Curs 1

Biochimia dintilor
Dentitia omului este heterodontica (prezinta mai multe tipuri de dinti) si hemidifiodonta (in
cursul vietii apar 2 serii de dinti).
Dintii permanenti sunt formati din 3 regiuni:
- partea externa (foarte rezistenta si sutire ! smalt)"
- partea mi#locie (dura$ groasa ! dentina)"
- partea centrala (moale ! pulpa)"
%a nivelul radacinii se gaseste o regiune numita cement.
Smaltul
- reprezinta 2&-2' ( din dinte si se gaseste doar in regiunea cervicala a dintelui"
- este cea mai dura sustanta din organism"
- este compus din sustante anorganice si organice"
Substante anorganice
Apa - reprezinta 2$3( din masa totala a smaltului"
- studiile )*+ au aratat ca apa din smalt nu ingheata decat la temperatura de -,&- C$ iar
la temperatura de 2&&-C smaltul inca contine apa"
- se sustin 2 teorii in legatura cu apa continuta in smalt:
.pa e retinuta in capilare fine cu diametrul / 2$'.- din care apa se
eliereaza foarte greu.
0 parte din apa este asociata cu grupele hidroxil din reteaua
hidroxilapatita si astfel este cuprinsa in insasi sustanta cristalina a
smaltului.
- continutul in 1
2
0 a smaltului variaza cu varsta$ fiind mai mare la persoanele 23& ani.
3n cazul procesului carios continutul in apa al smaltului creste foarte mult(41'&().
Calciul si fosforul - in smalt calciul se gaseste su forma de ion de Ca (Ca
25
)$ iar fosforul
su forma ionilor de fosfat (60
,
3-
)
- ionii de Ca si ionii de 60
,
intra in compozitia cristalelor de fosfat de
Ca. 3n cristalele de fosfat de Ca exista un amestec de hidroxilapatita si
fosfat octocalcic.
Hidroxilapatita - are formula restransa: Ca7Ca
3
(60
,
)
2
8
3
(01)
2
. 3n aceasta formula ionii de 01
-

pot fi inlocuiti cu ionii de fluor sau clor rezultand fluoroapatita$ respectiv cloropatita. 3onii de Ca din
retea pot fi inlocuiti cu ioni de strontiu (9r
25
) sau 6
25
iar ionii de fosfat pot fi inlocuiti cu ioni de
arsenat$ ranadat$ silicat$ sulfat$ caronat.
Fosfat octacalcic - are formula generala: Ca
:
1
2
(60
,
);,1
2
0. <ormula generala a amestecului
format din fosfat octacalcic si hidroxilapatita este urmatoarea: Ca
1&-x
1
x
(60
,
)
=
(01)
2-x
; 2$'x1
2
0$ unde x
/ factor care poate lua valori intre &-2.
6entru a exprima cat mai corect proportia de atom de Ca asupra fosfor in smalt$ x treuie sa
aia valoarea &$'.
Cauzele variatiei raportului Ca pe fosfor sunt multiple si diverse:
- concentratia ionilor de Ca si de fosfat"
- eventuala sustituire a ionilor de Ca cu ionii de *g$ sau a ionilor de 60
,
cu ioni de
caronat(C0
3
2-
)"
- adsortia suplimentara de Ca"
- defectele de retea in reteaua cristalina a hidroxilapatitei care apar atunci cand ionii de 60
,

tertiari sunt inlocuiti cu ioni de 60
,
secundari. 3n aceasta situatie realizarea electroventalitatii
necesita mai putini ioni de Ca$ ceea ce duce la modificarea raportului Ca>6:
- 3Ca
25
5260
,
3-
! Ca
3
(60
,
)
2
- Ca
25
5160
,
2-
! Ca160
,
- defectele de retea care se datoreaza lipsei ionilor de Ca din anumite pozitii. .patitele cu
defecte de retea$ prin scaderea nr de ioni de Ca au stailitate redusa si cedeaza usor procesului
carios.
Carbonatul - dupa Ca si 6 este componentul anorganic cel mai ogat al smaltului"
- ionii de caronat si de icaronat reprezinta continutul in C02 al smaltului"
1
2
0 5 C0
2
! 1
2
C0
3
1
2
C0
3
? 1
5
5 1C0
3
-
! ion de icaronat
1
2
C0
3
? 21
5
5 C0
3
2
! ion de caronat
- concentratia medie a C0
2
in smalt raportata la greutatea uscata a smaltului
este 2$'($ dar repartizarea sa nu este egala astfel la suprafata smaltului este de
1$=($ la interfata smalt-dentina este de 2$@($ iar la suprafata spre interior
creste progresiv.
%a suprafata smaltului concentratia caronatului variaza cu varsta: creste putin in perioada de
dezvoltare a dintilor si scade la dintii permanenti.
3n straturile de su suprafata smaltului concentratia ionului caronat ramane nemodificata.
3onii caronati sunt inclusi in reteaua hidroxilapatitei$ acesti ioni de caronat ocupa locurile
ionilor fosfat si a ionilor hidroxil din retea. .stfel$ hidroxilapatita din smalt nu este pura si contine si
caronat apatita.
Carbonat apatita are o soluilitate mai mare in mediul acid decat hidroxilapatita!va creste
susceptiilitatea la cald a smaltului.
Fluor - este un element constitutiv important al smaltului reprezentand &$&2( din greutatea
cenusei din smalt"
- fluorul se incorporeaza in smalt in diverse etape si situatii:
inainte de eruptie$ in cursul mineralizarii$ cand este captat din fluidele
tisulare"
dupa eruptie$ in timpul desavarsirii mineralizarii$ prin fixarea fluorului
pe suprafata smaltului din lichidele care uda smaltul.
prin eventualele fisuri ale dintelui ce permit patrunderea lichidelor ce
contin fluor.
)itmul fixarii fluorului este mai mare in stadiul pre-eruptiv decat in cel post eruptiv.
Concentratia fluorului la suprafata smaltului este mai mare si scade treptat spre straturile
interioare.
Concentratia fluorului la suprafata smaltului variaza aproape linear cu concentratia fluorului din
apa de aut. 3n straturile profunde ale smaltului concentratia fluorului creste doar daca apa de aut
contine mai mult sau egal cu 3 mg fluor>litru apa.
D.p.d.v. al varstei$ in primii ani de viata concentratia fluorului la suprafata smaltului se
staileste relativ repede si nu depinde de concentratia fluorului din apa de aut$ apoi are loc o variatie
usoara in functie de aport$ iar la varstele mai inaintate concentratia fluorului la suprafata smaltului
ramane constanta.
3n smalt o data cu cresterea concentratiei fluorului creste si cantitatea ionului de *g$ si scade
concentratia caronatului.
Incorporarea ionilor de fluor in smalt
1. Concentratia fluorului este mare: 9e produce reactia de suprafata in care fluorul e asorit de
hidroxilapatita si se formeaza fluorura de Ca: Ca
1&
(60
,
)
=
(01)
2
5 <
2&
-
! 1&Ca<
2
5 =(60
,
3-
)52(01
-
)
2. Concentratia de fluor este scazuta(aprox 1 parte>milion): 3onii de fluor sustituie gruparea
01 din molecula de hidroxilapatita si rezulta fluorapatita:Ca
1&
(60
,
)
=
(01)
2
52<
-
!Ca
1&
(60
,
)
=
<
2
52(01
-
)
6rin sustituirea ionilor de 01 cu ioni de <l se creeaza posiilitatea aparitiei unor legaturi de 1
intre ionii de <l si gruparile 01 vecine. .stfel$ un singur ion de <l poate forma unu sau doua legaturi
de 1 cu gruparile 01 vecine.
planul Ca
25
(ionilor de Ca)
AAA AAA AAA
01 01 01
AAA legaturi de 1
01 -<- -<-
AAA AAA AAA
01 01 01
<luoroapatita rezultata are o cristalitate marita si este mai putin soluila in mediul acid decat in
hidroxilapatita astfel e mai rezistent la procesul carios.
Magneziu - dupa ionul de Ca este cationul cel mai frecvent din compozitia smaltului
cationi = ioni pozitivi
anioni = ioni negativi
- *g reprezinta &$'( din cenusa rezultata din smalt"
- se gaseste in compozitia apatitei fie ca fosfat de *g$ fie ca ion de *g asorit la
suprafata cristalelor.
Sodiu, Potasiu, Clor - aceste elemente intra in cantitate mica in constitutia dintilor$ nu au
rol important in formarea sustantelor minerale. +umai ionul de Cl
poate sa inlocuiasca ionul 01 din hidroxilapatita$ dar nu se fixeaza
definitiv in tesut.
Zinc - in smalt zincul e repartizat inegal$ la suprafata smaltului concentratia Bn e de 2 sau de
3 ori mai mare decat in profunzime.
- dintii cariati si dintii persoanelor dupa tuerculoza cu un continut de Bn mai ridicat
decat normal.
Strontiu (Sr) - acest element se fixeaza in timpul dezvoltarii dintilor si intra in constitutia
retelei de apatita.
Cuprul - se afla in cantitati mici in dintii definitivi (su zero$ doua miligrame pe 1&& g>dinte)
si in cantitati mai mari in dintii temporari (2 mg>1&& g dinte)"
- acest element are capacitatea de a opri dezvoltarea cariilor"
- dupa fisurarea>carierea dintelui continutul in Cu al smaltului creste.
- surse de Cu: unele materiale de plome dentare$ unele alimente$ pasta de dinti"
- daca smaltul contine cantitati mari de Cu atunci dintele se coloreaza la suprafata"
Staniul - ca si Bn se concentreaza in special in straturile superficiale ale amaltului"
- fluorura si clorura de staniu scad soluilitatea smaltului.
Plumbul - se concentreaza in straturile superficiale ale smaltului"
- cantitatea sa depinde de aportul de 6"
Mercurul - se concentreaza in straturile superficiale ale smalului"
- in cazul dintilor cariati si oturati cu amalgam concentratia mercurului in smalt
creste foarte mult.
Manganul - este un component constant al tesuturilor tari$ se incorporeaza in aceste tesuturi
in faza de formare"
- concentratia manganului in smalt este de 2$' ori mai mare decat in dentina.
Fierul - pana in prezent nu s-a stailit nici o functie specifica pentru ionul de <e in dinte"
- s-a constatat ca ionul de <e favorizeaza mineralizarea dintelui in vitro.
anadiu - s-a constatat in studii pe maimute ca incidenta cariilor scade la indivizii care
consuma apa in care se adauga sistematic vanadiu.
!ligoelemente - .l$ 9tiiu$ Ca$ Cor$ Cr$ Cardmiu$ Cr$ Co$ .u$ %i$ *oliden$ *oiu$
)uidiu$ 9eleniu$ .g
- se gasesc in cantitati foarte mici"
- prezenta lor in smalt si dentina a fost detectata prin spectrometria de masa"
- ma#oritatea oligoelementelor participa la reducerea incidentei cariilor prin
modificarea soluilitatii dintilor$ si contriuie la schimarea morfologiei
dintilor prin modificarea dimensiunii si formei cristalelor de apatita.
Substante organice
- reprezinta &$'@( din smaltul dur
- in functie de soluilitatea lor in acizi (acid fosforic 2'() se impart in 2 categorii:
; fractiunea soluila (&$3:()"
; fractiunea insoluila (&$21()"
Fractiunea solubila - fractiune difuziila (acid citric$ peptidele)"
- fractiune nedifuziila (proteinele soluile$ colagenul soluil)"
Fractiunea insolubila contine: colagen insoluil$ cheratina.
1. .cid citric
- este concentrat in special in stratul de suprafata si in patura cea mai profunda a
smaltului$ in regiunile intermediare ale smaltului are concentratia mai mica.
- reprezinta 1>= din totalul sustantelor organice din smalt"
2. 6eptidele
- au un continut in aminoacizi foarte asemanator cu cel al colagenului din dentina.
3. Colagenul
- o treime / colagen soluil in acizi
- 2 treimi / colagen insoluil in acizi
,. Cheratinele
- sunt catene polipeptidice cu continut de grupari tio (91)
- in functie de dispunerea in spatiu a catenelor polipeptidice se deoseesc:
; alfacheratine ! au lantul polipeptidic dispus in alfa helix consolidat prin
legaturi de 1 intramoleculare.
; betacheratinele ! au catenele polipeptidice pliate$ dispuse paralel si unite
prin legaturi de 1 intermoleculare.
- in functie de continutul in sulf proportia de aminoacizi azici si consistenta cheratinele
se clasifica in:
eucheratine - contin 2!=( sulf"
- au o consistenta dura"
- raportul molar histidina raportat la lizina si raportat la arginina$
este egal cu 1:,:12"
pseudocheratine - contin 1!2( sulf"
- au o consistenta moale"
- raportul molar histidina:lizina:arginina este egal cu 1:,:="
'. 6roteinele soluile din smalt
- sunt reprezentate in special de o glicoproteina ce contine mai mult de ,( glucide"
- aceste proteine au un continut in hidroxiprolina asemanator cu cheratinele din smalt"
=. Dlucidele
- in smalt se gasesc aprox 1$'-2$' mg glucide>1&& g smalt.
- aceste glucide sunt concentrate mai mult in straturile superficiale ale smaltului si sunt
reprezentate de 3 aldohexoze (galactoza$ glucoza$ manoza)$ o aldopentoza (xiloza) si 2
dezoxialdohexoze (fucoza$ ramnoza).
- pe langa aceste glucide se mai intalnesc hexozamine (glucozamina si galactozamina) si
acizi uronici. Existenta acizilor uronici indica existenta glicozaminoglicanilor
(mucopolizaharide).
- smaltul cariat contine de 1&-12 ori mai multe glucide decat smaltul sanatos.
F. %ipidele
- se gasesc in proportie de &$'1("
- smaltul contine colesterol si lipide.
- in molecula lipidelor catenele acizilor grasi sunt mai lungi si mai nesaturate decat in
lipide.
:. .cidul laptic
- in smalt e distriuit identic cu acidul citric"
- rolul: nu este foarte ine definit deoarece nu poate co-precipita cu apatita la un 61
fiziologic.
Curs 2
DENTINA
Dentina este localizata intre smalt si pulpa.
D.p.d.v. al componentei contine:
mai putine sustante anorganice ca smaltul"
de = ori mai multa apa decat smaltul"
de 1& ori mai multa sustanta organica fata de smalt"
Constituenti anorganici ai dentinei
1) .pa
2) 1idroxil-apatita: su forma cristalizata si cristalele au forma de prisma hexagonala mult mai
mici decat in smalt.
3) Caronatul: are in concentratie mai mare in dentina decat in smalt.
,) <luorul: continutul de fluor al dentinei creste de la interfata dentina-smalt spre interfata
dentina-pulpa astfel incat langa camera pulpara concentratia fluorului este de 3-,
ori mai mare decat langa smalt.
') *agneziul: - ionii de *g au concentratie mai mare decat in smalt"
- mai ogat reprezentat in regiunea radiculara decat in regiunea cervicala"
=) 6lumul-*anganul: se afla in concentratie mai mica decat in smalt.
Constituentii organici
Cele mai importante categorii de sustante organice ale dntinei sunt: proteinele$ glucidele$
lipidele$ unii acizi organici$ enzimele.
Proteinele - se impart in 2 categorii: a) proteine soluile in acizi organici"
) proteine insoluile in acizi organici"
Dentin-cheratina : contine tirozina$ hidroxi-polina$ hexoz-amina.
Doua glico-proteine-anionice .
Colagenul :
- este format din 3 lanturi polipeptidice dispuse su forma helicoidala atat fiecare lant in punte
(helix-minor) cat si impreuna (helix-minor).
- d.p.d.v. al continutului in aminoacizi colagenul este format din:
glicina: 1>3 din cantitatea totala de aminoacizi"
prolina si hidroxi-polina: 2&-2'( din totalul aminoacizilor
in proportii mai mici: hidroxil-lizina$ tirozina si fenilalamina.
colagenul din dentina se clasifica in: colagen alfa 1 si alfa 2 (au o greutate
moleculara aproximativ egala) si se deoseesc prin secventa aminoacizilor si prin
hidroxilarile de la nivelul resturilor de prolina si lizina. Cele 2 tipuri de colagen se
gasesc in proportii de G1> G2 / 2>1
3n amele tipuri de catena sunt valaile urmatoarele afirmatii:
- aminoacizii componenti sunt uniti prin legaturi peptidice intre gruparile G
amino si G caroxil"
- de regula al 3-lea aminoacid din secventa este glicina"
- la capetele n terminal si c terminal nu gasim glicina"
- la capete se gasesc secvente scurte formate din 1=-1F aminoacizii dispuse linear
care se numesc ptelopeptide.
- la capatul n terminal al ptelopeptidelor se gaseste lizina sau hidroxilizina care
participa la legaturile incrucisate (covalente) intre G catenele moleculelor de
colagen.
- legatura incrucisata se realizeaza prin:
1. Condensare aldolica intre aldlizil sau hidroxil aldlizil
2. 3nformare de aze sif intre lizina sau hidroxilizina si derivatii lor aldehidici.
Biosinteza colagenului
Decurge in 2 etape mari - etapa intracelulara (a)
- etapa extracelulara ()
a) Etape:
1. 9inteza proalfacatenelor.
2. 1idroxilarea resturilor de lizina si prolina.
3. <ormarea helixului.
,. Dlicozilarea.
'. Hransportul si secretia.
) Etape:
1. Conversia procolagenului in colagen.
2. <ormarea firilelor.
3. <ormarea firelor.
a.1. 9inteza proalfacatenelor
9e desfasoara su actiunea urmatorilor participanti: m.)+$ t.)+$ enzime care sunt necesare
formarii complexului aminoacil-t.)+ si pentru transferul acestor complexe la m.)+$ surse de energie
ca .H6 si DH6 si activatori enzimatici (ioni de *g). 9inteza proalfacatenelor se desfasoara la nivelul
riozomilor conform modificarii de pe m.)+ cu exceptia hidroxiprolinei si a hidroxilizinei$ fiecare
aminoacid este codificat de succesiunea a trei aze azotate din m.)+. 9uccesiunea celor 3 aze
azotate care codifica un aminoacid se numeste codon. .minoacizii care vor intra in structura lantului
polipeptidic sunt activati intracelular atunci cand inca sunt lieri. Dupa activare aminoacizii se cupleaza
cu t.)+-ul specific si apoi este transportat la m.)+. t.)+-ul are un anti-codon format din 3 aze
azotate$ si aceste aze azotate formeaza legaturi temporale cu corespondentii lor din m.)+. Dupa ce
aminoacizii s-au cuplat cu t.)+-ul sunt transportati la nivelul riozomilor unde sunt incorporati in
proalfacatene intr-o succesiune dietata de m.)+.
6e riozomi exista 2 situsuri pentru fixarea t.)+-ului: un situs . pt t.)+-ul nou venit si un
situs C pt t.)+-ul ultimului aminoacid din catena in dezvoltare. Dupa realizarea legaturilor peptidice
intre ultimul aminoacid al catenei si noul aminoacid$ t.)+-ul din situsul C se eliereaza$ iar t.)+-ul
din situsul . trece in situsul C. 3n acest fel alfacatenele sunt ansamlate in lungimea lor.
a.2. 1idroxilarea prolinei si lizinei
.cest proces de hidroxilare are loc dupa incorporarea prolinei si lizinei in lantul polipeptidic.
)eactia de hidroxilare e o reactie enzimatica.
a.3. <ormarea helixului
Decurge dupa hidroxilare si consta in aparitia legaturilor disulfidice intercatenare care
consolideaza structura precursorului de colagen.
a.,. Dlicozilarea
Consta in reactiile prin care resturile glucidice se leaga de alfacatene. .ceasta legare a resturilor
glucidice se produce acolo unde sunt resturi de hidroxil lizina.
a.'. Hransportul si secretia
6rocolagenul sintetizat in reticulul endoplasmatic trece in citoplasma si apoi prin memrana
plasmatica in spatiul extracelular.
.1. Conversia procolagenului in colagen
9e produce su actiunea unei peptidaze (procolagenpeptidaza)$ care este o proteoza neutra ce
catalizeaza indepartarea hidrolitica a surplusului de aminoacizi de la capatul n terminal dintr-un
colagen. 3n urma acestui proces se formeaza microfirele de colagen. 3n urma acestui proces se
formeaza microfirele de colagen.
.2. <ormarea firilelor
9e realizeaza prin polimerizarea microfirelor in firile
.3. <ormarea firelor
Dupa formare$ firilele se asociaza si intre firilele aceleasi fire se realizeaza legaturile
incrucisate intramoleculare iar intre firilele moleculelor de colagen vecine se realizeaza legaturi
incrucisate intermoleculare.
PEPTIDELE
Din dentina s-au izolat si s-au identificat 2 peptide:
- decapeptid"
- peptida mai mica"
GLCIDELE
Din dentina s-au izolat monozaharide (glucoza)