BOALA DE REFLUX

GASTROESOFAGIAN SI SINDROMUL
INTESTINULUI IRITABIL

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Definitie:
Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) cuprinde
totalitatea simptomelor produse de refluxul
continutului gastric in esofag.

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Manifestari clinice:
arsur retrosternal (pirozis) cel mai frecvent simptom (75% din

cazuri)
regurgitri acide
disfagie (denot de regul complicaii - stenoz)
durere retrosternal cu caracter anginos, dar apariie adesea
postprandiala i n timpul unor eforturi ce implic creterea
presiunii abdominale
Mai rar: simptome respiratorii (sufocare, dispnee nocturna, crize

de astm) sau ORL (laringita, parestezii faringiene, disfonie)

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Etiopatogenie:
A. Cauze de ordin fiziologic
1. Scaderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI) cauzata de:

factori medicamentosi (anticolinergice, aminofilina, benzodiazepine, blocanti

ai canalelor de calciu), alimentari (ciocolata, grasimi, ceapa, citrice, suc de rosii,
etc), cafeaua (prin derivati xantinici), fumatul, alcoolul (creste si secretia
gastrica acida)

2. Scaderea motilitatii gastrice cu intarzierea golirii gastrice

3. Afectarea clearance-ului esofagian de continutul gastric acid refluat (acest

clearance impreuna cu saliva au rol de a tampona acidul refluat)

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
B. Cauze de ordin mecanic
1. Hernia hiatala (situatia n care o parte a stomacului
trece permanent sau intermitent prin hiatusul diafragmatic
deasupra jonctiunii eso-gastrice in torace).
Produce o scadere a tonusului SEI care favorizeaza
refluxul.

2. Cresterea presiunii intraabdominale. Duce la largirea hiatusului diafragmatic,

explicand aparitia BRGE la gravide, obezi, pacienti cu tumori abdominale gigante sau
ascita.

3. Sclerodermia. Tulburarile motorii esofagiene se datoresc proceselor de fibroza si

atrofie a musculaturii netede, asa-zisul "esofag de sticla".

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Complicatii
1. Esofagita de reflux (esofagita peptica), cea mai frecventa complicatie a
BRGE. Consta in prezenta inflamatiei la nivelul peretelui esofagian ca urmare
a refluxului gastroesofagian
2. Stenoza esofagiana peptica este o complicatie a esofagitei peptice. Stenoza
reprezinta ingustarea lumenului esofagian. Se manifesta clinic prin aparitia
disfagiei care este progresiva (initial la alimente solide, apoi la semisolide si
lichide)
3. Sindromul Barett (esofagul Barett) este o complicatie a esofagitei de
reflux caracterizata prin prezenta metaplaziei intestinale la nivelul mucoasei
esofagiene (inlocuirea celulelor mucoasei esofagiene cu celule de tip
intestinal)
4. Cancerul esofagian

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Explorari paraclinice:
endoscopia digestiva superioara, radiografia cu bariu,
ph-metria, manometria

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Endoscopia digestiva superioara
cu ajutorul unui tub flexibil, prevazut
cu o camera si sursa de lumina, releva
sau exclude eventualele leziuni
esofagiene (esofagita, stenoza)

evidentiaza leziuni gastro-duodenale

asociate sau prezenta herniei hiatale

leziunile descoperite pot fi biopsiate

(evidentierea unui epiteliu Barett)

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Radiografia cu bariu
- Ingestia unui lichid (bariu) care evidentiaza mucoasa tractului digestiv la
radiografie
Poate indica tulburarile motorii, stenoza sau hernia hiatala
Nu poate releva leziunile asociate esofagitei

Ph-metria esofagian
- Introducerea unui tub subtire pe cale nazala pana la nivelul esogafului, tub
conectat la un aparat care inregistreaza variatiile de aciditate
Ph-metrul evidentiaza durata refluxului, timpul petrecut de esofagul inferior la un
pH sub 4 (acid)

Manometria esofagiana
Evalueaza motilitatea si presiunea la nivelul esofagului, prin plasarea unui cateter
in esofag pe calea nazala

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Tratament
1. Igienico-dietetic:

Masurile dietetice rezolva mare parte din cazuri

Restrictii alimentare: mese voluminoase, alimente ce scad presiunea SEI (cafea, ciocolata, bauturi
carbogazoase, grasimi, alcool) sau alimente ce cresc secretia gastrica

Evitarea fumatului: creste secretia acida, scade presiunea SEI

Evitarea culcarii in pozitie orizontala sau aplecarii inainte imediat dupa masa

Reducerea greutatii in cazul persoanelor obeze

evitarea medicamentelor ce scad presiunea SEI: anticolinergice neselective, derivai xantinici, nitrii,
blocante ale canalelor de calciu, agoniti betaadrenergici

REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Tratament:
2. Medicamentos:
a) antisecretorii:
INHIBITORI AI POMPEI DE PROTONI scad secretia
acida
- omeprazol, pantoprazol, lanzoprazol, esomeprazol etc
b) Prokinetice cresc tonusul SEI, clearance-ul esofagian
si viteza de golire gastrica
- metoclopramid, domperidon
c) Antiacide - efect neutralizant direct, simptomatic, de moment
- saruri de magneziu si aluminiu

3. Endoscopic (stenoze, hemoragie digestiva, esofagul Barett, fundoplicarea endoscopica)

4. Chirurgical exceptional de rar (fundoplicaturarea Nissen)

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Definitie:
Tulburare functional intestinala, cronica, in care durerea sau
discomfortul abdominal se asociaza cu modificari ale
tranzitului intestinal: constipatie, diaree.

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Manifestari clinice:
dureri abdominale
constipatie, diaree
(sau perioade de constipatie
alternand cu perioade de diaree)
balonare si distensie abdominala
emisie excesiva de gaze
indigestie, greata, senzatie de evacuare incompleta
simptomele se produc, in general, dupa o masa si sint ameliorate temporar de emisia unui scaun
materiile fecale au forme modificate (aspect granular sau pot fi sub forma de mici bilute sau forma alungita in constipatie,

respectiv apoase si cu emisie de mari cantitati de mucus in diaree)

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Diagnostic :
nu exista teste
diagnostice specifice

diagnosticul: prin
excluderea altor boli
cu simptome comune si
utilizarea criteriilor
Roma

chestionare
de calitatea vietii si
scara Bristol de evaluare
a consistentei scaunului

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Clasificare:
a) cu predominanta diaree
b) cu predominanta constipatie
c) alternanta constipatie-diaree
d) nedefinita

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Etiopatogenie : multifactoriala
Mecanismele fiziopatologice:
disfunctie motorie
hipersensibilitate viscerala
productia in exces de gaze sau intoleranta cand productia
este normala
alterarea florei intestinale (cantitativa/calitativa)
alterarea productiei si/sau eliberarea de 5-HTP sau alti
neurotranmitatori
alterarea managementului informatiei primite de SNC

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Factori de risc:

post-infectie (20-30% din cazuri) dupa gastroenterite

bacteriene sau virale

Inflamatorie

Crestere bacteriana intestinala (asociata cu imbatranirea, hipomotilitate intestinala, folosire indelungata PPI,
DZ, diverticuloza etc)

Alterare reglare producere 5-HTP

Disfunctii primare ale SNC

Alterari psihosomatice (afectare de ordin psihosocial, psihiatric anxietate, depresie, panica)

Factori genetici (greu de dovedit)

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Tratament
- orientat catre simptome
1. Igienico-dietetic

schimbare alimentatie si stil de viata

majoritatea pacientilor acuza diverse intolerante alimentare: identificare si evitare

alimente iritante

constipatie: alimente bogate in fibre alimentare

diaree: alimente pentru reducerea frecventei si fluiditatii scaunelor

- evitare alimente care produc gaze in exces

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Tratament
2. Farmacologic:
Anticolinergice (durere abdominala)
Constipatie (prokinetice)
Diaree (agonisti opiacei)
Balonare (carbune)
Intrucat sindromul de intestin iritabil are o importanta

componenta psihosomatica - psihoterapia

SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL

Probioticele

dezechilibrul florei intestinale poate duce la tulburari functionale

Probioticele (Lactobacillus, Bidobacteria, Bacteroides, Clostridia, Fusobacteria,

Eubacteria,Peptococus, Streptococus, Escherichia i Veillonella ) pot vindeca tulburarile

functionale asociate sindromului de intestin iritabil
Probioticele pot fi administrate ca supliment alimentar, dar si ca forma farmaceuitca

similara medicamentelor, nutraceuticale. De asemenea, probioticele sunt ntlnite n

alimente (iaurt).

Referinte:
1.
2.

3.
4.

Sporea I, Goldis A: Curs de gastroenterologie si hepatologie, Ed. Victor Babes, Timisoara, 2012
Richter JE, Friedenberg FK. Gastroesophageal reflux disease. In: Feldman M, Friedman LS,
Brandt LJ, eds.Sleisenger & Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease. 9th ed. Philadelphia,
Pa: Saunders Elsevier; 2010:chap 43.
Teodorescu H, Calistru PI: Sindromul de instestin iritabil si probioticele. Revista Romana de Boli
Infectioase, vol. 15, nr. 2, 2012
I. Emmanuel, Anton. II. Quigley, Eamonn M. M. In: Irritable Bowel Syndrome, Diagnosis and
Clinical Management, John Wiley and Sons Ltd, 2013