de alfa aminoacizi: glicina, alfa alanina, valina, prolina, serina, lizina, arginina, acid asparlic, acid glutamic precum si trei resfuri glucidice, motiv pentru care se considera ca acest decapeptid este un compus ce apartine clasei glicoproteinelor. in dentina s-a identificat o alta peptida ce contine cinci resturi de alfa - aminoacizi: glicocol, alfa alanina, serina, acid glutamic, arginina. J. Glicoproteinele dentinei: sunt o clasa de proteine care sunt formate prin legarea covalenta a unor fragmente oligozaharidice liniare sau ramificate la lanturile polipeptidice. Monozaharidele existente in structura giicoproteinelor sunt in general: galactoza, rnanoza, fucoza, acid sialic, galactozamina. Dintre monozaharidele existente in structura giicoploteinelor dentinare, acidul sialic se gaseste in ponderea cea mai mare, aproxim at\v 4tk. in dentina exista doua fractiuni de glicoproteine:
Glicoproteine slab acide care sunt bogate in glicina, alfa - alanina, acid aspartic si prolina. Acesti compusi organici au in compozitia lor un procent mare de galactoza. Glicoproteinele de acest tip se pot lega de subunitatile de glicozaminoglicani sau se pot fixa pe fibrilele de colagen la nivelui frontului mineralizat in curs de calcificare. Au ro1 in formarea retelei colagenice din zona mineralizata; Glicoproteine slab bazice: contin cantitati mici de glucide si sunt impartite la randul lor in 2 fractiuni: fractiunea cu fosfat anorganic contine 2Yo fosfat si 4%o acid sialic si imprima moleculei sarcina negativa; fractiunea reprezentata de glicoplelrqiuq foarte bogate in fosfat,
resturi de acid aspartic si serina.
glucide a proteoglicanilor variaza intre 85-90% din masa moleculara. Proteoglicanii se gasesc in substanta fundamentala care umple spatiul dintre celule in cartilagii, tendoane, piele, lichid sinovial, tesuturi dentare. Fragmentele glucidice din proteoglicani sunt glicozaminoglicani (GAG) sau mucopoliglucide. Acidul glucuronic este unul dintre componentele unitatilor diglucidice repetitive din structura acidului hialuronic, condroitin - 4 - sulfatului si condroitin - 6 - sulfatului. Acidul iduronic face parle din structura unitatilor diglucidice repetitive ale macromoleculelor de heparina si dermatan sulfat. Se cunosc doua mari clase de glicozaminogiicani: de structura si de secretie: GAG de structura: acid hialuronic, condroitin
dermatansulfat, keratansulfat; GAG de secretie: heparina, mucoitinsulfat.
in
*4 -
sulfat,
Lipidele dentinei: reprezinta 2% din matricea organica a dentinei. Proportia diferiteior tipuri de lipide din dentina uraana este diferita in functie de tipui
dentinei: calcifi cataldecalcifi cata: dentina calcificata contine: 40,9% Iipide rotale,2,9%o colesterol esterificat, 3,42%o colesterol liber, 2,05% fosfolipide: dentina decalcificata: 76,9% lipide totale, 4,14o/o colesterol esterificat, 6,35% colesterol liber, 4,95% fosfolipide.
In dentina normala si cea cariata s-au evidentiat si acizi grasi liberi: acid stearic,
acid palmitoieic, acid o1eic, acid linoleic.
l0
GENERALITATII
Pulpa dentara este un tesut conjunctiv lax, specializat, de origine mezenchimatoasa care ocupa camera pulpara si canalele radiculare. consistenta pulpei este moale si elastica iar volumul total a1 pulpei dintilor permanenti este de aproximativ 0,38cm3. Desi anatomic, pulpa dentara este separata de alte tesuturi moi din cavitatea bucala, ea este legata de acestea prin compozitie, structura, functie si patologia sa. Pulpa este organul formator al dentinei de care nu poate separata fiziologic deoarece cele doua tesuturi au aceeasi compozitie aminoacidica. Din punct de vedere chimic, pulpa dentara este un tesut unic care este qacterizat prin faptul ca un numar restrans de celule au o adaptare remarcabila la diferite functiuni cum ar fi: arhitecturaia - prin eliberarea fibrelor de colagen si implicit a dentinei; nutritiva - hraneste fibrele nervoase si dentina; senzofiala - este sediul receptorilor durerii; protectiva - prin inflamare si formare protectiva de dentina.
fi
r r . r
jur de 9ao/o
apa
continutul de calciu si fosfor din substanta fundamentala este mai mare decat in exudatul piasmatic. continutul de calciu si fluol creste cu varsta, atingand valori
11
(din componenta organica) care sunt p - giobuline si albumine care se afla in aceleasi proportii ca reprezentate de a|, a2, in plasma sanguina. continutul proteic din lichidul pulpar este mai mare decat in lichidul dentinar.
contine aproximativ 25Yo proteine
Aproximativ i/3 din proteinele substantei fundamentaie pulpare se gasesc
sub
mai mari comparativ cu alte tesuturi moi. Substanta fundamentala a pulpei dentare
forma libera, restul se gasesc sub forma de proteoglicani sau glicoproteine. Cea mai mare parte dintre proteinele libere sunt rcprezentate de globuline. Glicozaminoglicanii din substanta fundamentala pulpara (acid hiaiuronic, condroitin sulfat) se prezinta sub forma de :
t .
r r . .
in legarea calciului in zonele de mineralizare, participand procesul de caicificare; fiind coloizi hidrofili sunt implicati in legarea si retinerea apei permitand interconversia sol-ge1; concenhatia si sradul 1or Ce aofm.eri*ar-c L>d,rec @s6 substantei fundamentale care asigura puipei cientare o rezlsienia crescuia r'ara de difuzia microorganismelor si a substantelor toxice exogene.
sunt implicati
astfel
1a
sl.
.,i],j,;,,:{i,;:,E
ceea ce priveste lipidele, in substanta fundamentala se gasesc toate clasele de lipide fosforilate si nefosforilate aproximativ r3% (din substanta organica) din care 57o/o sunt fosfolipide si 43%;o sunt lipide nefosforilatei. Lipidele si in mod deosebit acizii grasi sunt susceptibilil de a interveni in:
In
. .
substanta fundamentala din pulpa dentara normaia nu lasa sa exudeze apa care este in totalitate legata. Daca substanta fundamentaia este alterata, cantitatea de apa legata se reduce, iar apa care a devenit libera poate exuda. Continutul de apa a substantei fundamentale variaza in functie de varsta:
t2
. pana ia 30 de ani substanta fundamentaia contine maximum o inte 30 si 49 de ani cantitatea de apa scade la 6g% o peste 50 de ani cantitatea de apa scade pana Ia 55o/o.
g0%o apa;
Modificarile cantitative si calitative sufelite la nivelul substantei fundamentale reprezinta insasi biochimia pulpei dentare. Substanta fundamentala asigura homeostazia organului pulpar, constituie mediul intercelular al pulpei in care circula substantele nutritive, metaboliti, electroliti si reprezinta rezervorul de apa si electroliti din pulpa dentara. De asemenea substanta fundamentala stabileste relatii spatiale intre celule si celelalte componente pulpare, mentinandu-le in
corespondenta functionala.
fi
. apaftt Golgi ciezvoltata; r mitocondrii abundente; e cantitate mare de ADN in nucleu; r cantitate mare de ARN in citoplasma.
odontoblastele emit la polul dinspre dentina niste prelungiri citoplasmatice care traverseaza dentina pana la jonctiunea smalt-dentina. odontoblastele indeplinesc
t3
Metabolismul glucidelor
Nu exisfa date certe care sa confirme ca in odontoblaste are loc biosinteza unor
glucide cu masa moleculara mica. Acestea sunt procurate din sange. Glucidele sunt calabolizate in odontoblaste prin glicoliza, ciclul Krebs si calea pentozo-fosfatilor. Prin aceasta ultima cale se obtin pentoze, in special r\boza, carc este necesara pentru:
c r
biosinteza
de
Daca se tine cont de inlantuirea proceselor biochimice amintite anterior se poate concluziona ca biosinteza si degradarea aeroba a glucidelor este deoseblt de importanta in biosinteza colagenului si a lipideior de rezerva din pulpa dentara.
14
Metabolismul lipidelor
nivelul colesterolului puipar creste o data cu varsta. In celulele pulpare au 1oc procese biochimice in urma carora din coiesterol biosintetizeaza diversi compusi steroidici. Consumul de oxigen din pulpa dentara Informatiile privind consumul de oxigen al pulpei dentare
se
In celulele pulpare se biosintetize aza perrnanent acizi grasi, trigriceride, fosforipide si colesterol. ripidele din pulpa pot functiona fie ca for]na de dlpozitare fie ca material pentru biosinteza "r"-.g"ti"^, .alror compusi. constituientii riprolci^ai--purpei dentare sufera modificari cantitative in cursul maturarii dintilori s-a stabilit ca
se
r r r
populatia de celule pulpare este responsabila de intregul consum de oxigen al pulpei dentare care insa este mai mic comparatiu ult" tesufuri; ", coeficientul respirator al pulpei definit prin raportul voiumic co2lo2 este de aproximativ 0,9; consumul de oxigen este mai mare in timpur dentinogenezei si scade in stadiul de inactivare celulara.
Experimentele efectuate "in vitro" au aratat ca desi rezerva de glucide din celulele pulpare se,epuizeaza rapid, tesutul continua sa respire incu s-lz'ore iar"-" adaugare de glucide, ripide, proteine. Acest fenomen se poate "...rn" exprica prin utilizarea de catre celulele pulpare a rezervelor de glucide crin matricea organica u,uurtuntai fundamentale. Se poate astfer concluziona ca metaborismur gTr.iJJ*"i" ;rp" dentara difera de acela din celelalte tesuturi moi.
t5