Subiectul 1: Fiziologia glandelor salivare; mecanismul elaborarii salivei; proprietatile salivei; compozitia chimica; rolurile salivei; reglarea secretiei

salivare
Saliva este produsul de secretie a trei glande mari situate in grosimea peretilor cavitatii bucale (glande parotide, submaxilare, submandibulare), precum si a unor glande mai mici, glande accesorii, care sunt situate in mucoasa care tapeteaza cavitatea bucala. Glandele salivare au o structura tubulo acinoasa, !iind alcatuite din unitati secretorii numite acini. "cinii pot !i serosi, mucosi sau micsti. Saliva este !ormata in doua etape la care participa: acinii care elaboreaza saliva primara si apoi ductele unde au loc procese de secretie si reabsorbtie care modi!ica compozitia ionica a salivei. Secretia primara rezulta dintr un trans!er plasmatic prin membrana bazo laterala si eliminare de saliva prin polul apical al celulelor acinoase. Secretia primara contine amilaza si mucina intr o solutie ionica cu concentratie asemanatoare lichidului extracelular. Secretia substantelor organice proteice la nivelul acinilor are mai multe etape ce cuprind: preluarea aminoacizilor prin membrana bazo laterala, sinteza de peptide in reticulul endoplasmatic din partea bazala a acinului, migrarea si inglobarea in cisternele Golgi, condensarea si trans!ormarea in granule de zimogen si evacuarea prin polul apical printr un proces de exocitoza. Saliva primara este izotona si are o compozitie similara cu un ultra!iltrat plasmatic, dar concentratia #$ este mai mare decat in plasma. %omponentii organici ai salivei provin din: sinteza si secretia celulelor acinoase, transportul transepitelial la nivelul celulelor ductale, sinteza si secretia celulelor ductale. %elulele ductale stocheaza si secreta: !actori de crestere, enzime, hormoni, proteaze homeostatice. &olumul salivei este de 1''' 1('' ml)zi dar variaza in !unctie de anumite stari: in repaus alimentar, in somn si prin stimulare alimentara. Fluxul salivar depinde de stari !iziologice (varsta, greutate, sarcina) sau de alti !actori: !umat, medicatie sau !actori psihici. %resterea secretiei salivare se numeste sialoree (sarcina, in timpul alimentatiei), hiposalivatia (batrani, menopauza), iar lipsa secretiei salivare se numeste aptialism (stomatite atro!ice). Saliva are un aspect opalescent, !ilant; p* ul salivar este de +,, ((,- ,,+); densitate de 1''- 1'1g)cm.; vascozitate de 1,'/ 1,.- unitati. Saliva contine 00,(1 apa si ',(1 reziduu uscat !ormat din substante organice ',-1 si substante anorganice ',.1. Saliva are rol digestiv, protetic (lubri!iere, mentinerea integritatii, reparatie tesuturilor moi, mentinerea echilibrului ecologic microbian, lava2ul cavitatii bucale, agregarea bacteriana, mentinerea echilibrului acido bazic, mentinerea integritatii dintilor), !unctie excretorie, !unctia endocrina a glandelor salivare, rol in homestazia hidro electrolitica, in termoreglare si in vorbire. Secretia salivara este declansata exclusiv pe cale re!lexa, in!luentele umorale avand doar rol corector. 3e!lexul salivar neconditionat cuprinde zone re!lexogene, cai a!erente, centrii nervosi si cai e!erente simpatice si parasimpatice. 3e!lexul salivar conditionat dovedeste in!luenta corticala asupra centrilor bulbo protuberantiali. "cest re!lex este important deoarece, cand alimentele a2ung in cavitatea bucala, gasesc de2a o cantitate de saliva. 4xcitanci nespeci!ici, vederea, mirosul, zgomotul, lumina, cuvantul prin asocierea cu excitantul neconditionat, devin excitanti adecvati secretiei salivare. Fazele secretiei salivare sunt: !aza ce!alica (gandul, mirosul, vederea alimentelor), !aza bucala (contactul alimentelor cu receptorii) si !aza gastrica (cand alimentele au a2uns in stomac).

Subiectul -: 5ichidul crevicular: halena, !iziologia placii dentare, tartrul dentar

*alena reprezinta mirosul cavitatii bucale si este data de: stagnarea resturilor alimentare sau a celulelor epiteliale, ca urmare a reducerii !luxului salivar sau miscarilor masticatorii distructii tisulare in bolile parodontale sau carii, asociate cu cresterea activitatii microbiene eliminarea de substante odori!ere ce contin mercaptan, hidrogen sul!urat vorbirea prelungita, !oamea, situatii in care saliva insasi da mirosul prin acumularea constituientilor salivari in gura si degradarea lor de catre bacterii (cresterea vascozitatii salivare este un !actor !avorizant al acumularii de constituienti salivari in cavitatea bucala) "portul alimentar reduce partial halena prin cresterea !luxului salivar, prin miscarile bucale, iar prin aportul de carbohidrate se asigura substratul pentru bacteriile producatoare de acizi, bacterii care vor proli!era. 6ezvoltarea acestora vor suprima bacteriile ce metabolizeaza proteinele si derivatii proteici. 7osibilitati de diminuare a halenei: spalatul periodic al dintilor, indepartarea resturilor alimentare, clatitul gurii cu solutii antiseptice, consum !recvent de lichide, stimularea secretiei salivare, !olosirea de agenti oxidanti care sa previna trans!erul de hidrogen. Fiziologia placii dentare 7laca dentara este depozitul care se !ormeaza pe dintii din mediul lor natural, depozit ce nu poate !i indepartat prin simpla spalare ci numai prin peria2ul energic al dintilor. 7laca dentara contine: bacterii speci!ice, celule degradate, matrice organica glucido proteica, mediu lichidian, derivat din saliva. 7laca dentara este localizata pe supra!etele neocluzale ale dintilor, la punctele de contact interdentar, la marginile gingivale, pe !etele alterate, !isurate ale dintilor, zone in care se pot aduna resturi alimentare. 7rin spalarea dintilor cu un material abraziv se indeparteaza materialul organic de pe supra!ata dintilor. 6ar in scurt timp, la contactul cu saliva, se !ormeaza un !ilm acelular !in, numit pelicula castigata. "ceasta are rol protector prin complexele proteine, si rol distructiv prin !aptul ca !ixeaza bacteriile orale ce vor !orma placa dentara. 8atricea extracelulara a placii !ormata in absenta hranei este subtire, relativ poroasa si contine complexe insolubile de proteine. 6ezvoltarea ei dureaza cca. -9 ore. 8atricea !ormata in prezenta hranei este gelatinoasa. "ceasta !avorizeaza acumularea de material insolubil, limiteaza miscarea libera a moleculelor intre !luidul placii si saliva, creeaza conditii anaerobe, creste producerea de acid de catre bacterii si acumularea locala a acizilor. %omponentele principale ale placii dentare mature sunt: apa (/'1), componente organice (1/ -'1): de origine bacteriana (1'1), proteine extracelulare (+1) si polizaharide extracelulare (-1); si componente anorganice, in proportii variabile. :artrul dentar se !ormeaza la scurt timp dupa constituirea placii si a procesului ei de mineralizare. %ompozitia tartrului dentar variaza cu pozitia, vechimea depozitului, mediul geogra!ic si cu individul. 4ste !ormat din substante anorganice (/'1) si organice (-'1). %omponentele anorganice cuprind in principal, !os!at de calciu cristalizat sub !orma de hidroxiapatita, brushita etc. %omponentele organice sunt reprezentate de proteine, polizaharide complexe, aminoacizi, acizi grasi, !os!olipide si colesterol. 6epunerea tartrului incepe in primele zile de la constituirea placii si este bine reprezentat in placa de 1- zile. :artrul dentar se realizeaza prin doua mecanisme: mecanismul enzimatic (participa enzimele salivare) si mecanismul !izico chimic. 3itmul de depunere este de ',1' ',1(1 din masa sa pe zi. 7oate !i localizat supragingival si subgingival. :artrul supragingival este mai abundent pe dintii din vecinatatea carunculelor salivare, mai ales pe !ata linguala a !rontalilor in!eriori si pe !ata vestibulara a molarilor superiori. :artrul subgingival se depune pe !etele care delimiteaza santul gingival, sub marginea gingivala. Factorii !avorizanti ai trans!ormarii placii dentare in tartru sunt: concentratia mare de ioni si !os!at din placa, p* ul alcalin, cresterea concentratiei proteinelor si scaderea componentelor organice, cresterea amoniacului si ureei in saliva, reducerea in saliva a !os!atazei alcaline, !ormarea brushitei.

Subiectul .: &itaminele si sistemul stomatognat

:esuturile sistemului stomatognat sunt !oarte sensibile la carentele vitaminice, mani!estarile bucale ale starilor de carenta vitaminica apar precoce. &itamina " are rol in vedere si crestere. Stimuleaza cresterea prin actiunea sa asupra epiteliilor legata de !ormarea celulelor noi. ;n lipsa ei di!erentierea celulara nu mai are loc iar posibilitatea de regenerare a celulelor dispare. 6e!icitul de vitamina determina: <eratinizarea si descuamarea pielii si a mucoasei bucale, stomatita comisurala, scaderea secretiei de mucina, procese degenerative in glandele salivare cu diminuarea secretiei salivare, mucoasa bucala se usuca, se ingroasa, se descuameaza devenind ast!el permeabila pentru microorganisme. "pare in!ectia si in!lamatia partilor moi, iar !ormarea tartrului dentar prezinta un punct de plecare spre a!ectiuni parodontale. &itamina 6 este implicata in reglarea metabolismului !os!ocalcic. 6e!icitul ei scade calcemia. 5a nivelul "68 modi!icarile cauzate de carenta apar mai tarziu si a!ecteaza maxilarul superior care este mai bogat vascularizat. Fortele care actioneaza asupra maxilarului slab calci!icat ii modi!ica !orma, acesta avand o bolta palatina alungita, ingustata in dreptul premolarilor. 5a adul carenta de vit. 6 determina osteomalacia, resorbtia arcadelor alveolare, iar in caz de !racturi se intarzie consolidarea calusului osos. &itamina % are urmatoarele !unctii: !ormarea !ibrelor de colagen, mentine integritatea mor!o!unctionala a endoteliului vascular, mentine !unctia specializata a odontoblastelor si osteoblastelor. 6e!icitul la animale determina atro!ia odontoblastelor, scaderea ratei de !ormare a dentinei, degenerescenta celulelor din pulpa, hemoragii, degenerescenta ligamentului periodontal, degenerescenta osteoblastelor care se trans!orma in !ibroblasti. 6e!icitul la om determina: degenerarea odontoblastelor care produc substanta de tip osos ce umple canalele pilpare, hipermia pulpei, edemul pulpei care apoi se atro!iaza, calci!ierea di!uza a tesutului pulpar, dentina este poroasa, apare osteoliza osului alveolar. 8ucoasa bucala devine susceptibila la in!ectii si la iritantii mecanici. 7eria2ul dintilor produce hemoragii ale mucoasei gingivale. %arenta cronica detemina boala scorbut. &itamina =1 (vitamina antinevritica) asigura tro!icitatea nervilor. 6e!icitul determina neurite ale nervilor pulpari, o sensibilitate marcata a mucoasei bucale, edem gingival, dureri nevralgice in regiunea maxilara si occipitala. %arenta este un !actor cauzator al parodontopatiilor. &itamina =- (ribo!lavina) participa la mentinerea tro!icitatii nermale a sistemului dento maxilar. 6e!icitul determina leziuni ale buzelor, stomatita comisurala, ulceratii in cavitatea bucala, glosita, hipersalivatie re!lexa. &itamina 77 (acidul nicotinic) in caz de carenta determina in!lamatii gingivo linguale, salivatie excesiva, dureri bucale. "cidul pantotenic > carenta severa determina gingivo stomatita necrotica, osteoporoza osului alveolar, atro!ia crestei alveolare. 6e!icitul de vitamina =+ =1- se insoteste cu cheilita, leziuni dureroase ale limbii, mucoasei bucale. &itamina 4 > carenta ei in decursul dezvoltarii dintilor duce la degenerescenta organului adamantin cu hipoplazia smaltului, leziuni ale vaselor mici cu repercursiuni negative la nivelul parodontiului.

Subiectul 9: 4!ectele hormonilor asupra structurilor buco dentare

*ormonul somatotrop (S:*): stimuleaza sinteza colagenului din sentina si cement, creste numarul osteoblastelor si activeaza !unctia acestora, imbunatateste vascularizatia pulpara, creste depunerea de dentina, cement si rata eruptiei. Secretia acestui hormon in exces conduce la macroglosie si la hipertro!ia mandubulara in care se !ormeaza asa numita ?mandibula in galos@. *ormonii tiroidieni: in!luenteaza pozitiv cresterea odontoblastelor si !ormarea dentinei, activeaza vascularizatia pulpei si rata eruptiei, stimuleaza cresterea dintilor. 4xcesul producerii lor determina cresterea eliminarii pe cale urinara a calciului si !os!orului, precum si a eliminarii !ecale de calciu prin accentuarea peristaltismului. 6e asemenea, conditioneaza la !ormarea dentinei neregulat mineralizata sau poate avea e!ecte toxice pe odontoblaste. ;n cazul de!icitului se constata diminuarea ratei de crestere a dentinei, mineralizarea de!icitara a dentinei si smaltului, slabirea vascularizatiei pulpei, scaderea dimensiunii coroanei, a ratei eruptiei si a dimensiunii radacinii. Se mai observa slaba dezvoltare a mandibulei care duce la ocluzie de!icitara si cresterea incidentei cariilor. ;nsulina. ;n cazul prezentei diabetului zaharat se pot remarca o serie de modi!icari ca: gingii rosii, papile interdentare hemoragice, degenerescenta grasa a mucoasei gingivale, scaderea rezistentei la in!ectii. "pare gingivo stomatita diabetica, parodontopatia diabetica, creste !ormarea tartrului dentar, se produc microabcese in gingii. 4xistenta p* ului acid care !avorizeaza si intensi!ica activitatea osteoblastica determina resorbtia arcadei alveolare, parodontopatie si cresterea incidentei cariilor. 7arathormanul (7:*). ;n exces, realizeaza mobilizarea %a $- din oase care duce la decalci!ierea maxilarului, acesta devenind maleabil. 7rezenta crescuta de citrat si de !agocite in pulpa provoaca decalci!ierea dentara variabila. %a urmare se constata modi!icarea pozitiei dintilor, malocluzia si resorbtia osoasa. "paritia de!icitului de 7:* inaintea varstei de . 9 ani determina tulburari in calci!ierea smaltului, a dentinei; smaltul apare opac, erodat, cu striuri transversale. Se produc hipoplazii dentare, cu radacini scurte, neuni!orme, incomplet dezvoltate si cu anomalii de pozitie. %reste, de asemenea, rata !ormarii cariilor. *ormonii sexuali !eminini produc intensi!icarea vascularizatiei si cresterea permeabilitatii pulpare, dezvoltarea ligamentului periodontal, stimularea !ormarii osului, a exudatului gingival la ovulatie si sarcina, conditioneaza aparitia gingivitei de sarcina sensibilizand gingia la e!ectul iritantilor. %reste mobilitatea dintilor datorita actiunii hormonului relaxina si datorita scaderii incorporarii de prolina in ligamentul periodontal. 6e asemenea, sarcina determina cresterea !recventei cariilor.

Subiectul (: Fiziologia metabolismului !os!o calcic

%alciul este elementul mineral cel mai abundent din organismul uman. 4l este repartizat inegal, ast!el: calciu depozitat (001), calciu intracelular si calciu plasmatic. %alciul intervine in excitabilitatea neuro musculara, asigura transmiterea in!luxului nervos, participa la contractia si relaxarea muschilor striati si netezi, stabilizeaza membranele celulare, activeaza sistemul coagularii si al <ininelor, este simpaticomimetic asupra inimii, stimuleaza eliberarea de gastrina, moduleaza e!ectele unor hormoni, este mesagerul secund intracelular. %alcemia este riguros controlata printr un mecanism neuro umoral complex. Scaderea calcemiei determina tetanie, caracterizata prin: parestezii, hiperexcitabilitate neuro musculara, spasm carpo pedal, dublete, triplete pe 48G. %resterea calcemiei determina tulburari cardiovasculare, calculoza, constipatie. %antitatea de !os!or din organismul uman este de +'' 0'' g, si este repartizat ast!el: !os!or depozitat in oase si dinti (/(1), !os!or intracelular (191) si !os!or plasmatic. Sub !orma ionizata, !os!orul are urmatoarele roluri: participa la mineralizarea osului, reprezinta acumulator energetic celular, intra in structura membranelor celulare, a acizilor nucleici, activeaza vitaminele = 1, =+, participa la contractia musculara, intra in structura sistemelor tampon plasmatice si celulare etc. Aecesarul zilnic de calciu si !os!or la adult este de /'' mg, necesar crescut in e!ort !izic, la batrani, la copii in perioadele de crestere, la gravide si in timpul lactatiei. "portul este asigurat de: lapte, cascaval, nuci, peste, rosii, ceapa verde, varza etc. ;n organism exista un control neuro umoral complex care se re!era la aportul, stocarea si eliminarile de calciu si !os!or. ;ntre aceste trei aspecte exista un echilibru ce asigura homeostazia !os!o calcica. 7rin dieta se aduc zilnic 1''' mg %a$- din care in tubul digestiv se absorb .(' mg. 5a nivel intestinal se produce o secretie de 1(' mg calciu si ast!el prin !ecale se elimina zilnic +(' /'' mg. %alciul absorbit la nivel intestinal este trecut in plasma si participa la procesele de remodelare osoasa, zilnic !ixandu se in os aproximativ ('' mg calciu, aceeasi cantitate !iind mobilizata zilnic din os. 7rin urima se elimina zilnic aproximativ -'' mg calciu. %alciul este absorbit in segmentul proximal al intestinului subtire, in duoden, prin mecanism activ cu participarea proteinelor calcipexice si a ":7 azei calciu dependenta, prezente in marginea in perie a enterocitelor. "cestea se sintetizeaza in enterocite in prezenta vitaminei 6. ;n restul intestinului si colonului absorbtia calciului se realizeaza prin di!uziune limitata. :ransportul poate !i bidirectional: calciul trecand din lumenul intestinal in mucoasa si invers. Fos!orul este absorbit sub !orma de !os!at in 2e2un si colon. "bsorbtia !os!atilor este !acilitata de p* ul usor acid, excesul de lipide din intestin, prezenta sodiului in intestin, a lactozei, a 7:* si vitaminei 6. "bsorbtia !os!orului este diminuata prin prezenta sarurilor alcaline, prezenta cantitatilor crescute de calciu in intestin. %alciul se elimina prin !ecale (sub !orma de !os!at tricalcic aproximativ -). din calciu de aport), prin urina (aproximativ -'' mg)zi) si prin transpiratie. 4liminarea calciului in !ecale este scazuta in perioadele de crestere, la gravide, in prezenta vitaminei 6. %restere eliminarea calciului in !ecale la batrani, in malabsorbtie, diaree, hipovitaminoza 6, hipertiroidism, insu!icienta de 7:*. Fos!orul se elimina prin !ecale (.'' mg)zi) si prin urina sub !orma de !os!ati (+'' mg)zi). %reste eliminarea de !os!at in urina in urmatoarele situatii: per!uzii rapide, vasodilatatie renala, administrarea de diuretice, exces de 7:*, de!icit de vitamina 6. 8etabolismul !os!o calcic este controlat de !actorii vitaminici si hormonali care regleaza absorbtia, stocarea si eliminarea calciului si !os!orului mentinand ast!el calcemia si !os!atemia normala.

Subiectul +: 8etabolismul !luorului

Florul participa la mecanismele de prevenire ale cariogenezei si de aceea trebuie luat in timpul !ormarii emailului si continuat dupa eruptia dintilor: pentru dintii temporari se administreaza inainte de erupti, iar pentru dintii permanenti administrarea se !ace dupa eruptie. "portul zilnic de !luor este de 1 -,( mg asigurat de alimente, apa, agenti !armacologici. "limentele bogate in !luor sunt: pestele, ceaiul. 7astele de dinti pe baza de mono!luor!os!at de sodiu asigura o absorbtie de ','1( ','.' mg !luor la !iecare spalat de dinti cu 1 g pasta. "lta sursa ocazionala de !luor sunt tabletele de !luorura de sodiu sau de calciu. "bsorbtia !luorului se realizeaza pasiv, sub !orma de !luoruri la nivelul stomacului si intestinului subtire. Fluorul din apa este usor absorbit. "bsorbtia este diminuata de consumul de lapte, de prezenta in cantitati mari a calciului, magneziului, !os!atilor care pot !orma cu !luorul saruri insolubile, putin absorbabile. Fluorul in plasma este ',1 ppm din care 1' -'1 este liber iar restul este !ixat pe serum albumine. ;n laptele matern si saliva !luorul este in concentratie asemanatoare cu plasma. 6epozitele de !luor din organism sunt: oasele scheletului si dintii. Fluorul are a!initate pentru os care retine -' ('1 din !luorul de aport. Fluorul se acumuleaza in structurile dentare inainte de eruptie, proportional cu aportul exogen, in momentul mineralizarii. 5a baieti !ixarea !luorului in dinti este de 1' ori mai mare decat la !ete. 4liminarea !luorului din organism se !ace prin: rinichi (+' 0'1; la gravide si la copii in crestere .' ('1), !ecale (1'1), glande sudoripare (cantitate mica), lapte matern (','- ','( ppm). ;n cazul unui aport constant excretia renala este echivalenta cu aportul. Fluorul vehiculat de saliva reprezinta numai 11 din !luorul ingerat. 5ichidul gingival contine !luor mult mai mare decat in plasma. 3olurile !luorului in organism sunt: creste stabilitatea cristalelor de apatita prin inlocuirea *B C cu FC rezultand !luorapatita si ast!el scade solubulitatea la acizi a acestor cristale din os sau tesuturi dentare scade incidenta cariilor atat prin incorporarea in tesuturile dentare, in particular in stratul super!icial al emailului cat si prin concentrarea !luorului in placa dentara bacteriana. ;ntoxicatia acuta cu !luor se insoteste de diaree, voma dureri abdominale. ;ngestia cronica de !luor peste -' mg)zi, in caz de continut crescut de !luor in apa sau la cazurile de hemodializati cronic, duce la intoxicatia cronica numita !luoroza. Fluoroza osoasa se caracterizeaza prin: acumularea de !luor in os cu densi!icari osoase, cresterea volumului osteoidului, scaderea mineralizarii, degenerescenta osteocitara si osteomalacia prin e!ecte citotoxice osoase. Fluoroza dentara se insoteste de prezenta placilor opace pe smalt, zone de hipomineralizare sau cu porozitate crescuta in dinti.

Subiectul ,: "nalizatorul gustativ

Simtul gustului asigura aprecierea calitatilor sapide ale alimentelor si substantelor solvite in saliva. Functia gustativa este asigurata de: receptorii speci!ici din cavitatea bucala, caile gustative de conducere si segmentul central cortical al analizatorului gustativ. 3eceptorii gustativi sunt de tip chemoreceptori, localizati in papilele gustative, au !orma ovoidala. 3eceptorii sunt reprezentati de mugurii gustativi, contin ( 9' celule gustative, alungite ce prezinta la extremitatea apicala microvilozitati care a2ung prin porul gustativ la supra!ata limbii. 8icrovilozitatile vin in contact cu substantele dizolvate in saliva. 7olul bazal al celulelor gustative este incon2urat de !ibre nervoase ale nervilor cranieni &;;, ;D, D, cu care realizeaza sinapse. ;mpulsurile gustative de la nivelul celor -). anterioare ale limbii iau calea nervului coarda timpanului, iar cele de la nivelul 1). posterioare iau calea nervului gloso!aringian. 7rimul neuron este localizat in ganglionul geniculat pentru coarda timpanului si in ganglionul "ndersch pentru gloso!aringian. "l doilea neuron este localizat in nucleul gustativ din tractul solitar bulbar. ;mpulsurile de la baza limbii, !aringe, palat moale, epiglota, laringe, a2ung pe calea nervului vag tot in tractul solitar din bulb. 7rotectia corticala este localizata in partea in!erioara a circumvolutiei parietale ascendente, in apropiere de centrii senzoriali si motori ai limbii, musculaturii masticatorii si actului deglutitiei. 4xcitantii sensibilitatii gustative sunt reprezentati de substantele sapide, care, pentru a stimula receptorii gustativi, trebuie: solubilizeze intr un mediu lichid, sa actioneze sub !orma de solutie ionizanta de saruri sau acizi, sa aiba o anumita temperatura, raspindirea si omogenizarea substantelor pe supra!ata receptoare. ;n procesul de excitare al mugurilor gustativi se disting doua !aze: !aza prenervoasa (activarea receptorilor prin traversarea porului gustativ de substanta sapida) si !aza nervoasa (substanta sapida vine in contact cu microvilii celulelor senzoriale). ;n timpul alimentarii sunt stimulati mai multi receptori (ol!activi, tactili, termici, proprioceptori), insa in!ormatia speci!ica cea mai mare este adusa de la receptorii gustativi. Se disting 9 gusturi !undamentale: dulce (var!ul limbii), acru (produs de acizi), sarat (cationii sarurilor ionizabile) si amar (este dat de unii alcaloizi). 7rin combinarea acestor gusturi se realizeaza o mare varietate de senzatii gustative. 7ragul sensibilitatii gustative reprezinta concentratia minima de solutie necesara pentru a genera senzatii gustative. "cesta depinde de temperatura, lumina, supra!ata de aplicare, durata aplicarii, graviditate, prezenta senzatiei de !oame, modi!icari ale prezentei sangelui, !actori de ordin psiho!iziologic. Sub actiunea prelungita a unui stimul, sensibilitatea gustativa diminua pana la disparitie. "daptarea gustativa este proportionala cu intensitatea stimulului. "daptarea este urmata de procesul invers, de restabilirea sensibilitatii. 3olul sensibilitatii gustative: selectarea pre!erentiala a hranei in !unctie de dorinta si nevoile organismului, impiedica ingerarea substantelor nocive si a alimentelor alterate, declansarea re!lexa a secretiilor digestive, aprecierea calitatii unor produse alimentare, imbogateste viata psiho a!ectiva a individului etc. 8odi!icari cantitative: hipogeuzie (scaderea gustului), ageuzie (lipsa sensibilitatii gustative). 8odi!icari calitative: disgeuzia (gustul este gresit sau con!undat). "ceste modi!icari pot sa apara datorita unor tulburari endocrine, unor procese locale, unor leziuni ale caii de conducere, leziuni ale centrilor corticali integratori ai senzatiei gustative.

Subiectul /: "nalizatorul ol!activ

5a animale simtul mirosului este important pentru selectia hranei, activitate sexuala, recunoasterea altor animale, recunoasterea teritoriului. 5a om, acest simt are roluri in: selectia hranei, activitate sexuala si instinctuala, adaptare la mediu, imbogatirea vietii psihice a individului, activitate secretorie si motorie re!lexa a tractului digestiv. 3eceptorii ol!activi sunt receptori de natura chimica, telereceptori, localizati intr o regiune specializata a mucoasei nazale. "cestia sunt constituiti din neuroni bipolari (celule ol!active) situati la nivelul cornetului superior care reprezinta mucoasa ol!activa, si celule de sustinere care secreta mucus. ;n mucus exista una sau mai multe proteine !ixatoare de substante odorante care !ixeaza odorantul, il concentreaza, il trans!era receptorilor. %elulele ol!active au rol in receptie si conducere: axonii celulelor ol!active strabat lama ciuruita a osului etmoid si merg la bulbul ol!activ unde !ac sinapsa cu deutoneuronul. 6e aici merg la centrii ol!activi secundari din cortexul prepiri!orm. ;n centrii ol!activi secundari se !ormeaza senzatia ol!activa grosiera. 6e aici, pornesc !ibre spre centrii corticali tertiari localizati in lobul temporal si cortexul pre!rontal. "ici in asociere cu !unctiile: vizuala, tactila, somatica, vegetativa se !ormeaza senzatia ol!activa constienta. 4xcitantii ol!activi sunt de doua tipuri: speci!ici (adecvati) si nespeci!ici (inadecvati). 7entru a !i excitanti ol!alctivi substantele trebuie: sa !ie volatile, sa se dizolve in mucusul ce acopera epiteliul ol!activ, sa se dizolve in lipidele din compozitia protoplasmei celulare, sa aiba o anumita presiune partiala a vaporilor, sa di!uzeze rapid, sa !ie absorbabile. Substantele odori!ice pot a2unge in cavitatea nazala pe calea aerului inspirat, prin aerul expirat sau pe cale sanguina. Se deosebesc + senzatii ol!active: mirosuri de !lori, !ructe, putre!actie, condimente, pra2ire, rasina. Senzatiile ol!active sunt apreciate prin tonul emotional a!ectiv, placut sau neplacut. Factorii care depind de pragul de sensibilitate ol!activa sunt: variaza de la o substanta la alta, variaza in !unctie de pragul de concentratie, de persoana, lumina, temperatura, umiditatea, varsta, !oamea, satietea, sexul, ovulatia, graviditatea, interactiunea mirosurilor. Stari patologice: hiposmie, anosmie (in boli ale nasului, lezarea mucoasei ol!active) si hiperosmie (in graviditate, halucinatii ol!active in tumori, boli psihice). 8irosul este inalt si rapid adaptabil, prin: scaderea sensibilitatii in cursul actiunii substantelor odori!ice, restabilirea sensibilitatii dupa incetarea actiunii substantelor odori!ice. "daptarea poate !i omogena (pentru o substanta) sau heterogene (di!erentiata in cazul unui amestec de substante).

Subiectul 0: 3olul receptorilor bucali in mentinerea homeostaziei

*omeostazia reprezinta mentinerea constanta a structurii organismului, a valorilor chmice, umorale, indispensabile pentru asigurarea !unctiilor normale ale indovidului. *omeostazia se re!era atat la mediul intern, cat si la toate procesele !iziologice. 5a nivelul cavitatii bucale, participa la homeostazia organismului atat receptorii bucali, cat si receptorii de la nivelul aparatului dento maxilar. 4xista o hemostazie si intre componentele cavitatii bucale, respectiv ale "68. *omeostazia are la baza procesul !iziologic de retroa!erentare conexiune inversa (!eed bac<). 7rin conexiune inversa se asigura o interactiune intre e!ect si cauza, corectarea !acandu se intotdeauna de la e!ect la cauza. 8ecanismele de !eed bac< negativ determina reducerea parametrului deviat, inapoi, intre limitele ideale, standard. ;n schimb, mecanismele de !eed bac< pozitiv sunt declansate de catre devieri mari ale parametrilor si au ca rezultat accentuarea, agravarea acestor dezechilibre ce se !inalizeaza in starea de boala. %avitatea bucala participa la mentinerea homeostaziei generale prin: eliminarea si la nivelul cavitatii bucale a substantelor nocive, in cazul intoxicatiilor endogene, eliminarea de medicamente, microorganisme; uscarea regiunii oro!aringiene determina senzatia de sete, cresterea aportului hidric si restabilirea echilibrului hidric; mentinerea tro!icitatii mucoasei bucale; stimularea secretiei salivare, in a!ara aportului alimentar, asigura mentinerea umiditatii mucoasei in vederea articularii cuvintelor in timpul vorbirii; in cursul alimentarii, stimulii complecsi solicita mai multi receptori (al!activi, tactili, termici, gustativi, musculari) care au rol in aparare, sesizand substantele alterate si impiedicand !olosirea lor; masticatia, secretia salivara, gustatia, deglutitia sunt acte care se des!asoara prin intermediul receptorilor bucali si care participa la homeostazia !unctiei digestive, iar aceasta la homeostazia intregului corp; !izionomia !etei > mimica nu are aspect static ci variaza prin actiunea muschilor subiacenti (aspectul !etei se modi!ica in mod permanent pentru a exprima veselie, tristete, durere) > prin rolul !unctional de exteriorizare, de comunicare, a starilor a!ective, !izionomia participa atat la homeostazia sistemului dento maxilar cat si la homeostazia intregului organism. Fonatia, vorbirea articulata, prin intermediul careia omul isi exprima gandurile, reprezinta mi2locul de comunicare intre membrii societatii si determina homeostazia sociala.

Subiectul 1': 8iscarile mandibulare

8iscarile mandibulare pot !i clasi!icate in: miscari mandibulare elementare, miscari simetrice pure realizate !ara contact interdentar (miscari de coborare, ridicare, propulsie, retropulsie, retractie !ortata), miscari e!ectuate cu contact intedentar dar !ara interpozitie de alimente, miscari de masticatie cu dinti naturali, miscari de masticatie cu dinti arti!iciali. B alta clasi!icare: miscari limita in plan !rontal, sagital , orizontal; miscari !unctionale ce cuprind miscari de masticatie, deglutitie, !onatie etc. 6upa 7osselt miscarile mandibulare de baza sunt: miscarile de deschidere si inchidere, miscarea de protruzie cu contact dentar si revenire, miscarea de retruzie si revenire cu contact dentar si miscarea de lateralitate si revenire pastrand contactul dentar. 8iscarile !undamentale ale mandibulei sunt: rotatie si translatie (in plan sagital, orizontal si !rontal). 8iscarea de rotatie se realizeaza cand !iecare punct al mandibulei parcurge o traiectorie curba a carei lungime creste proportional cu distanta de la centrul de rotatie la un punct luat in considerare. 8iscarea de translatie se realizeaza cand !iecare punct al mandibulei se va deplasa pe o traiectorie aproximativ liniara, parcurgand distante egale !ata de punctul de origine. 8iscarile principale ale mandibulei (coborare, ridicare, antero posterioare, lateralitate dreapta stanga) se integreaza armonios in !unctia masticatorie, con!orm unui tipar individual, speci!ic !iecarui individ. "paratura de inregistrare a miscarilor mandibulei trebuie sa indeplineasca unele conditii: aparatura sa nu deran2eze sau sa nu modi!ice miscarile mandibulei, sa dea cu acuratete datele si sub o !orma compatibila analizei computerizate, inregistrarile sa !ie complete si sa redea intreaga des!asurare a procesului, datele culese sa !ie prezentate sub o !orma accesibila interpretarii clinicienilor. "nvelopa miscarilor limita reprezinta traseul ce delimiteaza o !igura geometrica in interiorul careia se inscriu miscarile !unctionale ale mandibulei. "nvelopa miscarilor limita in plan sagital cuprinde: coborarea si ridicarea mandibulei, deschiderea si inchiderea gurii, propulsia mandibulei. "nvelopa miscarilor !unctionale in plan sagital se incardreaza in anvelopa miscarilor limita, ciclurile masticatorii au la inceput amplitudini mai mari, care se reduc pe masura ce alimentul este !aramitat si amestecat cu saliva, ridicarea mandibulei este mai rapida si nu urmeaza intotdeauna traiectoria coborarii. "nvelopa miscarilor limita in plan !ronatal cuprinde deschiderea maxima a gurii cu deplasarea extrema de lateralitate dreapta stanga a mandibulei; ciclurile !unctionale se inscriu in interiorul anvelopei miscarilor limita. ;maginea se aseamana cu un scut, pescarus. "nvelopa miscarilor limita in plan orizontal realizeaza inregistrarea miscarilor de lateralitate extreme, dreapta stanga. "spectul este de romb. Endele masticatorii sunt compuse din: panta ascendenta > coborarea mandibulei, var!ul undei, panta descendenta > ridicarea mandibulei, palierul ocluzal > linie dreapta, rotun2ita, cu denivelari, corespunde contactului ocluzal. 7rocesul masticator reprezinta timpul necesar masticatiei unui aliment de la introducerea lui in cavitatea bucala pana la deglutitie. 7rocesul masticator cuprinde ( !aze: prima !aza (pozitia de ocluzie > linie dreapta), !aza a doua (introducerea alimentului in gura se inscrie ca o panta, de amplitudine si inclinatie variabila), !aza a treia (adaptarea masticatiei la consistenta alimentului > unde cu paliere ocluzale mai lungi), a patra !aza (?!aza de regim a masticatiei@, cand e!icienta !unctionala este maxima, are loc o stabilizare a amplitudinii si !recventei undelor) si !aza a cincea (!ormarea bolului > unde cu pante mai line si cu pauze mai mari intre ele). 8iscarile !unctionale reprezinta combinatii ale miscarilor !undamentale, realizandu se concomitent in mai multe planuri. 7rincipalele miscari !unctionale sunt: miscarile de masticatie, deglutitie, supt, !onatie, vorbire etc.

Subiectul 11: Fiziologia masticatiei

8asticatia reprezinta procesul de prelucrare a alimentelor, de insalivare, proces !inalizat in !ormarea bolului alimentar. ;n e!ectuarea miscarilor masticatorii, punctul de plecare pentru deplasarile mandibulare este dat de pozitia de repaus. 8iscarile e!ectuate prin contractia muschilor mobilizatori ai mandibulei sunt complexe. "ceste miscari se !ac in vederea prehensiunii, taierii sau s!asierii alimentelor, in scopul zdrobirii si triturarii lor. Fazele mecanice ale masticatiei sunt: incizia alimentelor, s!aramarea si triturarea. "ceste etape sunt precedate de acte motorii a2utatoare: echilibrarea capului si prehensiunea alimentelor. 4chilibrarea capului reprezinta prima miscare controlata si continua, pregatitoare a masticatiei. 8uschii !lexori ai capului se contracta iar in corelatie cu extensorii mentin capul in pozitia optima. 7rehensiunea alimentelor se realizeaza in doi timpi: coborarea mandibulei (cu deschiderea voluntara a gurii, proces realizat de contractia controlata de catre SA% a m. suprahioidieni, m. subhioidieni si pterigoidieni externi) si propulsia mandibulei e!ectuata de contractia bilaterala si simetrica a muschilor pterigoidieni externi si a !ascicolelor anterioare ale temporalului asociata cu relaxarea controlata a muschilor retropulsori. 8iscarea de incizie este unica. 8uschii pterigoidieni externi, prezinta o contractie lenta pentru a imprima mandibulei, in ridicare, o pozitie optima pentru articularea cu maxilarul superior, pozitia de cap la cap a incisivilor superiori si in!eriori. ;n timpul inciziei, incisivii in!eriori aluneca pe !ata palatinala a celor superiori. ;ncizia solicita incisivii la basculare in 2urul punctului de rotatie, miscare careia i se opune rezistenta osului alveolar, muschii buzelor si limbii. 7remolarii servesc la zdrobirea alimentelor. 8olarii, prin supra!ata ocluzala mare, au rol in !aramitarea in continuare a alimentelor, in titrurarea lor in special, prin miscari de lateralitate care se succed spre dreapta stanga. 5imba, datorita terminatiilor sale senzoriale, separa din masa alimentara acele !ragmente care sunt bine triturate si insalivate, le aduna intr un loc !ormand bolul alimentar pe care l pregateste pentru deglutitie. =olta palatina participa la zdrobirea unor alimente mai mari si !urnizeaza in!ormatii asupra consistentei alimentelor. Bbrazul, prin muschii buccinatori, readuce, pentru triturare, alimentele cazute in vestibul. =uzele mentin saliva si alimentele in cavitatea bucala in timpul triturarii si apreciaza temperatura alimentelor. Forta de masticatie a muschilor masticatori este in !unctie cu gradul de dezvoltare al muschilor care depinde de: rasa, tip regional, varsta, sex si modul de pregatire al alimentelor. ;ntensitatea !ortelor masticatorii depinde de: puterea de contractie a muschilor, sex, pragul de toleranta al parodontiului si de sensibilitatea parodontiului. 8asticatia rapida are urmatoarele dezavanta2e: nu stimuleaza su!icient receptorii bucali, secretia salivara si gastrica sunt insu!iciente, determina un e!ort digestiv gastric crescut, induce o digestie si absorbtie de!icitara, !avorizeaza aparitia hipotro!iei la copii. 7erceptia ol!activa este inportanta in timpul masticatiei deoarece: apreciaza calitatea alimentelor, declanseaza si sustine secretiile digestive (salivare, gastrice, pancreatice prin re!lexe conditionate), asociata cu simtul gustativ creeaza o stare psihica de satis!actie sau insatis!actie. ;n timpul masticatiei, prin intermediul ligamentelor periodontale, se trans!orma !ortele de !recare in !orte de tractiune directa asupra osului alveolar. 5a nivelul oaselor maxilare se exercita !orte de tractiune, a caror sursa este contractia muschilor mobilizatori ai mandibulei. %ontractia prelungita a muschilor masticatori creeaza oboseala si somn la copii, iar la adult, miscarile lente continue de masticatie echilibreaza tonusul muschilor antagonisti si au e!ect calmant. :ulburarile masticatiei pot provoca anomalii la nivelul "68 prin: masticatia insu!icienta !ace ca musculatura si oasele maxilare sa !ie mai putin dezvoltate; orientarea !unctionala a trabeculelor este mai discreta; parodontiul marginal o!era o implantare dentara mai putin robusta; abrazia !iziologica lipseste sau este redusa; nu se !ace mineralizarea !iziologica a mandibulei; secretia salivara mai scazuta intretine o autocuratire de!icitara, !avorizand instalarea de procese distructive la nivelul coroanei; malpozitii, ectopii dentare; creste !recventa cariilor; solicitarea insu!icienta a parodontiului care !oavorizeaza parodontopatiilor. 3eglarea masticatiei se !ace prin mecanism nervos, la care participa zone din aria corticala motorie, din trunchiul cerebral, corelate cu in!ormatiile senzitive din zona oro !aciala. "ctul motor al masticatiei este modulat si de impulsuri cerebeloase. "blatia cerebelului produce ataxie, modi!icari motorii ce a!ecteaza si prehensiunea hranei. "ctivitatea motorie a centrilor masticatori este in!luentata si de statusul unoral al organismului: in hipoglicemie se ampli!ica potentialul motor al muschilor ridicatori.

Subiectul 1-: Fiziologia deglutitiei

6eglutitia reprezinta totalitatea !enomenelor care concura la trecerea bolului alimentar sau a salivei din cavitatea bucala in !aringe si eso!ag. 6eglutitia este o !unctie permanenta ce se des!asoara atat in perioadele de veghe, cat si in cele de somn. :impul bucal al deglutitiei este un timp voluntar, dureaza 1 secunda si consta in transportarea bolului alimentar din cavitatea bucala in !aringe. Succesiunea !enomenelor timpului bucal: bolul alimentar este plasat pe !ata dorsala a limbii; muschii intrinseci dau limbii !orma de 2gheab in care se muleaza bolul alimentar; var!ul limbii se spri2ina pe bolta palatina si se ras!range inapoi; contractia muschilor milohioidieni redica planseul bucal odata cu limba, care apasa cu toata !orta pe bolta palatina, impingand bolul spre !aringe; prin contractia muschilor hioglosi si stiloglosi se trag inapoi partile laterale ale bazei limbii, modeland o in 2gheab prin care bolul alimentar aluneca spre !aringe, existand si o unda peristaltica a limbii. :impul !aringian al deglutitiei este scurt, autonom. %ontactul alimentelor cu diverse parti ale gurii si !aringelui declanseaza o succesiune de re!lexe care au drept scop asigurarea conditiilor pentru ca bolul alimentar sa coboare in eso!ag si sa patrunda in laringe sau in nazo !aringe. 7rogresiune bolului alimentar in !aringe este asigurata de contractia re!lexa a constrictului superior al !aringelui deasupra bolului, obligandu l sa treaca in eso!ag. =olul poate !i readus in gura printr un re!lex special de tuse, de curatire a !aringelui. 7atrunderea alimentelor in cavitatea nazala este prevenita prin inchiderea ori!iciului nazo !aringian. 7atrunderea alimentelor in laringe este impiedicata prin separarea caii digestive de cea respiratorie. :impul eso!agian total dureaza + , secunde si incepe cu deschiderea ori!iciului superior al eso!agului prin mobilizarea inainte a peretelui anterior si initierea unei unde peristaltice. ;n portiunea cervicala a eso!agului deplasarea bolului se !ace rapid (1 sec.), in portiunea toracica deplasarea se !ace mai lent (1,( sec.), iar in portiunea in!erioara deplasarea dureaza - . secunde. Bri!icul cardia se deschide re!lex, lasand bolul alimentar sa treaca in stomac. %oordonarea miscarilor necesare deglutitiei se realizeaza prin mecanisme nervoase. 6eclansarea deglutitiei se poate !ace re!lex, dar si voluntar. %alea senzitiva, a!erenta este asigurata de nervii trigemen, gloso!aringian si vag. %entrul deglutitiei este localizat in bulb, in substanta reticulata, in vecinatatea centrilor respiratori, salivari, cardio vasculari. %alea e!erenta este reprezentata de ramurile motorii ale nervilor trigemen, !acial, hipoglosi, gloso!aringian si vag. 6is!agia reprezinta di!icultatea de a inghiti. Se intalneste in amigdalite, leziuni ale limbii, aparate ortodontice, lezarea centrilor nervosi. 7aralizia deglutitiei apare in come uremice, hepatice, nercoza pro!unda, intoxicatii cu mor!ina, barbiturice. 6eglutitia la nou nascut se caracterizeaza prin pastrarea maxilarelor departate, contractiilor buzelor si obra2ilor !iind puternice. 6eglutitia cu arcadele departate se numeste deglutitie de tip in!antil (dureaza pana la + luni). 6eglutitia de tip adult este o deglutitie cu arcadele in contact si se realizeaza in urmatoarele conditii: ingerarea de alimente solide sau pastoase; ingerarea de lichide in cantitati mici; deglutitia salivei. ;ngerarea de alimente zemoase, de cantitati mari de lichide se realizeaza in conditiile pastrarii arcadelor dentare departate. 7relungirea si permanentizarea stadiului de deglutitie in!antila reprezinta o incapacitate a copilului de a si adapta miscarile la noile conditii, create de eruptia dentara, incapacitate care este consecinta unei intarzieri in maturarea nervoasa si musculara. 6eglutitia in!antila se poate instala ca un !enomen de adaptare la modi!icarile produse de anomalii dento maxilare. 3evenirea la deglutitia in!antila se poate produce si: datorita obiceiului vicios de sugere a degetului; in perioada inlocuirii dintilor temporari cu cei permanenti; in caz de maroglosie. 7ersistenta unei deglutitii de tip in!antil se poate datora unei imaturitati neuro musculare datorita: unor cauze locale (sugerea degetului, a!ectiuni rino !aringiene, !enomene locale legate de inlocuirea dintilor) si unor cauze generale (acromegalia asociata cu macroglosia). 6e asemenea, deglutia de tip in!antil poate !i rezultatul unor anomalii ale "68.

Subiectul 1.: 3eceptorii din structurile buco dento maxilare

3eceptorii sunt structuri specializate in receptionarea stimulilor variati (excitanti) veniti din mediul extern sau intern, care sunt apoi convertiti in semnale proprii, interne, pe baza carora se elaboreaza senzatiile constiente la nivelul scoartei cerebrale, iar organismul reactioneaza si se adapteaza intr un mediu mereu schimbator. ;n !unctie de localizare a receptorilor, exista trei tipuri de sensibilitati: exteroceptiva, prorpioceptiva si interoceptiva. Sensibilitatea tactila este deservita de receptorii din categoria mecanoreceptorilor raspanditi in piele, in mucoasa orala si in capsula articulatiilor. "tingerile usoare la nivelul tegumentului si mucoasei orale sunt detectate de corpusculii 8eissner, de discurile lui 8er<el si de terminatiile nervoase libere. &ibratiile cu !recventa 2oasa sunt detectate de corpusculuii 7acini, iar vibratiile cu !recventa mai inalta sunt detectate de corpusculii 8eissner. Sensibilitatea termica este deservita de corpusculii #rause pentru senzatia de rece, si de corpusculii 3u!!ini pentru senzatia de cald. Sensibilitatea dureroasa este deservita de terminatiile nervoase libere > !ibre mielinice din categoria " > delta si !ibre amielinice din categoria %. ;n stratul submucos al mucoasei bucale exista o bogata retea de !ibre nervoase, terminatii nervoase libere si corpusculi senzitivi > 8eissner, 7acini, #rause > care sunt receptori ai sensibilitatii exteroceptive tactila pserionala, termica si dureroasa. 3eceptorii tactili si de presiune sunt activati prin presiune si de!ormarea mecanica a mucoasei bucale !iind incadrati in categoria mecanoreceptorilor. ;nervatia dintelui si a structurilor parodontale este realizata de !ibre senzitive provenite din nervul trigemen care apartin neuronilor senzitivi a!lati in ganglionul lui Gasser si in nucleul mezence!alic al trigemenului. 4xista trei cai de abordare a structurilor dento parodontale: calea super!iciala (supraalveolara) > numeroase terminatii gingivale ce patrund in alveola, calea apicala cu !ibre mielinice mai groase > patrund in alveola in zona var!ului dintelui si se indreapta catre marginea gingiei avand o directie paralela cu axul dintelui, si calea alveolara laterala cu !ibre care traverseaza peretele lateral al alveolei prin per!oratiile osului alveolar. ;n muschii masticatori, la om, exista un numar impresionant de !ormatiuni neuromusculare raspandite in masa musculara si probabil ca receptori Golgi a!lati in tendoanele muschilor. ;n muschii ridicatori ai mandibulei se a!la un numar mare de !usuri neuromusculare, !ata de muschii coboratori ai mandibulei care contin un numar mai redus de !usuri neuromusculare. ;n ":8 exista o abundenta de receptori sub !orma terminatiilor nervoase libere, sau sub !orma unor corpusculi senzitivi > 3u!!ini, &ater 7acini si Golgi > conectati cu !ibre nervoase senzitive provenite din nervul trigemen; acesti receptori sunt raspanditi in capsula articulara, in ligamentele articulare si in tesutul celulo grasos articular. 3eceptorii din ":8 au o !unctionalitate complexa semnaland stari !iziologice de tensiune, presiune si miscare in articulatie, sau semnalizeaza stari patologice mani!estate prin durere. Gustul este rezultatul stimularii receptorilor gustativi din mucoasa bucala de catre substantele sapide din alimentele dizolvate in saliva. 3eceptorii gustativi sunt chemoreceptori raspanditi mai mult in mucoasa linguala, pe !ata dorsala si pe marginile limbii si mai putin in celelalte zone ale mucoasei. 3eceptorii gustativi sunt celule receptoare de natura epiteliala grupate in mugurii gustativi a!lati in papilele gustative din mucoasa linguala. 5a adult exista aproximativ 1'.''' de muguri gustativi si mai multi la copil; dupa 9( de ani numarul lor se reduce precum si capacitatea lor gustativa. 3eceptorii gustativi si terminatiile nervoase corespunzatoare raspund oarecum selectiv la 9 gusturi !undamentale; ast!el, la var!ul limbii se a!la receptorii pentru dulce, la var! si pe marginile laterale ale limbii se a!la receptorii pentru acru si sarat, iar la baza limbii sunt dispusi receptorii pentru amar. "daptarea gustativa este un !enomen care apare atunci cand stimulul gustativ actioneaza timp mai indelungat asupra receptorilor. 4ste invers proportionala cu intensitatea excitantului si cu viteza cu care excitantul se raspandeste pe supra!ata limbii. 5a inceput, cand substanta sapida intra in contact cu receptorii gustativi, intensitatea senzatiei gustative este maxima, dar pe masura ce substanta sapida actioneaza, intensitatea senzatiei gustative initiale se reduce stabilindu se la un nivel mai coborat, deci se realizeaza o senzatie gustativa mai slaba desi substanta sapida se a!la in aceeasi concentratie. 4xistenta acestui !enomen este probata si de !recventa potentialelor de actiune din !ibra senzitiva care scade cu timpul, stabilindu se apoi la o !recventa mai 2oasa.