ROLURILE SALIVEI SI REGLAREA

SECRETIEI SALIVARE
Proiect prezentat de Iliescu Cristiana
Mihaela
Seria 4, grupa 35
 I. ROLURILE SALIVEI
A. Roluri digestive
1. Digestia enzimatica
2. Rol de insalivatie, formarea bolului
alimentar
3. Facilitarea masticatiei si deglutitiei
4. Facilitarea senzatiei gustative
1. Digestia enzimatica
Este realizata de catre amilaza salivara, o enzima alfa-hidrolitica
(glicoproteina):
- ataca legaturile alfa-1,4 glicozidice din amidon, glicogen, amiloza,
amilopectina
- pH optim=6,9
- activa si in stomac pana cand este inactivata de pH-ul gastric scazut (pH=4,5)
- este constituita din mai multe izoenzime, avand actiune similara cu amilaza
pancreatica
- hidrolizeaza amidonul si glicogenul cu formare de maltoza, maltotrioza si
dextrine (amilo, eritro, acro)
- NU hidrolizeaza legaturile 1-6 ale amidonului si cele 1-4 adiacente ramificatiilor
- din amiloza rezulta maltooligozaharide, maltotrioza si maltoza
- necesita ioni de Cl si Ca
- actioneaza asupra amidonului preparat, nu si asupra celui crud
O alta enzima secretata prin saliva este lipaza linguala care are o slaba actiune
lipolitica in stomac.
Amidon
Glicogen

Maltoza
Maltotrioza
Dextrine
 2. Rolul de
• Saliva asigura lubrifierea si
insalivatie,
insalivatia alimentelor triturate
formarea in procesul masticatiei cu
bolului formarea bolului alimentar.
alimentar

• Sunt favorizate procesele

3. Facilitarea motorii de masticatie si
motilitatii deglutitie. Hiposialia provoaca
dificultati la deglutitie.
4. Facilitarea senzatiei gustative
Alimente

Substante
sapide

Dizolvare in
saliva

Muguri
gustativi (din
mucoasa orala)

Chemoreceptor
i gustativi(cu
microvili
apicali)
 4. Facilitarea senzatiei gustative

Dulce Sarat Acru Amar

mono, di
cationii
sau protonii alcaloizii
sarurilor
polizaharide
Umami, al cincilea gust
B. Roluri nedigestive
• 1. Protectie mecanica impotriva agentilor fizici si chimici
(mucus, proteine)
• 2. Facilitarea fonatiei si respiratiei
• 3. Protectie antiinfectioasa: antibacteriana, antivirala,
antifungica si anticarie
• 4. Mineralizarea tesuturilor
• 5. Excretie
• 6. Echilibru hidric
• 7. Echilibru acido-bazic
• 8. Rol endocrin al salivei
• 9. Rol in diagnosticul medical, medico-legal, sportiv
• 10. Functie de transport a vitaminei B12 prin haptocorina
1. Protectie mecanica impotriva agentilor fizici
si chimici (mucus, proteine)
- mentinerea gradului fiziologic de hidratare si umidificare
a structurilor cavitatii bucale si lubrifierea lor

- saliva protejeaza cavitatea bucala impotriva uscarii si

deshidratarii

- flux salivar  lavajul cavitatii orale

- potentialul abraziv, agresiv, toxiv este atenuat de

mucinele salivare
2. Facilitarea fonatiei si respiratiei

Deshidratare

Vorbirea si
respiratia
se fac cu
dificultate
Hiposialie
3. Protectie antiinfectioasa (antibacteriana,
antivirala, antifungica)
Lizozim(muramidaza),
lactoferina

Lactoperoxidaza/
Defensine SCN=sistem
peroxidazic salivar

SLPI (secretory
Imunoglubuline
leukocyte protease
(IgA, IgG si IgM)
inhibitor)

Cistatine, histatine,
Bactericidina
mucina
 4. Protectia tesuturilor impotriva
demineralizarii
Saliva joaca un rol fundamental in procesele de
mineralizare/demineralizare a smaltului dentar
prin:
- Normalizarea pH-ului
- Prezenta ionilor de Ca, P, Mg si F
Saliva se combina cu lichidul gingival (produs de
epiteliul gingival) si protejeaza structurile
parodontale(gingie, cement radicular, procese
alveolare osoase, ligament parodontal)
 Calciu pH salivar

Consumul pH-
Flour ului (apa, pasta
de dinti)

PRP, staterine, Se reduce

demineralizarea
histatine si si este stimulata
parotina remineralizarea
 5. Functia excretorie
Prin saliva se excreta substante exogene, endogene, bacterii si virusuri.
• metaboliti din catabolismul proteic (uree, acid uric, amoniac)
• substante cu molecula mica (nitriti, nitrati, tiocianat);
• substante toxice patrunse accidental in organism - saruri ale metalelor
grele Pb, Hg, Bi (formeaza lizereu gingival -semn al intoxicatiilor profesionale);
• medicamente anticonvulsivante, antidepresive, citostatice, cofeina,
tetraciclina;
• substante toxice ca alcoolul, cocaina, nicotina;
• hormoni circulanti cum ar fi cortizol, aldosteron, estradiol, progesteron;
• substante de grup sanguin de exemplu aglutinogenele;
• virusuri: - poliomielitei, parotiditei epidemice, (este o cale de raspan-
dire a infectiei in colectivitatile de copii), rabiei, imunodeficientei umane, mononucleozei infectioase,
oreionului, hepatitelor, gripei, herpesului
Introducerea unor substante toxice in
organism

Lizereu gingival
Plumbul albastrui
cenusiu

Stomatita
Mercurul mercuriala
 6. Rol in echilibrul hidric
• In deshidratari se reduce lichidul extracelular,
scade secretia salivara, mucoasa bucala se
usuca, ceea ce declanseaza, prin intermediul
hipotalamusului, fie senzatie de sete cu
cresterea aportului hidric, fie stimularea
secretiei de ADH (retine apa in organism,
impiedica pierderea de apa).
 7. Functie de tampon local

• normalizeaza pH-ul
Protejeaza • previne colonizarea diferitelor
cavitatea specii bacteriene
bucala in • neutralizeaza acizii produsi prin
urmatoarel metabolismul
microorganismelor acidogene
e moduri: protejand astfel smaltul dentar
Exempl
• Sialina (peptida care contribuie la cresterea
e de pH-ului)
• Ureea (produs al catabolismului
sisteme aminoacizilor care determina o crestere
rapida a pH-ului)
tampon • Amoniacul (produs al ureei si al
metabolismului proteic)
• Sistemul acid carbonic-bicarbonat de sodiu
salivare • Sistemul fosfatilor de sodiu

:
 8. Rolul endocrin al salivei
Este realizata de factorii de crestere, citokinele si hormonii salivari
• Parotina este un polipeptid ce scade calciul seric, fixandu-l in oase si structurile
dentare, stimuleaza calcifierea, vascularizatia, sistemul reticulo-endotelial,
creste anabolismul proteic.
• Factorul de crestere al nervilor (NGF) este un polipeptid ce activeaza cresterea
si dezvoltarea tesutului nervos in perioada embrio-fetala si accelereaza eruptia
dintilor.
• Factorul de crestere epidermal (EGF) este un polipeptid cu greutate moleculara
de 6 kdaltoni, stimuleaza eruptia dentara, asigura calcifierea precoce a
incisivilor, asigura keratinizarea (cresterea in grosime a epidermei), diferen­tierea
precoce a odonto- sau ameloblastelor, faciliteaza vindecarea mucoasei bucale
dupa leziuni, ulceratii.
• Factorii de crestere insulin-like (IGFs) au efect mitogen pentru fibroblasti (care
au rol reparator), activeaza proliferarea lor.
9. Rol in diagnosticul medical, medico-legal,
sportiv (doping)

Saliva este utilizata pentru tratarea diverselor stari

patologice pentru ca se colecteaza simplu si rapid,
avand aceiasi markeri ca si plasma-ioni, bacterii,
proteine salivare, mediatori ai inflamatiei, metaboliti
• Utilizata in detectarea drogurilor (kitul oral-screen)
• Monitorizeaza o serie de hormoni: DHEA, estriol,
estrona, progesteron, testosteron, cortizol, markeri
neoplazici
• Detecteaza antigenele
10. Functia de transport a vitaminei B12 prin
haptocorina
 II. MECANISMELE SECRETIEI SALIVARE SI
REGLAREA ACESTORA
• Saliva se formeaza prin secretie acinara
urmata de reabsorbtie si secretie tubulara. Se
descriu 2 faze:
1. Faza acinara
2. Faza canaliculara
 1. Faza acinara
• Acinii glandulari produc o saliva primara ce
rezulta printr-un complex de transportori
membranari de la polul bazolateral si apical.

Saliva primara

Solutie de ioni: Na, K,

Apa Ptialina si/sau mucina Uree Aminoacizi HCO3 in concentratii
izotonice cu plasma
 Mecanismele de transport activ
La polul bazal
• Primar: pompa 3Na+/2K+
• Secundar:
• Cotransport triplu Na+/K+/2Cl- (electroneutru)
• Antiport Na/H care energizat de pompa 3Na+/2K+ va
transporta Na+ in celula contra H+
La polul apical
• Canale anionice de Cl- si HCO3- care conduc anionii in gradient electrochimic
(transport pasiv) in lumenul acinar
• In afara acestei cai transcelulare exista si calea paracelulara pentru Na + si apa
care ajung in saliva primara din spatiile bazolaterale prin jonctiunile stranse
adiacente ale celulelor vecine acinare
 Celulele acinare contin anhidraza carbonica (AC) ce
produc H+ si HCO3- din disocierea H2CO3. H+ -ul iese
din celula acinara la polul bazal in antiport cu Na+ , iar
anionul HCO3- apical.

Apa este atrasa osmotic de NaCl realizand izotonia

salivei primare

Celulele acinare sunt specializate pentru sinteza si

secretia unor cantitati importante de proteine,
continand un numar mare de vacuole , granule de
zimogen si mucinogen.
Celulele acinare Amilaza, PRP,
din parotida si histatine si
submandibulara cistatine

Glicoproteine,
Celulele acinare
mucine, lipaza,
din sublinguala peroxidaze
 2. Faza canaliculara
• Saliva primara este modificata in timpul
parcursului prin ducte (in special in segmentul
striat)
K+ este secretat activ la schimb cu Na+, care se reabsoarbe activ, miscarea celor 2
ioni fiind influentata de hormonii mineralocorticoizi (aldosteron), intr-o maniera
analoaga actiunii de la nivel renal. In saliva finala, concentratia ionului de K + este
de aproximativ 8 ori mai mare decat in sange (40 mEq/l fata de 5mEq/l)

Reabsorbtia in exces a Na+ fata de secretia de K+ creeaza o electronegativitate de

-70 mV, care determina o reabsorbtie pasiva a ionului de Cl- direct proportionala
cu reabsorbtia de Na+

In acelasi timp are loc o secretie a anionului HCO3-, ajungand la o concentratie de

2-3 ori mai mare decat in plasma, precum si a iodului
 Rezultatul acestor procese de
transport, in conditii de repaus:

Concentratia sodiu=15 mEq/l

Concentratia clor=15 mEq/l

Concentratia potasiu=30 mEq/l  de 7 ori

mai mare decat in plasma

Concentratia bicarbonat=50-70 mEq/l  2-3

ori mai mare decat in plasma
 In timpul salivatiei maximale, concentratiile ionice se modifica
rapid, intrucat rata de formare a salivei de catre acini poate creste
de pana la 20 de ori:

Concentratia de sodiu si clor creste doar la jumatate

sau ¾ din concentratia plasmatica

Concentratia de potasiu creste de 4 ori fata de

concentratia plasmatica
Efectul net al sumei ionilor absorbiti face ca acestia sa predomine fata de cei secretati,
incat, in final, saliva este hipotona. Cu toate ca gradientul osmotic al plasmei este mai
ridicat decat al salivei, relativ o mica cantitate de apa este reabsorbita prin peretii ductelor
din cauza permeabilitatii scazute la apa a epiteliului canalelor
 REGLAREA SECRETIEI SALIVARE
• Secretia salivara este declansata numai pe calea impulsurilor
nervoase. Glandele salivare sunt lipsite de control umoral, dar
unii hormoni pot influenta functionalitatea acestora

Secretia stimulata pe caile:

Reflexa, prin stimularea

mecanica a receptorilor
Asociata, prin activitatea Psihica, prin vederea,
tactili sau stimularea Umorala, directa asupra
musculaturii masticatorii si mirosirea sau aducerea
chimica a receptorilor centrilor salivari
deglutitiei aminte a alimentelor
gustativi din mucoasa
bucala si cea linguala
Reflexul salivar este neconditionat

Campul receptor este format din:

• Muguri gustativi din cavitatea bucala si faringiana

• Mecano-receptori stimulati prin masticatie
• Receptori nespecifici mecanici, de contact si
presiune
• Receptori de temperatura si durere
• Receptori situati in alte zone ale tractului digestiv
• Receptori de durere
Caile aferente-Transmiterea stimulilor

2/3 Fibre senzoriale

Ramura a
anterioare facialului
din coarda
timpanului
ale limbii
1/3
Nervul
posterioara glosofaringian
Fibre senzoriale
a limbii
 Mucoasa Impulsuri
gustative fruste,
faringiana si Nervul vag
primitive,
laringiana nediscriminative

Alte zone Nervul vag

Impulsuri salivare
negustative
digestive

Impulsuri
Cavitatea Nervul lingual,
ramura a
negustative de
contact, presiune
bucala trigemenului
si durere
Centrii salivari sunt reprezentati de:

• Nucleul salivator inferior (situat in

formatiunea reticulata din jumatatea rostrala
a bulbului)
• Nucleul salivator superior (din portiunea
caudala a puntii)
 Caile eferente-parasimpatice si simpatice
• Inervatia parasimpatica
– Glandele submandibulare si sublinguale

O: nucleu salivator
superior din punte

Nerv intermediar
Wriesberg

Ganglion geniculat al
facialului

Nervul coarda
timpanului

Sinapsa in ganglioni
mici din hilul glandei
submaxilare sau in
ganglionul sublingual
• Inervatie parasimpatica
– Glande parotide
O: nucleu
salivar inferior
din bulb

Nerv
glosofaringian

Nerv Jacobson

Nerv mic
pietros
superficial

Ganglion otic

Nerv aurico-
temporal
Inervatia parasimpatica

• Deci, caile eferente apartin

nervilor VII si IX
• Efectul stimularii parasimpatice
este o saliva apoasa, abundenta,
saraca in enzime si mucus
• Inervatie simpatica
– Glande submandibulare si sublinguale
Maduva
cervico-
dorsala T1-
T2

Ramuri
comunicante
albe

Lant
ganglionar
simpatic

Ganglion
cervical
superior
• Inervatie simpatica
– Glande parotide
Maduva
cervico-
dorsala T1-
T2

Ramuri
comunicante
albe

Lant
ganglionar
simpatic

Ganglion
cervical
superior
 Inervatia celulelor
mioepiteliale
• Celulele mioepiteliale sunt contractate
de simpatic si de parasimpatic
• Contractiile lor elimina saliva formata in
acinii si ductele salivare
 Vasomotricitatea in glandele salivare

Vasomotricitatea este un regulator al debitului salivar

fiind dependenta de parasimpatic (vasodilatator) si de
simpatic (vasoconstrictor), ca si de factorii umorali

Adrenalina este vasodilatatoare (receptori beta2-

vasodilatatie simpatica)

Noradrenalina are in general o actiune vasoconstrictoare

Vasodilatatia initiala: de scurta durata, produsa prin stimularea nervului
coarda al timpanului

Vasodilatatia tardiva: produsa de metabolitii rezultati din activitatea

glandulara si de formarea de bradikinina (BK)

Aceasta vasodilatatie aditionala este generata partial de kalikreina,

substanta eliberata de celulele salivare activate si care are actiune
enzimatica asupra unei proteine sangvine de tip alfa2-globulina, pe care
o scindeaza pentru a forma bradikinina, un vasodilatator puternic
Influentele centrilor superiori asupra secretiei salivare
Influentele corticale asupra secretiei salivare

• Reflexe conditionate: salivatia poate fi declansata de anumiti

stimuli initiali fara legatura cu ea(miros, vaz, amintire) si care
capata o semnificatie prin asocierea cu stimuli neconditionati
alimentari. Se formeaza astfel reflexe conditionate salivare.
Influente subcorticale

• Salivatia poate fi influentata de impulsuri care provin

din centrii hipotalamici (foame, termoreglare)
• Salivatia poate fi produsa si in contextul unor reactii
emotionale.
• Furia  hipersalivatie; transpiratie a suprafetelor
palmare si plantare
• Aceste impulsuri pornesc din creierul emotional
(sistemul limbic-hipotalamus). Calea efectoare este
simpatica, la fel ca si pentru sudoratia emotionala
 Aria apetitului din creier, responsabila de reglarea
partiala a acestor fenomene, este localizata in
proximitatea centrilor parasimpatici ai
hipotalamusului anterior si functioneaza in mare
masura ca raspuns la impulsurile provenite din ariile
gustativa si olfactiva din cortexul cerebral sau din
amigdala
Specificitatea secretiei salivare
Alimente uscate  secretie apoasa
abundenta, saraca in componenti
organici

Acid  secretie abundenta si bogata in

mucus, care il tamponeaza

Carnea  secretie vascoasa, bogata in

mucus, cu efect lubrifiant
Actiunea hormonilor

Control umoral  de mica

intensitate

Hormoni adenohipofizari 
ADH  reabsorbtia de apa actiune nespecifica trofica (STH,
IGF si hormoni tropi)

Hormoni tiroidieni 
tiroidectomia provoaca atrofia
salivara; aldosteronul
stimuleaza reabsorbtia sodiului
si eliminarile de potasiu
 Implicatii clinice

Inflamatiile glandei salivare (sialoadenite)

Inflamatiile gingiilor si formatiunilor parodontale (gingivite, parodontite)

Prezenta calculilor salivari (sialolitiaza)

Scaderea secretiei salivare (hiposialie)

Lipsa secretiei salivare (asialie)

Hipersecretie salivara (sialoree)

Sindrom Sjoren- xerostomie (boala autoimuna)

 Bibliografie
Fiziologie-note de curs, Ioana Anca
Badarau
Fiziologie medicala, Emile L. Boulpaep şi
Walter F. Boron
Tratat de fiziologie al omului, Arthur C.
Guyton

Fiziologie umana, I. Haulica