COMPATIBILITATE si

INCOMPATIBILITATE

Masterat

REMEDII:

Definitie: toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil

asupra
organismului,
producand
vindecarea
sau
prevenirea unei boli.
Clasificare:
remedii fizice
remedii psihice
remedii chimice: asocieri de substante bioactive si nu numai,

administrate bolnavului pe diferite cai (generala sistemica, locala topica)

= medicamente, forme farmaceutice

Masterat

MEDICAMENT

agent terapeutic = orice substanta sau amestec de substante

utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli
sau a tulburarilor functionale la om sau animale.
OMS: orice substanta sau asociere de substante care modifica
un proces fiziologic sau patologic, n beneficiul celui care-l
foloseste.
OMS: orice substanta sau combinatie de substante care poate
fi administrata la om sau animale n vederea stabilirii unui
diagnostic sau a restaurarii, corectarii sau modificarii functiilor
fiziologice.
Medicament = reflecta cu pregnanta importanta dictonului
primum non nocere.
Legea 95/2006, Titlul XVII: orice substanta sau combinatie de
substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau
prevenirea bolilor la om si care poate fi folosita sau
administrata, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
functiilor fiziologice, fie pentru stabilirea unui diagnostic
medical.
Masterat

MATERII PRIME

Clasificare :

substante active/medicamentoase = au o actiune determinata

asupra organismului (actiune farmacologica/efect terapeutic)

substante auxiliare = inerte din punct de vedere farmacologic

(fara actiune terapeutica), avand rolul de a transforma
substanta medicamentoasa n forma farmaceutica si a o
transporta la locul de actiune

materiale si recipiente de conditionare ambalare = servesc la

nchiderea formei farmaceutice ntr-un recipient, asigurand
astfel protectia, stabilitatea si eficacitatea, pana la momentul
utilizarii, facilitatea de administrare si informare asupra
medicamentului.
Masterat

 Efect terapeutic: (sin. actiune terapeutica, efect

farmacodinamic, eficacitate) = este consecinta interactiunii
dintre medicament si materia vie, cu producerea unui
stimul, ce initiaza un efect biologic.

Doza (< lat. dosis portie, priza, doza) = cantitatea de medicament

administrata unui bolnav o singura data sau pe unitatea de timp (de mai
multe ori pe zi) pentru a produce un efect terapeutic.
Posologia (< gr. pos = cum + logos = stiinta) = cantitatea totala dintr-un
medicament, estimata n functie de varsta si greutatea bolnavului,
administrata o data sau, de obicei, de mai multe ori, n timpul
tratamentului unei boli.
Factorii de care depinde stabilirea posologiei:
caracteristicile bolnavului: varsta, sex, greutate, particularitati fiziologice
natura bolii
calea de administrare
forma farmaceutica
dozele de medicament
absorbtia, biotransformarea si eliminarea medicamentului
factori particulari dependenti de bolnav: idiosincrazie, toleranta,
dependenta de medicament.

Masterat

Modul de intrebuintare: o serie de indicatii

de administrare pentru un medicament, care
se stabilesc n functie de urmatorii factori:
doza de medicament
calea de administrare
timing-ul si ritmul administrarilor
dieta pe care trebuie sa o urmeze bolnavul etc.
Masterat

Tipuri de terapie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

Farmacoterapie
Dietoterapie
Crenoterapie
Fizioterapie
Radioterapie
Radiumterapie
Igienoterapie
Psihoterapie
Ergoterapie
Terapia chirurgicala
Acupunctura
Presopunctura
Masterat

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
1. conceptia terapeutica:

medicamente alopate:

- < gr. allos = altul + pathos = boala

- conceptia lui Hipocrate: contraria contrariis curantur
- se bazeaza pe:
- cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor
- relatia farmacologica doza-efect
- experimente biologice
- observatie clinica
- cuprinde si alte 4 metode:
- Fitoterapia
- Aromoterapia
- Opoterapia
- Apiterapia

Masterat

medicamente homeopate:

- < gr. homoios = asemanator + pathos = boala

- principiul lui Hipocrate: similia similibus curantur
- tratament individualizat
- doze infinitezimale

placebo:

- < lat. placere = a placea

produs lipsit de efecte farmacodinamice obiective, care au uneori
eficacitate terapeutica datorita sugestiei.
placebo pur
-

placebo impur

Masterat

2. originea, natura si compozitia materiilor prime

Medicamente definite chimic:

contin una sau mai multe substante active de natura minerala,
biologica, de semisinteza sau sinteza, cu constante fizice si
proprietati chimice caracteristice
Medicamente nedefinite chimic:
au compozitie complexa, contin amestecuri cu caracteristici
variabile, dupa origine si modul de obtinere

3. Toxicitate

Medicamente cu substante anodine

Medicamente cu substante puternic active
Medicamente cu substante stupefiante/psihotrope

Masterat

10

4. forma farmaceutica

- starea fizica lichida, semisolida sau solida sub care se gasesc

medicamentele (una sau mai multe substante active si auxiliare ce au fost
supuse unor procese tehnologice)

Lichide: solutii, siropuri, tincturi, preparate injectabile/perfuzabile

Semisolide: unguente

Solide: supozitoare, pulberi, comprimate, comprimate cu cedare

modificata, comprimate efervescente, capsule

Masterat

11

5. Repartizarea dozelor de substanta activa in forma

farmaceutica
- forme farmaceutice unitare
- forme farmaceutice unitare fractionabile
- forme farmaceutice multidoza

6. Modul de prescriere si de eliberare:

specialitati medicale
OTC

7. Calea de administrare

orala (enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, uz intern)

parenterala (IV, IM, SC)

transmucozala (mucoasa bucala, nazala, oculara, auriculara,

pulmonara, rectala, vaginala, uretrala)

cutanata

Masterat

12

A. Tract digestiv si metabolism

D. Preparate dermatologice
J. Antiinfectioase sistemice

M. Sistem musculo-scheletic

R. Aparat respirator

B. Sange si organe hematopoietice

C. Sistem cardiovascular

G. Aparat genito-urinar si hormoni sexuali H. Preparate hormonale

8. Sistemul A.T.C.

N. Sistem nervos

Masterat

S. Organe senzitive

L. Imunomodulatoare

P. Produse antiparazitare

13

V. Varia

9. Locul de actiune si eliberare a medicamentului

Medicamente cu actiune locala (topica)

Medicamente cu actiune generala (sistemica)
- eliberare conventionala
- eliberare modificata
- eliberare accelerata
- eliberare incetinita:
- eliberare repetata
- eliberare controlata
- depot

- eliberare amanata

- eliberare la tinta:

- vectori de prima generatie

- vectori de a doua generatie
- vectori de a treia generatie

Masterat

14

Sisteme cu eliberare controlat pentru

administrare parenteral
Un sistem implantabil ideal trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:

s fie biostabil i biocompatibil cu esuturile

s fie netoxic i necarcinogen
s se poat ndeprta (n cazul celor nebiodegradabile)
s elibereze substana medicamentoas cu o vitez constant,
programat pe durata de timp necesar tratamentului
s prezinte o rezisten mecanic suficient pentru a nu se
deteriora la implantare sau n cursul tratamentului.

Masterat

15

Sisteme implantabile controlate prin osmoz

- Sistemul Duros (Alza Corp.)
pomp osmotic pentru eliberarea acetatului de
leuprolid
eliberarea substanei are loc continuu, timp de
12 luni.

Sisteme implantabile controlate prin difuziune

- Sistemul Norplant (Wyeth-Ayerst)
- sistem de tip rezervor: levonorgestrel ncorporat
ntr-un material plastic de uz medical.
- eliberarea substanei - circa 5 ani.

Sisteme controlate prin dizolvare

- Sistemul Zoladex (Astra Zeneca)
implant subcutanat de tip matri ce conine
goserelin acetat
- produs biodegradabil steril
- eliberare continu - 28 de zile.
- acetatul de goserelin este dispersat ntr-o matri
constnd dintr-un copolimer de acizi D, Llactic/glicolic.

Sisteme bazate pe polimeri termosensibili

- Sistemul de eliberare Atrigel (Atrix Lab.)
- polimeri biodegradabili (acid polilactic-glicolic)
dizolvai ntr-un solvent biocompatibil

Masterat

16

Sisteme cu eliberare controlat pentru

administrare ocular
Implante oftalmice:
un rezervor cu substan activ
nglobat ntr-o matri (sisteme matriceale insolubile sau
biodegradabile) sau
nconjurat de o membran (sisteme rezervor)
Implanturi oftalmice insolubile
- Sistemul Ocusert

Masterat

17

Implanturile oftalmice insolubile de tip matri sunt denumite i lentile de

contact hidrofile sau moi (suple).
conin substana activ dizolvat sau dispersat sub form solid ntr-un
suport (matri), din care cedarea are loc prin difuziune.
Exemple: lentilele de contact suple Soflens (Bausch-Lomb) i Bionite (Griffin
Lab.), fabricate pe baz de poli-(metacrilat de hidroxi-2-etil).

Masterat

18

Implanturi oftalmice solubile

polimeri naturali (derivai de colagen i de chitozan)

polimeri sintetici sau semisintetici (alcool polivinilic, copolimeri
poliacrilamid/acrilat de etil/vinilpirolidon/hidroxipropilceluloz).

Insertul oftalmic solubil Lacrisert

NODS New Ophtalmic Drug Delivey System

Masterat

19

SISTEME CU ELIBERARE LA INT A

SUBSTANELOR MEDICAMENTOASE
Microparticule (microsfere, microcapsule)

particule polimerice sferice, cu diametrul cuprins ntre 1-1000 m,

care conin una sau mai multe substane medicamentoase.
microsfere: forme farmaceutice solide, constituite din particule
omogene sau eterogene n care substana activ este dizolvat sau
dispersat ntr-o matri polimeric natural sau de sintez
microcapsule: forme farmaceutice solide, de tip rezervor, constituite
din particulele substanei active, n stare lichid sau solid, acoperite
cu un film polimeric, care reprezint peretele microcapsulei i n
compoziia cruia intr unul sau mai muli polimeri naturali sau
sintetici.

Masterat

20

Substane medicamentoase: antibiotice, sulfamide, chimioterapice,

antiinflamatoare steroidiene i nesteroidiene, antiastmatice, peptide,
proteine, blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante, anticanceroase,
vitamine liposolubile.

Substane auxiliare:

materiale de microncapsulare
- substane biodegradabile: poliamide, poliesteri (polimeri ai acidului lactic,
glicolic, copolimeri ai acidului lactic i glicolic, polimeri ai -caprolactonei,
acidului hidroxi-butiric), polianhidride, poliesteri, polizaharide (dextrani,
chitozan, alginai, amidon, acid hialuronic, celuloz i derivaii si),
polipeptide i proteine (gelatin, albumine serice de origine uman sau
animal)
- substane nebiodegradabile: copolimeri ai silicoanelor (dimetilsiloxan,
metilvinilsiloxan), nylon

Substane adjuvante:
plastifiani
- In mediul neapos: ulei de ricin, monogliceride acetilate, esteri ai acidului
sebacic, esteri ai acidului ftalic, siliconi, etc
- In mediul apos: glicerin, propilenglicol, PEG-uri, etc
ageni tensioactivi

Masterat

21

Nanoparticule (nanosfere, nanocapsule)

particule coloidale mici

preparate din polimeri biodegradabili i nebiodegradabili.
nanosfere sisteme matriceale, nanoparticule coloidale compacte, pline,
fr caviti i fr perei distinci, n care substana medicamentoas
este inclus ntr-o matri de polimer, dar poate fi i de natur proteic,
cu dimensiuni intre 50-500 m, de form sferic, cu diametrul de 0.2 m
nanocapsule sisteme rezervor, formate dintr-un nucleu apos sau uleios
nconjurat de o membran polimeric solid.

Masterat

22

SISTEME MATRI/MATRICEALE
- substana medicamentoas este dizolvat
sau dispersat uniform n excipieni care
au proprietatea de a forma o matri
(schelet) care asigur o cedare prelungit
prin
intermediul
structurii
i
proprietilor sale. Contin:

substanele active

ageni formatori de matrie (hidrofile,

hidrofobe, inerte, dependente de pH,
minerale)

excipieni care s faciliteze fabricaia

(diluani, liani, lubrifiani, glisani)

ageni care s modifice caracteristicile

difuzionale

ageni de solubilizare sau sistemetampon

SISTEME REZERVOR
-depunerea pe un nucleu a unui
nveli care controleaz eliberarea
substanei medicamentoase.
- inveliul:
un film sau o membran
polimeric: derivai de celuloz,
copolimeri ai acidului metacrilic i
esteri
metacrilici
gastrosolubili,
enterosolubili
sau
cu
dizolvare
independent de pH; poliamide
materiale lipidice: ceara, ceara
Carnauba, monostearat de glicerol,
etc.

Masterat

23

una sau mai multe

substante active

substante auxiliare

provin din materii prime de origine diferita

conditionare

MEDICAMENT
Masterat

24

Substante active/principii active/

substante medicamentoase

Definitie:

- materii prime de origine vegetala, minerala, animala,

microbiologica, de semisinteza sau sinteza, dotate cu
proprietati preventive, de diagnostic sau curative fata
de maladiile umane, utilizate pentru prepararea de
medicamente, ca forme farmaceutice, cu ajutorul
substantelor
auxiliare
si
a
materialelor
de
conditionare.

Masterat

25

Originea substantelor active

1. origine biologica
- vegetala:
- plante intregi/parti de planta
- preparate pe baza de plante
- substante chimice definite izolate din plante

- animala
- microbiologica

2. origine minerala
3. semisinteza/sinteza

Masterat

26

Substante auxiliare

Definitie:

materii prime, inerte din punct de vedere farmacologic, care intra in

compozitia unui medicament, in proportie diferita de cea a substantei
active
pot fi de origine: naturala, semisinteza, sinteza
sunt destinate a aduce substanta activa intr-o forma farmaceutica apta a
fi administrata bolnavului
au rolul de a transporta substanta la locul de actiune

Solvent
Vehicul
Excipient
Adjuvant
Aditiv

constituie partea esentiala in realizarea formei farmaceutice

asigura unele calitati ale formei farmaceutice si intervin in

prevenirea degradarii

Masterat

27

Solvent
- < lat. solvo, -ere = a desface, a elibera
- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice
lichide, in care substanta activa este dispersata molecular, dizolvata,
rezultand un sistem dispers omogen monofazic = solutie
- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei floarea soarelui, PEG, PG

Vehicul
- < lat. vehiculum = vehicul, mijloc de transport
- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide, in care
substanta activa este dispersata omogen sau eterogen = dizolvare totala,
coloidala, emulsionare
- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei vegetal, solutii uleioase, siropuri, mucilagii
Excipient
- < lat. excipio, -ere = a primi
- se utilizeaza la prepararea formelor farmaceutice semisolide si solide
- au rolul de a dilua substanta si de a permite transformarea ei intr-o forma
farmaceutica
- se obtine un sistem dispers eterogen
- Ex: vaselina, lanolina, ceara, talc, amidon

Masterat

28

Adjuvant
< lat. adjuvo, -are = a da ajutor, a fi de folos
faciliteaza procesul tehnologic
usureaza administrarea medicamentului
ajuta medicamentul sa-si exercite actiunea
Ex: agenti solubilizanti, diluanti, dezagreganti
Aditiv
< fr. aditif = adaugat
amelioreaza proprietatile medicamentului
Ex: stabilizanti (fizici, chimici, microbiologici), coloranti,
edulcoranti, aromatizanti, conservanti
Masterat

29

Caracteristici:
Inertie

fata de substanta activa

Inertie fata de recipientul de conditionare
Inertie fata de organism

Functii:

Realizarea

formei farmaceutice
Divizarea dozei de substanta medicamentoasa
Asigurarea stabilitatii medicamentului
Eliberarea substantei active in forma controlata
Reducerea efectelor secundare
Reducerea
numarului de doze si facilitarea
tratamentului
Ameliorarea biodisponibilitatii

Masterat

compliantei

30

Materiale de conditionare
Definitie: materii prime utilizate la fabricarea articolelor de conditionare
primara si secundara, folosite la inchiderea formei farmaceutice intr-un
recipient care sa-i asigure:
- protectia
- stabilitate
- eficacitate
- facilitate la administrare
- identificare si informare asupra medicamentului

Ex: recipiente, accesorii, ambalaje

Masterat

31

Rolurile elementelor de conditionare:

rol de protecie - asigurarea integritii produsului este unul dintre

cele mai importante atribuii ale ambalajului. Produsul trebuie
protejat fa de: factorii mecanici (ocuri, deformri, n timpul
manipulrilor de transport i depozitare), factorii chimici (umiditate,
lumin, oxigen), contaminanii microbiologici, alte impurificri. n
acelai timp ambalajul nu trebuie s cedeze medicamentului
componenii i nici s nu absoarb componeni ai formulrii.
rol funcional - ambalajul trebuie s faciliteze distribuirea
medicamentului i utilizarea lui de ctre pacient.
rol de identificare i informare - identificarea medicamentului
reprezint un element cheie n utilizarea sa corespunztoare.
Recipientul trebuie s poarte n particular o etichet, pentru o
identificare uoar i facilitarea administrrii.
rol de promovare a marketingului medicamentului - prezentarea
atractiv a medicamentului trebuie s fie n armonie cu caracterul
nobil al medicamentului i s inspire o ncredere suplimentar, sub
aspect psihologic bolnavului, pentru a-l solicita. Prezentarea
ambalajului difer n funcie de felul medicamentului.
Masterat
32

Condiiile unui recipient ideal:

s fie rezistent ntr-un domeniu larg de temperatur i

umiditate, la influena luminii i la mbtrnire
s posede o rezisten mecanic corespunztoare
s mpiedice ptrunderea de gaze i lichide
s fie rezistent la microorganisme
s fie netoxice i neiritante
s nu intre n nici o reacie fizic sau chimic cu ceea
ce conin
s fie comode la utilizare
transparen i rezisten termic (n cazul
condiionrii soluiilor injectabile)

Masterat

33

Condiionarea soluiilor

Pentru divizarea i condiionarea primar a soluiilor i

siropurilor se utilizeaz flacoane de sticl incolor sau colorat
(brun) din clasa hidrolitic I, care se nchid cu dop de
plastomer sau metal. Se pot folosi i recipiente din plastomer
rigid sau flexibil, opac sau transparent, prevzute cu sisteme
de nchidere prin nurubare.
Pentru calea oral se folosesc flacoane din sticl cu pereii
netezi i fund rotund sau oval, cu capaciti diferite: 10, 20,
30, 50, 100, 125, 150, 200, 300, 1000 g.
Sunt nsoite de linguri sau mensur dozatoare (din material
plastic)
Pentru uz extern se recomand recipiente de sticl cu fund
oval i striuri longitudinale pe perei, care pot fi uor deosebite
i pe ntuneric, cu ajutorul simului tactil.
Soluiile administrate n picturi (pe cale oral sau pe piele) se
condiioneaz n recipiente de sticl de capacitate mic
(maxim 50 ml) cu fund rotund, hexagonal sau plat, nsoite de
dop pictor intern sau extern.
Preparatele solide (pulberi, granulate pentru siropuri) se
condiioneaz tot n recipiente de sticl, cu deschidere mai
larg i nsoite de aceleai accesorii.

Masterat

34

Pentru soluiile cu vitamine se utilizeaz recipiente monodoz,

sub form de fiole cu dou capilare, care are urmtoarele
avantaje:
contacul coninutului cu un singur material de condionare,
inert: sticla

etanietate perfect la ageni externi

repartizarea cu maini industriale, cu randament mare de

Masterat

35

Pentru condiionarea primar a erinelor se utilizeaz recipiente pentru

formele multidoz sau unidoz:
flacoane de sticl incolore sau colorate brun, de capacitate mic, 5-10 ml,
prevzute cu dop pictor
flacoane de sticl sau polimer opac cu pulverizator
flacoane cu soluie i pipet nazal din plastomer pentru splturi
fiol pipet cu soluie
flacoane din sticl sau plastomer cu racord pictor
flacon cu pulbere liofilizat i vehicul cu soluie pentru dizolvare ex tempore
flacon nepresurizat care elimin o singur doz de erin, la o singur apsare
flacon presurizat (spray nazal)
recipiente unidoz de 0.4-0.5 ml din plastomer transparent obinute prin
procedeul modern de suflare-umplere-sigilare, automat la maina Bottle-pack.
Pe etichet pot fi scrise urmtoarele meniuni: Numai pentru uz nazal!,
Nu trebuie nghiite!, iar la preparatele decongestive nazale: De evitat
utilizarea prelungit sau excesiv!, De evitat utilizarea la copii foarte mici
fr avizul medicului!

Masterat

36

Preparatele injectabile se condiioneaz n fiole sau flacoane din sticl care

asigur stabilitatea i sterilitatea preparatelor.
Condiii de calitate pentru fiole:
s aib form i capacitate corespunztoare, s fie uniforme i cu capilarul
bine centrat
s fie incolore sau cu foarte slabe nuane verzui sau uniform colorate (n brun)
s fie perfect centrate pentru a avea stabilitate
s prezinte rezisten hidrolitic la sterilizare
s aib o stabilitate chimic corespunztoare
lips: calciu, plumb, zinc
Stas-ul 80-74 prevede trei tipuri de fiole:
Tip A, cu dou variante: nchis i deschis prezint form cilindric, cu
fund plat i o tij mai ngust, care se prelungete la un capt
Tip B, sunt tot cilindrice, dar cu fundul emisferic, ceea ce permite o bun
aspirare a lichidului cu ajutorul seringii
Tip C este reprezentat de fiole efilate la ambele capete
Capacitatea fiolelor este de 0.5-50 ml.

Masterat

37

Flacoanele multidoze sunt recipiente de sticl mici, prevzute cu dop de cauciuc, fixat ermetic cu
ajutorul unei capsule metalice de aluminiu, care asigur protecia. Au capacitate de 1-5-20 ml, rareori
50 ml. Sunt utilizate pentru condiionarea medicamentelor injectabile sub form de pulberi
liofilizabile (antibiotice, preparate opoterapice), comprimate pentru soluii sau suspensii injectabile,
care se prepar ex tempore sau chiar a preparatelor injectabile multidoze sub form de soluii.
n mod obinuit, signarea fiolelor se realizeaz pe fiolele goale, dup ce au fost splate i uscate, odat
cu sterilizarea lor, pentru a asigura condiionarea exact a medicamentelor injectabile.
Aplicarea etichetei pe flacoane se execut n final, deoarece etichetele se pot deslipi i deteriora la
sterilizare.
Fiolele i flacoanele se ambaleaz n cutii de carton, de diferite mrimi. In interiorul lor se afl
compartimente ondulate cu jgheaburi n form de U sau sistem grtar (din carton sau material plastic)
pentru a le feri de spargere.
Eticheta ambalajului cuprinde: numele ntreprinderii productoare, denumirea i formula preparatului,
concentraia, numrul de fiole, data preparrii, data expirrii, modul de administrare, marca fabricii.
Seringi autoinjectabile se utilizeaz cu scopul de a facilita manipulrile n momentul injectrii; sunt
livrate n anbalaj steril, gata de utilizare, cu lichide de injectat n ambalaj etan. Pot fi din material
plastic i nu necesit piston sau pot fi din sticl, dar cu piston din cauciuc. Sunt livrate cu acul fixat
de sering sau ambalat separat.

Masterat

38

Pentru preparatele perfuzabile, snge uman conservat i derivatele

de snge se utilizeaz recipiente din sticl i din plastomeri suple sau
rigide.
Pentru recipientele din sticl se indic sticla de tip I i II. Se utilizeaz
flacoane de sticl denumite tip snge gradate sau nu n dou sensuri,
cu pereii groi, rezisteni, care se nchid cu dopuri de cauciuc i capsule
metalice din aluminiu, prin nurubare.
Flacoane i saci (pungi) din plastomeri reprezint o condiionare
modern a soluiilor perfuzabile datorit faptului c sunt uoare,
incasabile, pot fi uor transportate i stocate i se folosesc o singur
dat. Pot avea diferite capaciti: 125, 250, 500, 1000 i 2000 ml.

Masterat

39

Condiionarea unguentelor
Se utilizeaz diferite tipuri de recipiente, fabricate din
materiale i de forme variate:

cutii i borcane din sticl, porelan alb sau plastomeri

mai ales in farmacie pentru condiionarea unguentelor
i mai mult pentru domeniul cosmetic i nu pentru
unguentele dermatologice

tuburi metalice din staniu (mai rar) sau aluminiu, sunt

deschise la baza lor pentru umplere, se nchid prin
pliere i tantare. Sunt acoperite n interior cu un strat
protector de oxid de aluminiu; se verniseaz cu un strat
de lac sau cu rini epoxidice inerte, la inetrior. Tuburile
pentru unguentele dermatologice au o capacitate de 575 g, cele pentru administrare oftalmic au capacitate
mic, de 3-5 g.

tuburi din plastomeri , flexibile. Sunt destinate mai ales

pentru cremele cosmetice

saete unidoz din aluminiu, hrtie, plastomeri sau

compleci au capacitate de 1-5 g i sunt de unic
folosin; sunt utilizate pentru unguente, geluri, creme,
unguente transdermice

capsule gelatinoase moi sunt rezervate pentru

unguentele vaginale, rectale i oftalmice unidoz

flacoane presurizate cu gaz comprimat unguentul este

nchis ntr-un container deformabil, deci fr a fi n
contact direct cu gazul; dup emisia din flacon i
evaporarea gazului propulsor pe piele rmne o pelicul
fin de gel.

Masterat

40

Condiionarea supozitoarelor
n industrie se utilizeaz dou procedee de condiionare primar:

procedeul mai vechi discontinuu dup rcire i solidificare supozitoarele sunt

scoase din formele metalice i apoi introduse individual n benzi (strips) formate
din filme de celofan sau aluminiu, acoperite cu un lac termocolant sau din
polietilen

procedeul n flux continuu amestecul fluid ce conine masa de supozitoare

este divizat direct n alveolele preformate (blisters), constituite din plastomeri
termoformabili ca: polietilena, policlorura de vinil, acetat de celuloz.

Blisterele sau benzile cu supozitoare sunt imprimate cu data de fabricare i

codul arjei. Se efectueaz crestturi pe traseul crora va avea loc ruperea
ambalajului n vederea scoaterii supozitorului ct i perforaii, care s permit
separarea supozitoarelor ntre ele. Acestea sunt apoi divizate n numr de 3, 6
sau 10 plachete i introduse mpreun cu prospectul produsului n cutii de
carton inscripionate specific i eventual, cu accesorii de aplicare. Se pot scrie
diferite recomandri suplimentare: A se pstra la rece!, Numai pentru uz
rectal!, Numai pentru uz vaginal!.

Masterat

41

Condiionarea pulberilor

Pulberile nedivizate se condiioneaz

n pungi de hrtie pergaminat, folii
de plastic sau aluminiu, flacoane de
sticl sau cutii metalice inoxidabile
i apoi ambalate n cutii de carton.
Pulberile divizate se condiioneaz
n plicuri termosudabile, realizate
din hrtie, folii de plastic sau
aluminiu, care asigur o bun
conservare ct i o uoar distribuire
i transport.

Masterat

42

Condiionarea comprimatelor

Comprimatele se condiioneaz n diferite nveliuri i recipiente, fie n vrac, fie individual. Pentru recipiente i
ambalaje se utilizeaz materiale variate: hrtie, carton, sticl, plastomeri, metal: aluminiu i staniol, singure sau
asociate n complci.

Exist 2 tipuri principale de condiionare a comprimatelor:

1. condiionare multidoze: comprimatele sunt introduse n recipiente de sticl, plastomer, metal sau pungi de hrtie:

- pungi de hrtie sau cerate

- saete din hrtie sau aluminiu

- cutii, tuburi de sticl incolore sau colorate n brun

- cutii din plastomer opac

- tuburi de aluminiu

n aceste recipiente, comprimatele sunt imobilizate cu ajutorul unui tampon de vat sau un resort din
plastomer, pentru a evita ocurile mecanice i frecarea n timpul transportului.

2. condiionare unidoz : asigur protecia individual a fiecrui comprimat i permite identificarea fiecrei doze, pn
n momentul administrrii, datorit inscripionrii de pe ambalaj. Aceste ambalaje sunt cele mai moderne i evit
contaminarea microbian, fiecare comprimat fiind izolat n ambalaj.

Se utilizeaz, n principal, dou tipuri de condiionare unidoz :

- folii de tip blistere (obinute prin termoformare), cu alveole (godeuri), pe baz de: aluminiu, staniol, hrtie,
plastomeri sau compleci.
- fii, folii de tip benzi obinute prin termosudare, din hrtie cerat, plastomeri sau hrtie

Masterat

43

Condiionarea individual a comprimatelor n folii

(tehnica blister) prezint avantajul economisirii de
material, timp i personal i o garantare a integritii
comprimatelor n timpul transportului. Cutiile i foliile
se ambaleaz n cutii de carton inscripionate.
O
atenie
deosebit
se
acord
comprimatelor
efervescente a cror ambalare necesit recipiente etan,
la care se adaug substane absorbante silicagel.
Pentru a evita deteriorarea comprimatelor n timpul
transportului, dopurile flacoanelor prezint spirale din
material plastic care nu permit rostogolirea acestora. Pe
ambalaje se aplic eticheta.
Cutiile de carton se grupeaz n pachete, pe care se
aplic eticheta corespunztoare.

Masterat

44

SUBSTANTA ACTIVA
2

1
SUBSTANTA AUXILIARA

MATERIAL DE CONDITIONARE

INCOMPATIBILITATE

manifestata

ascunsa
Masterat

45

Incompatibilitate = interactiunile
individuale, ivite in cursul:
- fabricarii
- conditionarii
- depozitarii

dintre

componentele

manifestata duce la modificari perceptibile pe cale

senzoriala
ascunsa se identifica prin metode analitice sau prin teste
in vitro

incompatibilitati

reducerea calitatii

Clasificare:
incompatibilitati farmaceutice
incompatibilitati terapeutice
Masterat

46

Incompatibilitati /interactiuni farmaceutice

modificari fizico-chimice biologice, care au loc inainte de

administrarea in organism, intre:
- materiile prime
- materii prime factori externi
-

Interactiuni fizico-chimice:
- duc la preparate neomogene, din care este dificila preluarea
corecta a dozelor terapeutice
- sunt favorizate de o serie de factori: lumina, temperatura, aer,
mediu acid/alcalin
Exemple: - nemiscibilitatea
- insolubilitatea
- salefiere
- distributia substantelor active si auxiliare intre diferite
faze ale unui sistem dispers si concentrarea la interfete
- complexare
- sarcini electrice
- substantele auxiliare din materialele de conditionare
Masterat

47

Fenomenele cele mai ntlnite, variabile n funcie de natura materialelor

de ambalaj, care pot constitui sursa unor incompatibilitti,
determinnd apariia unor neechivalene terapeutice la produi identici
sunt:

fenomenele de sorbie a substanei medicamentoase pn la o anumit

stare de echilibru, de suprafaa recipientului cu repercusiuni asupra
coninutului n principii active i riscuri de degradare a preparatului
farmaceutic
fenomenele de desorbie a componenilor chimici ai recipientelor sau
ambalajului, medicamentelor coninute
fenomenele de permeabilitate din atmosfer n interiorul coninutului
recipientului sau invers din interior spre exterior
fotodegradarea sau modificarea procesului de polimerizare i mbtrnire
a materialelor plastice n prezena medicamentelor sau a factorilor externi.

Masterat

48

Incompatibilitati /
interactiuni terapeutice
Apar cand un medicament contine:
- substante cu actiune competitiva
actiunea unui component afecteaza
component

actiunea

altui

Clasificare:
interactiuni farmacocinetice modificari ale absorbtiei,
distributiei, biotransformarii si eliminarii

interactiuni farmacodinamice antreneaza actiunile sau

efectele medicamentelor in organism

Masterat

49

Interactiuni farmacocinetice
Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie:
- modificari pH sucului gastric si intestinal
- formare de complecsi
metabolizarea
unor
medicamente
de
gastrointestinala sau de catre flora microbiana
- sindroame de malabsorbtie

catre

mucoasa

modificarea motilitatii gastrointestinale

Interactiuni la nivelul procesului de distributie:

- modificarea fluxului sanguin hepatic ex: propranolol - lidocaina
- deplasarea de pe proteinele plamatice ex. Sulfamide antibact
anticoagulante orale

Masterat

50

Interactiuni asupra metabolizarii:

inhibitiei enzimatice
inductiei enzimatice

Inhibitie enzimatica
Medicamentele inhiba enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice)

scade clearance-ul hepatic

creste concentratia plamatica

creste efectul farmacologic

cresc riscurile toxice

Ex: Cimetidina, Fenilbutazona, Eritromicina, Ketoconazolul scad procesele de

metabolizare a anticoagulantelor orale, sulfamidelor antidiabetice

Masterat

51

Inductie enzimatica
Medicamentele/chimicale, aditivi alimentari, benzopirenul din fumul de
tigara induc enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice)

creste clearance-ul hepatic

scade concentratia plamatica

scade efectul farmacologic

Ex: barbiturice (fenobarbitalul) scad efectul:

- anticoagulante orale
- antidepresive triciclice
- doxiciclina
- contraceptive orale
- fenotiazine neuroleptice

Masterat

52

Interactiuni asupra excretiei urinare:

filtrarea glomerulara
secretia tubulara
reabsorbtia tubulara

Ex:
Alcalinizante ale urinii scad eliminarea: amfetaminei, metadonei
- cresc eliminarea: fenobarbitalului, salicilati
Probenicid - scade eliminarea: fenilbutazona, penicilina, salicilati
Diureticele cresc eliminarea

Masterat

53

Interactiuni farmacodinamice
Sinergism = substantele active actioneaza in acelasi sens
de aditie = substantele active asociate actioneaza pe acelasi tip de
receptori
de potentare = substantele active asociate actioneaza pe receptori
diferiti

- dorit
- evitat

Antagonism = substantele active actioneaza in sensuri opuse

partial = scaderea actiunii farmacodinamice
total = anularea sau chiar inversarea actiunii farmacodinamice
- dorit
- evitat

Masterat

54

antidiabetice diuretice tiazide/glucocorticoizi efect hipoglicemiant scazut

bactericide (peniciline) bacteriostatice (tetracicline) efect bactericid scazut
anticoagulante AAS hemoragii, sangerari digestive
tranchilizante/neuroleptice alte deprimante SNC (hipnotice, alcool) sedare
excesiva, coma
sulfamide antidiabetice beta-adrenolitice hipoglicemie, coma hipoglicemica
antihipertensive si/sau diuretice AINS efect hipotensiv scazut
antiaritmice diuretice hipokaliemiante efect antiaritmic scazut
glicozizi cardiotonici - diuretice hipokaliemiante toxicitate crescuta
analgezice antipiretice pirazolone sulfonamide antidiabetice agranulocitoza,
risc crescut de efect letal
antagonisti de calciu beta-blocante bradicardie crescuta, bloc cardiac
tetracicline antiacide scad efectul antibioticului
diazepam contraceptive orale scade efectul contraceptiv
amoxicilina - contraceptive orale scade efectul contraceptiv
acid ascorbic anticoagulante orale scade efectul anticoagulantelor
AAS antiacide scade efectul AAS
AAS antihipertensive scade efectul antihipertensivelor

Masterat

55

Interactiuni medicamente bauturi

alcoolice/alimente

Interactiuni medicamente bauturi alcoolice

interactiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale

diferitelor deprimante centrale (sedative, tranchilizante, hipnotice,
neuroleptice, opioide) ca si substante din grupe care au efecte secundare
sedative.
scaderea performantelor psihomotorii
reactii disulfiram alcool: - alcoolici
- sulfamide antidiabetice
- metronidazol
- furazolidon
- griseofulvina
- cefalosporine
reactii hipoglicemice sulfamide antidiabetice
inhibitia unor enzime metabolizante anticoagulante orale risc de
hemoragii
inductoare enzimetice paracetamol creste
hepatotoxicitatea
Masterat
56

Interactiuni medicamente alimente

1. Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin
30 de minute inainte de masa

Pansamente gastrice
Hepatoprotectoare
Purgative
Antihelmintice
Diuretice

Masterat

57

2. Medicamente ce trebuie administrate in afara meselor (1 ora

inainte de masa sau 3 ore dupa)
Ampicilina, Eritromicina, Penicilamina, Penicilina V, Tetraciclinele
(exceptie doxiciclina), Norfloxacina, Cloramfenicol
Analgezice
Preparate cu hormoni tiroidieni
Anticonvulsivante
Anticoagulante
Antianemice
Antihistaminice
Antitusive
Bronhodilatatoare
Sedative
Tranchilizante
3. Medicamente administrate
Vasodilatatoare
cu 20-45 minute inainte de masa
Vitamine
Anorexigene (30-45 minute)
Antispastice (20-30 minute)
Fenobarbital
Stimulatoare ale secretiei gastrice
(15-20 minute)
Sulfamide hipoglicemiante
Masterat
58

4. Medicamente administrate in timpul meselor sau

imediat dupa masa, cu alimente (inclusiv lapte)
Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina)
AAS
Antiinflamatoare
Biguanide
Izotretinoin
Carbamazepina
Lovastatina
Digitalice orale
Metronidazol
Fier
Metoprolol, Propranolol
Nifedipin
Griseofulvina
Nitrofurantoin
Hidroclorotiazida
Prednison, Prednisolon
Hidrocortizon
Salazopirina
Indometacin
Spironolocatona
Teofilina
Verapamil
Masterat

59

5. Medicamente administrate la 30 minute - 2 ore dupa

masa

Antiacide
Coleretice
Colecistochinetice
Hipocolesterolemiante (1.5-2 ore)

6. Medicamente care nu se administreaza asociate cu

lapte sau produse lactate

Bisacodil
Clorura de potasiu
Tetracicline

Masterat

60

7. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe

(grapefruit):
antiaritmice,
antidepresive,
anticonceptionale,
antivirale, imunosupresoare, medicamentele folosite pentru
scaderea colesterolului din sange
8. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace,
antiasmatice, antiulceroase, imunodepresive, contraceptive orale,
cand este administrate concomitent cu acestea. In momentul in
care se intrerupe administrarea de sunatoare, efectul acestor
medicamente poate creste foarte mult.
9. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera
unele substante inductoare enzimatice, capabile sa favorizeze
metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor
medicamente, precum cele antiastmatice (aminofilina, teofilina), a
unor
analgezice
(paracetamol),
antiaritmice
(propranolol),
anxiolitice sedative (diazepam)
Masterat
61

Recomandari
1. Alimente cu continut scazut in sodiu indicate in
hipertensiunea
arteriala,
insuficienta
cardiaca,
hiperhidratare:
- cartofi, fasole, macaroane, fructe si legume proaspete,
galbenus de ou, gem, miere
2. Alimente bogate in sodiu de evitat in hipertensiunea
arteriala, insuficienta cardiaca:
- bere, unt, fast-foods, conserve, ketchup, branzeturi,
chipsuri, muraturi, spaghete, snacks, masline verzi, fulgi
cereale

Masterat

62

3. Alimente bogate in calciu recomandate copiilor, in hipocalcemie,

dupa menopauza:
- lapte, oua, broccoli, branzeturi si alte produse din lapte, spanac, sardine,
somon, stridii, tofu
4. Alimente bogate in potasiu in tratamentul cu diuretice ce elimina
potasiul:
- nectarine, portocale, mango, kiwi, ciuperci, lapte, piersici, grapefruit,
avocado, papaya, unt de arahide, prune, fructe uscate, smochine, curmale,
sare cu K, struguri, nuci, seminte floarea soarelui, banane, broccoli, cartofi,
fasole, morcovi, spanac
5. Alimente bogate in fier in anemii feriprive:
- cereale, paine neagra, germeni de grau, legume cu frunze verzi, fasole si
mazare uscata, stridii, broccoli, pepene verde, fructe uscate, prune, curmale,
seminte floarea soarelui, lapte de soia, tofu, organe (ficat, inima, rinichi), sfecla
de zahar

Masterat

63

6. Alimente ce contin tiramina in cantitate medie se

consuma cu moderatie in tratamentul cu inhibitori
IMAO:
banane, fasole, zmeura, produse din varza acra, bere fara
alcool, branza (exceptie crema de branza si branza
cottage), smochine uscate, preparate din carne (carnati,
ficat, pateu, salam), struguri, prune, unt, cafea, ceai,
drojdie de bere, produse fermentate din soia
7. Alimente ce contin tiramina in cantitate mare de
evitat in tratamentul cu inhibitori IMAO:
- avocado, iaurt, frisca, soia, alune, ciocolata, vin rosu sau
alb

Masterat

64