INTERACTIUNI

MEDICAMENTOASE
• Interacţiunile medicamentoase (drug-drug interactions –
DDI) se traduc prin modificarea efectului anticipat al unui
preparat farmaceutic, ca urmare a administrării
simultane cu anumite medicamente sau substanţe. Acest
fenomen se produce pe fondul schimbării modului de
absorbţie sau de metabolizare a substanţelor
medicamentoase în organism. Prezenţa concomitentă a
mai multor agenţi medicamentoşi poate modifica
intervalul în care aceştia rămân în circulaţie şi se elimină
din corp.
• Cel mai adesea, consecinţele DDI constau în creşterea
toxicităţii medicamentelor şi în diminuarea, până la
anulare, a efectului terapeutic al medicaţiei administrate.
• „Deoarece testele specifice in vitro şi in vivo,
care preced aprobarea comercializării oricărui
medicament, iau în calcul inclusiv astfel de
situaţii, majoritatea interacţiunilor posibile sunt
menţionate în prospectele producătorilor.
Totuşi, nu pot fi anticipate toate combinaţiile
medicamentoase şi nici efectele negative ale
acestora asupra fiecărui pacient în parte. Este
unul dintre motivele principale pentru care
interacţiunile medicamentoase se află la
originea a numeroase reacţii adverse grave şi,
din păcate, a mai multor cazuri de deces.
• „Interacțiunile medicament-medicament reprezintă o
problemă comună în timpul tratamentului medicamentos.
Acestea conduc la un număr important de spitalizări, ca
urmare a problemelor medicale severe pe care le generează,
şi chiar la reacţii adverse fatale.
• Interacțiunile medicament-medicament pot, de asemenea,
elimina, parțial sau complet, eficacitatea unui tratament.(…)
Mai multe preparate au fost retrase de la comercializare din
cauza capacităţii lor de a genera DDI, descoperită abia după
introducerea pe piață. De aceea, potențialul de interacțiune
medicament-medicament este de luat în considerare în
evaluarea raportului risc-beneficiu al oricărui medicament
(…)”, subliniază European Medicines Agency (EMA) în
Guideline on the investigation of drug interactions [1].
• In situatia administrarii a doua sau mai multe
substante medicamentoase pot sa apara
interactiuni medicamentoase cu consecinte
avantajoase , atunci cand interactiunea este
rationala, dar uneori si dezavantajoase , in
cazul asocierilor nerationale.
• Interactiunile pot sa apara inaintea
administrarii medicamentelor, ca urmare a
unor fenomene de ordin fizic sai fizico-chimic
si se numesc incompatibilitati
INCOMPATIBILITAŢILE MEDICAMENTOASE

• Incompatibilităţile medicamentoase reprezintă acele

asocieri medicamentoase care sunt nedorite,
nefolositoare, chiar periculoase deoarece pot duce la
anularea efectului terapeutic sau la apariţia unor
efecte adverse grave.
• Pot avea loc
• - înaintea procesului de absorbţie (in vitro), fiind
numite incompatibilităţi farmaceutice
• - după absorbţia în organism (in vivo), care se numesc
incompatibilităţi farmacodinamice.
• INTERACTIUNI FARMACOCINETICE – MECANISME

La nivel de absorbtie a medicamentelor - in functie de mecanismul implicat,pot sa apara:

• - interactiuni fizico – chimice: formare de complexe neabsorbabile, procese de chelare, adsorbtie
Ex: - carbune medicinal – adsorbtia medicamentelor in caz de supradozaj / substante
toxice

• - modificarea pH-ului gastro - intestinal

• Ex: medicamentelor antiacide, blocante ale receptorilor histaminergici H2 (ranitidina,
cimetidina,famotidina, etc), inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, Pantoprazol,

• - modificarea motilitatii gastro – intestinale:

• Deoarece majoritatea medicamentelor sunt absorbite la nivelul portiunii
• superioare a intestinului subtire, medicamentele care afecteaza procesul de golire gastrica
• influenteaza absorbtia.
• Ex: *Metoclopramid (antiemetic, prokinetic) stimuleaza absorbtia Acetaminofen. Prin acest
mecanism, biodisponibilitatea Acetaminofen poate fi redusa / nemodificata.

• Pe de alta parte, medicamente care reduc motilitatea intestinala (de ex.

• Anticolinergice – Atropina, Propantelina) stimuleaza absorbia altor medicamente prin faptul ca
produc o crestere a timpului pentru dizolvare si a timpului de absorbtie la
• nivelul intestinului.
• Ex: *Propantelina stimuleaza absorbtia Hidroclorotiazidei (diuretic tiazidic) sau a Dicumarol
(anticoagulant).
 EXEMPLE
• Aminofilina nu se amestecă cu nici un alt medicament în seringă, iar în perfuzie
nu se amestecă cu clorura de calciu, penicilina , noradrenalină, izoprenalină.
• Ampicilina nu se amestecă cu alte medicamente.
• Atropina sulfat nu se amestecă cu bicarbonat de sodiu, noradrenalină.
• bicarbonatul de sodiu nu se amestecă cu săruri de calciu, atropină, adrenalină.
• calciul gluconat nu se amestecă cu bicarbonat şi tetracicline.
• Dopamina nu se amestecă cu alte medicamente.
• Diazepamul nu se amestecă cu alte medicamente în seringă, nu se diluează.
• Digoxinul nu se amestecă cu alte medicamente.
• fierul injectabil nu se amestecă cu vitamina C
• fitomenadiona (vitamina K1 nu se amestecă cu alte medicamente.
• furosemidul nu se amestecă cu alte medicamente
•   Gentamicina nu se amestecă cu alte medicamente.
• heparina nu se amestecă cu Gentamicină, barbiturice, opioide.
• hidrocortizonul hemisuccinat nu se amestecă cu insulină,
opioide.
• i nsulina nu se amestecă cu aminofilină, heparină.
• lidocaina nu se amestecă cu bicarbonat de sodiu.
• Metotrexatul nu se amestecă cu alte medicamente.
•  noradrenalina nu se amestecă cu aminofilină, bicarbonat de
sodiu, ser fiziologic,.
• nitroprusiatul de sodiu nu se amestecă cu alte medicamente.
• penicilina - potasică nu se amestecă cu aminofilină, vitaminele
• Incompatibilităţile farmacodinamice au loc in vivo. De exemplu,
nu se asociază antibiotice bactericide de tipul penicilinelor cu
antibiotice bacteriostatice de tipul tetraciclinelor sau al
cloramfenicolului.
 Asocieri in vivo
Pot fi clasificate in
• SINERGISM-actioneaza in acelasi sens
a) aditiv(sumare)-efecte similare
Ex-fasconal
b) supraaditiv(potentializator)
Ex-clorpromazina si anestezicele generale
se observa intensificarea marcata a efectului
narcotic
 Interactiuni medicamente – bauturi
alcoolice/alimente

• Interactiuni medicamente – bauturi alcoolice

 interactiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale
diferitelor deprimante centrale (sedative, tranchilizante, hipnotice,
neuroleptice, opioide) ca si substante din grupe care au efecte secundare
sedative.
 scaderea performantelor psihomotorii
 reactii disulfiram – alcool: - alcoolici
- sulfamide antidiabetice
- metronidazol
- furazolidon
- griseofulvina
- cefalosporine
 reactii hipoglicemice – sulfamide antidiabetice
 inhibitia unor enzime metabolizante – anticoagulante orale – risc de
hemoragii
 inductoare enzimetice – paracetamol – creste hepatotoxicitatea
 Interactiuni medicamente – alimente

1. Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin

30 de minute inainte de masa

 Pansamente gastrice
 Hepatoprotectoare
 Purgative
 Antihelmintice
 Diuretice
2. Medicamente ce trebuie administrate in afara meselor (1 ora
inainte de masa sau 3 ore dupa)

 Ampicilina, Eritromicina, Penicilamina, Penicilina V, Tetraciclinele

(exceptie doxiciclina), Norfloxacina, Cloramfenicol
 Analgezice
 Preparate cu hormoni tiroidieni
 Anticonvulsivante
 Anticoagulante
 Antianemice
 Antihistaminice
 Antitusive
 Bronhodilatatoare
 Sedative
 Tranchilizante 3. Medicamente administrate
 Vasodilatatoare cu 20-45 minute inainte de masa
 Vitamine
 Anorexigene (30-45 minute)
 Antispastice (20-30 minute)
 Fenobarbital
 Stimulatoare ale secretiei gastrice
(15-20 minute)
 Sulfamide hipoglicemiante
4. Medicamente administrate in timpul meselor sau
imediat dupa masa, cu alimente (inclusiv lapte)

 Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina)

 AAS
 Antiinflamatoare
 Biguanide
Carbamazepina  Izotretinoin
 Lovastatina
 Digitalice orale
 Metronidazol
 Fier  Metoprolol, Propranolol
 Griseofulvina  Nifedipin
 Hidroclorotiazida  Nitrofurantoin
 Hidrocortizon  Prednison, Prednisolon
 Indometacin  Salazopirina
 Spironolocatona
 Teofilina
 Verapamil
5. Medicamente administrate la 30 minute - 2 ore dupa
masa

 Antiacide
 Coleretice
 Colecistochinetice
 Hipocolesterolemiante (1.5-2 ore)

6. Medicamente care nu se administreaza asociate cu

lapte sau produse lactate

Clorura de potasiu
 Tetracicline
7. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe
(grapefruit): antiaritmice, antidepresive, anticonceptionale,
antivirale, imunosupresoare, medicamentele folosite pentru
scaderea colesterolului din sange

8. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace,

antiasmatice, antiulceroase, imunodepresive, contraceptive orale,
cand este administrate concomitent cu acestea. In momentul in
care se intrerupe administrarea de sunatoare, efectul acestor
medicamente poate creste foarte mult.

9. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera

unele substante inductoare enzimatice, capabile sa favorizeze
metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor
medicamente, precum cele antiastmatice (aminofilina, teofilina), a
unor analgezice (paracetamol), antiaritmice (propranolol),
anxiolitice sedative (diazepam)