Tema 14 :Incompatibilitatea medicamentelor

Obiective:
• Incompatibilitatea chimică
• Incompatibilitatea fizică
• Incompatibilitatea farmacologică
• Incompatibilitatea in vitro
• Incompatibilitatea in vivo

Incompatibilitatea medicamentelor
cu alte preparate medicamentoase
I. Farmaceutică II. Farmacologică

( în afara organismului)
(în organism)
La etapa: 1.Sinergism 2.Antagonism
3.Apariţia efectelor
1.Absorbţiei, 2. Distribuţiei,
3.Metabolizării 4. Excreţiei

Incompatibilitate = interactiunile dintre componentele individuale, ivite in cursul:

- fabricarii
- conditionarii
- depozitarii

 manifestata – duce la modificari perceptibile pe cale senzoriala

 ascunsa – se identifica prin metode analitice sau prin teste “in vitro”
Clasificare:
 incompatibilitati farmaceutice
 incompatibilitati terapeutice

-modificari fizico-chimice biologice, care au loc inainte de administrarea in organism, intre:

 materiile prime
 materii prime – factori externi

Exemple:
nemiscibilitatea
• insolubilitatea
• salefiere
• distributia substantelor active si auxiliare intre diferite faze ale unui sistem
dispers si concentrarea la interfete
• complexare
• sarcini electrice
• substantele auxiliare din materialele de conditionare

• Fenomenele cele mai întâlnite, variabile în funcţie de natura materialelor de ambalaj,

care pot constitui sursa unor incompatibilităti, determinând apariţia unor
neechivalenţe terapeutice la produşi identici sunt:
 -fenomenele de sorbţie a substanţei medicamentoase până la o anumită stare de echilibru,
de suprafaţa recipientului cu repercusiuni asupra conţinutului în principii active şi riscuri de
degradare a preparatului farmaceutic
-fenomenele de desorbţie a componenţilor chimici ai recipientelor sau ambalajului,
medicamentelor conţinute
-fenomenele de permeabilitate din atmosferă în interiorul conţinutului recipientului sau
invers din interior spre exterior
-fotodegradarea sau modificarea procesului de polimerizare şi îmbătrânire a materialelor
plastice în prezenţa medicamentelor sau a factorilor externi.

Incompatibilitati /interactiuni terapeutice

Apar cand un medicament contine:
- substante cu actiune competitiva
- actiunea unui component afecteaza actiunea altui component
Clasificare:

 interactiuni farmacocinetice → modificari ale absorbtiei, distributiei, biotransformarii

si eliminarii

 interactiuni farmacodinamice → antreneaza actiunile sau efectele medicamentelor in

organism

 Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie:

- modificari pH sucului gastric si intestinal
- formare de complecsi
- metabolizarea unor medicamente de catre mucoasa gastrointestinala sau de catre flora
microbiana
- sindroame de malabsorbtie
- modificarea motilitatii gastrointestinale

 Interactiuni la nivelul procesului de distributie:

- modificarea fluxului sanguin hepatic – ex: propranolol - lidocaina
- deplasarea de pe proteinele plamatice – ex. Sulfamide antibact – anticoagulante orale

 Interactiuni asupra metabolizarii:

- inhibitiei enzimatice
- inductiei enzimatice

 Inhibitie enzimatica

Medicamentele inhiba enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice)

↓
scade clearance-ul hepatic
↓
creste concentratia plamatica
↓
creste efectul farmacologic
↓
cresc riscurile toxice
Ex: Cimetidina, Fenilbutazona, Eritromicina, Ketoconazolul → scad procesele de
metabolizare a anticoagulantelor orale, sulfamidelor antidiabetice
  Sinergism = substantele active actioneaza in acelasi sens
 de aditie = substantele active asociate actioneaza pe acelasi tip de receptori
 de potentare = substantele active asociate actioneaza pe receptori diferiti
- dorit
- evitat

 Antagonism = substantele active actioneaza in sensuri opuse

- partial = scaderea actiunii farmacodinamice
-total = anularea sau chiar inversarea actiunii farmacodinamice
i. dorit
ii. evitat
 antidiabetice – diuretice tiazide/glucocorticoizi → efect hipoglicemiant scazut
 bactericide (peniciline) – bacteriostatice (tetracicline) → efect bactericid scazut
 anticoagulante – AAS → hemoragii, sangerari digestive
 tranchilizante/neuroleptice – alte deprimante SNC (hipnotice, alcool) → sedare excesiva,
coma
 sulfamide antidiabetice – beta-adrenolitice → hipoglicemie, coma hipoglicemica
 antihipertensive si/sau diuretice – AINS → efect hipotensiv scazut
 antiaritmice – diuretice hipokaliemiante → efect antiaritmic scazut
 glicozizi cardiotonici - diuretice hipokaliemiante → toxicitate crescuta
 analgezice – antipiretice pirazolone – sulfonamide antidiabetice → agranulocitoza, risc
crescut de efect letal
 antagonisti de calciu – beta-blocante → bradicardie crescuta, bloc cardiac
 tetracicline – antiacide → scad efectul antibioticului
 diazepam – contraceptive orale → scade efectul contraceptiv
 amoxicilina - contraceptive orale → scade efectul contraceptiv
 acid ascorbic – anticoagulante orale → scade efectul anticoagulantelor
 AAS – antiacide → scade efectul AAS
 AAS – antihipertensive → scade efectul antihipertensivelor

• Interactiuni medicamente – bauturi alcoolice/alimente

• Interactiuni medicamente – bauturi alcoolice
 interactiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale diferitelor
deprimante centrale (sedative, tranchilizante, hipnotice, neuroleptice, opioide) ca si
substante din grupe care au efecte secundare sedative.
 scaderea performantelor psihomotorii
 reactii disulfiram – alcool: - alcoolici
- sulfamide antidiabetice
- metronidazol
- furazolidon
- griseofulvina
- cefalosporine
 reactii hipoglicemice – sulfamide antidiabetice
 inhibitia unor enzime metabolizante – anticoagulante orale – risc de hemoragii
 inductoare enzimetice – paracetamol – creste hepatotoxicitatea

Interactiuni medicamente – alimente

1. Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin 30 de minute inainte de

masa
  Pansamente gastrice
 Hepatoprotectoare
 Purgative
 Antihelmintice
 Diuretice

4. Medicamente administrate in timpul meselor sau imediat dupa masa, cu alimente

(inclusiv lapte)

 Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina)

 AAS
 Antiinflamatoare
 Biguanide
 Carbamazepina
 Digitalice orale
 Fier
 Griseofulvina
 Hidroclorotiazida
 Hidrocortizon
 Indometacin

7. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe (grapefruit): antiaritmice,

antidepresive, anticonceptionale, antivirale, imunosupresoare, medicamentele folosite pentru
scaderea colesterolului din sange

8. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace, antiasmatice, antiulceroase,

imunodepresive, contraceptive orale, cand este administrate concomitent cu acestea. In
momentul in care se intrerupe administrarea de sunatoare, efectul acestor medicamente poate
creste foarte mult.

9. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera unele substante inductoare
enzimatice, capabile sa favorizeze metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor
medicamente, precum cele antiastmatice (aminofilina, teofilina), a unor analgezice
(paracetamol), antiaritmice (propranolol), anxiolitice sedative (diazepam)

Recomandari

1. Alimente cu continut scazut in sodiu – indicate in hipertensiunea arteriala, insuficienta

cardiaca, hiperhidratare:
- cartofi, fasole, macaroane, fructe si legume proaspete, galbenus de ou, gem, miere

2. Alimente bogate in sodiu – de evitat in hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca:

- bere, unt, fast-foods, conserve, ketchup, branzeturi, chipsuri, muraturi, spaghete, snacks,
masline verzi, fulgi cereale

3. Alimente bogate in calciu – recomandate copiilor, in hipocalcemie, dupa menopauza:

- lapte, oua, broccoli, branzeturi si alte produse din lapte, spanac, sardine, somon, stridii,
tofu

4. Alimente bogate in potasiu – in tratamentul cu diuretice ce elimina potasiul:

 - nectarine, portocale, mango, kiwi, ciuperci, lapte, piersici, grapefruit, avocado, papaya,
unt de arahide, prune, fructe uscate, smochine, curmale, sare cu K, struguri, nuci, seminte
floarea soarelui, banane, broccoli, cartofi, fasole, morcovi, spanac

5. Alimente bogate in fier – in anemii feriprive:

- cereale, paine neagra, germeni de grau, legume cu frunze verzi, fasole si mazare uscata, stridii,
broccoli, pepene verde, fructe uscate, prune, curmale, seminte floarea soarelui, lapte de soia,
tofu, organe (ficat, inima, rinichi), sfecla de zahar

6. Alimente ce contin tiramina in cantitate medie – se consuma cu moderatie in tratamentul

cu inhibitori IMAO:
- banane, fasole, zmeura, produse din varza acra, bere fara alcool, branza (exceptie crema
de branza si branza cottage), smochine uscate, preparate din carne (carnati, ficat, pateu,
salam), struguri, prune, unt, cafea, ceai, drojdie de bere, produse fermentate din soia

7. Alimente ce contin tiramina in cantitate mare – de evitat in tratamentul cu inhibitori

IMAO:
- avocado, iaurt, frisca, soia, alune, ciocolata, vin rosu sau alb