LP 1:

FORMELE FARMACEUTICE

Modalitate concreta de confectionarea substantei /substantelor medicamentoase ce rmeaza a fi admininstrate pacientului in

scop profilactic si/sau terapeutic.

Criterii de clasificare:

1) Dupa natura subst medicam continute:

a) Subst med de origine naturala

i. Vegetala

ii. Animala - trifermentul

iii. Minerala - carb de calciu

B) De sinteza chimica

Intotdeauna formele farmaceutice contin si o serie de subst fara actiune de tip farmacodinamic (inerte dpdv farmacodinamic)
sunt denumite excipienti.

2) Dupa locul de preparare:

a) In industria farmaceutice - forme farm tipizate

b) Relizate in farmacii

i. Magistrale - se prepara dupa reteta medicului

ii. Oficinale - se prepara in farmacie dupa FR10, care este cartea dupa care isi desf activitatea farmacistii

3) Dupa starea de agregare: solide, semisilode, lichide si gazoase

-solide:

-pulberi,

-comprimate,

-drajeuri

-granulate

-pilule

-supozitoare

-ovule

-creioane medicinale

 Pulberi: FF solide, heterogene, care nu au forma proprie si prezinta o variatie de volum limitata. Dupa dim max a
particulelor ce compun pulberea, se clasifica in 10 tipodimensiuni, notate de la 0 la 9. Acestea tipodimensiuni sunt
determinate de dimensiunea sitelor farmaceutice prin care se cern aceste pulberi; site notate de la I la X, prevazute in FR
10 (farmacopeea romana). dupa modul de eliberare si administrare, pot fi pulberi nedozate si nedivizate sau dozate si
divizate, care la randul lor pot fi in pachete, in capsule gelatinoase sau simple capsule, sau in flacoane.

Pulberea nedozata-nedivizata:

Intreaga cant de pulbere ce urmeaz a fi administrata pe durata tratamentului se elibereaza pacientului intr-un singur
recipient (flacon de sticla, de plastic de hartie/hartie cerata). Din acest recipient, pacientul isi va administra pulberea cu unitati
de masura aproximative, adica lingurita, lingura, varf de cutit. Lingurita: 5 ml. Pt pulberi exista 2 forme - cu vf si fara. Cu vf - 6-8 g
pulbere. Fara vf- 2-5 g. Lingura: 15 ml, 12-22 g pulbere. Vf de cutit: 0.5-1 g pulbere
 Dupa calea de admin, pulberile nedozate si nediv pot fi: de uz intern sau extern

Cele de uz intern se inghit. Avantaje: absorbtie relativ rapida, Dezavantaje: dozare inexacta, conservabilitate relativ mica,
contactul cu gustul si mirosul neplacut

Cele de uz extern: pudre medicamentoase si cosmetice.

Pulberile si pudrele se aplica pe tegumentele pers mai mici de un an sau pe tegumentlee cu plagi sau arsuri. Ele tb sa fie sterile -
conditie in farmacopeea europeana.

Pulberile dozate in pachete sau plicuri:

-Pot fi in hartie cerata, folie de plastic sau aluminiu. Se introduce o singura doza de pulbere. Preparate in farmacie sau in
industria farmaceutica: fervex si coldrex.

-Avantajul pulberilor in pachete: dozare exacta, iar in cazul celor din ind farmaceutica, conservabilitate mare.

-Pulberile pot fi efervescente sau dizolvabile.

-Absorbtie foarte rapida.

Pulberile dozate - divizate in capsule operculate:

-Au forma cilindrica cu extremitatile hemisferice

-Capsule formate din doua parti care se pot imbina intre ele. Continutul peretelui capsulei din industria farmaceutica se prepara
dintr-un amestec de glicerol si apa.

-Are peretii netezi, fara pori, conservabilitate crescuta.

-Capsulele permit conditionarea unor amestecuri de pulberi eutectice sau a unor granule, respectiv lichide

Pulberile eutectice:

Sunt pulberi care aduse in contact trec din faza solida in forma lichida.

Cant de material din capsula: 0.25-3 g.

Avantaje capsule: dozare exacta, absorbtie rapida, conservabilitate, ridicata, pacientul nu ia contact cu gustul neplacut al
medicamentului.

Forme de capsule derivate:

-pereti continui

-amestec de pulberi eutectice sau lichide (ex vitamax)

-Alte forme:

-sferice/perle (ex vit A, E, uleiuri de peste).

-spansule - contin granule - ex omez.

-Pot contine granule cu excipienti speciali ce elibereaza lent subst medicamentoasa continuta, constituind
preparate de tip slow releasing.

Pulberi dozate, divizate in flacoane.

Pt prepararea solutiilor injectabile, adica flacoane de 10 ml, confectionate din sticla speciala, care are un capac format dintr-un
dop de cauciuc fixat cu o garnitura metalica, prin presare. In mom premergator administrarii, pulberea continuta se dizolva. Nu
se scoate capacul. Se perforeaza dopul de cauciuc cu acul de seringa, se introduce solventul, se agita recipientul pana la
dizolvarea pulberii, se trage solutia in seringa si se injecteaza. Pulberile injectate tb sa fie sterile si apirogene (nu produc febra).

 Comprimate:

Forme farmaceutice solide obtinute prin comprimarea pulberilor medicamentoase, impreuna cu excipientii adecvati.

Tipuri de excipienti:
 -agreganti - mentin pulberea sub forma comprimatului fabricat.

-Dezagreganti

-coloranti

-edulcoranti - mascheaza gustul si mirosul neplacut;

-speciali

-Forme de comprimate: cilindrice, prismatice, ortogonale, ovoidale, etc.

-Pe suprafata lor pot avea simboluri sau santuri.

-Daca vb despre un comprimat slow releasing, fragmentarea lui este interzisa.

-Administrarea se face per os.

-Avantaje comprimate:

-conservabilitate ridicata

-dozare exacta

-mascarea gustului si mirosului neplacut

-dezavantaje: abs mai lenta decat la pulberi.

Comprimate de uz intern derivate:

-comprimate slow releasing,

-comprimate enterosolubile - se desfac numai in intestin

-comprimate efervescente.

Enterosolubile/gastrorezistente/comprimate filmate

-se acopera cu un strat de keratina in doua situatii:

-protejam stomacul cand substanta este agresiva pt mucoasa gastrica

-subst medicamentoasa este deradata de ph acid gastric (Omeprazol)

Comprimetele efervescente:

-Contin bicarbonat de sodiu sau de potasiu si acid organic slab (citric, lactic, tartric).

-Cand introd comprimatul in apa, cele 2 subst reactioneaza intre ele, produc acid carbonic, de unde efervescenta.

-Avantajul acesor comprimate: absorbtie foarte rapida.

Comprimatele de tip retard (SL-slow release)

Sunt de 3 feluri:

-multidoza sau multistrat

-comprimate ce utilizeaza o matrice inerta poroasa

-comprimate ce utilizeaza liganzi speciali

Multidoza:

-se comprima o cantitate de pulbere care formeaza un nucleu.

-Peste nucleu se vine cu straturi succesive.

-Cand ajunge in intestin, acest comprimat se desface incepand cu stratul extern, si se resoarbe treptat, lent, prin intestin.

Matrice inerta poroasa:

-Matricea nu se digera, ci se elimina ca atare.

-Aceasta matrice are o structura reticulara, si cand se comprima pulberea, ea patrunde in ochiurile retelei.

-Cand ajunge in intestin, dizolvarea se face cu straturile in exterior.

Liganzi speciali:

-liganzii sunt in fct de gruparea chimica a medicamentului.

-Ei leaga specific un anume medicameent, si il elibereaza doar in anumite cond de temp, umiditate si pH.

2. Comprimatele derivate bucale:

-nu se inghit, nu sunt ca alea de uz intern.

-Se mentin in cav bucala pana se topesc

-Au efect local (sterpsils) sau sistemic

-Au margini rotunjite pt a nu leza mucoasa bucala

-Cele de uz local:

-Subst de tip antiseptic/dezinfectant sau bacitracina.

-Au structuri polare si nu se pot absorbi prin mucoasa.

-Actioneza strict local

-Cele de uz sistemic:

-subst liposolubile,

-se pot absorbi prin mucoasa bucala datorita vascularizatiei bogate

-de la acest nivel, se vor absorbi rapid si vor ocoli primul pasaj hepatic. Ex: nitroglicerina.

3. Comprimatele vaginale:

-Acestea pot avea forma ovoidala sau forma de prisma triunghiulara cu margini si unghiuri rotunjite tocmai pt a nu leza mucoasa
vaginala.

-Pe aceasta cale se adm subst cu efect local (antibiotic, antimicotic, antiseptic), pentru ca mucoasa vaginala nu permite absorbtia
in circulatie a subst medicamentoase. Exceptie: Mucoasa vaginala permite, totusi, abs subst estrogenice.

-Aceste comprimate pot contine subst spumogene de tipul lauril-sulfat de sodiu, care au rolul de a distribui substanta
medicamentoasa in mod uniform pe toata supraf vaginala.

4. Comprimate subcutanate
-Tb sa fie sterile si apirogene.

-Se adm de catre medic, prin incizie si introducere.

-Pe aceasta cale se adm subst de tip hormonal si astfel se adm o singura doza la 3-6 luni.

-Aceste comprimate se mai numesc pelete.

5. Microcomprimatele

-Forme farmaceutice solide, cu diametru de 2-3 mm si inaltimea de 0.1-0.2 mm.

-Utilizate in oftalmologie (se mai numesc comp oftalmice).

-Se aplica pe mucoasa conjunctivala si sunt dizolvate pe filmul lacrimal care le distribuie uniform pe mucoasa.

-Aceste comprimare tb sa fie sterile. Mai sunt utilizate in efectuarea antibiogramei.

6. Drajeuri

Forme farmaceutice solide obtinute prin acoperirea comprimatelor cu straturi succesive de zahar, cu colorant pe ultimul strat.

-Straturile de zahar formeaza un strat protector si preparatul devine gastrorezistent sau enterosolubil.

-Exista forma derivata de drajeuri denumita drajeu retard si care se obtine prin acoperirea unui comprimat retard cu straturi
succesive de zahar.

7.Pilule:

-Forme farm solide vascoase, care necesita pt preparare excipienti speciali pt aceasta consistenta. -Datorita consistentei
vascoase, pot sa adere intre ele si din acest motiv se acopera cu o pulbere inerta de tipul talc sau licopodiu, proces numit
conspergare.

-O pilula poate contine intre 0.2.si 0.3 g de pulbere medicamentoasa.

8. Granulate (granule):

-Forme farmaceutice solide, de mici dimensiuni, sferice, ovoidale, sau riziforma.

-Aceste granul sunt uitlizate in special in practica pediatrica ca comprimate polivitaminizante sau polimineralizante.

-Granulele pot fi efervescente

9. Supozitoarele:

-FF solide, care necesita pt preparare excipienti speciali care sa fie solizi la temp camerei si sa se topeasca rapid la temp corpului.

-tipuri de excipienti: untul de cacao, masa gelatinoasa, excipientii sintetici

-Cel mai frecv exemplu de excipient este untul de cacao. Solid la temp camerei si se topeste rapid la 36.8 Celsius, si spre
deosebire de alti excipienti nu prez contractie de volum. Dar este o subst naturala deci e putin si scump.

-Se mai pot utiliza ca excipienti masa gelatinoasa. Se fol pt supozitoarele de uz pediatric.

-Excipienti sintetici

Dupa modul de administrare, supozitoarele pot fi:

-anorectale

-auriculare
 -uretrale.

Cele anorectale sunt de 3-5 cm lungime, 0.5-1.5 cm si pot avea forma tronconica sau de obuz.

-Pe aceasta cale se pot administra 2 categorii de subst:

-subst cu actiune locala: anestezice locale, antiinflamatoare locale, antibioticele

-subst cu efect sistemic: efect general, pt ca mucasa rectala permite absorbtia subst medicamentoase. Subst absorbite la
acest nivel ocolesc partial prima trecere hepatica (venele hemoroidale mijlocii si inferioare dreneaza in VCI, iar cele superioare
dreneaza in vena porta).

-Dozele admin pe cale anorectala tb sa fie cu 30% mai mari decat dozele echivalente admin intern, pt

ca absorbtia rectala este inegala si inconstanta.

Supozitoarele auriculare: se aplica in canalul auricular. Ex: la o micoza auriculara

Supozitoarele uretrale (doar la barbati): substante antiseptice, antibiotice, antimicotice

Ovulele

- se admin intravaginal.

- au excipienti speciali care se topesc la temp corpului.

- pe aceasta cale se admin numai subst cu actiune locala.

-Pot contine lauril-sulfat de sodiu care are rol spumogen pt a distribui subst medicamentoase continute pe intreaga supraf
vaginala.

- dupa forma, pot fi ovoidale sau pot fi sferice (globule).

Creioanele medicinale:

forma cilindrica, diametru al bazei mult mai mic decat inaltimea.

Ex: creioanele cu sulfat de cupru - creioanele dupa barbierit- cu efect hemostatic.

FORMELE FARMACEUTICE SEMISOLIDE

-Unguente

-Emplaste

-Alte forme farmaceutice solide

Unguente

- forme farmaceutice de consistenta semisolida la temp camerei, destinate aplicarii pe piele sau pe mucoase, care pot sa contina
sau nu subst medicamentoase.

- este constituit dintr-o baza de unguent, in care se suspenda sau emulsioneaza substante medicamentoase.

- Baza de unguent este mereu formata din amestecul de excipienti semisolizi/solizi/lichizi, insa mereu baza este semisolida.

- Excip solizi: ceara, ceara purificata, parafina solida, cetaceul (grasime solida extrasa din capul balenelor)

- Excip semisolizi - vaselina, parafina semisolida sau lanolina.

- Excip lichizi - uleiul de arahide, uleiul de floarea soarelui, parafina de puritate farmaceutica.
Dupa sistemul fizico-chimic pe care il formeaza unguentul, el poate fi:

-tip suspensie

-tip emulsie

-tip cu mai multe faze

-tip suspensie:

-se prepara prin uniformizarea unei pulberi medicamentoase in baza de unguent.

-Daca pulberea aflata in suspensie reprezinta mai mult de 25% din baza de unguent, spunem ca unguentul se numeste pasta. Ex:
unguentul cu oxid de Zinc 32%, cu efect protector si sicativ (usuca leziunea).

-tip emulsie:

-Emulsiile: Sisteme disperse, microeterogene, alcatuite din 2 faze nemiscibile, in prezenta agentilor de emulsionare.

-Emulsiile au 2 faze:

-interna, emulsionata, sau heretogena,

-externa, omogena, dispersata.

-In functie de cele doua faze putem avea

-emulsii de tip ulei in apa: emulgator solubil in apa,

-emulsii de tip apa in ulei: emulgator trebuie sa fie solubil in ulei.

-Laptele: cea mai cunoscuta emulsie.

Atunci cand unguentele contin mai mult de 10 la suta apa, se numesc creme. La randul lor, cremele pot fi indiferente,
creme grase, creme uscate.

Cremele indiferente se pot aplica pe orice fel de tegument. Elibereaza apa continuta si dau senzatie de rece.

Cremele grase: se aplica pe tegumente uscate. Nu se aplica pe tegumentele grase pentru ca produc iritare si descuamare.

Unguentele oftalmice: se aplica pe mucoasa conjunctivala.

-trebuie sa fie sterile, cu pH cat mai apropiat de de pH-ul lacrimal

-dupa desfacere, valabilitate maxim 28 zile

Daca ungunetele se aplica pe tegumente cu plagi, arsuri, trebuie sa fie sterile

Emplaste

-Emplastele: consistenta semisolida, formate din retea de panza sau cauciuc, impregnata cu rasina adeziva, la care se adauga sau
nu subst medicamentoase.

Emplaste nemedicamentoase - adezive:

-Se folosesc pt fixarea unor pansamente la nivelul tegumentului.

-Nu se fixeaza direct pe plagi.

-Steri strip: emplaste sterile si se aplica pe plagile de mici dimensiunni in chirurgia plastica.

Emplaste medicamentoase

-cu efect local, acestea au atasat un tampon cu subst dezinfectanta (leocoplast cu rivanol) sau cu substante
medicamentoase cu actiune locala (pt bataturi de ex - compeed).

-cu efect sistemic: sisteme transdermice (TTS).

 -subst medicamnetoasa trebuie sa fie ft liposolubila, sa poata strabate tegumentul si sa ajunga in circulatia sistemica

-exemple:

-cu nicotina

-cu nitroglicerina: analgezic, aplicat precordial.

-cu scopalamina (Subst utila in raul de miscare). Tb aplicat cu 30 sau 40 min inainte.

Alte forme farm semisolide: bomboane medicinale, gume de mestecat medicinale.

LP 3

Formele farmaceutice lichide:

-Apoase:

-nezaharate:

-solutii

-suspensii

-emulsii

-zaharate

-siropuri

-potiuni

-limonade

-Uleioase

-care folosesc ca solvent alcoolul etilic

-ff care folosesc acidul acetic (oteturi medicinale)

-ff glicerinate - cu glicerol ca solvent

-solutii extractive si extracte

-apoase

-alcoolice (tincturi)

-uleioase

FF lichide apoase

-Molecula de apa este un dipol si permite dizolvarea cu usurinta a unor saruri, ioni.

-Apa este prezenta in mod natural in organism, de aceea administrarea solutiilor apoase nu va modifica semnivicativ continutul
mediului intern.

-Fierbe la 100-120 grade celsius, ceea ce permte sterilizarea solutiilor medicamentoase, daca si subst medicamentoasa rezista la
temepratura respectiva.

-Solutiile apoase se prepara la masa, adica mg/g sau g/kg. Exceptii: solutiile injectate se prepara la volum: mg/ml sau g/l, pt ca se
admin cu seringa, care are unitati de volum.

-Dupa calea de administrare, solutiile pot fi:

-de uz intern
 -injectabile

-de uz extern

Solutiile de uz intern se conditioneaza in flacoane sau borcane si se administreaza cu lingurita sau cu lingura.

Lingurita de solutie apoasa are 5 ml adica 5 mg.

Lingura are 15 ml agica 15 mg

Alta solutie de administrare: picatura cu picatura. Printr-un picurator standard, la temperatura de 20 grade celsius si la 760
mmHg (1 atm), 20 picaturi de solutie apoasa vor cantari un gram.

Avantajele solutiilor apoase de uz intern: nu avem dezagregare, absorbtie foarte rapida

Solutiile apoase injectabile

- se prepara

-trebuie sa fie sterile si apirogene

-conditionarea solutiilor se poate face in fiole, flacoane, borcane, pungi de plastic si carpule

-fiolele: confectionate din sticla speciala (de bromosilicat de calciu si sodiu), care sa nu interactioneze cu solutia
continuta la nivel de schimburi ionice, sa fie stabile dpdv chimic.

Cand substanta medicamentoasa este degradata de lumina, fiolele se prepara cu sticla bruna.

O fiola poate avea 0.5, 1, 2, 5, 10, 20 ml de solutie.

Forma fiolelor: cilindrica, cu unul sau ambele capete efilate.

Pe fiola se inscriptioneaza denumirea, concentratia solutiei obtinute si volumul solutiei. Mai scrie perioada
de valabilitate si numarul lotului.

-flacoanele: din aceeasi sticla speciala sau din plastic special, care nu relizeaza schimburi cu sol medicamentoasa.

aceste flacoane pot avea: 20,50, sau 100, 250, 500 ml.

Inscriptionarile idem ca mai sus.

Caracteristic: flaconul are un capac format dintr-un dop de cauciuc fixat cu o garnitura metalica, prin
presare.

Admin solutiei continute se face prin perforare dopului de cauciuc cu un ac si se scoate solutia.

De obicei contin solutii perfuzabile.

Cele de 20 ml pot contine o pulbere (ex: penicilina G ce se dizolva in momentul prepararii)

-borcanele: sticla sau plastic speciale,

aceleasi volume ca la flacoane.

capacul la fel, doar ca fixat prin infiletare.

-pungi de plastic: 100, 250, 500 ml solutii perfuzabile.

au atasat un furtun de cauciuc cu lungimea intre 6 si 10 cm. Acesta se termina la extremitatea

distala cu un capac format din dopul de cauciuc si o garnitura metalica fixata prin presare.

-carpule: pe fata interna a cilindrului au niste pinteni de cauciuc care permit pistonului sa intre dar nu sa si dea inapoi,.
In aceasta forma vin anestezicele locale, insulina, heparine cu masa moleculara mica.
 IV - se pot injecta venos “in volus”, care dureaza intre 1 si 30 min sau cu administrare in perfuzie, picatura cu picatura,
intr-un interval de la 30 minute pana la cateva ore.

Avantajul perfuziei: permite admin unor volume relativ mari de solutii.

Perfuziile nu tb sa contina particule mai mari decat un micron pt ca acestea pot sa duca la aparitia emboliilor
pulmonare.

Solutiile de uz extern:

-oftalmice: colire - picaturi administrate la niv mucoasei conj.

-Cele cu atropina provoaca midriaza si relaxarea musc ciliare facand posibila vizualizrea fundului de ochi si
stabilirea viciilor de refractie.

-Colirul cu azotat de pilocarpina - in trat glaucomului. Conc intre 0.5 si 4 %. -

-colirele tb sa fie sterile.

-picaturile pt cav nazala:

-solutii apoase sau uleoiase

-emulsii

-suspensii apoase sau uleoiase

-pt aplicarea in cav nazala picatura cu picatura.

-Pe aceasta cale se admin doar subst cu actiune locala. Se mai numesc rhinoguttae

-picaturile pt urechi: otoguttae.

-Pot fi la fel ca mai sus, solutii sau suspensii apoase sau uleoiase, cu efect local, admin la niv conductului auditiv
extern.

-solutiile pt cav bucala:

-gargarisme, dusuri buco-faringiene si colutorii.

-gargarismele:

-sol apoase cu conc relativ mari, subst de tip antiseptic sau dezinfectant.

-Se clateste cav bucala, apoi se elimina.

-Se precizeaza pe flacoane “a nu se inghiti”.

-ex: apele de gura

-dusurile buco-faringiene:

-se admin aceleasi solutii ca la gargarisme, doar ca admin se va face cu o para de cauciuc sau cu un dus
buco-faringian, sub presiune.

-ex: dus bucal

-colutorii:

-solutii de consist vascoasa

-se admin cu ajutorul unei spatule invelita intr-o vata sau un tifon.

-De ex glicerina boraxata.

-spalaturi si comprese:

Spalaturile - solutii cu continut ridicat de antiseptice dezinfectante care se toarna pe zona de tegument afectata. De ex
solutiile de fluoramida pt ulcerul de gamba.

Compresele: peste o bucata de tifon se toarna o astfel de solutie si se aplica pe teguemntul afectat.
 -lotiunile:

-pt mana, pt fata, si pt pielea capului (de ex sol cu sulf 2% pt seboree).

-clismele:

-se admin anorectal cu un irigator prevazut cu un furtun si o canula potrivita,

-pacientul in decubit lateral stang.

-Pe aceasta cale putem admin medicamente cu efect local si sistemic.

-Cele cu efect local: antiseptic, dezinf, antibiotic, anestezic local, pt patologia locala. -Cele pt uz sistemic:
mucoasa rectala permite abs unor subst medicamentoase, cea mai mare parte ocolind prima bariera hepatica. Dozele
administrate tb sa fie cu 30-35% mai mari decat cele admin pe cale interna, pt ca absorbtia rectala este inegala si
incompleta. -Volumul clismelor medicamentoase tb sa fie mic, 80-120 ml, pt a nu stimula receptorii anorectali, care
initiaza reflexul de defecatie.

-Se folosese acesata cale la pacientii in coma, sau in stare vegetativa, la pac cu esofagite post caustice sau cu
cancere esofagiene.

-Clismele nutritive: volum mic, 80-120 ml

-Pot fi solutii de aminoacizi sau acizi grasi liberi.

-Clismele laxativ-purgative tb sa fie mari tocmai pt a stimula receptorii si pt a stimula reflexul de defecatie - pot fi
formate din apa simpla, fiarta si racita la 32-34 de grade, la care se pot adauga extracte cu rol purgativ, cum ar fi
ceaiurile de crusin, rubarba sau aloe.

Suspensiile apoase: FF lichide apoase nezaharate.

-Particule solide aflate in apa.

-Daca suspensia se lasa nemiscata, particulele precipita.

-Pot avea diferite culori in fct de subst. (alb, cenusiu, cenusiu-galbui)

-Preparatele tb agitate ininte de intrebuintre, pana la omogenizare.

-Pe unele flacoane cu suspensii se scrie a se agita inainte de utilizare

-Dupa calea de utilizare, suspensiile pot fi:

-de uz intern

-injectabile

-tb sa fie sterile si apirogene. Se admin SC sau IM - NU se admin IV

-particulele nu tb sa depaseasca 5 microni pt IM

-de uz extern - preparate de agitat: emulsiile

Emulsiile:

-uz intern

-uz extern

-injectabile

-sterile si apirogene

-se admin IM sau SC. Exceptie: propofol - anestezic local aministrat IV

-cele IV tb sa aiba particule sub un micron - risc de embolie

FF apoase zaharate

-siropurile:

-FF lichide apoase, inalt zaharate, adica contin mai mult de 40 % zahar.

-Atunci cand siropurile contin mai putin de 60% zahar, tb sa li se adauge un conservant de tipul hidroxibenzoatului de metil,
denumit nipagin sau hidroxibenzoatului de normal-propil, denumit nipasol.

-In FR 10, este prevazut ca Sirop Simplu cel care contine aprox 64% zahar.

-O lingurita de SS are 6.5 g.

-O lingura are de SS are 20 g.

-Exista si siropuri aromatizate. (sirop de portocale, lamaie, menta)

-Sirporuile se dau in flacoane de sticla bruna cu un capac metlic infiletat.

-potiunile:

-ff MODERAT ZAHARATE, cu aprox 20% sirop.

-Ele se construiesc cu ajutorul siroplui simplu.

-Datorita continutului relativ mic in zahar, potiunile se degradeaza rapid si se prescriu pt maxim 3 zile.

-O lingurita de potiune are 5 g.

-O lingura de potiune are 15 g.

-limonadele:

-ff slab zaharate si efervescente.

-Se elibereaza pacientilor in 2 flacoane de sicla bruna cu capac metalic infiletat.

-Un flacon va contine un bicarbonat de sodiu sau potasiu. Celalat va contine un acid organic slab. -Se amesteca in cana,
inainte de momentul administrarii, de unde rezulta si efervescenta

-Daca s-ar amesteca de la inceput, presiunea din recipient poate atinge 3-4 atm si pot exploda.

FF lichide uleioase:

-folosesc ca solvent un ulei de puritate farmaceutica, de ex ulei de parafina, de peste, de floarea soarelui, de porumb, de
arahide.

-dupa calea de admin, ff lichide uleioase sunt

-de uz intern,

-de uz extern

-injectabile.

-cele de uz intern: absorbtia subst continute este f rapida pt ca subst medicmentoasa este liposolubila deci trece f rapid
prin membrana

-cele injectabile:

-sterile si apirogene

-nu se injecteaza IV

-Daca se admin IM, particulele sa nu depaseasca 5 microni.

 -unele uleiuri au si prop farmacodinamice proprii

-ex uleiul de peste are act farmacodinamica proprie prin continutul ridicat de vit A si D. -Uleiul de ricin, de
parafina au efecte laxativ-purgative.

-Datorita faptului ca oxideaza, aceste forme farmaceutice necesita adaugarea unor anti-oxidanti de tipul vit E.

FF cu solvent alcoolul etilic:

-cand spunem in farmacologie alcool etilic, este de conc 95% g/g sau 97% volum/volum.

-Cand spunem alcool etilic diluat, ne referim la puritate 70% volum/volum si 69.4% g/g.

-Alcoolul etilic se utilizeaza pt dizolvarea unor medicamente insolubile in apa, cum sunt alcaloizii (atropina), sarurile de
alcaloizi, de iod si iodurile.

-Rezulta solutii, nu tincturi.

-Daca solutia alcoolica se admin picatura cu picatura, 60 de picaturi de sol aclcoolica vor avea un gram.

-Alcoolul etilic are si actiuni de tip farmacodnamic propriu, prin admin locala sau sistemica.

-Efectele locale sunt de tip antiseptic, congestiv, sicativ, si caustic.

-Efectele sistemice ale alcooolului etilic: in functie de conc sanguina a alcoolului etilic.

-Alcoolul etilic este inhibitor al scoartei cerebrale la 0,2-0,5g/1000, de aceea dispar mecanismele frenatoare sociale:
pers devine mai euforica, devine mai curajoasa.

-Intre 0.5-1 g/1000 incepe inhibitia cerebeloasa - apar fenomenele ataxice: mers ebrios, nu nimereste vf nasului

-Intre 2-3 g/1000

-incepe sa apara greata, apoi varsaturi, epigastralgii si creste diureza.

-Mai apare inhibitia reflexelor de deglutitie si tuse cu risc de varsaturi cu aspirat de continut gastric - moarte prin
asfixie.

-La peste 3 g/1000 - inhibitia centrelor cardio-respiratorii - deces.

-In general, metabolizam 15 g de alcool pe ora.

-Alcoolemia scade cu 0.10 pana la 0.20 g/1000.

FF lichide glicerinate:

-folosesc ca solvent gliceroul

-de uz intern si extern

-cele de uz intern: solutii extractive glicerinate.

FF lichide ce folosesc ca solvent acidul acetic

-acidul acetic: oteturile medicinale, acid acetic 6-9%, au efect revulsiv.

-exista si aromatizate, sa nu miroasa a otet.

Solutiile extractive uleioase si extractele

-infuzii

-decocturi

-limonade
 -macerate

Infuziile:

Pentru extragerea principiilor active termorezistente din partile moi ale plantei: flori, frunze, tulpina.

Intr-un vas cu apa aflata la fierbere, se adauga partile plantelor maruntite, se indeparteaza de pe sursa de caldura, se acopera si
se lasa timp de 10-30 min. Se scugre apoi condensul de pe capac.

Decocturile

-pt extragerea principiilor active termorezistente din partile dure ale plantei: tulpina, radacina, tubercul

-Se pun in apa aflata la fierbere, se fierb 10-30 min, apoi se strecoara.

Maceratele:

-Pt extragerea principilor active termolabile din parti de plante.

-Intr-un vas se adauga parti de planta maruntite si pe ele se toarna apa la temp camerei. Se acopera vasul si se lasa in contact
4-6 h, apoi se strecoara.

Solutiile exctractive alcoolice: tincturi

-tincturi obtinute prin macerare sau percolare

-Macerarea: peste partile de planta se toarna alcool etilic. Se acopera vasul si se lasa in contact 10 zile, agitandu-se vasul de 2-3
ori pe zi. Dupa care, se strecoara.

Percolarea: se trece alcoolul etilic printr-o sita cu plante uscate si maruntite potrivit.

Exceptie: tincturile cu subst de tip toxic-stupefiant se prepara prin dizolvarea pulberii titrate in alcool etilic (tinctura de opiu se
face prin dizolvare a pulberii de opiu in alcool etilic).

Tincturile uleioase: se prepara prin macerare: se aplica uleiul peste plante.

FF gazoase:

-Alcatuite dintr-un gaz sau un lichid volatil in care se suspenda sau emulsioneaza substante/subst medicamentoase.

-Exemple: protoxidul de azot, halotanul, lichide volatile(enfluranul) - toate sunt anestezice generale inhalatorii.

-Dupa natura sist fizico-chimic, ff gazoase pot fi

-aerosuspensii - particulele de medicament sunt particule solide - fumuri

-aeoemulsii -partic de medicament in suspensie in gaz sunt particule lichide -ceturi

Dupa calea de administrare:

-pe tegumente sau mucoase:

-efect local

-majoritatea medcamentelor de tip oximed ce contin tetraciclina, xilina, antiinflamator (hidrocortizon).

-se administreasa pe arsuri

-particulele in suspensie pot fi pana la 10 microni

-efect sistemic

- sprayuri cu nitroglicerina (flacon dozat presurizat. Dozat - o apasare va determina o anumita doza).
 -efect la nivelul arborelui bronsic - subst de tip antiasmatic. Acestea tb sa aibe diametrul particulelor de 1 micron
pt a ajunge pana in bronsiole. Nu sunt utile in cirzele de astm bronsic medii si grave.

-pacientul lasa capul pe spate, inspira prin piesa bucala, expira prin ea pt a incalzi peretii, si la jumatatea
inspirului urmator, apasa piesa mobila. Astfel, 80% din medicament se duce in trahee si mai departe.

-inhalatorie:

-efect local: subst de tip antiasmatic. Flacoane dozate presurizare. Particulele tb sa fie in jur de 8 microni. Nu sunt utile
in crizlee de astm bronsic severe sau medii spre grave. Pacientul lasa capul pe spate, expira prin piesa bucala, apoi la
jumatate inspirului apasa piesa bucala. In acest fel, 80% din medicament ajunge in bronhiole.

- efect sistemic: subst f liposolubile care tb sa strabata mb alveolo-capilara, sa ajunga in circ sistemica, de unde se
transmit rapid la creier, apoi se redistribuie in tesutul adipos subcutanat.

LP 4

Reteta

Este recomandarea scrisa a medicului care cuprinde: denumirea medicmanetelor ce tb administrate pacientului,
forma farmaceutica, cantitatea de medicament la o unitate de doza, sau intreaga cantitate de medicament ce urmeaza a fi
administrata pacientului pe durata tratamentului, nr de unitati de doza, calea de administrare, intervalul dintre 2 doze.

Reteta este un document oficial si constituie un document medico-legal. Ea tb sa indeplineasca niste conditii de forma.
Se scrie in prezenta pacientului, pt ca pacientul tb sa stie ca reteta se adreseaza lui personal. Se scrie citet.

Reteta are 4 parti componente:

-superscriptie:

-cuprinde numele si prenumele pacientului, varsta, sexul, domiciliul, nr din registrul de consultatie.

-Se incheie cu diagnosticul.

-Mai cuprinde unitatea sanitara, oras, judet, stampila unitatii.

-inscriptie:

-incepe cu prescurtarea Rp: recipe (tradus cu “primeste”).

-Se noteaza apoi 1, 2, 3 daca avem mai multe medicamente.

-Daca nu incap toate pe prima pagina, se scire in josul ei “verte”.

-De regula nu se scriu mai mult de 4 medicamente.

-Se trece apoi denumirea medicamentelor:

-Denumirea chimica: substanta chimica. Pt cele mai multe este complicata si nu se poate folosi in practica
curenta. De ex acetilsalicilic.

-Denumirea comuna internationala: DCI. Sub aceasta denumire, medicamentul poate fi regasit oriunde in
lume. Denumirea comuna internationala nu poate fi drept de proprietate intelectuala.

-Denumirea comerciala este aleasa de fiecare producator in parte. De ex acidul acetilsalicilic (aspirina,
rompirin); metoclopramid (antivomitiv) - comercial: primperan, cerusal.

-Mai sunt denumirile din FR10 - denumiri de monografie. Ex: pulbere alcalina

-forma farmaceutica: cpr, drj, sp, fl

-cantitatea de medicament la o unitate de doza

-pt ff tipizate: pt masa: mg, rareori mcg (microgram)

 -pt volum: ml

-pt preparatele magistrale si pt cele originale: unitatea este gramul

-exista diferite prescurtari specifice:

a.a (cu bara) - ana partes equales. - toate partile egale

-m.f - misces fiat - amesteca si da

-Q.s -quantum sartis - cat de necesar

-f.as - faci asemenea

-a.l - ad libim - liber pana la

-subscriptie:

-se adreseaza farmacistului si cuprinde fie indicatii pt realizarea preparatului pt preparatele fabricate si originale,
fie in nr de unitati de doza. Nr de unitati de doza se scrie cu cifre romane, spre deosebire de cantitatile de
medicament care se scriu cu cifre arabe.

-instructie:

D.s. : datur signatur - da si semneaza (fancy wording alert)

-se precizeaza calea de administrare: int, inj, extern.

-se precizeaza cantitatea pt o administrare si intervalul dintre 2 doze

Prescrieti o pulbere nedozata nedivizata

Dg: ulcer duodenal in faza dureroasa

Rp:

Bicarbonat de Sodiu - 10 g

Oxid de magneziu - 10 g

Carbonat de calciu - 30g

M.f pulbere

D.S. intern - cate o lingurita rasa la o ora dupa msele principale si la nevoie, fara a depasi 6 lingurite pe zi

Bicarbonat de Sodiu - antiacid alcalinizant cu actiune rapida si intensa. Un gram de bicarbonat neutralizeaza 12-16 mEq HCl. Din
reactia de neutralizare rezulta CO2, care provoara balonare si eructatie (ragait). Se numeste antiacid alcalinizant pentru ca el se
absoarbe si poate determina alcaloza metabolica daca se administreaza ft frecvent in doze mari. Alcaloza metabolica poate
merge pana la sindromul Calciu - Alcalin: alcaloza metabolica, hipercalcemie, hipercreatininemie, and ultimatley litiaza renala.
Bicarbonatul creste PH la nivelul antrului piloric pana la valori de 8-9, ceea ce declanseaza in mod reflex cresterea secretiei de
gastrina, ceea ce va avea ca rezultat un rebound al secretiei clorhidro-pepsice. Doza maxima pe zi: la copii si pers peste 65 - 8g. O
lingurita are 3-3,5 g. Contraindicata administrarea la pacientii cu HTA sau insuf cardiaca, datorita aportului ridicat de sodiu.

Oxid de Mg - antiacid gastric neutralizant - nu se absoarbe. Actiune foarte rapida. Un gram neutalizeaza 30-34 mEq de HCl.
Forma sa tipica este de hidroxid de Mg. Pt ca nu se absoarbe, atrage apa din peretele intestinal, deci impoaie scaunul, avand
efect de tip laxativ-purgativ. Efectul de tip laxativ presupune eliminarea unui scaun moale dar coplet format. Efectul purgativ
presupune eliminarea unui scaun apos incomplet format.
Carbonatul de Calciu: antiacid neutralizant. 1 g neutralizeaza 9-12 g HCl, reactia fiind ceva mai lenta. Carbonatul de calciu
absoarbe toxinele din mediu intestinal, scade peristaltismul si are efect de tip constipant. Raportul intre oxid de mg si carbonatul
de Ca este de 1 la 3. Se echilibreaza in funcite de pacient.

Prescrieti o pulbere dozata in pachete:

Preparat magistral: constipatie functionala ocazionala

Rp: sulfat de Mg 15 mg

Un pachet f.as.

Nr. III

DS intern, cate un pachet dizolvat intr-o cana cu apa, seara, inainte de culcare.

Sulfat de mg - laxativ purgativ prin mecanism osmotic. In mod normal nu se absoarbe. Se administreaza seara pt ca efectul apare
in 4-6 h.

Prescrieti o pulbere dozata divizata in pachete, preparat oficial (FR10).

Dg: colecistopatie hipotona

Rp: pulbere alcalina pachete nr VI

DS intern cate un pachet divizat intr-un l de apa, se bea cate o cana dimineata si seara in timpul meselor.

Un plic de pulbere alcalina contine 2 g de sulfat, 4 g de fosfat, 6 g de bicarbonat. Efectul preparatului este de tip coleretic si
colecistokinetic. Va creste continutul de apa in bila, scade riscul formarii cristalelor de colesterol, grabeste eliminarea bilei din
colecist.

Prescrieti o pulbere dozata divizata sub forma de capsule

Dg: abces parodontal

Rp: amoxicilina capsule a cate 500 mg, nr XXX

Ds intern, cate o capsula la 8 ore (la partea asta nu folosim prescurtari)

Amoxicilina- penicilina cu spectru larg care cuprinde coci gram negativi, gram pozitivi, (mai putin stafilococul secretor de
penicilinaza; pt a fi activa pe acesta, se asociaza amoxcilina cu.....ceva) si pe bacili gram neg de tip E coli, proteus. Este un ester
de ampicilina, se absoarbe bine dupa administrare interna, se distribuie in tesuturi dar nu strabate seroasele indemne. Cand
acestea sunt inflamate, permeabilitatea lor la penicilina creste f mult. Efectul amoxicilinei este de tip bactericid degenerativ
(actioneaza doar in perioada de diviziune celulara. Nu actioneaza cand celula e intre 2 diviziuni). Actioneaza prin inhibarea
sintezei peretelui bacterian (nu a membranei). Reactii adverse: provoaca alergii, poate provoca disbacterioze, cu dezvolatarea
unei eventuale candidoze digestive.

Prescrieti comprimate:

Dg: HTA

Rp: Propranolol, comprimate de 40 mg, nr LX

DS: intern cate un comprimat la 10 ore

Betablocant neselectiv. Mecanismele prin care este util in terapia HTA:

-blocheaza receptorii de tip beta 1 de la nivelul cordului si scoate astfel cordul de sub influenta simpaticului si a
catecolaminelor circulante. Deprima toate functiile cardiace, adica inotropismul, batmotropismul, cronotropismul, ceea ce va
duce la scaderea debitului cardiac.

-blocheaza receptorii beta de la niv zonelor baroreceptoare declansatoare din patul vascular, adica de la nivelul glomusului
carotidian, crosei aortice si emergentei arterelor renale.

-influentarea receptorilor beta de la nivel central, care moduleaza TA.

-modifica sinteza de prostacicline la nivelul endoteliului vascular, care poate avea efect vasodiltator.

Reactii adverse:

-intarzie conducerea AV

-deprima forta de contractie miocardica

-favorizeaza bronhospasmul prin blocarea receptorilor de tip beta 2 de la nivelul bronhiilor

Contraindicatii:

-bradicardiile excesive

-astmul bronsic

-blocuri AV

-tulburari vasculospasctice periferice, de tipul sindromului Reynaud

Prescrieti un drajeu:

Dg: nevralgie intercostala dreapta

Rp: diclofenac dj: 50 mg, nr X

DS: intern un drajeu la 12 ore, dupa mese

Diclofeancul este un antiinflamator nesteroidian, ce actioneaza prin inhibarea ciclo-oxigenazei. Ca urmare a inhibarii ei, dicl
scade sinteza de prostaglandine, implicate in procesul inflamator. Diclofenacul si indometacina sunt cele mai puternice
inhibitorii ale ciclo-oxigenazei, de aceea se utilizeaza in suferinte inflamatorii cronice si in durerile de intensitate mare. Se ia
dupa masa obligatoriu, pt ca inhiba si ciclo-oxigenaza din peretele gastric si scade sinteza de PG E2 si F2, care sunt implicate in
sinteza de mucus gastric protector. Exista astfel riscul sa apara fie sangerari digestive, fie sa favorizeze dezvoltatea unui ulcer
gastro-duodenal. Exista si sub forma de unguent (3%) - voltaren

Prescrieti un supozitor preparat tipizat:

Dg. Sindrom dispeptic

Rp: emetiral supoz 25 mg

Nr. VI

DS: extern, intrarectal, cate un supozitor la 8 ore

Subst activa este proclorperazina - un antivomitiv care actioneaza prin inhibarea centrului vomei din bulb, de unde efectul de tip
anti-vomitiv. Se admin intra rectal pt ca daca ar fi administrat per os, pacientul nu ar putea absorbi substanta activa.

Reactii adverse: tremuraturi extremitati, hipertonie musculara, reactii distonice.

Prescrieti un supozitor preparat magistral:

Dg: colica renala stanga

Rp: papavelina clorhidrica 0.08 g

Extract de beladona |

Fenobarbital |a.a. 0.02 g

DS: excipienti q.s. pentru un supozitor

F.as. Nr X

Extern, intrarectal, un supozitor la nevoie

Este un antispastic cu structura izochinonic care se gaseste in exctractul de opiu. Papavelina are actiune de tip antispastic,
musculotrop direct. Doza este 50-100 mg de 2-6 ori pe zi. Are si efect vasodilatator, deci ca reactii adverse: hiperemia fetei si
hipotensiune ortostatica. Exista si in comprimate de 50 sau 100 mg si sub forma de fiole, injectate im

Extractul de beladona: 1,5% atropina. Un supozitor va avea 0.3 mg de atropina. Atropina este un parasimpatolitic care blocheaza
receptorii de tip muscarinic si impiedica astfel transmiterea influxului nervos la niv musculaturii netede, si inlatura astfel
contractia si respectiv spasmul acesteia. Atropina nu are insa specificitate de actiune, si provoaca multe reactii adverse, anume:

-creste presiunea intraoculara - contr. In glaucom

-midriaza - contr. In fotofobie

-uscaciunea mucoasei bucale - contr in xerostomie

-favorizeaza refluxul gastro-esofagian - contr. In boala de reflux g-e

-deprima peristaltica propulsiva gastrica - contr. La pacientii cu stenoza pilorica

-deprima peristaltica la nivel intestinal - contraindicata in ileusul paralitic.

-deprima contr trigonului vezical - contr in adenomul de prostata

Doza necesara pt efect antispactic este 0.1 -0.5 mg o data, fara a depasi 4 mg pe zi

Fenobarbitalul: 20-30 mg o data, are efect tip sedativ tranchilizant- linisteste pacientul.

Prescriptie unguent, preparatul tipizat:

Dg: dermatita alergica

Rp: fluocinolon N crema

Nr I tub

DS: extern, pe tegument, in zona afectata, in strat subtire, odata la 12 ore.

Fluocinolonul N: glucocorticoid si o mica cant de neostigmina, care este un antibiotic cu structura amino-glicozidica. Dermatita
alergica: papula usor inrosita, cu edem usor, pruriginoasa. In evolutie, dermatita alergica are 2 faze. In prima, leziunea este
uscata, apoi exista riscul de suprainfectie si va fi leziune umeda. In tratamentul dermatitei alergice uscate, se administreaza
glucocorticoizi. Acestia au efecte anti-inflamatoare, stabilizeaza endoteliul capilar si astfel nu permit extravazarea lichidului si a
limfocitelor, ceea ce va diminua evolutia leziunii si a pruritului. Insa glucocorticoizii deprima imunitatea locala, si de asta cresc
riscul de suprainfectare a leziunii. Deci se asociaza cu un amino-glicozid de tipul neomicinei. Acest unguent nu se amin pt
perioade mai lungi de 10 zile. Glucocoricoizii deprima sinteza proteica si astfel scade nr de fibre elastice si de colagen la niv
tegumentului, cu aparitia unui tegument lucios intr-o anumita zona, cu aspect subtiat.

Prescrieti un unguent pasta:

Dg:Cheilita acuta

Rp:

Talc |

Oxid de zinc |

Lanolina |

Vaselina |a.a. 5g

M.f. unguent

Ds: Se aplica in strat subtire in zona afectata, la 12 h

Prescrieti o solutie apoasa pt uz intern, administrata picatura cu picatura:

Dg: ulcer duodenal, perioada dureroasa.

Rp: atropina sulfurica: 0.02 g

Apa bidistilata a.d 20 g

m f solutie

DS: intern, cate 10 picaturi, odata la 8 ore si 20 de picaturi seara inainte de culcare.

Solutia prescrisa are conc de 1/1000. Deci 1 g de solutie are 1 mg de atropina. 10 picaturi de sol apoasa inseamna 0.5 g solutie
adica 0.5 mg atropina.

Atropina este utila pt ca scade subst clorhidropeptica gastrica. Reactii adverse: creste presiunea intraoculara, uscaciunea gurii,
favorizeaza refluxul gastroesofagian, deprima peristaltica propulsiva gastrica, depima peristaltica propulsiva intestinala, deprima
contractia trig vezical.

Prescriptie picaturi admin intern, solutie apoasa, preparat tipizat

Dg: stare de agitatie maniacala

Rp: haloperidol sol

Nr I flacon

DS: cate 10 picaturi la 6 ore

2 mg subst activa/ml de sol apoasa. 20 picaturi au un gram. 10 picaturi - 0.5 g, deci 1 mg de haloperidol

Se utilizeaza in tratamentul psihozelor. Este un neuroleptic cu structura butirofenolica. Considerat un neuropleptic incisiv.
Principala reactie adversa: fenomenele extrapiramidale insotite de tremuraturi ale extremitatilor. Actioneaza pe receptorii
dopaminergici de tip D2 din SNC.
Prescrieti un sirop:

Dg: bronsita acuta, faza cu tuse productiva

Rp: sirop expectorant, nr I fl

DS: intern, cate o lingura la 8 ore.

Preparat tipizat ce contine la 100 g de sirop, 20 g de “extract fluid de specii pectorale” si 500 mg de clorura de amoniu. Clorura
de amoniu este un expectorant, secretostimulant, dar doza din aceste preparate este foarte mica. Extractul fluid de specii
pectorale contine principii active din plante, cu rol protector la nivelul mucoasei cailor respiratorii si care fluidifica secretia
traheobronsica. O lingura de sirop contine 20 g.

Prescrieti o potiune

Dg: bronsita cronica acutizanta, cu tuse productiva.

Rp: clorura de amoniu 3,6 g

Iodura de potasiu 3,6 g

Sirop simplu 40 g (20 % din volumul potiunii)

Apa distilata 200 g (tratamentul tb sa fie maxim 2-3 zile)

M f potiune

DS: intern cate o lingura la 4 ore

Clorura de amoniu este un simpatolitic, secretostimulant care actioneaza prin mecanism indirect. Cu alte cuvinte, irita mucoasa
gastrica si, pe cale refelxa, creste si fluidifica secretia traheobronsica. Doza necesara e 0.2-0.5 g odata, de 2-6 ori pe zi. Datorit
faptului ca irita mucoasa gastrica, e contrindicata administrarea la pacirntii cu ulcer sau gastrita. De asemenea, nu se admin
pacientilor cu insuf hepatica sau renala, datorita aportului ridicat de ioni de amoniu.

Iodura de sodiu si de potasiu: expectorante, secretostimulante. Mecanism secretostimulant direct si indirect. Direct: ajung in
mucoasa traheobronsica si fac congestie. Prin acest mecanism cresc si fluidifica secretia traheo-bronsica. Mecanismul indirect:
iritarea mucoasei respiratorii si pe cale reflexa, cresterea secretiei. Pe langa efectul secretostimulant, iodurile sunt si antiseptice.
Stim functia tiroidiana, deci contraindicate in hipertiroidism. Ca si reactii adverse, iodurile pot provoca fenomene de iodism care
sunt fenomene idiosincrazice - reactii individualizate - lacrimatie, coriza, pana la apnee. Doza necesara 0,2 0,5 g odata, de 2-6 ori
pe zi. Iodura de sodiu nu se admin in HTA sau insuf cardiaca. Nu se admin iodura de potasiu in insuf renala

LP7

Prescrieti un colir

Diagnostic: glaucom cronic bilateral

RP: apicarpin colir 2%

Nr. I fl

DS: extern in instilatii, in fiecare sac conjunctival, cate 2 picaturi la 4 ore

Instilatii: picaturi pt ochi

Apicarpin:

-denumirea comerciala pt colirul cu azotat de pilocarpina 2%.

-exista si apicapin colir 4%, care este tot preparat tipizat

-pilocarpina nitrica sau azotatul de pilocarpina, administrata la nivelul sacului conjunctival va determina mioza, deschiderea
unghiului iridocorneean si scaderea presiunii intraoculare

-efectul apare in 10-15 min de la administrare, este maxim dupa 30-40 min si dureaza 3-4h

-tratamentul este recomandat sa inceapa cu concentratii ale colirului de 0.5% si care sa creasca pe parcursul dezv tolerantei,
pana la 4%. Nu putem creste concentratia peste 4% pt ca solutia devine iritanta pt mucoasa conjunctivala.

Prescrieti o solutie injectabila in fiola

Diag: astm bronsic in criza

RP: adrenalina clorhidrica, sol 1/1000, fiole la 1ml

Nr. II

Ds: injectabil, SC, cate o jumatate de fiola, la nevoie (se poate repeta dup 1-4 ore)

O fiola de adrenalina contine 1 ml sol apoasa, deci 1 mg de subst activa. Stimuleaza receptorii beta 2 si determina bhdilatatie,
scaderea secretiei traheo-bronsice, actioneaza pe receptorii beta 2 de la sup mastocitelor pulmonare si inhiba descarcarea de
histamina. Stimularea beta 2 la niv vaselor de sange, determina vasodilatatie, care va determina aparitia echilibrului
ventilatie-perfuzie. Prin stimularea receptorilor alfa: vc pe vasele in caile respiratorii si reduce astfel edemul.

Reactii adverse:

-cardiovasculare: tulburari de ritm cu tahiaritmii - cresterea consumului de oxigen la nivel miocardic, cu favorizarea crizelor
de angina pectorala

-anxietate

-tremuraturi ale extremitatilor

-contraindicatii absolute: antecedente de accident vascular cerebral si cele de IMA

Prescrieti o solutie injectabila la flacon

Diag: infiltratii in vederea extractiei dentare

RP: lidocaina clorhidrica - 1 g

Apa bidistilata a.d. - 100g

Mf solutie la flacon steril

Ds: in infliltratii, cate 2 ml, la nevoie

(se poate repeta dupa 15-20 min)

Lidocaina: anestezic local cu structura amidica

-Pot fi si cu structuri esterice: procaina

-se metabolizeaza la nivel hepatic

-esterii se metabolizeaza la nivel plasmatic, de catre esterazele plasmatice, care metabolizeaza si acetilcolina

-durata de actiune este mai mare decat la anestezicele cu str esterica

-actioneaza la nivelul axolemei, a i blocheaza transmiterea influxului si realizeaza anestezia teritoriului

-in functie de pka al anestezicului local, acesta se va gasi in tesut partial sub forma ionizata, si partial sub forma liposolubila
sau tertiara.
 -cea liposolubila poate patrunde in membrana neuronala si provoaca “edem” al acesteia, ingustand canalul de Na

-cea cuaternara - ionizata - se va fixa pe farmacoreceptori la nivelul portiunii externe a canalului de Na sau in interiorul lui si
va impiedica deschiderea canalului de Na, cu blocarea transmiterii influxului nervos.

-doza max pt o data: 300 mg

-doza max pt 24h: 400 mg

-lidocaina: se numeste comercial xilina. Provoaca vd locala si tb asociata cu adrenalina in concentratie de 1/200 000 pana la
1/50 000, situatie in care durata efectului creste pana la 60-90 min

-se poate utiliza si ca antiaritmic

-reactii adverse

-cefalee

-ameteli

-tremuraturi ale extremitatiilor

-convulsii

-hipertermie maligna

-reactii alergice, pana la soc anafilactic

Prescriere preparat sub forma de aerosoli:

A) Preparat in aerosoli cu administrare inhalatorie

Diag: astm bronsic

RP: ventolin flacon dozat presurizat

nr I

Ds: inhalator, cate 2 pufuri, la nevoie, max 6 pufuri /zi

Ventolin es denumirea comerciala a fenoterolului

Fenoterolul:

-beta 2 stimulant selcetiv, care admin inhalator stim receptori de tip beta 2 si produce astfel bronhodilatatie, diminuarea
secretiilor, inhibarea descarcarii de histamina la niv mastocitelor pulmonare.

-1 puf contine 0,2 mg de fenoterol

-flaconul are 15 ml, 4 mg fenoterol/ml, deci 300 de doze

-se poate utiliza in trat crizelor de astm bronsic de intensitate mica sau in tratamentul de fond al astmului bronsic, intre crize

-nu se prescriu mai mult de 6 pufuri/zi, pt ca in aceasta situatie, cant administrata este mare, poate strabate mucoasa
respiratorie si poate patrunde in circulatia generala, producand efecte adverse de tip beta 2 cum ar fi - tulburarile de ritm
cardiac, anxietate, tremuraturi ale extremitatilor

-nu se poate utiliza in crizele medii si grave de astm, pt ca in aceste crize, bronsiolele sunt contractate si nu permit particulelor
de medicament sa ajunga la locul de actiune.

B) Preparat sub forma de aerosoli cu administrare locala

Dg: stomatita

Rp: hexoral aerosili, 0.2%

Nr. I fl
Ds: extern, se pulverizeaza la nivelul cavitatii orale, dupa mese, de 3 ori pe zi

Hexoral: denumirea comerciala a hexetidinei

Hexetidina:

-subst de tip antiseptic dezinfectant

-se poate pulveriza intre 2 si 10 ori pe zi

Prescrieti subst toxice/stupefiante

Diagnostig: colica renala stanga

Se scriu pe retete speciale, inseriate, al caror prim formular este de culoare galbena. Sunt 3 exemplare autocopiante. Pe aceste
retete se scrie un singur medicament, iar cantitatile de medicament la unitatea de doza se scriu in cifre si in paranteza, in litere.
Pe aceste retete, nr de unitati de doza se scriu in paranteza in litere. Pe aceste retete nu se pot depasi dozele prevazute in FR10
pt o anume cale de administrare. In spital, retetele se scriu pe condici speciale, care respecta aceleasi reguli, insa pe aceste
condici se pot depasi dozele maxime pt o data si pt 24 h, cu mentiunea ca acestea se fac cu acordul sefului de sectie, la pac cu
neoplazii terminale.

Rp: mialgin fiole a 100 mg (o suta miligrame)

Nr IV (patru)

Ds: Inj, IM, o fiola la nevoie, a nu se depasi 3 fiole/zi.

Mialgin - denumire comuna internationala - petidina: str int intre morfina si atropina

-midriaza nu mioza

-potenta echianalgetica: 100 mg petidina=10 mg morfina

-efect antialgic util in colicile biliare, renale, pt ca petidina nu provoaca spasm de musculatura neteda.

Medicatia sistemului nervos central

Prescrieti un hipnotic barbituric

Diag: insomnie

RP: ciclobarbital, cpr a 200 mg

Nr. X

Ds: intern, cate un comprimat seara, 30 min inainte de culcare.

Ciclobarbitalul - hipnotic cu structura barbiturica.

-durata scurta de actiune, induce somn cu durata de aprox 3 ore.

Dupa durata somnului indus, hipnoticele se impart:

-cu durata scurta: 3 ore

-durate medie: 3-5 ore - secobarbitalul si amobarbitalul. Primul e singurul barbituric care nu provoaca inductie enzimatica.

-durata lunga: 6-7 ore - fenobarbitalul

-durata f lunga: 8-9h - barbitalul

-toate in afara ce ciclobarb au doza hipnotica de 100 mg

-in doza egala cu jum din doza hipnotica, barbituricele au efect de tip anticonvulsivant

-un sfert din doza hipnotica - efect de tip sedativ tranchilizant

-mecanismul molecular de actiune: se fixeaza la niv receptorului gabaergic, produc deformari conformationale cu favorizarea
actiunii GABA, deschiderea canalului central de Cl, cu hiperpolarizare membranara, stabilizare membranara consecutiva ceea ce
duce la efectele mentionate

-somnul indus de hipnotice determina electrofiziologic de somnul fiziologic:

-EEG: barbituricele reduc perioada de unde rapide (REM)

-refacerea metabolica neuronala se face in perioadlee de somn cu unde rapide. La trezire, pacientul va prezenta senzatie
de oboseala, somnolenta, ameteli si cefalee

-hipnoticele se folosesc pe perioade scurte, cam 10 zile. Altfel dezvolta dependenta si toleranta

-liposolubile ,se elimina prin met hepatica, cu transformare in metaboliti mai hidrosolubili, care se elimina pe cale urinara.

-toate barb, cu exceptia secobarbitalului - inductie enzimatica

-daca tratamentul este de lunga durata, apare inductia enzimatica, si va tb sa crestem doza pt a obtine acelasi efect ca la
inceputul tratamentului.

Prescrieti un hipnotic cu structura nebarbiturica:

Diag: insomnie

Rp: nitrazepam comprimate a 7,5 mg

Nr. XX

Ds: intern, cate un cpr seara, cu 30-60 min inainte de culcare

Nitrazepam:

-hipnotic cu str benzodiazepinica

-somn 6-7 ore

-din aceeasi clasa: nitrazepam, flunidrazepam, flurazepam. Actioneaza tot la nivelul receptorului GABAergic, pe alt situs de
legare decat barbituricele, si de aici e similar. Produc deformari conf, cu fav act GABA, deschiderea canalelor de Cl,
hiperpolarizare etc.

-spre deosebire de barbiturice, benzodiazepinele hipnotice reduc mai putin durata somnului cu unde rapide decat
barbituricele, de aceea la trezire pacientul este mai putin obosit

-inductia enzimtica provocata de hipnoticele cu str de tip benzodiazepinic este practic fara semnificatie clinica

Prescrieti un hipnotic nebarbituric

Diag: insomnie

RP: zopiclona cpr. 7,5 mg

Nr. I fl

DS: intern, cate un cpr seara, 30 min inainte de culcare

-structura derivata de la benzodiazepine, act tot la niv rec GABAergic, provoaca deschiderea calanului central de Cl etc.

-nu modifica durata somnului cu unde rapide, ceea ce inseamna ca nu avem sonolenta cefalee etc la trezire
-nu provoaca inductie enz semnificativa clinic, dar se metabolizeaza limfatic, motiv pt care la copii si la batrani doza se reduce la
jumatate.

Prescrieti un hipnotic nebarbituric

Diag: insomnie

RP: zolpidem cpr. 7.5 mg

Nr.XX

Ds intern, cate un cpr cu 30 min inante de culcare

-Str derivata de la benzodiaz, ca mai sus

-nu modifica durata somnului cu unde rapide, ceea ce inseamna ca nu avem sonolenta cefalee etc la trezire.

Prescrieti un anxiolitic:

Diag: anxietate

RP: Diazepam cpr a 10 mg,

Nr. I

DS: intern, cate un cpr dimineata si unul seara

Diazepam:

-anxiolitic, miorelaxant, efect de inductie anestezica, anticonvulsivant, acesta din urma fiind util numai in criza convulsiva
majora

-nu se poate utiliza in tratamentul de fond al epilepsiei, pt ca dezvolta rapid toleranta

-mecanism molec de actiune: fixarea la niv....acelasi lucru doar ca se fixeaza pe alt situs

-ce are particular: se metab hepatic, in 2 etape:

-procese de oxidare microzomiala - diazepamul se transforma in produsi intermediari, unii din ei fiind oxazepam si
lorazepam, activi dpdv farmacodinamic

- procese glucurono-conjugare, in urma carora produsii intermediari se transforma in compusi hidrosolubili care se
elimina pe cale urinara.

-la pacientii cu insuf hepatica, procesele de oxidare sunt deficitare, nu merge sa dam diazepam. Pt ei dam oxazepam
sau lorazepam.

Diag: anxietate la pac cu insuf hepatica:

Rp: oxazepam, cpr a cate 10 mg

Nr: I fl

Ds: intern, odata la 8 ore

Sau
RP: Lorazepam cpr a cate 1 mg

Nr I fl

Ds: intern, odata la 8 ore

Lorazepam=anxiar

Efect anxiolitic, dar se metabolizeaza hepatic doar prin glucurono-conjugare, acest proces nefiind afectat decat in coma
hepatica.

Prescrieti un medicament cu efect sedativ:

RP: extraveral cpr.

Nr. 1 flacon

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Extraveralul: 1 cpr contine extract de valeriana si fenobarbital in doza sedativa - aprox 20 mg. Se pot admin 1-3 cpr pe zi. La 25%
din doza hipnotica, fenobarbitalul se poate utiliza ca sedativ tranchilizant - linisteste pacientul, tb admin pe perioade relativ
limitate (max 30 de zile), pt ca prod inductie enzimatica si apare astfel toleranta.

Prescrieti un anticonvulsivant ca tratament de intretinere la un pacient cu epilepsie:

RP: fenitoina cps. 100 mg

Nr. 1 fl.

Ds: intern, o capsula la 8 ore

Fenitoina: anticonvulsivant util in tratamentul de fond (de durata) al epilepsiei. Nu este utila in epilepsia cu criza de tip petit mal.
Actioneaza prin blocarea canalelor de Na, impiedicand astfel declansarea potentialului de actiune si difuzarea acestuia din
focarul epileptogen pe toata suprafata scoartei cerebrale. Doza de atac: intre 400 si 800 mg/zi, iar doza de intretinere, intre 200
si 600 mg/zi. Pe langa ef anticonvulsivant, fenitoina are si ef de tip anti-aritmic.

Farmacocinetica: se absoarbe relativ bine dupa administrare interna, se distrib relativ bine la niv SNC si se elimina in
principal prin metabolizare hepatica, producand inductie enzimatica. Dezvolta toleranta care necesita cresterea dozelor
administrate si ulterior inlocuirea preparatului cu un alt anti-epileptic.

Reactii adverse:

-la nivelul cavitatii bucale, fenitioa poate provoca hipertrofie gingivala, care merge pana la acoperirea dintilor, si poate
necesita tratament corectiv de chirurgie OMF.

-somnolenta, adinamie, inductia enzimatica - poate interfera cu administrarea altor medicamente

-atentie la admin fenitoinei la gravide: poate determina reactii aderse dismorfogene la niv fatului, care se manif prin
anomalii de eruptie dento-maxilara, malpozitii dentare, cheilopalatognatoschizis. Daca femeia epileptica hotaraste sa aiba
copii, nu se intrerupe tratamentul, pt ca crizele de epilepsie sunt mai teratogene pt copil decat tratamentul. Deoarece
reactiile adverse ale fenitionei la fat sunt dependente de doza, reducerea dozei va scadea si incidenta reactiilor adverse la
fat. Asadar, se reduce doza la minimul necesar pt ca femeia gravida sa nu dezv fenomene convulsive pe parcursul sarcinii.

Prescrieti un anticonvulsivant pt tratamentul crizei convulsive

RP: diazepam fiole a 10 mg

Nr. II

Ds: injectabil IM, o fiola la nevoie (criza convulsiva)

Diazepamul este medicatia de electie in tratamentul crizei convulsive majore. Ideal: administrarea sa se faca IV. Nu se poate
utiliza diazepamul ca trat de fond, de durata al epilepsiei pt ca dezvolta rapid toleranta - intre 1 si 3 luni.

Toate benzodiazepinele sunt utile in tratamentul crizei convulsive, dar nu se pot admin pt tratamentul de durata al epilepsiei,
datorita dezv tolerantei (exceptie: clonazepam). In convulsiile neepileptice, medicatia anticonvulsivanta de electie este
fenobarbitalul. Pe piata romaneasca, fenobarbitalul este un polietilen-glicol (nu e hidrosolubil - nu poate fi admin IV).
Administrarea in aceasta situatie se face IM.

Prescrieti un neuroleptic (antipsihotic)

Diag: pacient cu stare de agitatie maniacala:

RP: haloperidol solutie

Nr. 1 fl

Ds: intern, cate 10 picaturi la 6 ore

Haloperidolul fl are 15 ml, contine 4 mg de haloperidol/ml si 2 mg haloperidol/g de solutie

Este un neuroleptic cu structura de tip butirofenonic - se mai numesc si neuroleptice incisive, principala lor reactie adversa fiind
repr de reactii adverse de tip extrapiramidal.

Tipuri de efecte induse de subst medicamentoase de tip neuroleptic (antipsihotice):

-antipsihotic:

-diminuarea halucinatiilor

-diminuarea delirului

-diminuarea starilor de tip maniaco-depresiv

-sedativ, de linistire a pacientului

-sedarea indusa de neuroleptice are un caracter particular: induce un grad de autism - perioade de indiferenta la mediu

-efectele de tip vegetativ:

-de tip parasimpatolitic

-cresc presiunea intraoculara

-usuca gura

-favorizeaza refluxul gastro-esofagian

-fac staza gastrica

 -produc constipatie

-mictiune cu dificultate la cei cu adenom de prostata

-de tip simpatolitic:

-congestia mucoasei nazale

-hipoTA cu predominanta ortostatica

-de tip hipotermizant (scad temp normala a corpului)

-acest efect se utilizeaza in chirurgia de transplant sau in cea pe cord deschis - la temp mai mici, nevoia de oxigen a
tesuturilor este mai mica, si protejam tesuturile de hipoxie.

-de tip extrapiramidal:

-aceste efecte sunt determinate de un dezechilibru ce apare intre mediatia dopaminergica si mediatia colinergica la
niv SNC, mai exact in substanta neagra bazala.

-asemanatoare cu cele din boala parkinson

-tremuraturi ale extremitatilor

-hipertonie musculara cu adinamie

-in cazurile grave - sialoree

-de tip endocrin

-creste secretia de prolactina:

-la femei: congestia sanilor si tulburari de ciclu, pana la amenoree

-la barbati: ginecomastie si tublurari de dinamica sexuala pana la impotenta

-scade secretia de somatotrop: nu apar intarzieri in crestere pt ca debutul bolii e dupa 18 ani.

-scade secretia de ACTH - scad rezistenta organismului la stresul infectios, chirurgical.

Mecanism molecular de actiune: haloperidolul blocheaza receptorii dopaminergici D2 din SNC, cu predominanta la niv s limbic si
in subst neagra bazala

Doza de haloperidol: 1-4 mg/zi ca doza de intretinere, 4-12 mg/zi ca doza de atac. Se poate utiliza in doze de 0,5-1mg odata, pt
efect antivomitiv. Exista si cpr a 2 mg si fiole a cate 2 mg care se admin IM

Prescrieti un preparat antiparkinsonian:

RP: Madopar cpr 250 mg

Nr 1 fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 h, inainte de mese dimineata si seara

Mai exista cpr de 62,5 mg.

Un cpr contine: levodopa 50-100-200 mg si respectiv 12,5, 25 sau 50 mg de benserazida. In terapia parkinsonului:

-clasa mai eficace: medicatie dopaminergica

-poate creste continutul de dopamina in SNC

-nu putem adm dopamina ca atare, pt ca nu strabate BHE

-admin precursori de dopamina de tipul levodopa. Ea poate strabate BHE, si in SNC sub actiunea dopadecarboxilazei,
se transf in dopamina.
 -levodopa absorbita este rapid transf de dopadecarboxilaza periferica in dopamina, care nu poate strabate BHE. Se
recomanda asocierea levodopa cu un inibitor de deopadecarb periferic. -Acest inhibitor este benserazida, care nu
strabate BHE, dar creste proportia de dopamina care ajunge in SNC la 10-12% din doza admin.

-in timp, pac cu parkinson pierde tot mai multi neuroni dopaminergici, de aceea doza tb crescuta permanent.

-medicamente anticolinergic centrale: trihexifenidin (romparkin)

Prescrieti petidina

Diag: pac cu colica renala stanga

RP: mialgin fiole a 100 mg (o suta miligrame)

Nr. III (trei)

Ds: injectabil intern IM, o fiola la nevoie

Mialgin: denumirea comerciala a petidinei, antialgic opioid - se scrie pe reteta galbena si necesita prescrieri in forme speciale.

Petidina are prop intre morfina si atropina, motiv pt care e singurul opioid care provoaca midriaza si nu mioza punctiforma.

Efectul echianalgetic (care provoaca aceeasi analgezie cand se admin pe aceeasi cale): 10 mg morfina=100 mg petidina sau
mialgin

Datorita faptului ca are asemanari structurale cu atropina, petidina sau minalginul induce efect spastic de intensitate mai mica,
deci se poate utiliza cu frecv ridicata in colici renale, mai rar in colici biliare.

Prescrieti morfina

Diag: dureri puternice postoperatorii

RP: morfina fiole a 20 mg (douazeci miligrame)

Nr. III (trei)

Ds: injectabil SC, o fiola la nevoie

Morfina: subst de tip opioid, considerata lider de clasa. Morfina se gaseste in macul alb. Este o substanta de tip opioid cu act
antialgica, mai eficace in durerea de tip tonic (intensitate medie, dar constanta - durerea neoplazica). nu este f eficace in durerea
de tip fazic, cum este cea dentara. Pe langa ef antialgic, are si efect anxiolitic, fiind cel mai puternic anxiolitic cunoscut. Nu se
admin ca anxiolitic datorita riscului de dependenta si toleranta. Efectul de tip antialgic este consecinta actiunii morfinei asupra
receptorilor opioizi endogeni de tip miu, K si delta. Receptorii miu - rsponsabili de efectul antialgic supraspinal. Receptorii de tip
K sunt responsabili pt efectul de tip antialgic spinal. Receptorii opioizi ednogeni sunt activati in int organismului de subst numite
opioide endogene, asa cum sunt endorfinele si enkefalinele, cu rol in modularea transmiterii influxului nervos (transm senzatiei
dureroase). la niv SNC morfina mai poate produce: mioza punctiforma, deprimarea respiratiei, efect antitusiv. La niv aparatului
respiratorL bhspasm prin descarcarea de hist. La niv tubului dig: depriima peristaltica propulsiva, contracta sfincterele, deci det
staza gastrica si constipatie - utila si ca antidiareic. La niv aparatului cardiovascular: fav vd si in situatii cu doze mari, poate fav
hipotens si instalarea socului colaps. Poate dezvolta toleranta si dependenta fizica, psihica, psihotoxicitate - vezi curs.

Prescrieti metamizol (algocalmin: antiinf nesteroidian)

Diag: colica biliara

RP algocalmin fiole a 1g

Nr. V

Ds: injectabil IM, o fiola la nevoie

Algocalminul - antiinf, antipiretic, antialgic. Putin antiinflamator, insa este un antipiretic si un antialgic f bun. Pe langa efectul de
tip antipiretic si antialgic, algocalminul are si efect antispastic, ceea ce il recomanda pt trat colicilor biliare si renale. Mecanismul
sau de ac presupune inhibarea cox. Reactii adverse: alergii si probabil rar agranulocitoza.

Prescrieti paracetamol

Diag: stare febrila si mialgii (raceala comuna)

RP: paracetamol cpr 500 mg

Nr. XX

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore, dupa mese, desfacut in apa

Paracetamolul: antiinf, piretic, algic. Nu are practic ef antiinf, practic nu inhiba cox din peretele gastric, ceea ce permite utilizarea
lui si in conditii de gastrita. Are in principal efect de tip antipiretic si antialgic. Se pare ca actioneaza si la nivelul unei cox din SNC,
care se numeste cox 3. reactii adverse: toxicitate hepatica; la doze mari - necroza hepatocitara. Pt a evita acest lucru, in intox se
poate admin acetil-cisteina in doze mari, prin perfuzie IV. Poate sa dea trombopenie

Prescrieti acid acetilsalicilic:

RP: acid acetilsalicilic spr 300 mg

Nr. XX

Ds intern, cate un cpr la 8 ore, dupa mese, desfacuta in apa

Este un AAA, in doze de 500 mg la 2-3 zile are efect anti-agregant plachetar. Acest efect este consecinta inhibarii ireversibile prin
acetilare a cox trombocitare. In doza de 1-3 g odata poate avea efect de tip antialgic si antipiretic. Acestea sunt efectul inhibarii
sint de PG E2 si F2, in special la nivelul SNC. Efectul antiinf apare la doze mari: 3-6g, in 3-6 prize pe zi. Nu influenteaza decat faza
congestiva.

Acidul acetisalicilic concentreaza in focarul inflamator, poate sa treaca chiar legat de prot plasmatice

Reactii adverse:

-favorizeaza sangerari gastrice, gastrite si ulcere gastro-duodenale - inhiba secretia de mucus gastric protector.
Contraindicata pac cu unlcer gastro-duodenal

-poate sa provoace sangerari prin ef antiangregant plachetar (prelungirea timpului de sangerare)

-poate determina alergii, de la eruptii cutanate pana la soc anafilactic

-daca se admin in doze relativ mari si timp indelungat - fenomene de salicism:

-cefalee frontala

-ameteli

-tinitus

Prescrieti diclofenac

Diag: nevralgie dentara

RP: diclofenac dj., 50 mg

Nr. XV

Ds: intern, cate un drajeu la 12 h, dupa mese

Diclofenacul: cel mai puternic inhibitor al cox, la fel ca indometacina. Pt ca sunt inhipitori ft puternici, se utilizeaza doar in
durerile de intensitate mare, in dureri reumatismale cronice (coxartroza, gonartroza), in bolile cu o importanta componenta
inflamatorie cronica.

Prescrieti un anestezic local admin injectabil

Diag: pt extractie dentara

RP: xilina cu adrenalina fiole

Nr. II

Ds: injectabil, in infiltratii, cate o fiola odata, pt anestezie in stomatologie

Xilina cu adrenalina fiole: fiole a 2 ml, conc de lidocaina clorhidrica de 2%, adica o fiola de xilina cu adr contine 40 mg lidocaina si
1/200 000 adrenalina.

Lidocaina: anestezic local cu structura amidica, actioneaza prin blocarea canalelor de Na de la niv axolemei, impiedicand
transmiterea influxului nervos pe un teritoriu delimitat, pt o anumita perioada de timp. Mecanism molecular de actiune: inhiba
canalele de Na. Dupa injectarea in tesut, o parte din molec de lidocaina vor fi sub forma tertiara liposolubila si o parte sub forma
cuaternara hidrosolubila. Forma liposolubila patrunde in bistratul fosfolipidic si ingusteaza canalul de sodiu. Reactii adverse:
tremurturi ale extrem, cefalee, ameteli, hipertermie.

Inotxicatia cu compusi organo-fosoforici:

Compusii organo-fosforici sunt subst f liposolubile care se utilizeaza ca insecticide (azi mai putin) si ca gaze toxice de lupta - salin,
soman, tabun. Determina inhibitie ireversibila a ach-esterazei. Rezulta sdr colinergic:

-mioza punctifoma

-hiperlacrimatie?

-hipersudoratie

-greturi, varsaturi

-diaree

-deshidratare si dezechilibru hidro-electrolitic

-initial hipotensiune

-bhspasm si hipersecretie a cailor respiratorii

-ulterior: HTA si stop cardio-respirator

Tratament: scoaterea bolnavului din mediu:

-daca s-a produs intox pe cale digestiva, se fac spalaturi gastrice in primele 2 ore. Daca a trecut mai mult de 2 ore, se admin
carbune activat, care absoarbe insecticidul. Ii vom face IV cate o fiola de atropina la 3-5 min pana la aparitia primului semn de
atropinizare, care de regula este midriaza.

-daca e intox pe cale respiratorie sau cutanata: spalam personajul, cu apa rece, ca sa nu producem vasodilatatie si sa
crestem abs toxicului. Nu folosim sapun, pt ca degradeaza filmul lipidic tegumentar si creste abs. Se mai pot administra
reactivatori de colinesteraza, numite generic oxime, principalul reprezentant obidoxima. Acestia au afinitate mia mare pt
compusi org fosf decat colinesteraza. Tb admin in primele ore. Dupa 6-12 ore, ach-esteraza nu mai poate actiona nici daca e
libera

Neostigmina sau miostin:

Inhibitor reversibil de colinesterza. Putem folosi in farmacologie doar subst reversibile. Se da in miastenia gravis, care e o af
neurologica in care exista dificultati de transmitere la niv placii motorii. In aceasta boala se sint auto-anticorpi anti-receptori
nicotinici din placa motorie (nicotinic musculus). primii afectati sunt muschii cu unitate motorie mica (mm globului ocular,
palpebrali, mm mimicii, mm mainii, cefei, mb superior, mb inf si m trunchiului, diafragma). admin de neostigmina va permite
cresterea tonusului musc striate, permitand pacientului sa se ingrijeasca singur. (e deja 7 si unii pica pe aici, dar toti mor de ras)

Actiune: ...., creste cant de ach in fanta sinaptica, prin mecanism competitiv Ach va indeparta autoAc de pe receptorii NM, iar
tonusul va fi normal pt 3-4 ore

Gataaaaaaaa, zambetul specific al mariei, mai de 5 ani ca niciodata. Mai vrea si cursul 2 mor. Si mai si rade de se tavaleste pe aici
ma lasi....ce sa zic, great day. Ne trebuie niste opiu..

LP 8

Medicatia glucocorticoida

Reprezentata de hormoniii glucocorticoizi care sunt utilizati in bolile cu o componenta inflamtorie cronica importanta, in bolile
autoimune si in alergii (inclusiv socul anafilactic).

Hormonii glucocorticoizi sunt sintetizati in organism, pornind de la colesterol, motivul pentru care se numesc si steroidieni.
Sinteza lor se face la nivelul gl suprarenale, secretia nefiind uniforma, ea fiind maxima dimineata intre 5 si 9, dupa care scade,
apoi are un varf de secretie mai mic, intre 15 si 17.

Mecanism: secretia glandei CSR se afla sub influnta axului hipotalamo-hipofizo-CSR. Cand se admin din afara hormoni, ei inhiba
axul, iar daca administrarea este de durata, poate sa conduca pana la atrofia glandei corticosuprarenaliene. De aceea, cand sunt
adusi ca tratament, se adminnistreaza dimineata, pentru a reproduce ciclul de secretie endogena, astfel incat inhibitia axului
hipotalamo-hipofizo-CSR sa fie minima. Exista chiar scheme de tratament in care se admin o diza dubla odata la 2 zile, astfel
incat in ziua cand nu se administreaza, axul sa functioneze liber si sa pastram astfel functia CSR. Tratamentele de lunga durata
nu se intrerup brusc. Daca se face asta, glanda CSR nu poate secreta cantitatea corespunzatoare de glucocorticoizi, si atunci va
aparea criza Adisoniana:

-tremuraturi extremitati

-senzatie de slabiciune

-hipotensiune

-greata, voma

-diaree

-colici abdominale

La nivelul SNC, glucocorticoizii au efect de stimulare. In tratamentele de lunga durata, cu doze mari, pot sa duca pana la psihoza
cortizonica.

La niv etabolismului:

Glucidic:

-hiperglicemie prin cresterea gluconeogenezei sin aminoacizi

-stimuleaza glicogen-sintetaza hepatica

-in trata de lunga durata: diabet steroidian

Lipidic:

-creste sinteza de trigliceride

-depunere de t adipos abdominal, la nivelul cefei, facial

Protidic:
 -efect catabolic

-in trat de lunga durata: distrug masa musculara - subtierea membrelor, ducand pana la miopatie cortizonica

-reduce sint matricei proteice osoase - osteoporoza

-reduce sinteza de fibre elastice la nivelul tegumentului - apar vergeturi

Hidroelectrolitic:

-cresc retentia hidrosalina

-cresc eliminarile de K si Ca

In timpul trat cu glucocorticoizi, regimul alimentar al pacientului trebuie s fie hiperproteic, hiperglucidic, hipolipidic, hiposodat si
hiperpotasemie.

Efect linfolitic: pot fi utilizare in limfoame

Efect antiinflamator inportant, care intereseaza toate fazele inflamatiei

Indicatii ale glucocorticoizilor:

-in boala Adison

-in alergii, inclusiv soc anafilactic: sub forma injectabila IV

-in afectiuni inflamatorii cronice

-in boli cu componenta autoimuna: sclerodermie, lupus eritematos, poliartrita reumatorida

-ciroze cronice: reduce fibrozarea hepatica.

-limfoame

-boli hematologice

Reactii adverse/contraindicatii

-inhibarea axului/nu se intrerupe brusc tratmentul, eventual se da la 2 zile

-scaderea secretiei de mucus gastric, cu producerea de ulcer/gastrite si pacienti cu ulcer

-stimuleaza SNC/in psihoze preexistente

-lizeaza matricea osoaza. Poate sa dea necroza aseptica de cap femural/osteoporoza, la varstnici

-aparitia de vergeturi/admin pe tegument mai mult de 10 zile.

-retentie hidrosalina/la pacientii cu HTA sau insuf cardiaca

Mecanism molecular de actiune: se cupleaza cu un receptor intracitoplasmatic, in momentul cuplarii se desprind 2 fragmente
proteice HYP 70 si prot de soc termic: ce mai ramane din reeptor si hromonul se deplaseaza la nucleu, unde se fixeaza pe
receptori specifici, unde modifica transcriptia genica, cu cresterea cant de ARN, care se deplaseaza in citoplasma unde contribuie
la sinteza proteica, principala proteina fiind lipocortina, care inhiba fosfolipaza A2, care reduce, scade mobilizarea de acid
arahidonic, cu scaderea sint de PG, PC, TX.

Efectul se instaleaza in 8 h si dureaza pana la 72-96

In fct de unitatea de doza(cantitatea de hormon care tb adusa din afara pt a suplini secretia de hormon pe 24 de ore), efect
inflamator, retentie hidrosalina, timpul de actiune, h se impart astfel:

-unitate de doza 20-25 mg:

-hidrocortizon si cortizon - intensitate mica, activi ca atare

-retentie hidrosalina mare

-efect la 8-12h
 -timp de actiune 15-36 h

-efect antiinfl mai mare

-retentie hidrosalina mai mica

-prednisol si prednisolon: 5 mg

-metilprednisolon si triancinolon: 4 mg

-prednisolonul este forma activa a prednisonului.

-timp de act 36-90h

-fara retentie hidrosalina

-efect antiinflamator foarte intens

-unitatea de doza e de 0,75 mg

-dezametazona, betametazona

-acestea sunt o solutie de rezerva, pt ca produc o inhibitie intensa si de durata a axului hipotalamo-hipofizo-CSR.

Pt chirurgia OMF: la pacientii cu tratament cronic, administrati 100 mg de hemisuccinat de hidrocortizon IV, pauza 15 min, apoi
se face anstezia si manevrele stomatologice, apoi admin iar 100 mg. Daca nu face hipotensiune, poate sa plece acasa.

Prescrieti un tratament cortizonic pt pacient cu poliartrita reumatorida, ca tratament de atac:

Rp: prednison cpr a cate 5 mg,

Nr: II

Ds: intern, cate 8 cpr de zi, in priza unica, dimineaza dupa micul dejun

Tratamentul de atac poate fi intre 40 si 120 mg, iar doza de intretinere: 10-40 mg. Tratamentul de atac se face primele 7-10 zile.
Se ia dupa micul dejun pt a preveni ulcerul cortizonic. Scad sinteza de fibrina si durerea matinala in poliartrita reumatoida

Prescrieti un preparat cortizonic pt un bolnav cu astm bronsic corticodependent, in tratament de intretinere

Rp: prednison cpr 5 mg

Nr: I fl

Ds: intern, care 2 cpr pe zi, dimineata, dupa micul dejun

Sau

Rp: prednison comprimate a 5 mg

Nr: I fl

Ds: intern, care 4 cpr pe zi, dimineata dupa micul dejun

Asmul bronsic corticodependent: dupa tratamentul smului bronsic cu beta2 simpatomimetice, numarul de receptori beta2 se
reduce, iar eficacitatea tratamentului cu bet2 simpatomimetice este diminuat. Aceste proces de diminuare are mai multe etape.
Prima are 2-4 sapt: receptorii se ascund in mb celulara. In a doua etapa - 4-6 sapt: se decupleaza subunitatilor beta-gama
intracitoplasmatice, cu disparitia efectului. A treia etapa, intre 6 sapt si 3luni: modif transcriptiei, cu scaderea sintezei de
receptori. In ceasta situatie, daca asociem glucocorticoizi, ei vor creste sinteza de receptori si ii vor externaliza, refacand
sensibilitatea.

au si efect antiinflamator: scade actiunea histaminei, scade sinteza de LT T4 si C4, cu efect de tip bronhoconstrictor.

Prescrieti un preparat cortizonic sub forma de aerosoli, util unui bolnav cu astm bronsic

Rp: Licsotide Diskus 250 microgr., pulbere inhalatorie

Nr: I fl

Ds: inhalator, cte un puf la 12 h

Antiinflamator inhalator cu efect local. Avantaj: daca se utilizeaza corect, medicamentul se utilizeaza local, si nu vor aparea
efecte adverse sistemice de tip corticoid. Efecte adverse: disfonie si inca ceva

Exista flacoane se 100, 250 si 500 micrograme. Doza se creste treptat.

Prescrieti un preparat cortizonic util unui pacient in soc anafilactic:

Rp: adrenalina fiole a 1ml, sol 1/1000

Nr: II

Ds: inj IV, o fiola la nevoie, se paote repeta dupa 30 min

Rp2: hemisuccinat de hidrocortizon, fiole a 25 mg

Nr: VIII

Ds: injectabil IV, cate o fiola la nevoie, se repeta daca este cazul

*a doaua varianta e cu fiole de 100mg cate 2 fiole odata

Adrenilina si hemisuccinatul de hidrocortizon se admin in seringi diferite.

Prescrieti un unguent cortizonic, preparat tipizat, util pt bacili cu eczema

Rp: flucinolon unguent

Nr: I fl

Ds: extern, pe tegument, pe regiunea afectata, in strat subtire, odata la 12 h (daca dai mai mult de 10 zile apar vergeturi)

Prescrieti un preparat antihistaminic util unui bolnav cu urticarie cronica

Rp: clorfeniramina, cpr 8 mg, nr I fl

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore

Antihistaminic H1 de prima generatie: trabate BHE: tulburari de somn, fenomene atropinice. ...... Durata efectului e de 4-6 h
Prescrieti un antihistaminic, fara efect sedativ, pt un pacient cu rinita alergica

Rp: claritine cpr a 10 mg

Nr: X

Ds: intern, cate un cpr pe zi, seara inainte de culcare

Antihistaminic H1 de generatia a doua: nu strabate BHE, nu provoaca efecte atropinice, nici somnolenta/sedare. Are timp de
injumatatire mai lung si permite admin o singura data pe zi. Se administreaza seara la culcare, pt ca 30-35% din pacienti se plang
se somnolenta si intarzierea reflezelor pe parcursul tratamentului cu antihistaminice H1 de generatia a doua.

Medicatia aparatului cardiovascular:

Mediatia tonicardiaca:

Se utilizeaza in tratamentul insuf cardiace congestive stangi sau globale. Aceste medicamente cresc forta de contractie a
miocardului, si consecutiv cresc debitul cardiac.

Simpatomimeticele:

Adrenalina: stimuleaza receptorii beta1 de la nivelul cordului, ceea ce creste fora de contractie, si debitul cardiac. Creste
consecutiv consumul de Ox la nivel miocardic (nu se fol decat in caz de urgenta).

Dopamina si dobutamina: se utilizeaza in conditii bine stabilite de soc cardiogen, si in doze bine alese.

Inhibitorii de adenilat-ciclaza:

Specifici pt cord: amrinona si milrinona. Acestea cresc semnifictiv debitul cardiac si se pot utiliza in anumite forme de insuf
cardiaca. Mai e si glucagonul dar el nu se fol in terapie

Glicozizi toniicardiaci: susbt. Extrase din Digitalis lanata si purpureea. Se numesc digoxina si digitozina

Nucleul glicon sterolic: legat printr=o punte esterica se un lant de -oze. Pe nucleu sunt grefate 1, 2, 4 (5) grupari hidroxil,
importante pt a defini farmacocinetica substantei respective.

Digitoxina: o singura grupare hidroxil pe nicelul agliconsterolic. Asta face ca subst sa fie f liposolubila si f putin hidrosolubila.
Adica avem doar forme farmaceutice administrabile per-os si nu avem FF injectabila IV. Daca se admin intern, digitoxina se abs
mai mult de 90%, are un timp de injumatatire ft lung: 7 zile. Nu se poate elimina pe cale renala, pt ca datorita liposolubilitatii e
abs la nivelul tubilor renali. Se elimina in cea mai mare parte pe cale hepatica (metabolizare). Doza de atac e 0.25-0.3 mg odata.
Doza de intretinere e 0.1-0.15 mg odata. Exista comprimate cu digitala care au 100 mg si sunt astfel titrate, incat sa contin 0.1
mg digitozina

Digoxina: 2 gr hidroxil pe nucleul aglicon sterolic. Perparatul este astfel mai hidrosolubil si mai putin liposolubil decat digitoxina.
Digoxina poate fi administrata intern si poate fi administrata si injectabil in sit de urgenta. Administrata intern, se absoarbe
60-90%. T1/2: 1,6-1,8 zile

Dozele: 0.5-1mg/zi

Intretinere: 0.25-0.5mg/zi

Rata de eliminare: 25%/24h

Eliminare renala
Strofantina: are grefate 5 gr hidroxil pe nucleu, dar una este esterificata, deaia unii autori zic ca sunt de fapt 4.

Extrem de hidrosolubila. Daca se admin intern, se absoarbe 100% - se admin IV. Se admin in urgente, dar are numeroase reactii
adverse, motiv pt care a fost scoasa din practica.

Efectele pe care le produc la niv cordului glicozizii tonicardiaci:

-cresc inotropismul - f de ctr

-cresc batmotropismul - pot induce aritmii

-scad cronotropismul - reduc frecv

-scad dromotropismul: scad conducerea

Administrate la omul sanatos: in cel mai bun caz debitul cardiac ramane la fel, sau scade usor (contracta si arterele si creste RVP)

La omul cu insuv cardiaca, la care avem staza pulmonara, hepatosplenomegalie, edeme si cianoza periferica: creste debitul
cardiac. Explicatie: pac cu insuf cardiaca au hipersimpaticotonie compensatorie. Cand administram ......apare
arteriolo-dilatatie .....creste fluxul sangvin renal si creste astfel diureza, dispar edemele. Cresterea debitului va prelua sangele
stagnat in plaman, cu disparitia stazei si diminuarea cianozei. Ca urmare a cresterii debitului cardiac: hepato si spleno-megalia.

Pe EKG: unda P e mai mare si mai ingusta, creste intervalul PR, complex QRS mai amplu, interval ST usor subdenivelat.

LP 9

Glicozii tonicardiaci: indice terapeutic mic intre 2.8 si 3.2 - incidenta f mare a reactiilor adverse.

Reactiile adverse:

-pot fi neurologice, digestive, cardiovasculare

-Neurologice:

-tinitus (zgomote auriculare)

-vede pete galbele cu halou albastru (discromatopsie). aceasta este provocata de faptul ca se inhiba ATP-aza Na/K de
la niv retinei

-cefalee, ameteli

-digestive:

-epigastralgii, modificarea treanzitului intestinal

-cardiovasculare:

-intarzierea conducerii, ocazional cu bloc sau chiar cu bloc AV total

-extrasistole ventriculare - primul semn de toxicitate digialica.

-daca continua, apare trigeminismul: o extrasistola, 2 batai normale

-daca continua si mai departe, apare bigeminismul, apoi tahicardie paroxistica ventriculara, urmata de fibrilatie
/flutter ventricular.

Tratamentul intoxicatiei consta in intreruperea admin, admin de antiaritmice de tipul fenitoinei si daca avem, admin de Ac
anti-digoxina.

Tratamentul in insuf cardiaca se face cu.........care se reduc apoi la tratamentul de intretinere

Prescrieti un tonicardiac pt tratamentul de atac al insuf cardiace congestive la un bolnav care nu a fost digitalizat anterior

Rp: digoxin cpr a cate 0.25 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore, timp de 2-3 zile, sub control medical, dupa care se va continua cu tratament de intretinere.

Doza de digoxin administrata pe zi conform retetei este de 0.75 mg - doza de atac.

Mecanismul de actiune al glicozidelor tonicardiace: blocheaza Na/k ATp-aza, enzima care scoate Na din celula si introduce K,
impotriva gradientului electrochimic. Prin blocarea pompei Na/K ATPaza, Na va patrunde liber in celula, cf gradientului, pana
cand va atinge o concentratie prag, mom in care se activeaza un mecanism celular de rezerva, care va schimba 3 ioni de Na din
int celulei cu un ion de Ca. Mecanismul este electrogen. Cresterea conc de Ca intracelular va determina descarcarea de ioni de
Ca din RE intracelular. Ca va ajuta la cuplarea actinei cu miozina si va face contractia mai eficienta, crescand debitul cardiac.

Prescrieti digoxina pt tratamentu de intretinere la un pacient cu insuficienta cardiaca cronica.

Rp: digoxin, cpr 0.25 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr pe zi, 5 zile pe sapt, sub controlul frecventei ventriculare.

Tratamentul de intretinere reprezinta tratamentul care mentine constanta concentratia plasmatica a digitalicului (cntitatea
totala de digitalic din organism). rata de eliminare pt digoxina este de 10%. se elimina dupa o cinetica de ordinul 1 (se elimina o
prop ct pe unitatea de timp). cantitatea de digoxina din organism nu mai dispare niciodata, motiv pt care se considera ca dupa
intreruperea tratamentului, indepartarea digoxinei se face in totalitate dupa un interval de timp egal cu 4T1/2, care este aprox
egal cu 4 saptamani. Daca pacientul are insuf renala sau este o pers in varsta cu fenomene de aterosleroza, doza de digoxin se
poate reduce pana la jumatate.

Prescrieti digoxina pt trat de intretinere la un bolnav cu insuf cardiaca cronica, care prezinta o creatininemie de 4,5 mg%

Cel putin in teorie, in insuf renala se admin un tonicardiac liposolubil, care nu se elimina renal. In realitate, digitoxina ate t de
inj f lung, asa ca in practica curenta se va administra digoxina care are timp de inj de 1.6-18 zile. Se administreaza digoxina dar se
reduce doza.

Pt pac cu insuf renala

Rp: digoxina cpr 0.25mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr pe zi, timp de o sapt, alternativ (o zi da, una nu)

Daca fenomenle toxice sunt grave, trebuie tratate cu un antiaritmic de tipul fenitorinei. Se prefera fenitoina pt ca aceasta nu
deprima miocardul.

Prescrieti un tonicardiac pt un bolnav cu insuficienta ventriculara stanga si edem pulmonar acut. Este forma cea mai grava a
insuficientei ventriculare stangi.

Rp1: digoxin fiole a 0.5 mg

Nr: III

Ds: injectabil - IV o fiola, diluata in 10 ml ser fiziologic, administrata lent, cu prudenta, de catre medic. Se poate repeta la nevoie
dupa 4-6 ore.

Rp2: ser fiziologic fiole a cate 10 ml

Nr: III

Ds: pt diluarea digoxinei

Incercam sa realizam o incarcare rapida cu tonicardiac.................si prin cresterea depitului cardiac sa preia sangele stagnat in
plamani (lichidele din alveole pot trece inapoi in capilare).

Prescrieti tratamentul medicamentos de urgenta pt un bolnav cu edem pulmonar acut cardiogen.

Rp1: digoxin fiole a 0.5mg,

Ner: III

Ds: IV, o fiola diluata cu ser fiziologic, admin lent, cu prudenta, de catre medic

Rp2: ser fiziologic fiole a cate 10 ml

Nr: III

Ds: intern, injectabil, pt diluarea digoxinei

Rp3: furosemid fiole a 20 mg

Nr: II

Ds: injectabil, IV, 2 fiole odata

Furosemidul este un diuretic de ansa, cu actiune rapida si intensa. Actioneaza la niv portiunii ascendente largite a ansei Hensle,
unde inhiba mecanismul simport de reabsorbtie al unui ion de Na, un ion de K si a 2 ioni de Cl. Pe langa efectul de tip diuretic,
furosemidul, cand e admin IV are si efect vasodilatator direct (induce vasodilatatie, scade inoarcerea sangelui la plamani si astfel
descarca plamanul de sange stagnat).

Rp: morfina, fiole a 20 mg (douazeci miligrame)

Nr: II (doi)

Ds: injectabil SC, cate o fiola odata, se va repeta daca este cazul

Morfina - cel mai puternic anxiolitic cunoscut - este o situatie de urgenta. Foarte important efect antitusiv. Efectul
histaminoeliberator: vd cu stagnarea sangelui in periferie: se descarca plamanul.

Antiaritmicele:

Medicamente utile in tratamentul tulburarilor de ritm si/sau conducere

Prescrieti un antiaritmic pt tratamentul de durata al unui bolnav cu extrasistole atriale frecvente suparatoare

Rp: metoprolol cpr 50mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr la 12h

Beta1 blocant selectiv: scoate cordul de sub influenta simpatica si a catecolaminelor circulante. La doze mari, specificitatea se
pierde. Se poate admin in doze terapeutice uzuale la pacientii cu astm bronsic sau fenomene vasculospastice periferice (nu
blocheaza si receptorii de tip beta2. este un beta blocant selectiv liposolubil. Strabate bariera hemato-encefalica si se elimina in
organism prin metabolizare hepatica. Mai exista un betablocant selectiv: atenololul, care este hidrosolubil insa, nu strabare BHE
si se elimina pe cale renala.

Sau:

Rp: propranolol cpr a gate 40 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr la 8 h

Betablocant neselectiv: util in tratamentul aritmiilor cardiace supraventriculare, dar prezinta urmatoarele contraindicatii: nu se
poate administra pac cu astm bronsic sau cu af vasculospastice periferice (sdr reynaud). Doza de propranolol pt efect antiaritmic:
40-180 mg /zi.

Prescrieti un antiaritmic pt un bolnav cu infarct acut de miocard care prezinta extrasistole ventriculare frecvente:

Rp: xilina pentru uz cardiologic: fiole a 50 mg

Nr: VII

Ds: injectabil IV, 2 fiole odata, in bolus, injectate lent, cu prudenta, de catre medic, apoi se va continua cu administrarea in
perfuzie, sub supraveghere medicala

Lidocaina: antiaritmic care actioneaza prin blocarea canalelor de Na. Ea modifica potentialul de actiune unei fibre His in felul
urmator: reduce viteza depolarizarii sistolice f putin, scade usor amplitudinea potentialului de actiune, reduce usor durata totala
a potentialului de actiune, dar nu deprima forta de contractie miocardica.

Antianginoase:

Angina pectorala este o afectiune determinata de modificarea raportului intre aportul ci consumul de O2 la nivel miocardic. De
cele mai multe ori acest deficit e det de fenomene aterosclerotice la niv coronar. Tratamentul are 2 obiective majore> sa creasca
aportul de o2 la niv miocardis si sa diminueze necesarul de o2 la niv miocardic. Cresterea aportului se face prin umratoarele
grupe de medicamente:

-nitrati organici (nitroglicerina): creste cant de NO la niv endoteliului vascular pe o cale tiol dependenta. Oxidul nitric va produce
coronaro-dilatatie si va creste aportul de O2 la nivel miocardic. Altfel de nitrati sunt izosorbid mono si dinitratul. Pent-eritril
tetranitrat (comercial: pentalong).

-beta blocantele: se lungeste diastola prin scaderea frecventei, permitand o irigare mai buna.

-medicamentele blocante ale canalelor lente de Ca: acestea blocheaza disponibilul de ioni de Ca i produc coronaro-dilatatie. De
prima de asemenea frecv si cresc diastola

Scaderea necesarului de O2 la nivel miocardic:

-nitrati organici, prin scaderea RVP din vasod

-betablocante

-blocantele canalelor lente de Ca: coronaro-dilatatie. Exemple: diltiazem, amlodipina, fenodipina etc.

Se mai pot utiliza pt angina pectorala, inhibitori ai enzimei de conversie. Acestia produc vd si scad necesarul de O2. la pac cu
infarct la care s-a admin precoce post-infarct o subst inhibitoare a enz de conversie, s-a vazut ca scade mortalitatea si ca au efect
inhibitor asupra proceselor de dezvoltare a diskineziilor (prin limitarea cicatricei post-infarct miocardic). exemple de inhibtori:
captopril, enalapril.
LP 10

Prescrieti tratamentul medicamentos pentru bolnav cu angina pectorala de efort

Rp1: nitroglicerina cpr a 10.5 mg

Nr. I fl

Ds: sublingual, cate un cpr la inceputul crizei dureroase sau imediat inaintea efortului care o determina. Daca este cazul, se
poate repeta dupa 10 minute.

Rp2: metoprolol cpr a 50 mg

Nr. I fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

nitroglicerina nitrat organic cu efect vasodilatator sistemic: produce venodilatatie si in mai mica masura arteriolodilatatie. Se
utilizeaza in tratamentul anginei pectorale, pt ca prin vasodilatatia sistemica scade necesarul de oxigen la nivel miocardic, iar
prin vasodilatatia coronariana, creste aportul de oxigen la nivelul miocardului. Mecanismul molecular de actiune presupune ca
nitroglicerina, pe o cale tiol-dependenta, creste cantitatea de oxid nitric la nivelul endoteliului vascular, ceea ce induce
vasodilatatie, oxidul nitric fiind cel mai puternic vasodilatator cunoscut. Se administreaza sublingual, pt ca daca se administreaza
intern se absoarbe forate bine dar este metabolizata in proportie de 98-99% la prima trecere hepatica. Administrata
per/sublingual se absoarbe rapid prin mucoasa cav bucale, patrunde in curculatia bucala, de mare intensitate, iar de aici ajunge
la cord, producand efect vasodilatator. Avantaj: se ocoleste prima trecere hepatica (fenomenul se prim-pasaj hepatic).
nitroglicerina induce vasodlatatie importanta in teritoriul carotidian. Pe teritoriul carotidei externe va provoca ...fetei, ....si a
treimii superioare a toracelui. Pe teritoriul carotidei interne conduce arteriolo-dilatatie la nivel central, care va determina
migrene pulsatile. Acest efect se atenueaza dupa 1-3 sapt de tratament, si tb sa spuneti acest lucru pacientului. Nitroglicerina nu
se poate utiliza decat in criza. Nu poate fi utilixata in tratament cronic, pt ca acesta ar provoca dezvoltarea tolerantei.
Administrata cronic.....nr de grupari tiol, nu se mai produce oxid nitric deci nu mai are efect.

Metoprolol: beta1 blocant selectiv. Impiedica stimularea cordului de catre simpatic si catecolaminele circuante. Scade consumul
de ox la niv miocardic prin deprimarea functiilor cordului. Avantajul utilizarii metoprololului: nu blocheaza receptorii beta 2, deci
la doze terapeutice uzuale poate fi admin si pacientilor cu astm bronsic si la pacientii cu sindroame vasculo-spastice periferice.
Exista copr de 50 si 100 mg, met e liposolubil si strabate BHE. Se mai poate folosi atenolol - hidrosolubil, nu strabate BHE. Se
mmia poate administra propranolol - beta blocant neselectiv - dezavantaj: blocheaza receptorii de la nivelul bronsiilor: nu se
poate da in astm sau af vasculospastice periferice

Prescrieti un nitrat cu durata lunga de actiune, util in tratamentul de fond al angieni pectorale

Rp: izosorbid dinitrat cpr 10.5 mg

Nr I fl

Ds intern, cate un cpr pe zi, dimineata si la pranz

Izosorbid mono-nitrate, di-nitrat, penta-eritril-tetra-nitrat (pentalong). aceste medicamente cresc de asemenea sinteza sinteza
de NO la niv endoteliului vacular, pe o cale tiol-dpeendenta. Aceste medicamente se absorb bine la niv tubului dig si se met intr-
porp mica la prima trecere hepatics. Dca se admin simetric, se va produce epuixarea gruprilor tiol si se va instala toleranta. De
aceea, nitratii organici pt trat de durata al anginei pect se admin asimetric, astfel incat in intervalul mai ling, organismul sa isi
poata refce canitatea de grupari tiol.

Prescrieti tratamentul medicmentos pt un bolnav cu angina pectorala fasospastica (instabila)

In acest timp de angina, durerea poate aparea oricand, cad e mai frecventa pe parcrsul noptii.

Rp1: nitroglicerina cpr a 0.5 mg

Nr: I fl

Ds: sublingual, cate un cpr la inceputul crizei dueroase (daca ese cazul, se poate repeta dupa 10 min)

Rp2: diltiazem cpr 60 mg

Nr: I fl

Ds intern, cate un cpr la VIII ore

Diltiazemul: blocant al canalului de calciu, cu tropism aprox egal pe musculatura neteda vasculara si asupra miocardului. Prin
actionea asupra musculaturii netede, produce vd sistemica, cu scaderea necesarului de oxigen, prin vasod coronariana, va creste
aportul de oxigen la nivel mioxardic. Reactii adverse: pot aparea blocuri ventriculare sau se pot accentua blocuri AV preexistente.
Pot genera edeme ale membrelor inferiore si hipotensiune arteriala posturala.

Antihipertensive:

Utilizate intratamentul HTA, in scopul diminuarii acestora la valori normale, sau pt reducerea acestora la un mivel care sa scada
riscul de complicatii ale tensiunii arteriale.

TA normala: 60-79

TA de granita: 80-89

TA sistolica normala: 110-129

TA sistolica de granita: 130-139

Orice complicatie a TA - se ajunge in stadiul patru

Prescrieti medicatia antihipertensiva utila unui bolnav cu HTA stadiul 1 - TA 140-159/90-99

Varianta 1:

Rp: nefrix cpr 25 mg

Nr: I fl

Ds: intern, care un cpr pe zi, 5 zile /sapt, dimineata

Nefrix: denumirea comerciala a hidroclorotiazidei. Aceasta este un diuretic saluretic care actioneaza la nivelul tubului contort
distal si in mica masura a tubului colector. Inhiba recaptarea ionilor de Na, iar acestia vor retine in urina echivalentul osmotic de
apa. Se considera ca la prima administrare, un cpr de clorotiazida creste diureza cu 2-4 L. efectul se diminueaza in timp prin
mecanismele de compensare. Actiunea utila in timpul HTA in prima etapa de tratament va fi consecinta hipovolemiei. Ulterior,
eferctul hipotensor va fi consecinta scaderii concentratiei de ioni de Na din organism, si consecutiv a concentratiei de ioni de Na
a concentratiri musculaturii netede arteriolare. Cand concentratia de Ioni de Na din musculatura neteda arteriolara e relativ
mare, e se schimba cu ioni de ca extracelulari, iar Ca patruns intracelular va favoriza arteriolo-constrictia, care va da HTA.
Hidroclorotizida, prin eliminarea ionilor de Na, reduce canitatea de ioni de Ca dim musc neted ar, ceea ce scade TA. Reactii
adverse: actiune toxica directa asupra celulelor beta-pancreatice, adica scade secretia de insulina. Contraindicat in diabetul
zaharat. Scade eliminarea acidului uric. Prin scaderea eliminarii de acid uric, favoriseaza cresterea conc acestuia (indicata in
guta). modifica modelul protidic plasmatic in sensul cresterii Hdl: efect aterogen. Este o sulfamida: va determina des alergii.

Sau
Rp: tertensif cpr a 1,5 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr pe zi, dimineata

Tertensif: denumirea comerciala a indapamidei. Aceasta e subst medicamentoaza derivata de la tiazide, cu o actiune diuretica de
o intensitate moderata (apare la doze mari) si cu actiune de tip vasodilatator. Comprimatele de tertensif sunt cu eliberare
controlata, permitand admin unui singur comprimat pe zi.

Reactii adverse: HTA posturala si alergii

Prescrieti un inhibitor al enzimei de conversie util pt tratamentul HTA

Rp: enap cpr a 10 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore.

Inhibitorii enzimei de conversie sunt medicamente utilizate anti HTA, in tratamentul anginei pectorale si in tratamentul precoce
al IMA, in tratamentul insuf cardiace congestive si resectiv, pentru mentinerea functiei renale. Ele sunt medicamente cre
actioneaza la niv sistemului RAA. Blocheaza enzima care transf angiotensina 1, un decapeptid, in angiotensina 2 - un octapeptid,
deci enzima de conversie se mai numeste dipeptidil-transpeptidaza. Aceasta enzima metabolizeaza si bradikinina, de aceea se
mai numeste kininaza 2. prin blocarea acestei enzime, creste cantitatea de..... ceea ce are efect vd si contribuie la efectul anti
HTA. Cresterea cant de bradikinina va determina si o clasa de efecte adverse a inhibitorilor enzimei de conversie, cu tuse seaca
nocturna, mergand pana la edem angio-neurotic, cu edem laringo-traheobronsic, pana la asfixie. Daca scapa dupa edem, nu i se
mai da niciodata inhibitor de enzima de conversie. In HTA, inhibarea enzimei de conversie scade cant de ang2 circulanta. Ang
fiind cel mai puternic vasoc., va determina vasodilatatie. In insuf cardiaca congestiva, administrarea inhibitorilor enzimei de
conversie prin reducerea cantitatii de angiotensina 2, va induce vd, care va permite cresterea debitului cardiac. Angiotensina 2
are rol mitogen si angiogenetic. Daca aministram ieri, nu se dezvolta hipertrofie ventriculara stanga, pentru perioade ai lungi de
tratament, aparand chiar o recresie a hipertrofiei ventriculare stangi.

In tratamentul precoce al IMA, creste mortalitatea prin reducerea fenomenelor diskinetice, care pot duce la ruperea cordului.
Diminuarea cantitatii de ang2, limiteaza dezv zonei cicatriceale pt ca limiteaza capacitatea angiogenetica a angiotensinei 2.

Protectia functiei renale este manifesta la pacientii hiper sau normo tensivi. La cei hipertensivi, apare glicozurie si proteinurie.
Cand administram IEC la ac pacienti, apare o oarecare vd la niv arteriolei eferente - scde AT2. Dilatarea arteriolei efernte
diminua diferentialul de filtrare. La pacientii cu hipotens arteriala insa, sau cu stenoza bilaterala de artere renale, fibroza
retroperitoneala, constrictia arteriolei eferente este singura care pastreaza diferentialul de filtrare. Atunci la acesti pacienti
inhibitorii de enzima de conversie sunt strict contraindicati, pt ca induc .....insuficienta renala acuta. Reactii adverse ale IEC:
hiptensiunea posturala, hiperpotasemie, favorizata si de consumul de sare potasica a pac cu hipertensiune. Tuse seaca nocturna,
la 2-3%. Edem angio-neurotic. Contraindicat la gravide pt ca provoaca oligoamnios si intreruperea in evolutie a sarcinii. Exemple:
captoprilul - singurul inibitor de enzima de conversie activ ca atare. De aceea in urgente se admin captopril sublingual. Toate
celelalte IEC sunt promedicamente, deci au actiune mai lenta. Enap= denumire comerciala a enalaprilului. Mai exista perindopril
(prestarium).

Prescrieti un inhibitor al receptorilor pt angiotensina (clasa sartanilor), util pt un pacient cu hipertensiune arteriala

Rp: micardis cpr 40 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr /zi

Micardis: denumire comerciala a telmisartanului. Acesta blocheaza receptorii pt angiotensina 2 si impiedica atiunea
angiotensinei, fara a creste concentratia plasmatica de bradikinina. Nu va aparea tuse seaca nocturna si nici edem
angio-neurotic. Aceste medicamente inlocuiesc medicamnetele inhibitoate EC la pacientii care dezvolta tuse seaca nocturna.
Alte exemple se sartani: valsartan, losartan

Prescrieti medicatia anti-hipertensiva utila unui pacient cu HTA si creatininemie de 3 mg/dl

Are insuficienta renala - nu putem administra tiazide

Rp1: furosemid cpr 40 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr pe zi, dimineata, 5 zile pe saptamana

Rp2: dopegyt cpr 250 mg

Nr: II fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Furosemid: diuretic de ansa, actioneaza prin inhibarea mecanismului simport de reabsorbtie a unui ion de Na, a unui ion de K si
a unui ion de Cl, la nivelul portiunii ascendente largite a ansei Henle. Avantajele fata de tiazide: nu modifica fluxul sangvin renal,
deci se pot admin si la pac cu insuf renala. Nu influenteaza eliminarea acidului uric, deci se poate admin la pac cu guta. Nu
modifica profilul lipidic plasmatic, nu modifica aterogeneza. Riscul de..... se admin dimineata, pt ca efectul diuretic sa nu il
trezeasca pe pacient.

Dopecitul: denumirea comerciala a alfa metil dopa. Este un fals precursor de catecolamine, patrunde in lantul de sinteza al
acestora sise ajunge in faza de sinteza de alfa-metil NA/alfa metil adrenalina. Acesti falsi mediatori au actiune de 200-400 de ori
mai intensa asupra receptorilor alfa 2 din SNC. Astfel, vor provoca inhibitia simpaticului periferic, cu scaderea cantitatii de
catecolamine circulante si scaderea tensiunii arteriale. Efectul se instaleaa lent, in catva zile de tratament, si dispare lent, in
cateva zile de la tratament. Nu influenteaza fluxul cangvin cerebral, coronarian, renal - se poate admin la pac cu insuf renala sau
ateroscleroza.

Clonidina: actioneaza pe alfa2 si receptorii imidazolinici, situati in zona periapeductala, cu deprimarea simpaticului periferic.
Poate genera somnolenta si depresie.

Prescrieti medicatia antihipertensiva t un pac cu HTA si diabet zaharat

Varianta 1:

Rp1: furosemid cpr 40 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr pe zi dimineata, 5 zile pe sapt

Rp2: norvasc cpr 5 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr/zi, seara

Inhibitor al canalelor lent de Ca, care act predominant la nivelul musculaturii netede din vasele sangvine

Hipotensiune arteriala posturala, aparitia edemelor la membrele inferioare

Varianta 2:

Furosemid cpr 40 mg
Nr: I fl

Ds; intern, cate un cpr pe zi, 5 zile pe sapt

Rp2: enap cpr a 10 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 h

Prescrieti medicatia adecvata unui bolnav care prezinta un puseu hipertensiv cu valori de 240 - 120 mmHg

RP1: captopril cpr. 25 mg

Nr: XX

Ds: sublingual, 1 cpr o data

Rp2: furosemid fiole a 20 mg

Nr. V

Ds: injectabil, IV, o fiola o data, se va repeta la nevoie

Captopril: inhibitor al enzimei de conversie (IEC). Singurul IEC activ ca atare, deci poate fi dat in urgente. Celelalte se activeaza a
nivel hepatic. administrat perlingual se absoarbe rapid si patrunde in circulatia locala, cu efect rapid.

Furosemidul se injecteaza IV pt efect rapid. Aceasta administrare face ca furosemidul are si efect de tip vasodilatator direct -
face vasodilatatie periferica.

Varianta: se admin sublinual, in loc de captopril, nifedipina, care este un blocant al canalelor lente de Ca, cu tropism ridicat, pt
musculatura neteda vasculara, cu vasodilatatie importanta, ce va reduce tensiunea. Utilizarea nifedipinei in tratamentul de
durata al HTA trebuie evitata pt ca produce edeme gambiere la 30-35% dintre pacienti. Aceste edeme se datoreaza faptului ca
arteriolodilatatia pe care o induce e asa de importanta incat patul venos nu poate prelua intreaga cantitate de sange ajunsa la
acest nivel (al gambelor). In studiile clinice pe nifedipina s-a constatat ca administrarea la pacientii cu HTA creste incidenta
infarctului miocardic acut.

Prescrieti medicatia utila unui pacient cu insuficienta cardiaca cronica la care edemele tind sa se refaca intrucat asociaza conditii
de hiperaldosteronism secundar.

Rp1: digoxina cpr

Nr: II fl

Ds: intern, cate 1 cpr timp de 5 zile pe sapt

Rp2: furosemid cpr a 40 mg

Nr: 1 fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Rp3: spironolactona dj 25 mg

Nr: 2 fl

Ds: intern, cate un drajeu la 8 ore

Digoxina: vezi tonicardiaci

Furosemid: vezi mai sus

Spironolactona: diuretic de tip anti-aldosteronic. Daca se admin la pacientul fara hiperaldosteronism secundar, efectul diuretic al
spironolactonei este practic nul (inhiba reabsorbtia ionilor de Na cu 1-2%). daca apare hiperaldosteronism secundar ca
mecanism compensator la actiunea furosemidului, efectul sau de tip diuretic devine semnificativ. Se mai numeste diuretic
antialdosteronic adevarat pt ca blocheaza receptorii pt aldosteron. Impiedica reabsorbtia ionilor de Na cu cei de K. rar utilizate,
si pt ca induc reactii adverse importante: hirsutism, ginecomastie, tulburari de dinamica sexuala la barbati, pana la impotenta.

Exista si o serie de diuretice numite antialdosteronice false, care nu blocheaza receptorii pt aldosteon de la nivelul....cu
blocheaza pompa care schimba ionii de Na din tcd cu ionii de K din epiteliul tubular. Se numesc triamteren si amilorid.

Medicatia aparatului digestiv

Prescrieti medicatia necesara unui bolnav cu tulburari dispeptice prin insuficienta secretorie pancreatica

Rp: triferment cpr

Nr: I fl

Ds: intern, cate 2 cpr in timpul meselor principale sau imediat dupa acestea

Trifermentul contine pancreatina, extrasa din pancreasul bovin sau porcin, care contine lipaza, amilaza, si porteaze ce participa
la digestia alimentara. Tb administrate sub forma enterosolubila. Sunt fie cpr enterosolubile, fie drajeuri. Se admin la pac cu
scleroza pancreatica unde secretia e redusa, si se mai folosesc la ocazii de indopare. S-a observat ca admin acestor preparate
reduce presiunea in canaliculele secretorii pancreatice, ceea ce scade riscul de retrodifuziune a enzimelor pancreatice in tesut.
Nu plimbam comprimatele prin gura ca topim invelisul protector si enzimele sunt anulate de phul gastric. Dozele f mari pot da
fenomene de ulcer.

Rp: mezim preparate de 10000 UI

Nr: 1 fl

Ds: intern, cate un cpr in timpul meselor principale

Prescrieti un preparat antiacid tipizat care sa poata fi administrat la un pacient ulceros

Perparatele antiacide sunt medicamente care neutralizeaza acidul clorhidric. In urma neutralizarii acestora, creste pH in mediul
gastric la valori intre 4 si 8. acest lucru are 2 avantaje: agresivitatea continutului gastric fata de leziune se reduce, iar la valori de
pH mai mari de 4 inactiveaza ireversibil pepsina, care contribuie la avansarea leziunii. Antiacidele nu modifica secretia. In
tratamentul ulcerului gastroduodenal avem antiacide, antisecretorii (scad secretia de Hcl), protectorii de mucoasa gastrica.

Rp: dicarbocalm cpr

Nr: I fl

Ds: intern, cate 2 cpr (se sug sau se sfarama), la o ora dupa mesele principale

1 cpr de dicarbocalm contine 489 mg de carbonat de Ca, 11g de carbonat de Mg, 6 mg de trisilicat de Mg

Carbonatul de Ca: antiacid gastric neutralizant, adica nu se absoarbe, deci nu poate provoca alcaloza. Are intensitate mare, 1g
neutralizand cam 9-12 meq de HCl. Are actiune lenta. Pe langa efectul antiacid, carbonatul de Ca are si efect de tip constipant,
prin absorbtia toxinelor din mediul intestinal pe suprafata lui.
Carbonatul de Mg si trisilicatul de Mg au tot efect antiacid, de mica intensitate, 1 g neutralizand 6 mEq, dar nu mai provoaca
constipatie, ci compenseaza efectul constipant. Trisilicatul are o actiune f lenta, deci se presupune ca are efect antiacid pt o
perioada mai lunga, decat daca am administra doar carbonat de Ca.

Sau

Rp: malox cpr.

Nr: 1 fl

Ds: intern, cate 2 cpr, se sug sau se sfarama, la o ora dupa mesele principale

Comprimatele de malox contin hidroxid de Al si Mg. Maloxul exista si sub forma de suspensie administrata oral. Hidroxidul de Al
actioneaza ca antiacid, are actiune relativ intensa, un gram neutralizeaza 18 meq. La actiunea sa contribuie si faptul ca Al fixeaza
sarurile biliare si acizii biliari, impiedicand refluxul biliar, care este unul din factorii fixiopatologici care impiedica.... insa prin
blocarea acizilor si a sarurilor biliare, scade digestia si absorbtia lipidelor. In tratamentele de lunga durata, poate sa duca la
hipovitaminoze D, E, A etc. La pacienti cu leziuni de mucoasa intestinala, Al se poate absorbi si poate sa duca la fenomene
nervos-centrale. Hidroxidul de Mg: actiune rapida, f intensa, 1g la 34 meq. Pe langa ef antiacid, are si efect de tip laxativ-purgativ
prin mecanism de tip osmotic, absoarbe apa din peretele intestinal in lumen si imoaie scaunul. Daca pacientul are leziuni ale
mucoasei intestinale, o sa apara..... cu deprimarea SNC.

Medicamnte antisecretorii

Acestea reduc secretia gastrica de HCl. Prin aceasta, scad cant de HCl, deci va creste pH si va permite factorilor protectori ai
mucoasei (mucus, a carui secretie e stimulata de PG; microcirculatia locala, de care depinde reepitelizarea)sa reepitelizeze
leziunea ulceroasa. Factori acresori pt mucoasa gastrica: pepsina, HCl, refluxul biliar, infectia cu helicobacter pylori (oficial
suntem generatia enter).

PS litice:

Gastrozepin (pirenzepina, terenzepina) - blocante ale receptorilor muscarinici M1 din peretele gastric. Nu produc efecte adverse
de tip atopinic. La doze mari, acestia isi pierd specificitatea si pot produce reactii adverse de tip atropina. Contraindicatile
pirenzepinei: in refluxul gastroesofagian sau in stenoza pilorica.

Rp: gastrozepin cpr 24,5 mg,

Nr: 1 fl

Ds: intern, cate 2 cpr dimineata si seara inainte de mese

Antihistaminice H2

Blocantele H2 se utilizeaza in tratamentul ulcerului gastroduodenal, cu efecte f bune. Tratamentul se face timp de 4 saptamani
in ulcerul duodenal, respectiv pt 2 saptmani pt prevenirea recidivei, in ulcerul gastric de face 6 saptamani, plus 2 sapt pt
prevenirea recidivelor, asta daca diagnosticul de ulcer gastric e stabilit prin punctie-biopsie a leziunii ulceroase. Administratrea
de blocante H2 creste cantitatea de nitrozamine din....acestea fiind printre cele mai cancerigene substante cunoscute.

Rp: ranitidina cpr 150mg

Nr: II fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Sau
Rp: ranitidina cpr a 150 mg

Nr: II fl

Ds: inten, cate 2 cpr seara inainte de culcare.

S-a observat in studiile clinice ca administrarea unei doze duble seara inente de culcare ar avea rezultate chiar mai bune decat
administrarea de 2 ori pe zi. Din aceasta clasa a antihistaminelor H2: cimetidina, apoi ranitidina, iar generatia 3 e famotidina si
mizatidina. Doze echivalente: 800 mg cimetidina=300 mg ranitidina = 40 mg famotidina. Cimetidina are potenta cea mai mica, si
incidenta cea mai mare a reactilor adverse. Este un puternic inhibitor enzimatic hepatic, motiv pt care tb reduse doele de
medicamente admin concomitent, ca de ex fenitoina, diazepam, digitoxina, diclofenac, pt a nu aparea reactii de tip toxic.
Cimetidina: inhibitor enzimatic, si influenteaza receptorii androgenici, ceea ce duce la tulburari de dinamica sexuala pana la
impotenta. Ranitidina, famotidina, mizatidina dau inhibitie mai mica, deci si riscul de reactii adverse e mai mic. Mai pot da
senzatie de balonare, constipatie, cefalee, somnolenta.

Blocantele pompei de protoni (H+/K ATP-azei)

Omeprazolul, pantoprazolul

Omeprazolul: primul din aceasta clasa: este un proedicament. Se absoarbe din tubul digestiv, ajunge la nivelul celulelor oxintice
gastrice, unde se secreta la nivelul canaliculelor secretoare ale acestor celule, unde ph e 1. aici se protoneaza si se transforma
intr-o benzensulfonamida, care este forma activa a omeprazolului. Aceasta benzen sulfonamida se leaga de proton/K atp-aza,
covalent, fiind inactivata ireversibil. Omeprazolul tb administrat sub forma enterosolubila. Daca se administreaza sub forma
gastrosolubila, molecula sa e distrusa de pH-ul acid gastric. Biodisponibilitatea omeprazolului este maxima dupa 2-3 zile de
tratament. Proton/potasiu atp-aza are un t1/2 de 17 ore, adica omeprazolul poate fi administrat o singura data pe zi. Doza
uzuala: 20 mg si poate creste pana la 40-60 mg in functie de resctivitatea pacientului. Este medicament de electie in sindromul
zollinger-ellison, in care secretia de HCl e peste 20 000 mEq HCl fata de 1800-2000 in mod normal. In acest caz se admin 60-120
mg omeprazol pe zi, daca pacientul poate tolera astfel de doze fara tulurari de tranzit. In ulcerul gastric: 6+-9. reactii adverse:
cefalee, somnolenta, tulburari de tranzit cu diaree, senzatie de balonare, creste cantintatea de....., are efect inhibitor enzimatic
dar mai putin decat blocantii H2, iar in trat de lunga durata, peste 6-8 saptamani ar stimula secretia de gastrina in mod repetitiv,
ceea ce ar puta duce la dezvoltarea de gastrinoame. In tratamentu infectiei cu h pilori: h pilori e implicat in patogenia ulcerului.
Pentru sterilizarea h pilori care dezvolta f rapid rezistenta la administrarea monoterapiei antibiotice, necesita pluriterapie, dupa
cum urmeaza: omeprazol+amoxicilina/claritromicina+ metronidazol+saruri de bismut. Tratamentul se face 4 saptamani.

Denumiri comerciale pt omeprazol: omez, omeran, etc.

Blocante a receptorilor pt gastrina - Proglumida

Inhibitorii de anhidraza carbonica - acetazol-amida - scade si ea secretia de HCl, insa este putin eficace si se utilizeaza rar.

Mai exista medicamente protectoare ale mucoasei gastrice:

saruri de bismut: subcitrat de bismut coloidal, subsalicilat de bismut coloidal, cpr a cate 120 mg. Sarurile de bismut protejeaza
leziunea ulceorasa, ...... bismutul este si antiseptic, anti h pilori. Ca si reactii adverse: senzatie de greata, balonare, constipatie,
innegreste scaunul (melena e diag diferential la ulcer). daca pacienul are leziuni de mucoase intestinala, se poate absorbi si
produce fenomene neurologice spastice, iar in insuf renala se aduna in organism si poate prod encefalopatie. Mai poate sa
innegreaca limba.

Carbenoxolona: se extrage dintr-o alga marina. Se fixeaza pe crateul ulceros, permitand reepitelizarea acestuia. Putin utilizata,
pt ca prin reactiile adverse, provoaca edeme. Protectoare ale mucoasei gastrice, exista un alt preparat numit sucralfat, numit
comercial venter. Este sucroza octa-sulfat, combinata cu hidroxid de Al. Aceasta in mediu gastric acid se desface in sucriza octa
sulfat, care se transforma in gel si acopera intr-un gel tridimensional care acopera leziunea ulceroasa si impiedica retrodifiziunea
ionilor de H, permitand reepitelizarea. Ca reactii adverse, greturi si varsaturi.
Prescrieti un antispastic, pt un pacient cu diskinezie biliara de tip hiperton

Rp: No-spa cpr 40 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore

Denumirea comerciala a drotaverinei, care este un antispastic musculotrop. Actioneaza la nivelul musculaturii netede, pe care
o relaxeaza. Drotaverina si papaverina inhiba fosfodiesteraza, cu crestere de AMPc la niv musculaturii netede, care fixeaza ionii
de Ca, cu diminuare contractiei, inlaturarea spasmului. Reactii adverse: constipatie, hipoTA posturala, hiperemie a fetei. Exista si
cpr de no-spa de 80 mg (no-spa forte).

Prescrieti un antidiareic util unui pacient cu diaree ocazionala

Rp: imodium cps 2 mg

Nr: 12

Ds: intern, initial 2 cps odata, apoi cate o capsula dupa fiecare scaun (daca este cazul), fara a depasi 8 capsule pe zi.

Imodium e denumirea comerciala a loperamidei: loperamida e un opioid de sinteza, care actioneaza la niv receptorilor miu din
peretele intestinal, deprima astfel peristaltica propulsiva si contracta sfincterele, inlaturand astfel diareea. Avantajul loperamidei
este ca nu strabate bariera hemato-encefalica (adica trece, da e eliminata din SNC de catre glicoproteina P) - nu poate provoca
dependenta si toleranta. Daca se administreaza concomitent cu subst care inhiba glicoprot P, ea se poate acumula in SNC si
poate aparea toleranta si dependenta. Reactii adverse: constipatie colici abdominali.

Prescrieti un antidiareic util unui pacient cu diaree de fermentatie:

Rp: smecta pachete

Nr: XX

Ds: intern, cate un pachet desfacut in jumatate de pahar de apa, odata la 8 ore.

Smecta - denumire comerciala pt diosmectita. Are proprietati absorbante, absoarbe toxinele din mediul intestinal, si astfel este
utila ca antidiareic in diareea de fermentatie. Varianta: se poate administra carbonat de Ca sub forma de pulbere, o lingura la 12
ore.

Prescrieti un antivomitiv

Varianta 1:

Rp: Emetiral cpr a 5 mg

Nr: I fl

Ds: intern, un cpr la 8 ore

Antivomitiv care inhiba centrul vomei din bulb

Varianta 2:

Rp: metoclopramid cpr a 10 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore, cu 30 min inaintea meselor principale

Metopropramilul este un antivmitiv cu actiune pe centrul vomei din bulb,.....are si avantajul ca stimuleaza peristaltica propulsiva
la nivel gastric. Stimularea peristalticii propulsive la nivel gastric evacueaza stomacul, deci efect antivomitiv. Reactii adverse:
sonoloenta,tremuraturi ale extremitatilor, iar la unii pacienti, anxietate (10-15%).

Pt combaterea varsaturilor induse de citostatice, de poate utiliza ondansetron (zofran, osetron) - acest antivomitiv blocheaza
receptorii seroronin-ergici

Prescrieti medicatia utila unui bolnav care prezinta constipatie functionala ocazionala

Vezi reteta cu sulfat de Mg

Sau

Rp: dulcolax dj a 5 mg

Nr: X

Ds: intern, cate un drajeu seara la culcare. Dulcolaxul este denumirea comerciala a bisacodilului. Este un produs de sinteza care
irita mucoasa intestinala, crescand....la niv intertinului, inmoaie scaunul si fav eliberarea lui. Poate determina colici abdominale.

Prescrieti un laxativ pt un bolnav cu hemoroizi

Rp: ulei de parafina 100 mg

Ds: intern, cate o lingura seara la culcare

Uleiul de parafina nu se digera, nu se absoarbe. Patrunde in bolul fecal, in inmoaie si lubrifiaza. Se utilizeaza ca laxativ dupa
episoade chirurgicale la nivelul canalului anorectal.

Medicatia aparatului respirator

Prescrieti cantitatile necesare a i sa se administreze 15 mg de codeina pt o doza

Dg: tuse iritativa

Rp: codeina clorhidrica (0,45 g)

Apa distilata ad (15 g)

Ds: intern cate 10 picaturi la 8 ore (adica 1,5 g pe zi)

Codeina: tri-metil.....antitusiv, inhibitor al centrului tusei din bulb. Doza necesara: 10 -20 mg o data, de 2-6 ori pe zi. Efect
antitusiv, constipant, antialgic. Reactii adverse: usuca secretiile traheo-bronsice, motiv pt care nu se poate utiliza la pacientii cu
astm pt ca fav bhspasmul. Nu se administreaza la copii, pt ca favorizeaza aparitia convulsilor. Nu se administreaza nici la varstnici
pt ca da constipatie si vartnicii au constipatie functionala.

La forme farmaceutice, prescrieti potiunea - reteta aia aici., la cerinta: prescrieti un expectorant secreto-stmulant

Prescrieti un antitusiv preparat tipizat, utilizat la un pacient cu tuse neproductiva.

Rp: codeina fosfat cpr a 15 mg

Nr. I fl

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Prescrieti un sirop care sa contina 0,2 g clorura de amoniu, si 0,2 g inoura de potasiu la o lingurita, sa se admin 3 lingurite pe zi si
sa ajunga 10 zile

Dg: bronsita cronica acutizanta, faza cu tuse productiva

Rp: clorura ce amoniu

Iodura de potasiu a.a. 6 g

Ad. (o lingurita=6,5 g, trebuie 3 pe zi, 10 zile) 200 g

M. f. sirop

Ds: intern, cate o lingurita la 8 ore

Clorura de amoniu: expectorant secreto-stimulant prin mecanism indirect. Irita mucoasa gastrica, si astfel creste si fluidifica
mucoasa traheobronsica. Reactii adverse: irita mucoasa gastrica, nu se administreaza in gastrite si nici in ulcere

Presupune aport ioni de amoniu: se contraindica la pacientii cu insuficient hepatica si renala. Doza necesara: 0,2-0,6 g o data, de
2-6 ori pe zi

Iodura de K si cea de Na sunt expectorante secreto-stimulante care actioneaza prin dublu mecansm, direct si indirect.

Mecanism: iodurile ajung in secretia traheo-bronsica si produc congestia mucoasei respiatorii si astfel se produce fluidificarea
secretiei traheo-bronsice. Pe langa efectul secreto-stimulant direct, aceste ioduri au si efect usor antiseptic. Efectul indirect
consta in iritarea muoasei gastrice, ceea e va creste si fluidifica secretia mucoasei bronsice. De asemenea iodul stimuleaza gl
tiroida, motiv pt care nu tb administrat celor cu boli tiroidiene. Reactii adverse: fenomene alergice, fenomene de idiosincrazie
(hiperemia fetei, coriza, hiperlacrimatie, pana la apnee - fenomene care depind de reactivitatea individuala. NU sunt fenomene
alergice). Doza necesara: 0,2-0,6 g, de 2-6 ori pe zi. contraindicata administrarea iodurii de Na la pac cu hipertensiune insuficinet
cardiaca.

Presctieti un expectorant preparat tipizat util unui bolnav cu bronsita cronica acutizata

Rp: bronhexin cpr 3 mg

Nr I fl

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore

Expectorant tipizat secretolitic. Reduce legaturile dintre mucus si suprafata epiteliului, fluidizandu-l si permitand evacuarea lui.
Reactie adversa: se admin cu prudenta la pac cu astm bronsic, pt ca la ei favorizeaza aparitia bhspasmului. De asemenea, la
pacientii cu cantitati mari de mucus in cail respiratorii, sau care reprezinta bronsiectazii, care prin fluidificarea mucusului poate
sa duca la iritatie bronsica. Se mai poate administra:

Rp: acetilcisteina cps 200 mg

Nr: XX

Ds: intern, cate o capsula la 8 ore

Expectorant secretolitic, care actioneaza prin diminuarea de punti bisulfidice din structura mucusului. Poate sa provoace
bhspasm, inundaie bronsica, in aceleasi conditii ca bronhexinul. Se poate utiliza in admin IV in intozicatiile acute cu paracetamol,
in care devine sursa de cisteina pentru membrana hepatocitara, impiedicand astfel necroza hepatica.

Prescrieti un antitusiv, preparat tipizat, pt un bolnav cu tuse neproductiva, iritativa

Rp: codeina fosfat cpr 15 mg

Nr: XXX

Ds: intern, cate un cpomprimat la 8 ore

Coreina: (denumire comuna intl - 3 metil morfina), in doza de 10-30 mg o data, de 6 ori pe zi. Efecte: efect antitusiv, prin
actiunea directa la nivelul centrului tusei din bulb. Efect de tip antialgic: prin mecanism central, trec in sange...de codeina, care la
nivel hepatic se transf in morfina, ceea ce confera aparent efectul de tip antialgic. Efect de tip constipant prin actiunea
receptorilor opioizi de tip miu, de la nivelul tubului digestiv, cu deprimarea peristalticii propulsive, si respectiv contractia
sfincterului. Reactii averse: favorizeaza bhspasmul: nu se admin pac cu astm bronsic (usura seretiile traheo-bronsice). constipatia
- nu se administreaza la pacientii varstnici si copiilor mai mici de 12-14 ani, pt ca fav instralarea confulsiilor.

Prescrieti un bhdilatator simpatomimetic, cu actiune beta-2 selectiva, util unui pacient cu criza usoara sau medie de astm
bronsic

Rp: ventolin aerosoli la flacon presurizat dozat

Nr: 1 flacon

Ds: inhalator, cate un puf la nevoie, se repeta daca e caul, maxim 6 pufuri pe zi

Ventolin: denumire comerciala pt salbutamol, care e un bets-2 dtimulant cu actiune specifica pe beta2, provocanf bhdilatatie,
stimularea clearence-ului mucociliar, cu evacuarea secretiilor, iar prin actiunea asupra beta 2 de pe mastocitele pulmonare, se
inhiba descarcarea de histamina din mastocitele pulmonare, ceea ce reduce intensitatea efectului bronhconstrictor. Efecte
adverse de tip beta2. stimularea receptorilor beta 2 de la nivel vascular pulmonar, induce vasodilatatie, care va conduce la
dezechilibru ventilatie-perfuzie (era sa scriu confuzie, mi se inchid ochii de somn). admin inhalatorie - avantaj beta 2
stimulantele vor actiona la nivelul arborelui respirator, cand se dau doze uzuale. Din pacate, nu se pot administra in crizele
severe de astm bronsic. In aceste cazuri, datorita bhconstrictiei, diametrul bronhiilor scade sub un micron, iar particulele de
medicament prezente sub forma de aerosoli nu or putea ajunge la nivelul bronsilor si nu obtinem efect. In crizele devere se
administreaza injectabil miofilin si hemisuccinat de hidrocortizon. Astazi e preferata administrarea inhalatorie a unui
simpatomimetic beta-2 selectiv, cu durata lunga de actiune, 14-17 ore, ajunge o admin pe zi. Preparatul se cheama salmeterol.
Reactii adverse: disfonie, admin inhalaorie: apare mai usor toleranta?...... Prin mod nucleare, scade sinteza de receptori,
moment in care se asociaza cu prednison, care va externaliza receptorii de tip adrenergic.

Prescrieti aminofilina si un preparat cortixzonic pt un bolnav in criza severa de astm bronsic.

Rp1: miofilin fiole 240 mg

Nr: II

Ds: injectabil IV, 2 fiole odata, injectare in 15-20 min (lent), cu prudenta, de catre medic.

Rp2: hemisuccinat de hidrocortizon: fiole a 100 mg

Nr: IV

Ds: injectabil, lent, iV, se va repeta dac e nevoie

Rp2L hidrocortison emisuccint, nrXVI

Ds: intern inj, iv lwent, 2 filoe odata, se va repeta la nevoie dupa 4-6 ore.

Miofilin: demumire com pt amiofilina:... cu actiune muscuotropa. Actioneaza pe musculatura neted bronsica.

Amiofilina intre ...si teofilina. Teofilina actioneaza prin inhibarea fosfodiesterazei de la nivelul musculaturii netede bronsice, ceea
ce duce la cresterea cant de ANMPc, care va fixa ionii de Ca, iniband constrictia. Etilen-diamina: solubilizarea teofilinei, foarte
greu solubila in apa. Nu este decat in factor solubilizant. Nu are efect..... efectul e mai lent si mai slab decat efectul beta2
simpato-mimeticelor, insa de mai lunga durata, si nu dezvolta toleranta la fel de rapid. Intr-o fiola de 10 ml de miofilin sunt ......
200 mg teofilina si 40 mg de etilen diamina, care este un solubilizator. Injectarea tb sa se faca ft lent pt ca daca se face rapid,
teofilina putin solubila va precipita in vasele de mici dimensiuni, producand moarte subita cardiaca.

Hemisuccinatul de hidrocortizon: se administreaza in seringi separate. E forma solubila a hidrocortizonului, care e un

glucocorticoid activ ca atare. Glucocorticoizii sunt utili in astmul bronsic, pt ca externalizeaza receptorii adrenergici, ii exprun
catecolaminelor circulante si favorizeaza bhdilatatia. Reduc sinteza de LT P4 si LT C4, care au efect de tip bhconstrictor. Prin
efectul lor antiinflamator, reduce inflamatia de la nivelul arboreului bronsic, care e componenta a astmului bronsic.

Prescrieti un bhdilatator musculotrop util in tratamentul de fond al unui pacient cu astm bronsic

Rp: miofilin cps 100 mg

Nr: II fl

Ds: intern, cate o capsula la 8 ore, dupa mese, ultima administrare nu va depasi ora 18

Sau

Rp: TheoSR cps 200 mg

Nr: I fl

Ds: intern, cate o capsula la 12 h, dupa mese, ultima admin nu va depasi ora 18

Mecanism ca la miofilin. Reactie adversa ca la miofilin: poate sa dea insomnie si stimuleaza fluxul sangvin renal, cu cresterea
diurezei

Prescrieti o asociere tipizata de glucocorticoizi si simpatomimetice beta2 selectiva, admin inhalator, utila in tratamentul de fond
al astmului bronsic

Rp: seretide 50/100 mcg aerosoli

Nr: I fl

Ds: inhalator, un puf la 12 ore

Seretide contine 50 mg de salmeterol - beta2 simpatomimetic cu durata lunga de actiune si 100 mg de fluticazona, acesta fiind
un glucocorticoid admin inhalator. Exista si preparate care asociaa slameterol in aceeasi doza cu doze mai mari de ....., adica
50/200. alegerea preparatului se face in funstie de gravitatea astmului bronsic. Salmeterolul: vezi mai sus. Efecte adverse
fluticazona: candidoza orofaringiana, disfonie
Medicatia sangelui:

Prescrieti un medicament necesar pentru profilaxia trombozelor arteriale

Rp: aspenter cpr 75 mg

Nr: XXX

Ds: intern, cate un cpr pe zi, dupa una din mese

Sau

Rp: acid acetilsalicilic, cpr a 500 mg

Nr: XX

Ds: intern, care un cpr la 2 zile, ddesfacut inputina apa dupa una din mese.

Aspenterul: comprimate filmate sau enterosolubile de acid acetilsalicilic. In toza de 75-300 mg pe zi, sau 500 mg odata la 2-3 zile,
acidul acetilsalicilic are efect de tip antiagregant plachetar. Impiedica sau reduce agregabilitatea plachetara. Mecanism de
actiune ca antiagregant consta in inhibarea ireversibila a COX de la nivelul trombocitului, prin acetilarea acesteia. Inhibitia e
ireversibila pt ca trombocitul nu are nucleu si nu poate determina resinteza de proteina. Refacerea COX trombocitare se face
prin trombocitele nou sintetizate care le inlocuiesc pe cele vechi. Durata de viata a trombocitelor e 4-7 zile. Eficacitatea
tratamentului se urmareste prin masurarea timpului de sangerare. Nu putem administra ca antiagregant plachetar acid
acetilsalicilic pacientilor cu alergii la salicilati. Acestor pacienti le administram ticlopidina, un antiagregant plachetar, care
actioneaza asupra receptorilor pt ADP si impiedica astfel stabilirea legaturilor intre trombocit si monomerii de fibrina. E mult mai
scumpa. Mai mult, in timpul tratamentului cu ticlopidina, in primele 3 luni, tb urmarita formula leucocitara, pentru a nu aparea
leucopenii.

Prescrieti un tratament anticoagulant pt un bolnav cu tromboza venoasa profunda.

Rp1: heparina fiole a cate 5000 UI

Nr: XXX

Ds: injectabil, intravenos, o fiola la 4 ore, sub controlul timpului de tromboplastina activat (APTT)

Rp2: trombostop cpr a 2 mg

Nr: I fl

Ds: intern, 2 cpr pe zi, incepand dupa a 18a fiola de heparina, dupa care doza se va ajusta in functie de valoarea INR

Heparina: e vorba de heparina sodica - nefractionata. Exista si heparina fractionata. Heparina este o subst cu masa molec intre
40 si 80 de mii. Are structura f polara, deci administrata intern sau perlingual, nu se absoarbe. Se administreaza injectabil
(heparina sodica) si SC (heparina calcica ) nu se administreaza heparina IM. Duce la aparitia de hematoame. Heparina e un
anticoagulant cu actiune rapida (se instaleaza imediat), si este activa atat in vivo cat si in vitro. Se poate recolta sange pe
heparinat de sodiu. Actioneaza prin cuplarea cu o antitrombina 3 plasmatica, careia in creste activitatea de 100 pana la 1000 de
ori. Daca se administreaza 10000 UI intravenos, sangele devine incoagulabil pt 10-15 min. Timpul de injumatatire al heparinei e
de 2 ore- 2 ore 30, deci tb administrata odata la 4 ore. Control eficacitate prin aptt, care tb sa creasca de 2,5 ori fata de valoarea
normala pt a considera ca tratamentul este eficace. Heparina este utila in trombozele venoase profunde, in trombemboliile
pulmonare, in caz de supradozare va produce ca reactii avderse fenomene hemoragipare, cu hematoame, echimose, epistaxis,
gingivoragii si chiar hemoragii figestive superioare. Pt heparina, avem antidot specific, care se numeste sulfat de protamina.
Acesta desprinde heparina de pe antitrombina 3, careia ii reface capacitatea de actiune normala. Alte reactii adverse heparina:
in tratament de lunga dureta: hirsutism, osteoporoza, iar idiosincrazic, fenomene de coagulare. Se intrerupe tratamentul iar
fenomenele de hipercoagulabilitate se trateaza doar cu anticoagulante cumarinice. Tot ca efect advers, poate da reactii alergice

Heparina calcica se admin SC.

Heparinele cu masa moleculara mica, intre 4000 si 8000 de daltoni, au actiune mai selectiva, inhiband factorul Xa. Acest lucru
scade incidenta fenoemenelor hemoragipare, si ale celor alergice

Trombostop: denumire internationala acerocumarol (sintrom). copr de sintrom au 4 mg, cele de trombostop au 2.
acerocumarolul si warfarina constituie clasa anticoagulantelor cumarinice, cu efect anticoagulant lent instalat, cu durata relativ
lunga, active numai in vivo. Acest este o anti-viamina k. acerocumarolul inhiba epoxireductaza, enzima care .transforma
vitamina k in forma activa. Vitamina k redusa este necesara pentru maturarea factorilor coagularii care formeaza cox
proptrombinic - factorii 7, 9, 10. pt maturarea acestora, vitamina k redusa favorizeaza gruparile carboxil necesare dublei
carboxilari .....din structura factorilor coagularii mentionati. Aceasta dubla carboxilare permite factorilor coagularii mentionati sa
reacionaez cu ionii de Ca. In absenta vitaminei K reduse, factorii mentionati se sintetieaza la nivel hepatic, si ajung in plasma cu o
singura grupare carboxil, forma inactiva, si vor fi factori inactivi, denimiti PIVKA. Din acate, administrrea de vit k va premite
corectarea deficitului de coagulare in 2 -3 zile, pt ca vitamina k nu poate corecta deficitul de grupare COOH al factorilor deja
existenti in plasma. Activarea in cazul supradozarii va permite ca din acel moment, sinteza factorilor coagularii sa se faca
concomitent, si e nevoie de 2-3 zile pt corectarea deficitului de coagulare. La inceputul tratamentului, acesta nu influneteaza
factorii existenti. Deci efectul anticoagulant al trombostopului se instaleaza in 2-3 zile de tratament, fiind necesar pt a se
consuma factorii plasmatici deja existenti in plasma. De aceea, se incepe tratamentul cu heparina in cazul fenomenelor
tromboice, si se continua in cateva zile c trombostop, dupa o perioada de suprapunere - pana apare efectul trombostopului.
Avantajul acerocumarolului este ca acesta se poate administra per os (la pacientii care tb sa ia pt tot restul vietii e un avantaj.
Controlul eficacitatii se face prin INR care tb sa creasca cel putin la 2,5. Dozarea se face prin tatonare (viteza de metabolizare e
individuala). reactii adverse: fenomene hemoragipare, din pacate in cazul acidului cuparolic manifestarile sunt mai grave decat la
heparina pt ca nu avem antidot specific, iar daca administram vit K, ea actioneaz abia dupa 2-3 zile. In situatii de urgenta se
administreaza plasma care vine cu factorii de coagulare integri. Osteoporoza, hirsutism.

Prescrieti un tratament hemostatic unui bolnav cu fenomene hemoragice prin supradoza de trombostop.

Rp: fitomenationa fiole a 10 mg,

Nr: III

Ds: injectabil, iv, o fiola pe zi

Fitomenadiona: vitamina K1. Vitaminele k2: menadiona si vit k3: amestec de menachinone (din intestin).

Prescrieti un tratament antianemic administrat pe cale orala la un bolnav cu anemie hipocroma feripriva

Anemie: paloare, astenie, fatigabilitate, dispnee, palpitatii.

Paraclinic: hb mai mica, ideremia scazuta, hematii mici si transparente. (microcitara)

Necesarul de fier: 0,6-1,2 mg barbati, copiii pana la un an si femei care alapteaza: 2-4 mg pe zi, femei la varsta sexuala activa:
2-2,5.

Fierul ajunge in organism sub forma 3+ si se absoarbe sub forma 2+. la polul bazal al celulei enterice trece sub forma ferica, cu aj
unei enzime numite tranferina. E transportat in muschi pt mioglobina, in maduva pt hemoglobinei, si intra in componenta
catalazelor si peroxidazelor. E necesara o cantitate de 150 mg fier pt a reface un gram de Hb circulanta.

Deficienta de fier: in ahidria grastrica, rezectia gastrica, in rezectii de intestin subtire, in pierdere de sange - hemoragiile mici si
repetate, inclusiv leziuni ale tubului digestiv, polipoza intestinala, fisuri si hemoroizi anali (8-12 ml pe zi). tratamentul anemiei
feriprive se face pe cale orala si mai rar pe cale injectabila. De regula oral se admin glutamat su fumarat feros. Exista si preparate
anorganice (fier Haussman). dupa inceputul tratamentului se instaleaza criza reticulocitara, care apare in 8-12 zile de durata a
tratamentului, si consta in cresterea nr de reticulocie cu 15-30 %. aceasta este dovata da diagnosticul a fost corect.
Rp: glubifer cpr 100 mg

Nr: LX

Ds: intern, cate un comprimat la 8 ore, preferabil inainte de mese

Glubifer: cpr enterosolubile: 100 mg de glutamat feros, adica echivalentul a 21-22 mg fier feros. Se presupune ca administrarea
in inainte de masa a cpr de acest tip permit o absorbtie mai buna (fierul nu se leaga de proteinele alimentare, iar absorbtia e mai
buna). 15-30% din pacienti nu tolereaza administrarea pe stomacul gol. Apar greturi, epigastralgii si chiar varsaturi. La acesti
pacienti vom administra glubiferul dupa masa. In acest caz, biodisponibilitatea scade cu 15-30% fara de administrarea inainte de
masa. Reactii adverse: fixeaza hidrogenul sulfurat si determina constipatia; coloreaza scaunul in brin-negricios - se ridica
problema melenei.

Ferogradumed: fier si vitamina C

Prescrieti un tratament antianemic, administrat injectabi, pt un bolnav cu anemie hipocroma, feripriva, cu o hemoglobina de 8
grame %

In cazul admin injectsbile a preparatelor de fier, necesarul de fier se calculeaza dupa urmatoarea formula: (Hb normala -Hb
pacient)*150 mg+1 g pt refacerea rezervelor. Acest lucru e posibil pt ca in cazul administrari IM, biodisponibilitatea este de 85%.

Rp: fier polimaltozat fiole

Nr:

Ds intern, injertabil, IM profund, o fiola la 2 zile

O fiola: 308 mg dextrinfeon - echivalent a 100 mg fier feros

Prescrieti un tratament antianemic de intretinere la un bolnav cu anemie megaloblastica cu rezectie gastrica.

Rp: vitamina B12, fiole a 50 mcg

Nr: VI

Ds: injectabil, IM, 2 fiole pe luna.

Vitamina B12 sau cobalamina: necesara in organism pt maturarea ADN-ului si sinteza de mielina. Tesuturile primele afectate de
deficienta de cobalamina vor fi cele cu turnover rapid - liniile hematogene, epiteliul tubului digestiv.

Principalul aport de cobalamina: carne si lactate. Nu e prezenta in produsele vegetale. Necesarul de vitamina B12 pe zi: 1mcg
barbati, 1,5 mcg femei, 1,4-2 la gravide, sugari. Deficitul de B12 apare in deficit de aport, rezectiile gastrice, pt ca nu mai e factor
intrinsec. E transportata in circulatie de transcobalamina. Depozitele hepatice: 3,5 mg (ajung pt minim 5 ani). manifestari
hematologice: anemie macrocitara, la punctia biopsie a maduvei, maduva e intens albastra. Nucleele raman mai mari decat o
treime din volumul celular. In timp e afectata si linia trobocitara si leucocitare. Mai apare si glosita hunter (limba zmeurie,
estomparea papilelor, ragade la comisura buzei). Prin afectarea epiteliului intestinal apar fenomene de malabsorbtie. Daca
continua, incep fenomene spastice neurologice, ca urmare a deficitului in sinteza de mielina. Daca se ajunge la fenomene
neurologice, tratamentul necesita adaugarea de acid folic. Doar la 85% din pacienti se corecteaza fenomenele neurologice. Daca
administram vit B12, o sa apara criza reticulocitara in 4-8 zile de la prima administrare. Criza reticulocitara: cresterea nr de
reticulocite - dovada de diagnostic corect. La inceputul tratamentului, e administreaza 1-3 luni doze mari (1000mcg pe luna),
apoi se trece la trat de substitutie. Ezista fiole de 1000 mcg, administrate tot IM. La pacientii cu ahidrie gastrica, se administreaza
pe tot restul vietii. In timpul tratamentului cu vit B 12, daca deficitul de Hb e f mare, exista riscul sa apare anemie feripriva. De
aceea se adauga preparate de fier la tratament.

Prescrieti
Rp1: penicilina potasica

Nr: XL

Ds: injectabil, IM, cate 2 flacoane la 6 ore

Rp2: ser fiziologic fiole a 10 ml

Nr: XX

Ds: pt dizolvarea penicilinei

Benizil-penicilina - sau penicilina G este primul ab utilizat in terapie, fiind liderul de clasa al ab cu structura de tip betalactamic.
Descoperita de Flemming in 1928. introdusa in terapie in 1940. din aceasta clasa fac parte penicilinele, cefalosporinele,
carabapenemii. Benzilpenicilina are actiune de tip bactericid degenerativ (omoara doar germenii aflati in diviune celulara) si
spectru ingust. 2 tipuri de spectru ingust> tip penicilinic

Coci g poz Coci g neg Bacili g poz Bacili g neg Ab

Da, Da, cu exc secretor Da (b carbunos) nu penicilina

penicinilaza*

Mai are actiune si pe tr pallidum

*azi in natura nu mia exista tulpini sensibile la benzilpenicilina - toate sunt rezistente. Mai e doar tulpina de staf auriu Oxford,
sensibila la benzilpenicilina, in laboratoarele producatorilor din industria farmaceutica. Ea se utilizeaza pt standardizarea Ab. O
UI de benzilpenicilina e cant de benzilpenicilina care realizeaza o zona de liza cu diametrul de 24 mm intr-o cultura de staf auriu
Oxford, sau inhiba dezvoltarea acestei tulpini in 50 ml de bulion.

Mecanism de actiune benzilpenicilina - se cupleaza cu niste receptori PBP2 si inhiba niste transpeptidaze care realiz leg
transversae intre moleculele de acid Nacetil-muranic. In felul acesta se reduce nr de legaturi transversale, iar rezistenta pretelui
batcterian scade. Acest perete are rolul de a asigura diferenta de presiune osmotica intre mediul intra si extracelular.

Farmacocinetica:

-Daca se admin intern e distrusa de pH-ul acid gastric.

-Nu se admin pe tegumente sau pe mucoase - produce alergii

-se administreaza inj IM sau cand doza e mai mare de 10 mil UI/24h, se poate admin PIV. Dozele pot fi crescute pana la
80-120 mil UI - toxicitate relativ mica (insa apare riscul de aparitie al fenomenelor convulsive)

-se distribui relativ bine in tesuturi, dar nu strabate seroasele indemne (meningele- nu trece BHE, pleura, pericard,
peritoneu). daca seroasele sunt inflamate, devin f permeabile la benzilpeniciline.

-se met hepatic, timp de inj scurt - tb admin inj la 4-6 ore (spre bucuria pacientului)

-se elimina partial pe cale renala, prin secretie tubulara. Acest mecanism poate fi inhibat prin administrarea de probenecid.
Acesta are afininitate mai mare pt mecanismul de secretie tubulara decat benzilpenicilina. Acest lucru creste t1/2 al bp si
permite astfel o administrare mai rara. Din pacate, s-a vazut ca asocierea bp-probenecid modifica distributia pb in organism, cu
diminuarea posibilitatii de vindecare rapinda a infectiei

Reactii adverse:

-alergii - sub forma de soc anafilactic. Pt a evita acest lucru tb facuta o anamneza ft buna, si se face testare la alergeni, de
regula prin scarificare. Se poate face det antigenica la un metabolit al penicilinei: acid peniciloic. daca are alergie la
benzilpenicilina, are alergie la toata clasa de peniciline

-poate crea crize convulsive - nu se admin pe plagile cranio-cerebrale

-nu se pune de principiu pe plagi pt ca dezvolta alergie

-durerea la injectare - printre cele mai dureroase

-biologic: in tratamentul sifilisului florid cu doze mai de bp, va aparea reactia Herxheimer: dureri tumefieri alriculare,
hepatosplenomegalie, frisoane, febra. Acestea se datoreaza eliberarii de endotoxine din germenii multi distrusi deodata. Nu se
intrerupe traamentul dar se reduce usor doza de bp. Daca e f intensa hepatosplenomegalia, se pot admin antiinf nesteroidiene,
sau doze mici de prednison.

*Se admin sub forma de sare sodica sau potasica. 10 mil de UI aduc un aport de 10mEq Na sau 10mEq K, nu se admin penicilina
G sodica la cei cu insuf cardiaca sau hipetensiune arteriala, si nu se administraza enicilina G potasica cu cei cu insuficienta renala.

Prescrieti un Ab pt un bolnav cu angina streptococica

Rp: ospen cpr a 1m UI

Nr: XXX

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore cu o ora inainte de masa

Ospen: denumirea comerciala a fenoximetilpenicilinei - fenoximetilpenicilina este din clasa penicilinelor acido-rezistente - se
poate admin pe cale interna. Spectrul de actiune si mecanismul de actiune sunt identice cu ale bp. Find acidorezistenta se abs in
prop de 75-85% dupa admin interna. Daca se admin inainte de masa, cam 15% din ea va fi distrusa de pH-ul gastric. In schimb,
admin dupa masa, 15% din ea formeaza complecsi cu proteinele din alimente si nu va fi absorbita. Se utilizeaza de regula pt
anginele (amigdalitele) streptococice si pt prevenirea endocarditei baceriene la pac cu valvulopatii, la pac cu extractii dentare
sau alte interventii din sfera ORL, precum amigdalectomia. Tratamentul profilactic de incepe 2-3 zile inaintea interventiei.

Prescrieti un Ab pt un bolnav cu angina streptococica si alergie la peniciline

Rp: eritromicina probionil....cpr a 100 mg

Nr: LXXX

Ds: intern, cate 2 cpr la 6 ore

Eritromicina e un Ab din clasa macrolidelor, de generatia 1. actioneaza bacteriostatic si permite inteventia mecanismelor de
aparare ale organismului. Mai exact are actiune bacteriostatic/bactericid, in functie de sensibilitate germenului care produce
infectia si de concentratia realizata de Ab la locul infectiei. Mecanismul molec de actiune: inhiba unitatea ribozomala 50s. se
poate admin intern, fiind acido-rezistenta. Exista si forma injectabila IV, numita eritromicina lactobionat. Se distribuie relativ
bine in tesuturi, nu strabate BHE, se metbolizeazahepatic si se elimina urinar sub forma de metaboliti. Da mare toxicitate
hepatica, care merge pana la hepatita toxica. Poate sa determine epigastralgii, greturi, varsaturi la 35% din pacienti. Este activa
si pe unele tulpini de bacili g neg. Poate determina si hipoacuzie - ototoxica. Uneori poate determina reactii cutanate.

Sau

Rp: klacid cpr 250 mg

Nr: XX

Ds: intern, cate un cpr la 12h

Klacid - denumire comerciala a claritromicinei, numita comercial si Klabacs. Mecanism molecular similar: inhiba 50s. incidenta
reactiilor adverse mult mai mica. Timp de inj mia lung, permite admin la 12 ore.

Prescrieti o penicilina pt un bolnav cu colecistita acuta

Rp: ampicilina cps a 500 mg

Nr: XXX
Ds: intern, cate o cps la 6 ore

Ampicilina este o penicilina cu spectru larg, impreuna cu amoxicilina. Activa pe coci g+ si - (fara staf secretor de penicilinaza) si
pe bacili g+, si pe unele tulpini de bacili g- (coli, klebsiella).

Mecanism molec de actiune: la fel ca penicilina G.

Farmacocinetica: se absoarbe relativ bine, se distribuie bine in tesuturi, se met hepatic si se elimina partial pe cale renala, partial
prin metabolizare. Concentreaza in bila, unde atinge conc de 100-400 de ori mai mari decat in plasma. Reactii adverse:
epigastralgii, reactii alergice: incidenta mai mare dar intensitate mai mica, de tip eruptii si prurit. Pt a fi activa pe staf secretor de
penicilinaza, ampicilina se poate asocia cu sulbactam - preparatul rezultat se numeste unasyn sau ampi+. subactamul blocheaza
penicinilaza si in felul acesta inhiba degradarea nucelului betalactamic al ampicilinei, cu aparitia efectului dorit.

Prescrieti o penicilina antistafilococica.

Rp: oxacilina, cps 250mg,

Nr: XL

Ds: intern, cate o cps la 6h

Oxacilina: penicilina antistafilococica, la fel ca cloxacilina si dicloxacilina. Aceste penicilina antistafilococice au atasate nucleului
betalactamic un radical de mari dimensiuni. Acesta nu premite penicinilazei sa se apropie de nucleul betalactamic pt a-l distruge,
deci penicilinele raman active. Aceste peniciline sunt utile in special in infectiile cu stafilococ sau in infectiile complexe. Nu se
utilizeaza in orice angina. Pe ceilalti germeni, e de 100 de ori mai slaba decat penicilina.

Prescrieti o cefalosporina

Dg: pneumonie cu hemophilus influenze

Rp: zinnat cpr 500 mg

Nr: XX

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Cefalosporinele sunt Ab bactericide, degenerative, care inhiba sinteza peretelui bacterian. Azi s-a ajuns la a saptea clasa. Putine
se pot admin intern, majoritatea fiind admin injectabil. Zinnatul - denumire comuna intl: cefuroxima axetil - este activ pe hemph
influenze, si se utilizeaza in pneumonii, meningite, sau chiar bronsite cu ac germen

Prescrieti un Ab pt un bolnav cu infectie stafilococica si alergie la penicilina

Rp: eritromicina propionil cpr a 200 mg

Nr: LXXX

Ds: intern, cate 2 cpr la 6 ore

Sau

Rp: klacid cpr 250 mg

Nr: XX

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Macrolidele sunt active si pe staf secretor de penicilinaza pt ca str lor nu e beta-lactamica, iar str lor nu poate fi afectata de
penicilinaza.

Prescrieti un Ab pt profilaxie infectii streptococice, la unadolescent cu reumatism articular in antecedente

Rp1: moldamin fl a 1200 000 UI

Nr: VI

Ds: injectabil IM profund, 1 fl la o saptamana

Rp2: apa distilata fiole 10 ml

Nr: VI

Ds: pt prepararea suspensiei de moldamin (moldaminul se suspenda in apa distilata, nu serfiziologic)

Benzatil-benzilpenicilina - denumire intl. Apartine grupei penicilineor de depozit. E inj sub forma de sspensie in musc striata si
provoaca la locul injectarii un depozit microcoristalin, din care bp se elibereaza lent, realizand conc activ-terapeutic timp de 1-3
sapt. Dezavantaj: f dureros la injectare. Se utilizeaza pt profilaxia RAA sau a endocarditei bacteriene la pac cu infectii
streptococice

Prescrieti o asociatie tipizata formata dintr-o pnicilina cu spectru larg si un inhibitor de betalactamaza

Rp: augumentin cpr a 625 mg

Nr: XX

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore, la mese

Augumentin: asociere intre amoxicilina si acid clavulanic. Amoxicilina este un ester de ampicilina. Are spectru larg, t1/2 mare,
ceea ce ar permite, daca ar fi admin singura, admin unei capsule la 8 ore. Acidul clavulanic este si el un inhibitor de penicilinaza,
blocand penicilinaza produca de stafilococ. Permite amoxicilinei sa actioneze asupra staf secretor de penicilinaza si creste
spectrul de actiune inclusiv la nivelul unor tulpini de bacili gram-negativi. ........

Prescrieti un aminoglicozid

Rp: gentamicina fiole a 80 mg

Nr: XX

Ds: inj, IM, cate o fiola la 12 ore

Genamicina e un aminoglicozid, grupa din care mia fac parte streptomicina, kanamicina, neomicina. Acestea sunt Ab bactericide
absolute (actioneaza pe toata durata ciclului celular). actioneaza prin inhibarea subunitatii 30s. Spectrul de actiune este ingust:
coci g+ si -, si bacili gram -. aminoglicozidele sunt active si pe staf secretori, pt ca structura aminoglicozidica nu e sensibila la
actiunea penicilinazei.

Farmacocinetica:

-nu se pot admin per os, pt ca are o molecula polara si nu se poate absorbi. Totusi, se poate admin intern in infectiile
tubului digestiv cu bacili g negativi.

-se admin inj IM si la doze mari se poate admin si IV, daca nu s-au admin relativ recent curarizante.
 -nu strabat BHE

Reactii adverse:

-actiune toxica asupra perechii 8 de nervi cranieni (nu se asociaza aminoglicozide cu alte medicamente care provoaca
hipoacuzie, in special furosemid - care modifica pompele ionice din celulele corti) - streptomicina e toxica pe componenta
acustica - surditate, iar gentomicina da vertij - e pe comp vestibulara, iar kanamicina are efect egal. Neomicina e asa toxica ca nu
se admin sistemic. Se da numai local, pe tegumente sau pe mucoase, sau intern, in infectiile cu germeni sensibili ale tubului
digestiv.

-concentreaza in rinichi, motiv pt care provoaca nefrotoxicitate - se admin cu prindenta in insuf renala

-provoaca toxicitate de un tip particular, la doze mari, in special in admin injectabila, la nivelul placii motorii. De aceea, la
pacientii aflati sub tratament cu aminoglicozide, se intrerupe admin aminoglicozidului cu 1-2 zile inainte de interventie.

Prescrieti un Ab pt un bolnav cu psitacoza (pneumonie cu chlamidii)

Rp: tetraciciclina cps 250 mg

Nr: LXXX

Ds: intern, cate 2 cps la 6 ore

Tetraciclina - liderul de clasa al Ab cu structura de tip tetraciclinic. Tetraciclina, rotetraciclina - de generatia 1. generatia 2:
doxiciclina. Sunt ab cu spectru larg si efect bacteriostatic. Actioneaza prin inhibarea 30s. spectru: coci g+ si -, bacili g+ si -, tr
pallidum (se foloseste in sifilis la pacientii alergici la bp), si bacterii de tranzitie.

Farmacocinetica

-admin singura se abs bine digestiv. Asoiata cu alimente/medicamnete care contin mult Ca, Mg, sau F2+, va forma cu
acestia chelati inabsorbabili. Poae deci sa formeze chelati si cu Ionii din organism. Deci admin la copii se fixeaza in dentina si
produce pete brun-cenusii care fav dezvoltarea cariilor. Dupa unii autori, procesul continua si la adulti. Tetraciclina strabate si
placenta, ajunge la produsul de conceptie, patrunde in mugurii dentari, si da colorare dentara, malformatii dentare “in
surubelnita”, malpozitii. Patrunde si in laptele matern deci nu tb admin nici la femeil care alapteaza. Se depoziteaza si in
cartilajele de crestere si intarzie cresterea osoasa.

Reactii adverse:

Poate sa determine alergii, principala manifestare fiind eruptiile cutanate, mai ales la expunere solara

Disbacterioze, sau chiar candidoze ale tubului digestiv (candida nu e sensibila la actiunea tetraciclinei)

Prescrieti doxiciclina:

Dg: bronsita acutizata

Rp: doxiciclina cps a 100 mg

Nr: 12

Ds: intern, o cps la 12 ore primele 2 zile, apoi cate o capsula pe zi.

Tetraciclina de gen 2, actioneaza tot prin inhibarea 30s. spectru ceva mai larg decat tetraciclina, timp de injumatatire mai mare,
realizeaza concentratii mai mari in secretiile traheobronsice: effective in infectiile respiratorii. Nu formeaza chelati cu ionii de ca,
mg, ceea ce reprezina un avantaj pt ca vezi mai sus cate belele ai din cauza asta. Nu provoaca disbacterioze pt ca se elimina prin
retrodifuziune la nivelul colonului terminal.

Prescrieti o asociatie de 2 chimioterapice cu efect bactericid

Rp: biseptol cpr a 480 mg

Nr: XXX

Ds: intern, cate 2 cpr la 12 h

Biseptol: den comuna intl -cotrimoxsazol: contine 400 mg sulfametoxazol si 80 mg trimetoprin. Sulfametoxazolul este o
sulfamida. Daca s-ar admin singura, ar avea efect bacteriostatic. Trimetoprimul, admin singur, ar avea si el tot efect
bacteriostatic. Admin impreuna, vor interveni pe acelas lant metabolic, de sinteza a acitului tetrahidrofolic, in locuri diferite, si
astfel efectul devine de tip bactericid. Celula bateriana nu isi poate aduce acidul folic din afara, asa cum fac celulele umane.
Acidul folic pleaca de la pteridina si PAB. In celula, sub actiunea dighidropteroatsintetazei (inhibata de sulfamide), se combina in
acid dihidropterofolic, care se transforma in ac dihidrofolic care sub actiunea dihidrofolatreductazei (inhibata trimetoprin) se
transforma in acid tetrahidrofolic.

Spectru larg de actiune: coci, bacili, clamidii, micoplasme, ricketsii, salmonella, shigella si unii paraziti.

....

Reactii adverse:

Sulfamide:

alergii cu frecventa ridicata. De la eruptii cutanate la soc anafilactic

Disbacterioze intestinale si candidoza

Daca pacientul nu bea min 2l de apa pe zi, sulfamidele pot sa precipite in tubii renali.

Trimetoprin:

-alergii mai putine

-reactii mai putin ample

Prescrieti un Ab pt un bolnav cu salmoneloza

Rp: biseptol cpr 480 mg

Nr: XL

Ds: intern, cate 2 cpr la 12h

Rp: cloramfenicol cps 250 mg

Nr: LXXX

Ds: intern, 2 cps la 6 ore

Cloramfenicol: ab cu spectru larg, actiune de tip bacteriostatic, inhiba 50s. spectru f larg. De fapt e ab cu cel mia mlarg spectru.
Nu actioneaza pe micoplasme. E extrem de liposolubil, se abs f bine dupa admin interna. Se distribuie bine, strabate BHE,
patrunde in oase. Se metabolizeaza hepatic si se elimina sub forma de metaboliti. Se reabsoarbe renal si nu ajunge in urina ca
atare. Nu se utilizeaza in infectiile urinare cu germeni sensibili. Astazi samane un ab de rezerva in salmoneloze, osteomielite si in
abcesele cerebrale: strabate BHE. Reactii adverse:

-metaplazia mieloida cu mielofibroza: transformarea fibroaza a maduvei hematogene - pancitopenie si moarte. E o reactie f
imprevizibila: poate aparea in oricand si dupa orice doza. Incidenta este 2-4 la 500 000.

-sindromul cenusiu - apare la copii, care au bagajul enzimatic imatur. Cloramfenicolul nu se met total si se depune in
tegumente pe care le coloreaza cenusiu. Da in timp si hepatosplenomegalie.

Prescrieti un chimioterapic pt un bolnv cu infectie urinara

Rp: ciprinol cpr a 500 mg

Nr: XX

Ds: intern, cate un cpr la 12 ore

Ciprinol - denumirea comerciala a ciprofloxacinei. Acestea sunt chimioterapice de sinteza, denumite generic ofloxacine.
Actioneaza predominant asupra bacililor g-, deci sunt utilizate in infectiile cailor urinare. Mecanism molecular de actiune: inhiba
topoizomeraza 2 i nu mai permite desfacerea str supraspiralate a adn. Astfel, celula nu se poate divide, iar efectul este de tip
bactericid.

Reactii adverse: provoaca inflamatia tendoanelor, cel mia frecvent tendonul lui Ahile

Prescrieti un chimioterapic antifungic pt un bolnav cu candidoza a tubului digestiv

Rp: stamicina dj 500 000 UI

Nr: XXX

Ds: intern, cate un drajeu la 6 ore

Stamicina (nistatin) nu se absoarbe, act doar in tubul digestiv. Are actiune asupra mai multor micoze si asupra candidei albicans

Prescrieti un preparat cu admin locala util pt candidoza locala

Rp: nistatin 2m UI

Glicerina ad 20g

Ds: extern, pt badijonarea mucoasei bucale, odata la 8 ore. Recomandarea este sa scriem preparaul AI sa avem 100 000 UI la un
gram de preparat.

Prescrieti tratamentul util unui pacient cu infectie plurimicrobiana in sfera oro-dentara

Rp1: amoxicilina cps a 500 mg

Nr: XXX

Ds: intern, cate o capsul la 8 ore

Rp2: metronidazol cpr 250 mg

Nr: XXX

Ds: intern, cate un cpr la 8 ore

Metronidazol: chimioterapic util in infectiile cugermeni anaerobi. Este activ si pe nuii bacili g-. actioneaza prin inhibarea transmb
si are efect de tip bactericid. Util in infctiile din sfera oro-dentara. Reactii adverse: toxicitate hepatica, epigastralgii, greturi,
varsaturi.

LP demonstrativa privind activitatea cardiovasculara provocata la animalul de experienta de substantele medicamentoase cu

actiune asupra SNV.

Materiale necesare: masa chirurgicala, instrumentar chirurgical, manometru, vas cu sulfat de Mg 33%, si un cilindru Marey. - se
roteste cu voteza mica atins de o penita inscriptoare. Mai e nevoie de animal de experienta (cel mai usor caine). se anesteziaza
animalul, se aseaza pe masa in decubit dorsal, se face incizie in zona ediana a gatului. Ulterior se izoleaza manunchiul
vasculonervos de pe stanga. Apoi izolam carotida comuna, o ligaturam cranial, facem o incizie la nivelul ei si introducem o canula.
Pe acea canula vom introduce subst med in circulatia sanguina, si totodata canula o atasam manometrului. Deci vom avea
marcajul cu penita. Izolam apoi nervul vag, pe care il sectionam cranial, si atasam nervului vag 2 electrozi de la o sursa de
curent. In SNC avem receptori muscarinici si nicotinici. Cei mai sensibili sunt muscarinicii, iar mai nesibili decat nicotinicii
simpatici sunt parasimpaticii.
Desen

Stimularea nervului vag produce scaderea brusca de intensitate mare si de durata scurta a tensiunii arteriale. Scaderea TA e
consecinta faptului ca Ach descarcata in terminatia vagala va duce la cresterea sintezei de oxid nitric si la vd. Tot aceasta
descarcare va deprima functiile cordului. Acest lucru va duce la scaderea debitului cardiac, care e o componenta a TA.
Stimularea vagala va descarca Ach preformata din butonul presinaptic (efectul se instaleaza rapid). efectul e de scurta durata pt
ca Ach e rapid metab de acetilcolinesteraza. Intensitatea efectului creste in proportie geometrica odta cu doza de Ach
administrata.

Pilocarpina produce scaderea TA, lent instalata, de durata mare, de intensitate medie spre mare. De asemenea, doza necesara e
de 1 mg, adica de pana la 1000 de ori mai mare decat doza de Ach utilizata. Pilocarpina e un ps mimetic, alcaloid, din pilocarpus
jaborandi, care actioneaza pe rec muscarinici. Sensibilitatea rec muscarinici la act pilocarpinei este mai mica la actiunea
pilocarpinei decat la Ach, efectul este mai lent instalat iar doza tb sa fie mai mare. Durata efecului este mai mare, pt ca
pilocarpina nu e metab de colinesteraze. Se utilizeaza in clinica sub forma de colir, in glaucom, si in intoxicatia cu atropina pe
cale sistemica. Intox cu atropina se face la copii cand mananca fructe de atropus beladona - febra, scaderea secretiei sudoerale,
ursaciunea mucoaselor, midriaza, greturi varsaturi, convulsii, eventual moarte. Datorita tegumentului uscat, va face pete rosii cu
pete palide. Diagnostig diferential cu bolile copilariei

Neostigmina: produce scaderea TA, lent instalata, de intensitate medie si de durata lunga. Se mai numeste PS mimetic indirect
reversibil. Denumimrea comerciala=miostin - se utilizeaza in miastenia gravis. Inhiba colinesterazele si astfel se acumuleaza in
fanta sinaptica Ach. Deasta scaderea TA e lenta: descarcarea in conditii de repaus se face in ritm de 1-2 vezicule /ms, fata de
3000/ms la stim n vag. In miastenia gravis, se sintetizeaza autoAc anti receptori Nn. Primele afectate sunt unitatile motorii mici -
in evolutia bolii, primii afectati sunt mm pleoapelor, mm extrinseci ai gl ocular, apoi mm fetei, mm mainii, m mb sup, mm cefei,
ai mb inf, ultimul afectat fiind diafragma. Daca admin acestui pacient miostin, prin acumularea de Ach la niv placii motorii, prin
mec competitiv, Ach scoate autiAc de pe receptori, si pt 2-4 ore, pacientul se poate ingriji singur. Se mai poate utiliza in ileusul
paralitic postoperator. Dupa neostigmina administram tot 2mcg Ach si vom obtine o intensitate a efectului mult mai mare decat
inainte de administrarea neostigminei. S.n. efect de potentate a ach de catre neostigmina (in fanta sinaptica inca exista Ach
acumulata ca urmare a actiunii neostigminei).

Stimularea vagului nu da efect, pt ca Ach dezvoltata va gasi receptorii ocupati de Ach.

La doze mari, Ach data dupa atropina, care a blocat rec muscarinici, va actiona pe rec nicotinici din ggl vegetativi. In lantul ggl
simpatic, acest lucru va determina descarcarea in periferie de NA in prop de 80%, care va stimula rec alfa din vase, face vc si
cresterea TA. Efectul dispare pt ca NA va fi met de MAO si COMT.

Subst ganglionare: 10g nicotina si 5 mg hexametoniu

Nicotina: alcaloid extras din nicotia tabacum, e o subst bifazica. Intai stimuleaza si apoi paralizeaza receptorii nicotinici. Primii
stim vor fi cei nicotinici din ggl veg parasimpatic. Asta va det descarcarea in periferie de Ach, cu vd si scaderea TA. In al doilea
rand, sunt stim receptorii nicoinici din ggl veg simpatic, cu descarcarea in periferie de NA. Unterior receptorii sunt paralizati si
apare scaderea TA. Scade pt ca dominanta in mentinerea TA este activitatea simpatica.

Hexametoniu: subst ggl cu durata f lunga de actiune si produce scaderea marcata si de lunga durata a TA. Hexametoniul nu se fol
la om din cauza duratei ft lungi de actiune. La om se foloseste trimetafanul, care are durata scurta de actiune si se admin piv.
Acest trimetafan se utilizeaza in crizele de HTA paroxistica, cu exceptia celor din feocromocitom.

Desen s adrenergic
Adrenalina: va stimula intai rec eta 2 care sunt cei mi sensibili. Va introduce astfel vd si croset hipotensiv initial. In a doua etapa
sunt stim rec beta1, stimuleaza cordul, creste DC si TA. Sunt stimulati apoi receptorii alfa 1, cu vc. Intre beta1 si alfa 1 intervin
mecanismele compensatorii care tind sa opreasca cresterea TA. Noradrenalina e metabolizata, iar cand conc plasmatica e mica,
o sa actioneze doar pe beta 2, si va da croset hipotensiv

Apoi dam NA, 20mcg. Apare cresterea TA, pt ca NA nu actioneaza pe beta2, ci pe alfa 1, cu vc

Izoprenalina: beta2 stimulant: vd lent instalata, durata lunga, doza necesara fiind de ordinul mg. Izoprenalina e metaolizata si
dispare efectul. Se foloseste in astmul bronsic pt ca face bronhodilatatie.

Efedrina: simpatomimetic cu actiune predominant indirecta: va creste lent TA, pt o durata relativ lunga, pt ca actioneaza prin
inhibarea recaptarii NA in butonul presinaptic. Cand se epuizeaza depozitele din butonul presinaptic, dispare efectul.

Daca dupa efedrina dam adrenalina in aceeasi doza (20 mcg), intensitatea efectului va fi mult mai mare - efect de potentare a
aciunii adrenalinei de efedrina - consecinta faptului ca in fanta presinaptica mai e NA acumulata ca urmare a efectului efedrinei.

Desen fentolamina 1mg, 20mcg adrenalina, 20mcg NA, 2mg propranolol, 20 mcg adrenalina

Fentolamina: alfablocant - vd si scaderea TA. Daca dupa fentolamina administram adrenalina, ea va actiona pe receptorii beta2,
va induce vd si scaderea TA. Apoi administram 20 mg NA, dar nu apare efect pt ca rec sunt ocupati de fentolamina. Apoi admin
propranolol si blocam beta 1 si beta 2. daca dam apoi adrenalina, nu se intampla nik pt ca receptorii sunt ocupati.

Desen nicotina 10mcg, hexametoniu 5mg, vag, 20mg ach, 10mcg adrenalina, 10 mcg nicotina

Nicotina: vezi mai sus. Daca dupa hexametoniu stim nervul vag, impulsul nu ajunge in periferie deci nu obtinem efect. Apoi la
ach apare o scadere pt ca......la final dam nicotina dar receptorii sunt blocati de hexametoniu deci nu obtinem efect