Sunteți pe pagina 1din 10

FARMACOLOGIA

Etimologic: cuvntul farmacologie deriv de la cuvintele din limba greac:


pharmacon = medicament, leac, remediu etc.
logos = tiin, nvtur
Farmacologia este tiina care studiaz diferite aspecte legate de medicament, ca:
originea, compoziia, proprietile fizico-chimice, cinetica, efectele farmacodinamice,
indicaii terapeutice, reacii adverse, contraindicaii, ct i alte aspecte legate de
farmacografie i manipularea medicamentului.
RAMURILE FARMACOLOGIEI
Farmacocinetica se ocupa cu studiul absorbtiei, transportului, distributiei,
metabolizarii si excretiei medicamentelor.
Farmacodinamia cuprinde ansamblul fenomenelor care se produc in urma
interactiunii dintre agentul farmacologic si organism. La randul ei, ea se subdivizeaza in:
-

farmacodinamia generala, care constituie partea teoretica a farmacologiei si care se


ocupa cu legile generale de actiune a agentilor farmacologici, cu relatiile structuraactiune si doza-efect;

farmacodinamia speciala are rolul de a explica actiunea medicamentelor asupra


diferitelor sisteme si aparate;

farmacologia biochimica este o disciplina de granita care se ocupa cu studiul


substantelor biologic active si a modului lor de actiune la nivel biochimic, subcelular.
Ea inglobeaza conceptele de farmacologie moleculara, farmacologie atomica si
subatomica.
Farmacotoxicologia studiaza manifestarile produse de administrarea gresita sau

accidentala a toxicelor si de combaterea efectelor produse. Practic, orice medicament


poate produce efecte toxice daca este administrat in doza excesiva.

Farmacografia stabileste regulile de prescriere a medicamentelor, plecand de la


formele farmaceutice disponibile si modul lor de administrare.
Farmacoterapia are ca obiect stabilirea conditiilor in care un anumit medicament
poate fi folosit in scopul prevenirii, vindecarii sau ameliorarii unei stari patologice.
Farmacoepidemiologia se refera la situatiile restrictive in care anumite
medicamente nu pot fi administrate la indivizi cu unele particularitati de ordin fiziologic
sau patologic, deoarece le-ar putea fi daunatoare. De asemenea, in sfara acestei ramuri
intra si masurile de precautie menite sa evite sau sa minimalizeze posibilele efecte
nedorite ale medicamentelor. Farmacoepidemiologia include si farmacovigilenta.
Farmacologia clinica reprezinta etapa de evaluare clinica a unui medicament
care, in prealabil, a trecut examenul evaluarilor experimentale pe animale; se executa pe
voluntari sanatosi sau bolnavi, respectandu-se anumite principii etice si reglementari
legale care vizeaza evitarea oricarui efect nociv asupra subiectilor supusi experimentului.
Farmacogenetica s-a impus in randul ramurilor farmacologiei, aducand
informatii pretioase cu privire la posibilitatile genetice de degradare enzimatica a
medicamentelor, precum si la riscurile pe care le prezinta administrarea diferitelor
medicamente la pacientii cu anumite defecte genetice. Mai mult, cercetarile din ultimul
deceniu au permis progrese uluitoare, cum ar fi clonarea receptorilor, obtinerea de
animale transgenice sau knock-out, care au inregistrat primele succese ale terapiei
genice.
Farmacognozia se ocupa cu studiul originii, compozitiei, structurii si
proprietatilor fizico-chimice ale substantelor active de origine vegetala.
Farmacovigilenta are ca obiect examinarea, inregistrarea, validarea si evaluarea
sistematica a reactiilor adverse medicamentoase semnalate de catre personalul medical
care efectueaza farmacoterapia.

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR

Denumirea medicamentelor
Nomenclatura medicamentelor. In literatura de specialitate se utilizeaza
urmatoarele denumiri:
denumirea chimica este cea mai corecta, dar de obicei este prea complicata
pentru a fi folosita in limbajul curent;
denumirea comuna internationala (DCI) stabilita de OMS faciliteaza mult
schimbul de informatii, fiind cea mai utilizata in literatura de specialitate;
denumirea oficinala este cea prevazuta pentru medicament de farmacopeea in
vigoare in fiecare tara;
denumirea comerciala este cea data de firma care prduce medicamentul
respectiv pentru a-l deosebi de produsul similar al altor firme. Desi aceasta denumire este
de obicei simpla si usor de retinut, totusi se creeaza foarte multe dificultati celor care sunt
uneori confruntati cu zeci sau sute de nume pentru acelasi produs (ex. aspirina are peste
200 de denumiri comerciale).
MEDICAMENTUL
DEFINITII STABILITE PRIN LEGE (TITLUL MEDICAMENTUL OMS/2006)
Substanta - orice materie, indiferent de origine, care poate fi:
- umana, precum: sange uman si produse derivate din sangele uman;
- animala, precum: microorganisme, animale intregi, parti de organe, secretii
animale, toxine, extracte, produse derivate din sange;
- vegetala, precum: microorganisme, plante, parti de plante, secretii vegetale,
extracte;
3

- chimica, precum: elemente, substante chimice naturale si produsi chimici


obtinuti prin transformare chimica sau sinteza;
Medicament:
a) orice substanta sau combinatie de substante prezentata ca avand proprietati
pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om;
sau
b) orice substanta sau combinatie de substante care poate fi folosita sau
administrata la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea functiilor
fiziologice prin exercitarea unei actiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie
pentru stabilirea unui diagnostic medical;
Folosirea substantelor medicamentoase in practica medicala este reglementata
prin lege.
La nivelul Uniunii Europene: Directiva 2001/83/CE pentru instituirea unui Cod
comunitar privind medicamente de uz uman
n Romnia: Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii: Titlul
XVII Medicamentul
Farmacopeele (din latina Pharmacopaea, provenind din cuvintele Pharmacon
medicament si poiea fac, prepar) sunt coduri oficiale legislative medico-farmaceutice
care in fiecare tara stabilesc denumirea, conditiile de calitate si regulile de preparare,
control, conservare si prescriere a medicamentelor. In prezent, in tara noastra, este in
vigoare Farmacopeea Romana.

CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
1. dupa caracter inovativ
Medicament Original/Inovativ: medicament care se afla sub protecia
patentului la momentul lansrii pe pia;
Medicament Generic: un medicament care are aceeai compoziie calitativ i
cantitativ n ceea ce privete substanele active i aceeai form farmaceutic ca
medicamentul de referin (original) i a carui bioechivalen cu medicamentul de
referin a fost demonstrat prin studii de biodisponibilitate corespunztoare.
2. Dupa sursa de obtinere se clasifica in medicamente: naturale, de semisinteza si
de sinteza
A. medicamentele naturale provin din : regnul animal (organe sau tesuturi), regnul
vegetal (radacini, frunze, flori, etc) sau regnul mineral (ex. clorura de sodiu).
-

ca medicament se pot folosi fie ca produs brut (luat din natura) sau numai
partea activa din produs. Orice produs brut folosit ca medicament este
definit drog (de ex. pulberea de frunze de digitalis).

Componentele active din droguri responsabile de efectele farmacodinamice /


farmacologice cautate se denumesc principii active si pot fi extrase din droguri fiind
ulterior conditionate ca medicamente (de ex. digitoxina principiu activ extras din
frunzele de digitalis).
Dupa structura chimica, proprietatile fizico chimice si biologice, principiile
active extrase din drogurile vegetale pot fi grupate in :
Alcaloizi produsi bazici care contin azot ; in solutie produc o reactie alcalina ;
cu acizii formeaza saruri, prin aditie la gruprare azotata. Bazele libere sunt solubile in
solventi organici, iar sarurile sunt hidrosolubile.
Majoritatea alcaloizilor sunt solizi morfina, codeina (pt durere, tuse) sau lichizi
(nicotina alcaloid neoxigenat din frunzele de tutun). Alcaloizii au gus amar; cu acidul
tanic dau un precipitat inactiv, acesta actionand ca antidot nespecific.

Denumirea se termina in sufixul ina : morfina, atropina, cocaina, etc.


Glicozizi produsi de condensare a unui component glucidic cu o molecula de
alta natura numit aglicon sau genina (ex : glicozizi din frunele de digitalis, indicati in
tratamentul insuficientei cardiace).
Saponine glicozizi cu nucleu steroidic care au proprietati tensioactive,
emulsionante, detergente si hemolizante (ex : principii active din radacina de Saponaria
officinalis sapunarita expectorant).
Taninuri vegetale glicozizi naturali ce contin in molecula polimeri ai diferitilor
acizi hidroxibenzoici. Precipita reversibil cu alcaloizii, glicozizii, metale grele, albumine
(ex. tanin din coaja de stejar, flori de tei, etc).
Substante mucilaginoase principii active de origini si structuri chimice diferite;
sunt macromolecule vascoase, aderente si filante care cu apa formeaza geluri sau solutii
coloidale.
Mucilagii vegetale zaharuri complexe de consistenta gumoasa guma arabica,
seminte de in, amidonuri ;
Mucilagii de natura animala au structura mucopolizaharidica sau mucoproteica
(mucine, gelatine, albus de ou).
Substante amare se gasesc in multe droguri naturale radacina de gentiana,
coaja de China.
Uleiuri volatile structuri diferite, dar proprietati comune: miros aromatic,
solubili in alcool, nu pateaza hartia (spre deosebiure de uleiul gras) ex : ulei de menta,
de eucalipt, etc.

B. medicamente de semisinteza : se obtin prin modificari aduse in structura chimica


a substantelor medicamentoase naturale ex. ampicilina = penicilina de
semisinteza
C. medicamente sintetice : obtinute prin sinteza in laborator ex. acid
acetilsalicilic, sulfamide, etc.
3. dupa compozitie, medicamentele pot fi:
a. simple contin o singura substanta active
b. complexe doua sau mai multe substante active
4. Dupa mod de preparare :
A. Medicamente magistrale: sunt acelea a caror compozitie este indicata pe
reteta de catre medic iar farmacistul le executa pe baza datelor inscrise in farmacopee si
conform regulilor de tehnica farmaceutica (sunt preparate pe baza de reteta
individualizata pentru pacient); se perscriu pentru o perioada limitata de timp;
B. Medicamente oficinale sunt acelea care se gasesc gata preparate in farmacie,
dupa formula data in farmacopee. Cand se prescriu intr-o reteta li se trece numai
denumirea oficinala si cantitatea, fara sa se mai specifice toate componentele (ex.
glicerina boraxata);
C. Medicamente tipizate sau specialitati farmaceutice (industriale), de asemenea
se gasesc gata preparate in farmacie. Acestea au o formula fixa, in functie de necesitatile
terapeutice si sunt preparate pe cale industriala.
Medicamentele tipizate au trei denumiri:
a. Denumirea comerciala data de producator / DAPP (
b. Denumirea comuna internationala (DCI)
c. Denumirea chimica

5. dupa toxicitate, medicamentele se impart in trei categorii prevazute in


farmacopee, iar in farmacie sau laborator au regim de pastrare, manipulare si
eliberare diferit :
a) anodine, obisnuite, cu activitate si toxicitate reduse (pot fi administrate
doze pana la cateva grame fara a produce perturbari in organism).
Etichetare litere negru pe fond alb; chenar albastru sau negru pentru cele
care se administreaza pe cale orala, chenar rosu pentru uz extern si cu
specificatia extern si chenar galben pentru solutii sterile injectiabile; in
farmacie sunt depozitate pe raft.
b) eroice ( Separanda ) substante puternic active care pot fi utilizate in
concentratii de ordinul centigramelor ; se depoziteaza separat in farmacii
in dulapuri inchise cu usa simpla, pe care scrie Separanda; etichetate cu
litere rosii pe fond alb (ex. extract de belladona, Diazepam, Nitrazepam,
Antalcool, Fenobarbital).
c) toxice ( Venena ) substante foarte active si foarte toxice ; aici sunt
incluse si cele care produc toxicomanii (dependenta)/ medicamente
stupefiante. Se pastreaza in ambalaje cu etichete scrise cu litere albe pe
fond negru si cu eticheta cu cap de mort. Se elibereaza cu retete speciale
cu timbru sec . (ex. morfina, codeina)
6. dupa consistenta, medicamentele pot fi :
a) solide: pulbere, capsule, comprimate, drajeu, granule, supozitoare, ovule
b) semisolide: unguent, crema, ceraet, emplastre, sapun medicinal, etc
c) lichide : solutii, suspensii, potiune, sirop, tincture, etc.
7. dupa cale de administrare
a) pentru uz intern : pe cale orala
b) pentru uz extern : aplicare pe tegumente si mucoase

c) parenterale : injectabile introduse in organism prin o cale artificiala


creata cu acul de seringa sau prin implantare
8. dupa mod de prezentare in vederea administrarii, medicamentele pot fi:
a) forme divizate in doze partiale (ex. comprimate, supozitoare, fiole, etc)
b) forme nedivizate, dar care le divizeaza pacientul in doze partiale ex. cu
lingura sau lingurita pt sirop expectorant
c) forme care nu necesita divizare ex. unguent, colutoriu, etc.
9. dupa modul de eliberare a medicamentului din farmacie
Medicament OTC (over the count): medicament care se elibereaz fr
prescripie medical;
Medicament Rx / medicamente etice: medicament care se elibereaz numai cu
prescripie medical:
Conform legislatiei in vigoare:
Medicamentele se elibereaza cu prescriptie medicala daca:
- prezinta un pericol direct ori indirect, chiar in cazul utilizarii corecte, daca sunt
folosite fara supraveghere medicala; sau
- sunt utilizate frecvent si in mare masura incorect si ca atare pot prezenta un
pericol direct ori indirect pentru sanatatea umana; sau
- contin substante ori preparate ale acestora ale caror activitate si/sau reactii
adverse necesita investigatii aprofundate; sau
- sunt prescrise in mod normal de medic pentru a fi administrate parenteral.
(2) La stabilirea subcategoriilor se iau in considerare urmatorii factori:

- medicamentul contine, intr-o cantitate care nu este exceptata, o substanta


clasificata ca stupefiant sau psihotrop in intelesul conventiilor internationale in vigoare,
precum conventiile Natiunilor Unite din 1961 si 1974; sau
- medicamentul poate, daca este utilizat incorect, sa prezinte un risc de abuz
medicamentos, sa conduca la dependenta ori sa fie utilizat in scopuri ilegale; sau
- medicamentul contine o substanta care, prin noutate sau prin proprietatile
specifice, ca masura de precautie, poate fi considerata ca apartine grupului prevazut la
punctul anterior.
(3) La stabilirea subcategoriilor pentru medicamentele supuse prescrierii restrictive se iau
in considerare urmatorii factori:
- medicamentul, datorita caracteristicilor sale farmaceutice sau noutatii sale ori
intereselor pentru sanatatea publica, poate fi utilizat numai in spital;
- medicamentul este utilizat in tratamentul bolilor care trebuie sa fie
diagnosticate in spital sau in institutii care detin echipamente de diagnosticare adecvate,
chiar daca administrarea si continuarea tratamentului pot fi efectuate in alta parte; sau
- medicamentul este destinat utilizarii in ambulatoriu, dar utilizarea sa poate
provoca reactii adverse grave necesitand o prescriptie medicala intocmita de un specialist
si o supraveghere speciala de-a lungul tratamentului
Alte
medicament homeopat - orice medicament obtinut din substante numite suse homeopate
in acord cu un procedeu de fabricatie homeopat descris de Farmacopeea Europeana sau,
in abstanta acesteia, de farmacopeele utilizate in prezent in Romania si in statele membre
ale Uniuniii Europene; un medicament homeopat poate contine mai multe principii
active;
medicament din plante - orice medicament continand ca substante active exclusiv una
sau mai multe substante vegetale sau preparate din plante ori o combinatie intre una sau
mai multe astfel de substante vegetale ori preparate din plante;

10