Sunteți pe pagina 1din 40

1

Sintaxa limbajului

Vocabularul limbajului este V L S, unde

Sintaxa limbajului

Vocabularul limbajului este V L S, unde


V este multimea propozitiilor elementare; V 6= . Convenim sa notam
simbolurile din multimea V prin literele alfabetului latin;
L = {, , , , k} este multimea conectivelor logice: conjunctie,
disjunctie,implicatie, echivalenta si negatie;
S = {(, )} este multimea simbolurilor de punctuatie.
Presupunem ndeplinite conditiile V L = , V S = .
Convenim sa numim asamblaje elementele multimii A = (V L S) .
Pentru A si x V L S indicam prin hxi faptul ca simbolul x
apare cel putin o data printre simbolurile asamblajului respectiv prin ixh
situatia contrara.
Structurile simbolice de interes n calculul cu propozitii sunt formulele
logice; multimea formulelor notata F ORM ; F ORM A este definita de
gramatica independenta de context G = (N, T, <), unde:
N = {hf ormulai , hpropozitiei , hconectivai} este multimea neterminalelor,
T = V L S este multimea terminalelor si < este multimea regulilor de
rescriere:

hf
ormulai

hpropozitiei
|
(k
hf
ormulai)
|

(hf ormulai hconectivai hf ormulai) ,


<=
hpropozitiei a | b | ...,

hconectivai | ||
Multimea formulelor este limbajul generat de gramatica G pentru simbolul
de start hf ormulai ; F ORM = L (hf ormulai) . Convenim sa reprezentam
formulele prin litere din alfabetul grec.
Exemplul 1.1.1. Fie asamblajul = ((k ((ka) b)) (a (kb))). Consideram urmatoarea schema de derivare ; simbolul neterminal caruia este

aplicata regula de rescriere este subliniat:

hf ormulai hf ormulai hconectivai hf ormulai

hf ormulai hf ormulai (k hf ormulai) hf ormulai

(k hf ormulai) hf ormulai hconectivai hf ormulai

(k hf ormulai) ahconectivai hf ormulai

(k hf ormulai) a hf ormulai

(k hf ormulai) a khf ormulai

khf ormulai (a (kb))


k hf ormulai hconectivai hf ormulai (a (kb))


k hf ormulai hf ormulai (a (kb))


k hf ormulai b (a (kb))

k khf ormulai b (a (kb))


((k ((ka) b)) (a (kb))) =
deci F ORM.
O modalitate similara pentru descrierea regulilor de buna formare pentru
structurile simbolice din sortul F ORM este bazata pe notiunea de SGF
(Secventa Generativa F ormule).
Definitia 1.1.1. Secventa de asamblaje 1 , 2 , ..., n este SGF , daca pentru orice i, 1 i n, este ndeplinita una dintre conditiile:
) i V,
) exista j, 1 j < i, astfel ncat, i = (kj ) ,
) exista j, k, 1 j, k < i si exista L \ {k} , astfel ncat
i = (j k ) .
Observatie Fie asamblaj. Atunci, exista n 1 si
1 , 2 , ..., n - SGF, astfel ncat, n = daca si numai daca F ORM.
Exemplul 1.1.2. Pentru formula = ((k ((ka) b)) (a (kb))), putem
construi urmatorul SGF :
a, b, (ka) , (kb) , (a (kb)) , ((ka) b) , (k ((ka) b)) ,
((k ((ka) b)) (a (kb))) = .
Observatii
2

1. Daca V, atunci secventa este SGF , deci V F ORM.


2. Daca 1 , 2 , ..., n este SGF , atunci pentru orice i, 1 i n, 1 , 2 , ..., i
este SGF . Cu alte cuvinte, toate componentele unui SGF sunt formule.
3. Daca 1 , ..., n si 1 , ...., m sunt SGF, atunci 1 , ..., n , 1 , ...., m este
de asemenea SGF
4. Parantezarea
rezultata
pentru
structurile
simbolice
din
F ORM \ V permite identificarea conectivei principale corespunzatoare
fiecarei formule care nu este propozitie elementara. Intr-adevar, orice
F ORM \ V este de unul si numai de unul din tipurile: = (k)
sau = () cu L \ {k} . Daca = (k) , atunci conectiva principala a formulei este k si respectiv daca = () , atunci are
conectiva principala .
Reprezentarea neparantezata a structurilor simbolice din sortul
F ORM poate fi obtinuta pe baza arborilor de structura.
Definitia 1.1.2. Arborele T , binar, directionat, cu radacina avand varfurile
etichetate cu simboluri din multimea V L este arbore de structura daca
etichetele varfurilor sunt astfel ncat pentru orice varf n V (T ) ,
) daca od (n) = 0, atunci (n) V
) daca od (n) = 1,atunci (n) = k
) daca od (n) = 2, atunci (n) L \ {k}
unde (n) este eticheta varfului n.
Spunem ca T este arbore de structura pentru (r) unde r este varful
radacina.
Fiecare formula poate fi reprezentata printr-un arbore de structura
T (). Constructia arborelui T () poate fi realizata recursiv utilizand observatia
4 astfel:
) daca V, atunci T () : r si (r) = ;
) daca = (k) , atunci
T () :

T ()

unde (r) = k si T () este arborele de structura al formulei ;


3

) daca = () cu L \ {k} , atunci


r
.&

T () :
T ()

,
T ()

unde (r) = si T () , T () sunt arborii de structura corespunzatori


formulelor respectiv .
Exemplul 1.1.3. Fie = ((k ((ka) b)) (a (kb))) .
Deoarece = () cu =, = (k ((ka) b)) si = (a (kb))
obtinem
r
.&
T () :
T ()
T ()
unde (r) =
Deoarece = (k1 ) , unde 1 = ((ka) b) ,obtinem
T () :

n1
, (n1 ) = k.
T (1 )

Repetand aceleasi argumente, obtinem,


n2
.&

T (1 ) :
T (2 )
T (2 ) :

, (n2 ) = , 2 = (ka) , 3 = b
T (3 )

n3
, (n3 ) = k, T (4 ) : n4 , (n4 ) = a,
T (4 )
T (3 ) : n5 , (n5 ) = b,
n6
.&

T () :
T (1 )

, (n6 ) = , 1 = a, 2 = (kb)
T (2 )

T (1 ) : n7 , (n7 ) = a,
T (2 ) :

n8
, (n8 ) = k, T (3 ) : n9 , (n9 ) = b
T (3 )

Obtinem n final
r ()
.&
n1 (k)
n6 ()

.&
n2 () n7 (a)
n8 (k)
T () :
.&

n3 (k)
n5 (b)
n9 (b)

n4 (a)
Pentru o structura simbolica din sortul FORM, reprezentarea prin arborele de structura T () este unic determinata si permite obtinerea unor
reprezentari neambigui si neparantezate pentru formulele limbajului calculului cu propozitii si anume reprezentarea polonez
a pref ixat
a si reprezentarea
polonez
a pref ixat
a introduse de catre logicianul de origine poloneza J.Lukasiewicz.
Reprezentarea conform regulilor de buna formare definite prin intermediul
SGF este numita reprezentare inf ixat
a.
Definitia 1.1.3. Fie gramatica independenta de context
Gpref ix = (N, T, <), unde
N = {hf ormulai , hpropozitiei , hconectivai}
este multimea neterminalelor, T = V L este multimea terminalelor si <
este multimea regulilor de rescriere:

hf ormulai hpropozitiei | k hf ormulai |

hconectivai hf ormulai hf ormulai ,


<=
hpropozitiei a | b | ...,

hconectivai | ||
Multimea reprezentarilor n scrierea polonez
a pref ixat
a a formulelor este
limbajul generat de gramatica Gpref ix pentru simbolul de start hf ormulai ;
F ORMpref ix = L (hf ormulai) .
Exemplul 1.1.4. Fie n Gpref ix urmatoarea schema de derivare, simbolul
neterminal caruia este aplicata regula de rescriere fiind subliniat:
hf ormulai hconectivai hf ormulai hf ormulai

hf ormulai hf ormulai k hf ormulai hf ormulai


k hf ormulai hconectivai hf ormulai hf ormulai
k hf ormulai hconectivaia hf ormulai
k hf ormulai ahf ormulai
k hf ormulai akhf ormulai khf ormulai akb
khconectivai hf ormulai hf ormulai akb
k hf ormulai hf ormulai akb
k hf ormulaib akb k khf ormulaib akb
k kab akb = pref ix ,

deci pref ix F ORMpref ix .


Structura simbolica pref ix reprezentarea polonez
a pref ixat
a a formulei
= ((k ((ka) b)) (a (kb))) .
Definitia 1.1.4 Fie gramatica independenta de context
Gpostf ix = (N, T, <), unde
N = {hf ormulai , hpropozitiei , hconectivai}
este multimea neterminalelor, T = V L este multimea terminalelor si <
este multimea regulilor de rescriere:

hf
ormulai

hpropozitiei
|
hf
ormulai
k
|

hf ormulai hf ormulai hconectivai ,


<=
hpropozitiei a | b | ...,

hconectivai | ||
Multimea reprezentarilor n scrierea polonez
a postf ixat
a a formulelor este
limbajul generat de gramatica Gpostf ix pentru simbolul de start hf ormulai ;
F ORMpostf ix = L (hf ormulai) .
Exemplul 1.1.5. Fie n Gpostf ix urmatoarea schema de derivare, simbolul
neterminal caruia este aplicata regula de rescriere fiind subliniat:
hf ormulai hf ormulai hf ormulai hconectivai

hf ormulai hf ormulai hf ormulai khf ormulai


hf ormulai khf ormulai hf ormulai hconectivai
hf ormulai ka hf ormulai hconectivai
hf ormulai kahf ormulai
hf ormulai kahf ormulaik hf ormulaikabk
hf ormulai hf ormulai hconectivaikabk
hf ormulai hf ormulai kabk hf ormulaib kabk
hf ormulaikb kabk akb kabk = postf ix ,
6

deci postf ix F ORMpostf ix .


Structura simbolica postf ix reprezentarea polonez
a postf ixat
a a formulei
= ((k ((ka) b)) (a (kb))) .
Reprezentarea polonez
a pref ixat
a a unei formule F ORM este secventa
de etichete corespunzatoare varfurilor rezultate prin traversarea r-s-d (radacinasubarbore
stangsubarbore
drept),
respectiv
reprezentarea polonez
a postf ixata rezulta prin traversarea s-d-r (subarbore
stang- subarbore drept- radacina) a arborelui de structura T () .
Exemplul 1.1.6. Prin traversarea r-s-d a arborelui de structura al formulei
= ((k ((ka) b)) (a (kb))) . rezulta secventa de varfuri : r, n1 , n2 , n3 , n4 , n5 , n6 , n7 , n8 , n9 ,
secventa etichetelor corespunzatoare lor fiind kkabakb deci reprezentarea
pref ix . Prin traversarea s-d-r a arborelui de structura rezulta secventa de
varfuri n4 , n3 , n5 , n2 , n1 , n7 , n9 , n8 , n6 , r, secventa etichetelor corespunzatoare
lor fiind akb kabk , deci reprezentarea postf ix .
Complexitatea structurala a formulelor este exprimata prin intermediul
valorilor functiei adancime.
Definitia 1.1.4. Functia adancime ~: FORM N este definita prin:
F ORM,

0,
1 + ~ () ,
~ () =

1 + max {~ () , ~ ()} ,

daca V
daca = (k)
daca = () , L \ {k}

Exemplul 1.1.7. Conform Definitiei 1.1.4., pentru


= ((k ((ka) b)) (a (kb))) , obtinem
~ () = 1 + max {~ () , ~ ()} ,
unde = (k ((ka) b)) , = (a (kb)) ,
~ () = 1 + ~ (((ka) b)) = 2 + max {~ ((ka)) , ~ (b)}
= 2 + max {1 + ~ (a) , 0} = 2 + max {1, 0} = 3
~ () = 1 + max {~ (a) , ~ ((kb))} = 1 + max {0, 1 + ~ (b)} = 2.
Rezulta ~ () = 4.
Observatie Pentru orice F ORM,valoarea ~ () exprima numarul
conectivelor logice (simbolurile din multimea L) care apar n structura
simbolica .De asemenea, ~ () este naltimea arborelui de structura corespunzator formulei .

Abordarea axiomatic
a n formalizarea rationamentelor

Modelarea rationamentelor n contextul limbajului calculului cu propozitii


presupune alegerea unui sistem de axiome si definirea unui sistem de demonstratie
n termenii unei multimi de reguli de inferenta.
Fie a, b, c propozitii elementare. Multimea axiomelor teoriei, notata AXIOM,
este
AXIOM = {1 , 2 , ..., 9 } ,
unde
1
2
3
4
5
6
7
8
9

=
=
=
=
=
=
=
=
=

(a (b a))
((a (a b)) (a b))
((a b) ((b c) (a c)))
((a b) (a b))
((a b) (b a))
((a b) ((b a) (a b)))
(((ka) (kb)) (b a))
((a b) ((ka) b))
((a b) (k ((ka) (kb))))

Evident, AXIOM F ORM.


Definitia 1.2.1. Se numeste substitutie o multime finita de perechi
= {1 | a1 , ..., n | an } , unde 1 , ..., n F ORM , a1 , ..., an V astfel ncat pentru orice i 6= j, ai 6= aj si j 6= aj . Formulele 1 , ..., n se
numesc formule substituente, respectiv a1 , ..., an se numesc propozitii substituite. Notam cu substitutia vida, = . Notam cu SU BST multimea
substitutiilor.
Definitia 1.2.2. Fie F ORM , SU BST . Se numeste rezultat al
aplicarii substitutiei formulei , structura simbolica calculata astfel:
=
if = then
else if = {1 | a1 , ..., n | an } then
if V \ {a1 , ..., an } then
else if = ai then i
else if = (k) then (k)
else if = () pentru anume L \ {k}
then () .
8

Observatie Pentru orice F ORM , SU BST , F ORM.


Daca AXIOM, atunci se numeste exemplu de axioma
(instantiere a axiomei ).
Exemplul 1.2.1. Fie
= ((a b) c) si
= {((ka) p) | a, c | b, (a x) | p, b | q} .
Rezulta
= ((a b) c) = ((a b) c)
= ((((ka) p) c) c) ,
deoarece a = ((ka) p), b = c, c = c.
Definitia 1.2.3. Numim regula de inferenta orice relatie
< F ORM p F ORM q ,
unde p, q sunt numere naturale; perechea (p, q) defineste tipul relatiei.
Daca ({1 , ..., p } , {1 , ..., q }) <, spunem ca {1 , ..., q } se deduce
din {1 , ..., p } pe baza regulei de inferenta <. Pentru simplificarea notatiei,
convenim sa reprezentam
p
({1 , ..., p } , {1 , ..., q }) < prin 11 ,...,
<.
,...,q
Multimile de formule {1 , ..., p } si {1 , ..., q } sunt referite ca premis
a
si respectiv concluzie ale regulei <.
Modelarea proceselor de rationament n contextul limbajului calculului cu
propozitii este realizata pe baza a doua reguli de inferenta si anume, regula
substitutiei SU B de tip (1, 1) si regula modus ponens M P de tip (2, 1) ,
definite prin
SU B = {(, ) | F ORM, SU BST, = }
M P = {({, ( )} , ) | , F ORM }
Daca AXIOM si SU BST, convenim sa numim exemplu de
axioma sau instantiere a axiomei .
Definitia 1.2.4. Secventa de formule 1 , ..., n este o demonstratie formala
daca pentru orice i, 1 i n este ndeplinita una din conditiile:
) i este instantiere a unei axiome;
) j, k, 1 j, k < i, astfel ncat ({j , k } , i ) M P.

Definitia 1.2.5. Spunem ca F ORM este formula demonstrabila (teorema) si notam ` , daca exista n 1 si 1 , ..., n demonstratie formala
astfel ncat n = . Notam cu Th multimea teoremelor;
Th = { | F ORM, ` } .
Observatie Daca 1 , ..., n si 1 , ..., m sunt demonstratii formale, atunci
1 , ..., n , 1 , ..., m este o demonstratie formala. In consecinta, putem include direct teoreme ca etape ntr-o demonstratie formala.
Exemple
1.2.2. Pentru orice F ORM , ` ( ) .
Intr-adevar, urmatoarea secventa de formule este o demonstratie formala
pentru ( ) ,
1 = ( ( )) = 1 { | a, | b}
2 = (( ( )) ( )) = 2 { | a, | b}
1 , 2
3 = ( ) ,
MP
3
1.2.3. Pentru orice F ORM , ` ( (k)) .
Consideram demonstratia formala
1 = (( (k)) ((k) (k))) = 8 { | a, (k) | b}

(( (k)) ((k) (k)))


2 =
(((k) (k)) ( (k)))
= 5 {( (k)) | a, ((k) (k)) | b}
1 , 2
3 = (((k) (k)) ( (k)))
,
MP
3
4 = ((k) (k))
, ` 4
4 , 3
5 = ( (k))
,
MP
5
Observatie Multimea teoremelor este nevida.
Definitia 1.2.6. Formula este logic falsa daca (k) Th .

Deductibilitatea sub o familie de ipoteze

Frecvent, n cazul rationamentelor, sunt implicate cunostinte suplimentare


reprezentate prin formule care nu sunt n mod necesar demonstrabile. Formulele reprezentand cunostinte suplimentare sunt referite ca ipoteze, modelarea rationamentelor n care ipotezele sunt acceptate ca etape ale procesului
10

deductiv se realizeaza pe baza conceptelor de deductibilitate simpla si respectiv globala sub o familie de ipoteze.
Definitia 1.3.1. Fie H F ORM. Secventa de formule 1 , ..., n este o
H-secventa deductiva daca pentru orice i, 1 i n este indeplinita una din
conditiile:
) i H Th
) j, k, 1 j, k < i astfel ncat

j ,k
M P.
i

Spunem ca formula este deductibila sub ipotezele H, notat H ` , daca


exista n 1 si exista o H-secventa deductiva 1 , ..., n , astfel ncat n = .
Definitia 1.3.2. Multimea T (H) = { | F ORM, H ` } este multimea
de deductibilitate corespunzatoare multimii de ipoteze H.
Definitia 1.3.3. Multimea de formule H este compatibila daca
T (H) 6= F ORM. Daca T (H) = F ORM, atunci H este incompatibila.
Observatii
1. Pentru orice H F ORM, H Th T (H)
2. Daca H1 , H2 F ORM si H1 H2 , atunci T (H1 ) T (H2 )
3. T () = T (Th ) = Th
4. Pentru orice H F ORM, T (T (H)) = T (H)
5. Daca 1 , ..., n si 1 , ..., m sunt Hsecvente deductive, atunci 1 , ..., n ,
1 , ..., m este de asemenea o Hsecventa deductiva. In consecinta,
pentru simplificare putem conveni sa includem direct formule din T (H)
ca etape ntr-o Hsecventa deductiva.
Din observatiile precedente, notand cu (F ORM ) multimea partilor
multimii F ORM, rezulta ca = : (F ORM ) (F ORM ) este un operator de nchidere si cum pentru orice H F ORM, evident
Th T (H) , rezulta ca Th este cel mai mic punct fix al operatorului =
(n raport cu relatia de incluziune).
Lema 1.3.1. Fie H F ORM. Pentru orice F ORM, T (H)
daca si numai daca exista H0 () H, H0 () multime finita, astfel ncat
T (H0 ()) .
Demonstratie Evident, daca H0 () H, H0 () multime finita, astfel
ncat

T (H0 ()) , cum T (H0 ())

T (H), obtinem
T (H) .
11

Daca T (H) , atunci exista o Hsecventa deductiva pentru ,fie


aceasta 1 , ..., n = . Evident 1 Th H, deci
{1 , ..., n } (Th H) 6= .
Notand H0 () = H {1 , ..., n } , rezulta imediat ca 1 , ..., n este o
H0 () secventa deductiva deci T (H0 ()) .
Observatie Concluzia stabilita de lema 1.3.1 evidentiaza caracterul finit
al proprietatii de a fi deductibila sub o familie de ipoteze.
Lema 1.3.2. Fie H = {} . Atunci
T (H) = { | F ORM, ` ( )} .
Demonstratie Pentru F ORM, notam = ( ) . Evident, daca
= , atunci secventa , , este o Hsecventa deductiva, deci
T (H).
Demonstram prin inductie asupra lungimii H-secventei deductive ca daca
T (H), atunci ` . Notam cu l () lungimea minima a unei H-secvente
deductive pentru .
Daca l () = 1, atunci este H-secventa deductiva, deci = sau ` .
Daca = , rezulta evident ` ( ) (exemplul 1).
Daca ` , atunci secventa
, ( ( )) = 1 { | a, | b} , ( )
este demonstratie formala, deci ` ( ).
Presupunem ca pentru orice F ORM, astfel ncat l () n, rezulta
` ( ). Fie F ORM astfel ncat, l () n+1 si fie 1 , ..., n , n+1 =
o H-secventa deductiva.
Deoarece pentru orice p n, 1 , ..., p este H-secventa deductiva, rezulta
` ( p ) , 1 p n.
Daca n+1 Th H, evident rezulta ` ( n+1 ) , adica
` ( ) .
Ramane de analizat cazul n care n+1 rezulta prin regula modus ponens
aplicata unei perechi de formule de ranguri mai mici sau cel mult egale cu
n. Fie i, j, astfel ncat 1 i, j n si j= (i n+1 ) . Aplicand ipoteza
inductiva, rezulta ` ( i ) si ` ( (i n+1 )) .

12

Rezulta urmatoarea demonstratie formala:


1 = ( i )
2 = ( (i n+1 ))
3 = (( i ) ((i n+1 ) ( n+1 )))
= 3 { | a, i | b, n+1 | c}
1 , 3
4 = ((i n+1 ) ( n+1 )) ,
MP
4

( (i n+1 ))
5 =
(((i n+1 ) ( n+1 )) ( ( n+1 )))
= 3 { | a, (i n+1 ) | b, ( n+1 ) | c}
6 = (((i n+1 ) ( n+1 )) ( ( n+1 ))) ,
2 , 5
MP
6
4 , 6
MP
7 = ( ( n+1 )) ,
7
8 = (( ( n+1 )) ( n+1 )) = 2 { | a, n+1 | b}
7 , 8
9 = ( n+1 ) ,
M P,
9
deci ` ( n+1 ) .
Unul dintre cele mai importante rezultate n deductibilitatea sub o familie
de ipoteze este teorema deductiei (Herbrand).
T eorema 1.3.1. (Teorema deductiei )
Fie H F ORM , , F ORM .
Atunci, H {} ` , daca si numai daca H ` ( ) .
Demonstratie Presupunem ca H ` ( ) deci H {} ` ( ) .
Evident , ( ) , este o H {} secventa deductiva, deci
H {} ` .
Demonstram prin inductie asupra lungimii H {} secventei deductive
ca, daca admite o H {} secventa deductiva, atunci H ` ( ) .
Daca admite o H {} secventa deductiva de lungime l () = 1,
atunci Th H {} .
1. Daca = , cum ` ( ) , rezulta H ` ( ) .
2. Daca Th , atunci , ( ( )) , ( ) este o demonstratie
formala, deci ` ( ) ceea ce implica n particular
H ` ( ) .
13

3. Daca H, atunci , ( ( )) , ( ) este o H-secventa


deductiva, deci H ` ( ) .
Presupunem ca proprietatea este adevarata pentru toate formulele ce admit H {} secvente deductive de lungimi cel mult egale cu n.
Fie 1 , ..., n , n+1 = o H {} secventa deductiva. Evident, pe baza
ipotezei inductive rezulta H ` ( i ), 1 i n .
Daca n+1 Th H {} , atunci pe baza argumentului precedent rezulta
H ` ( n+1 ) .
Daca n+1 rezulta prin aplicarea regulei modus ponens formulelor i , j ,
cu 1 i, j n, atunci j = (i n+1 ) . In acest caz, se observa cu usurinta
ca secventa 1 9 din demonstratia lemei precedente este o H secventa
deductiva, deci H ` ( n+1 ) .
In cazul particular al multimilor finite de ipoteze, poate fi stabilit urmatorul
corolar al teoremei deductiei.
Corolar 1.3.1. Fie H = {1 , ..., n } o multime finita de ipoteze. Pentru
orice F ORM, H ` , daca si numai daca
` (1 (2 (... (n )))) .
Demonstratie Fie n = (n ) , k = (k k+1 ) pentru
k = n 1, ..., 1, deci 1 = (1 (2 (... (n )))) .
Presupunem ca H ` , deci {1 , ..., n1 } {n } ` .
Utilizand teorema deductiei, obtinem
{1 , ..., n1 } ` (n ) = n .
Iterand acelasi argument, obtinem
{1 , ..., k } ` (k+1 k+2 ) = k+1 ; k = n 1, ..., 1.
Pentru k = 1 rezulta {1 } ` (2 3 ) = 2 , deci pe baza concluziei
stabilite de Lema 1.3.2 obtinem ` (1 2 ) = 1 .
Reciproc, daca ` 1 = (1 2 ) , atunci din Lema 1.3.2. rezulta
{1 } ` 2 = (2 3 ) .
Din teorema deductiei rezulta {1 , 2 } ` 3 = (3 4 ) .
Iterand acelasi argument, obtinem n continuare
{1 , ..., k } ` k+1 = (k+1 k+2 ) , k = 1, ..., n 1.
Pentru k = n 1 rezulta {1 , ..., n1 } ` n = (n ) , din care pe
baza teoremei deductiei obtinem n final {1 , ..., n } ` .
Corolarul teoremei deductiei ofera o modalitate de a stabili ca
anumite formule sunt demonstrabile, si anume permite reducerea problemei
determinarii unei demonstratii formale la determinarea unei secvente deductive. In particular, deoarece o regula de inferenta < de tipul (p, 1), p 1
14

exprima n fapt ideea ca formula din partea de concluzie a regulei este direct deductibila sub multimea de ipoteze reprezentata de multimea premisa,
rezulta ca ((1 , ..., p ) , ) < poate fi reprezentata {1 , ..., p } ` , sau
echivalent, pe baza corolarului teoremei deductiei, ` (1 (2 (... (n )))) .
In particular, deoarece pentru orice , F ORM, avem
({, ( )} , ) M P, rezulta {, ( )} ` deci, pe baza corolarului
teoremei deductiei obtinem urmatoarele concluzii:
` ( (( ) )) ,
` (( ) ( )) ,
{} ` (( ) ) ,
{( )} ` ( ) .
In continuare vor fi stabilite cateva reguli (scheme) de inferenta auxiliare a
caror utilizare faciliteaza construirea demonstratiilor formale si a secventelor
deductive.
Corolar 1.3.2. Daca , F ORM, atunci {} ` , daca si numai daca
( ) Th .
Demonstratie Evident Th = T () , deci pentru H = , din teorema
deductiei obtinem, {} ` daca si numai daca ` ( ) , adica
{} ` daca si numai daca ( ) Th .

Aplicatii

5.1

1.4.1. Schema silogismului (RS).

Pentru orice
, , F ORM, {( ) , ( )} ` ( ) .
Deoarece
` 3 { | a, | b, | c} = (( ) (( ) ( )))
utilizand corolarul teoremei deductiei, obtinem
{( ) , ( )} ` ( ) .
Schema (regula) silogismului este reprezentata conventional
( ) , ( )
RS.
( )

15

5.2

1.4.2. Schema trecerii de la implicatie la echivalent


a (IE).

Pentru orice , , F ORM,


{( ) , ( )} ` ( ) .
Deoarece ` 6 { | a, | b} = (( ) (( ) ( ))) utilizand corolarul teoremei deductiei, obtinem
{( ) , ( )} ` ( ) .
Schema trecerii de la implicatie la echivalenta este reprezentata
( ) , ( )
IE.
( )

5.3

1.4.3. Schema permut


arii premiselor (P P ) .

Pentru orice , , F ORM, ` (( ( )) ( ( ))) .


Fie H = {, , ( ( ))} . Evident, secventa
, ( ( )) , ( ) , ,
este o H secventa deductiva, deci {, , ( ( ))} ` .
Aplicand teorema deductiei, rezulta
{, ( ( ))} ` ( ) ,
{( ( ))} ` ( ( )) ,
` (( ( )) ( ( ))) .
Schema permutarii premiselor este reprezentata
( ( ))
P P.
( ( ))

5.4

1.4.4. Schemele trecerii de la echivalent


a la implicatie
(EI) .

Deoarece pentru orice , F ORM,


4 { | a, | b} = (( ) ( ))
si
5 { | a, | b} = (( ) ( ))
rezulta {( )} ` ( ) si {( )} ` ( ) .
Schemele trecerii de la echivalenta la implicatie (EI) sunt reprezentate
prin
( )
( )
EI
respectiv
EI.
( )
( )
16

5.5

1.4.5. Pentru orice

, F ORM, ` ((k) ( )) .
Secventa
1 = (((k) (k)) ( )) = 7 { | a, | b}
2 = ((k) ((k) (k))) = 1 {(k) | a, (k) | b}
2 , 1
3 = ((k) ( )) ,
RS
3
este o demonstratie formala, deci ` ((k) ( )) .
In particular rezulta {(k) , } ` pentru orice F ORM, deci pentru
orice F ORM, T ({(k) , }) = F ORM.

5.6

1.4.6. Schema dublei negatii (DN ) .

Pentru orice
F ORM, ` ( (k (k))) .
Pentru H = {(k (k))} si Th (de exemplu = ( ) ) fie
H secventa deductiva,
1 = ((k (k)) ((k) (k))) Th (aplicatia 1.4.5)
2 = (k (k)) H
2 , 1
3 = ((k) (k)) ,
MP
3
4 = (((k) (k)) ( )) = 7 { | a, | b}
3 , 4
5 = ( ) ,
MP
5
6 = T h
6 , 5
7 = ,
M P.
7
Rezulta {(k (k))} ` , deci ` ((k (k)) ) pentru orice formula ,
ceea ce n particular implica
` ((k (k (k))) (k))
Consideram demonstratia formala
1 = ((k (k (k))) (k)) Th
2 = (((k (k (k))) (k)) ( (k (k)))) =
= 7 {(k (k)) | a, | b}
1 , 2
3 = ( (k (k))) ,
M P.
3
17

deci ` ( (k (k))) , adica {} ` (k (k)) .


Fie demonstratia formala
1 = ((k (k)) ) Th
2 = ( (k (k))) Th
1 , 2
IE.
3
Din rezultatele stabilite obtinem schemele de inferenta (DN ) reprezentate

prin (k(k))
DN si respectiv (k(k))
DN.

Intr-adevar,
Observatie Multimea formulelor false este nevida.
deoarece Th 6= , fie Th . Evident, rezulta (k (k)) Th , deci (k)
este formula falsa. Convenim sa notam prin > o formula demonstrabila,
respectiv prin o formula falsa oarecare.
3 = ( (k (k))) ,

5.7

1.4.7. Schema negatiei (N N ) .

Pentru orice
, F ORM, ` (( ) ((k) (k))) .
Fie demonstratia formala
1 = 7 { | a, | b} = (((k) (k)) ( ))
1
2 = (((k) (k)) ( )) , EI
2
deci {((k) (k))} ` ( ) .
Obtinem astfel prima schema de negatie ((k)(k))
N N.
()
Consideram multimea de ipoteze H = {( )} si H secventa deductiva
1 = ( ) H
2 = ((k (k)) ) Th
2 , 1
RS
3 = ((k (k)) ) ,
3
4 = ( (k (k))) Th
3 , 4
5 = ((k (k)) (k (k))) ,
RS
5
5
6 = ((k) (k)) ,
N N.
6
Rezulta {( )} ` ((k) (k)) , deci
` (( ) ((k) (k))) ,
18

din care obtinem cea de a doua schema de negatie


Aplicand corolarul teoremei deductiei, rezulta

()
N N.
(k)(k)

` (( ) ((k) (k))) .
In final, putem considera demonstratia formala
1 = (((k) (k)) ( ))
2 = (( ) ((k) (k)))
3 = (((k) (k)) ( )) ,

5.8

1 , 2
IE.
3

1.4.8.

Pentru orice , F ORM,


` (( (k)) ( (k))) .
Fie H = {( (k))} . Consideram H secventa deductiva
1 = ( (k)) H
2 = ((k (k)) ) Th
2 , 1
RS
3
= (((k (k)) (k)) ( (k))) Th
3 , 4
MP
= ( (k)) ,
5

3 = ((k (k)) (k)) ,


4
5

deci {( (k))} ` ( (k)) , adica


` (( (k)) ( (k))) .
Deoarece proprietatea a fost stabilita pentru orice formule , , rezulta
` (( (k)) ( (k))) ,
deci utilizand schema trecerii de la implicatie la echivalenta rezulta
` (( (k)) ( (k))) .

19

5.9

1.4.9. Schema rezolutiei (REZ).

Pentru orice
, , F ORM, ` (( ) (((k) ) ( ))) .
Fie H = {( ) , ((k) )} si H secventa deductiva
1 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
1
2 = (((k) ) ( )) , EI
2
3 = ( ) H
4 = (( ) ((k) (k))) Th

5 = ((k) (k)) ,

3 , 4
RS
5

6 = ((k) ) H
5 , 6
7 = ((k) ) ,
RS
7
7 , 2
RS.
8 = ( ) ,
8
Obtinem astfel {( ) , ((k) )} ` ( ) , deci aplicand corolarul
teoremei deductiei, rezulta
` (( ) (((k) ) ( )))
si
` (((k) ) (( ) ( ))) .
Schema rezolutiei este reprezentata prin

5.10

(),((k))
REZ.
()

1.4.10.

Pentru orice , F ORM,


` ( ( )) ,

` ( ( )) .

20

Pentru H = {} , consideram secventa deductiva


1 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
1
2 = (((k) ) ( )) , EI
2
3 = ((k) ( )) Th , (aplicactia 1.4.5)
3
4 = ( ((k) )) , P P
4
5 = H
5 , 4
6 = ((k) ) ,
MP
6
7 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
7
8 = (((k) ) ( )) , EI
8
6 , 8
M P,
9 = ( ) ,
9
deci {} ` ( ), din care rezulta ` ( ( )) .
Fie demonstratia formala
1 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
1
2 = (((k) ) ( )) ,
EI
2
3 = ( ((k) )) = 1 { | a, (k) | b}
3 , 2
4 = ( ( )) ,
RS
4
deci ` ( ( )) .

5.11

1.4.11.

Pentru orice , F ORM, ` (( ) ( )) .


Fie H = {( )} . Consideram H secventa deductiva
1 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
1
2 = (((k) ) ( )) , EI
2
3 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
3
4 = (( ) ((k) )) , EI
4
5 = ( ) H
5 , 4
6 = ((k) ) ,
MP
6
21

7 = ( (k (k))) Th
6 , 7
RS
8
= (((k) (k (k))) ((k) )) = 7 { | a, (k) | b}
8 , 9
= ((k) ) ,
MP
10
10 , 2
M P.
= ( ) ,
11

8 = ((k) (k (k))) ,
9
10
11

Rezulta {( )} ` ( ) , deci pentru orice , F ORM,


` (( ) ( )) .
Deoarece ` (( ) ( )) si ` (( ) ( )) , utilizand schema
(IE) , obtinem ` (( ) ( )) .

5.12

1.4.12.

Pentru orice , F ORM,


` (( ) ) , ` (( ) ) , ` (( ) ( )) .
Fie demonstratia formala
1 = (( ) (k ((k) (k)))) = 9 { | a, | b}
1
2 = (( ) (k ((k) (k)))) , EI
2
3 = ((k) ((k) (k))) Th

((k) ((k) (k)))


4 =
Th , (aplicatia 1.4.7)
((k ((k) (k)) (k (k))))
3 , 4
5 = ((k ((k) (k)) (k (k)))) ,
MP
5
6 = ((k (k)) ) Th
5 , 6
7 = (k ((k) (k)) ) ,
RS
7
2 , 7
8 = (( ) ) ,
RS,
8
deci ` (( ) ) .

22

Analog, putem construi demonstratia formala


1 = (( ) (k ((k) (k)))) = 9 { | a, | b}
1
2 = (( ) (k ((k) (k)))) ,
EI
2
3 = ((k) ((k) (k))) Th

((k) ((k) (k)))


4 =
Th , (aplicatia 1.4.7)
((k ((k) (k)) (k (k))))
3 , 4
MP
5 = ((k ((k) (k)) (k (k)))) ,
5
6 = ((k (k)) ) Th
5 , 6
7 = (k ((k) (k)) ) ,
RS

2 , 7
8 = (( ) ) ,
RS,
8
deci ` (( ) ) .
Consideram demonstratia formala
1 = (( ) (k ((k) (k)))) = 9 { | a, | b}
1
2 = (( ) (k ((k) (k)))) ,
EI
2
3 = (((k) (k)) ((k) (k))) Th

(((k) (k)) ((k) (k)))


Th
4 =
((k ((k) (k)) (k ((k) (k)))))
3 , 4
5 = ((k ((k) (k)) (k ((k) (k))))) ,
MP
5
2 , 5
6 = (( ) (k ((k) (k)))) ,
RS
6
7 = (( ) (k ((k) (k)))) = 9 { | a, | b}
7
8 = ((k ((k) (k))) ( )) ,
EI
8
6 , 8
9 = (( ) ( )) ,
RS.
9
Rezulta ca pentru orice , F ORM , ` (( ) ( )) , deci si
` (( ) ( )), si n final, utilizand schema (IE) , obtinem
` (( ) ( )) .

5.13

1.4.13.

Pentru orice , F ORM, ` ( ( ( ))) .


23

Fie H1 = {, , ( (k))} si o formula falsa. Demonstram ca H1 `


.
Consideram H1 secventa deductiva
1 = H1
2 = ( (k)) H1
1 , 2
3 = (k) ,
MP
3
4 = ((k) ( )) Th , (aplicatia 1.4.5)
3 , 4
5 = ( ) ,
MP
5
6 = H1
6 , 5
7 = ,
M P,
7
deci H1 ` .
Aplicand teorema deductiei, rezulta {, } ` (( (k)) ) .
Notam H = {, } si construim H secventa deductiva
1 = (( (k)) ) T (H)
2 = ((k) (k ( (k)))) ,

1
NN
2

3 = (k) Th

3 , 2
MP
4
(( ) (k ((k) (k)))) = 9 { | a, | b}
5
((k ((k) (k))) ( )) ,
EI
6
(((k) (k)) ((k (k)) (k))) =
8 {(k) | a, (k) | b}
7
(((k) (k)) ((k (k)) (k))) ,
EI
8
(((k (k)) (k)) ( (k))) Th
8 , 9
(((k) (k)) ( (k))) ,
RS
10

4 = (k ( (k))) ,
5 =
6 =
7 =
=
8 =
9 =
10 =

11 = ((k ( (k))) (k ((k) (k)))) ,


12 = (k ((k) (k))) ,
13 = ( ) ,

4 , 11
MP
12

12 , 6
M P.
13

24

10
NN
11

Obtinem astfel {, } ` ( ) , deci, aplicand teorema deductiei rezulta


` ( ( ( ))) .

5.14

1.4.14.

Fie H F ORM. Atunci H este compatibila daca si numai daca pentru


orice F ORM cel putin una dintre multimile H {} , H {(k)} este
compatibila.
Deoarece H H {} , H H {(k)} , obtinem
T (H) T (H {}) si T (H) T (H {(k)}) .
Rezulta evident ca, daca cel putin una dintre multimile H {} ,
H {(k)} este compatibila, atunci H este compatibila.
Demonstram ca H este incompatibila daca si numai daca T (H) . Intradevar, daca T (H) = F ORM, cum F ORM, rezulta evident T (H) .
Presupunem T (H) . Pentru F ORM arbitrara, rezulta
H secventa deductiva
1 = ( ((k) )) = 1 {| a, (k) | b}
2 = , T (H)
2 , 1
3 = ((k) ) ,
MP
3
4 = (((k) ) ((k ) )) Th , (aplicatia 1.4.8)
3 , 4
5 = ((k ) ) ,
MP
5
6 = (k ) , (k ) Th
6 , 5
7 = ,
MP
7
deci, T (H) , ceea ce evident implica T (H) = F ORM.
Fie H F ORM astfel ncat pentru orice F ORM cel putin una
dintre multimile H {} , H {(k)} este compatibila. Deoarece T (H)
T (H {}) T (H {(k)}) , rezulta T (H) 6= F ORM, deci H este compatibila.
Presupunem ca H este compatibila si fie F ORM arbitrara. Daca
ambele multimi H {} , H {(k)} sunt incompatibile, atunci aplicand
teorema deductiei rezulta H ` ( ), H ` ((k) ) . Obtinem astfel

25

H secventa deductiva
1 = ((k) ) T (H)
2 = (((k) ) ((k ) )) Th , (aplicatia 1.4.8)
1 , 2
3 = ((k ) ) ,
MP
3
4 = (k ) Th
4 , 3
M P,
5 = ,
5
deci T (H) ,adica H este incompatibila, ceea ce este o contradictie. In
concluzie, cel putin una dintre multimile H {} , H {(k)} este n mod
necesar compatibila.

5.15

1.4.15.

Fie , F ORM. Daca {( ) , ( )} Th , atunci


T (H {}) = T (H {}) pentru orice multime de formule H.
Demonstram T (H {}) T (H {}) prin inductie asupra
lungimii H {} secventei deductive.
Fie astfel ncat admite o H {} secventa deductiva de
lungime 1. Rezulta Th H {} .
Evident, daca Th H, atunci
T (H {}).
Daca = , atunci secventa , ( ) , este o H {} secventa
deductiva, deci T (H {}) .
Presupunem ca pentru orice formula ce admite o H {} secventa
deductiva de lungime cel mult egala cu n, rezulta
T (H {}) .
Fie 1 , ..., n , n+1 = o H {} secventa deductiva.
Evident, pentru orice 1 k n, 1 , ..., k este de asemenea
H {} secventa deductiva, deci conform ipotezei inductive rezulta
k T (H {}) , 1 k n.
Daca n+1 Th H{} , atunci pe baza argumentului precedent obtinem
n+1 T (H {}) .
Daca exista 1 i, j n astfel ca j = (i n+1 ) , atunci secventa
i , j , n+1 este H {} secventa deductiva, deci
T (H {}) .
Incluziunea T (H {}) T (H {}) poate fi stabilita pe baza unui
argument similar.
26

In particular, daca {( ) , ( )} Th atunci


T (H {(k)}) = T (H {(k)}) pentru orice multime de formule H.
Intr-adevar, utilizand rezultatul stabilit de aplicatia 1.4.7., daca
{( ) , ( )} Th , atunci
{((k) (k)) , ((k) (k))} Th , deci
T (H {(k)}) = T (H {(k)}) .

5.16

1.4.16.

Pentru orice , F ORM,


{(( ) ((k) )) , (((k) ) ( ))} Th .
Pentru H1 = {( )} consideram urmatoarea H1 secventa deductiva
1 = ( ) H1
2 = ((k (k)) ) Th
2 , 1
3 = ((k (k)) ) ,
RS
3
4 = (((k) ) ((k (k)) )) = 8 {(k) | a, | b}
4
5 = (((k (k)) ) ((k) )) ,
EI
5
2 , 5
6 = ((k) ) ,
M P.
6
Aplicand teorema deductiei, rezulta (( ) ((k) )) Th .
Pentru H2 = {((k) )}, fie H2 secventa deductiva
1 = ((k) ) H2
2 = (((k) ) ((k (k)) )) = 8 {(k) | a, | b}
2
3 = (((k) ) ((k (k)) )) ,
EI
3
1 , 3
4 = ((k (k)) ) ,
MP
4
5 = ( (k (k))) Th
5 , 4
6 = ( ) ,
RS
6
Aplicand teorema deductiei, rezulta (((k) ) ( )) Th .
Rezulta {(( ) ((k) )) , (((k) ) ( ))} Th , deci
pe baza concluziei stabilite de aplicatia 1.4.15. obtinem
T (H {( )}) = T (H {((k) )})
pentru orice multime de formule H.
27

Deductibilitate global
a

Definitia 1.5.1. Fie H, F ORM. Spunem ca multimea de formule este


global deductibila pe baza multimii de ipoteze H, notat H ` , daca H
k ` unde k = {(k) | } . Multimea convenim sa fie referita prin
termenul de multime concluzie.
Lema 1.5.1. Pentru orice H, F ORM si orice F ORM,
) H ` {} daca si numai daca H `
) H {} ` daca si numai daca H ` {(k)}
) H ` {} daca si numai daca H {(k)} `
Demonstratie
) Presupunem H ` {}; utilizand teorema deductiei, obtinem
H ` ((k) ) . Consideram urmatoarea H secventa deductiva,
1 = ((k) ) T (H)
2 = (((k) ) ((k ) )) Th , (aplicatia 1.4.8.)
1 , 2
3 = ((k ) ) ,
MP
3
4 = (k ) Th
4 , 3
M P,
5 = ,
5
deci H ` .
Presupunem H ` ; deci H1 ` unde H1 = H {(k)}.
Consideram H1 secventa deductiva
1 = (k) H1
2 = T (H1 )
3 = ((k) ( )) Th (aplicatia 1.4.5)
1 , 3
4 = ( ) ,
MP
4
2 , 4
5 = ,
M P,
5
deci H ` {} .

28

) Presupunem H {} ` , deci H k {} ` . Aplicand teorema


deductiei, obtinem, H k ` ( ) . Fie H k secventa deductiva
1 = ( ) T (H k)
2 = (( ) ((k ) (k))) Th , (aplicatia 1.4.7)
1 , 2
3 = ((k ) (k)) ,
MP
3
4 = (k ) Th
4 , 3
5 = (k) ,
MP
5
Rezulta H k ` (k) , deci utilizand () , obtinem
H k ` {(k)} .
Obtinem astfel H k {(k (k))} `, adica H k ( (k)) `, deci
rezulta n final H ` (k) .
) Evident H ` {} implica H k{(k)} ` adica H {(k)} `
. De asemenea, daca H {(k)} ` , atunci
H k {(k)} `, ceea ce poate fi scris H k ( {}) `, deci
H ` {} . In concluzie, H ` {} daca si numai daca H {(k)} ` .
Corolarul 1.5.1. Pentru orice H, F ORM, si orice F ORM,
) H {(k)} ` , daca si numai daca H ` {} .
) H ` {(k)} , daca si numai daca H {} ` .
Demonstratie
) H {(k)} ` daca si numai daca H {(k)}k `, daca si numai
daca H k ( {}) `, deci, daca si numai daca H ` {} .
) H ` {(k)} , daca si numai daca H k {(k (k))} `, daca
si numai daca T (H k {(k (k))}) = F ORM.
Deoarece pentru orice formula ,
{( (k (k))) , ((k (k)) )} Th ,
utilizand rezultatul stabilit n aplicatia 1.4.15, obtinem
T (H k {}) = T (H k {(k (k))}) .
Rezulta H k {} ` deci H {} ` .
Observatie Pe baza rezultatelor stabilite de Lema 1.5.1. si corolarul ei,
putem formula urmatoarea concluzie relativ la transferul unei formule
29

ntre multimea ipotezelor si multimea concluzie si anume transferul poate fi


realizat fie prin includerea formulei (k) fie prin includerea formulei daca
= (k) .
T eorema 1.5.1 Fie H F ORM.
) H ` , daca si numai daca H este multime incompatibila.
) H ` {, } , daca si numai daca H ` ( ) .
) Pentru orice n 1 si 1 , ..., n F ORM , H ` {1 , ..., n } , daca si
numai daca H ` {n }, unde 1 = 1 , k = (k1 k ) ,
2 k n.
Demonstratie
) Evident, H ` , daca si numai daca H ` deci, daca si numai daca H
este multime incompatibila.
) Presupunem H ` {, } deci H {(k) , (k)} `. Utilizand () ,
obtinem H {(k)} ` deci, aplicand teorema deductiei, rezulta H `
((k) ) .
Consideram H secventa deductiva
1 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
1
2 = (((k) ) ( )) , EI
2
3 = ((k) ) T (H)
3 , 2
M P,
4 = ( ) ,
4
deci H ` {( )} .
Presupunem H ` ( ). Notand H1 = H {(k) , (k)} , obtinem
H1 secventa deductiva
1 = (( ) ((k) )) = 8 { | a, | b}
1
EI
2 = (( ) ((k) )) ,
2
3 = ( ) T (H) T (H1 )
2 , 3
4 = ((k) ) ,
MP
4

30

5 = (k) H1
5 , 4
6 = ,
MP
6
7 = ((k) ( )) Th , (aplicatia 1.1.5)
8 = (k) H1
8 , 7
9 = ( ) ,
MP
9
6 , 9
10 = ,
M P,
10
deci H ` {, } .
) Demonstram prin inductie dupa n ca pentru orice n 2 si pentru
orice 1 , ..., n F ORM , H ` {1 , ..., n } , daca si numai daca H ` n , unde
1 = 1 , k = (k1 k ) , 2 k n.
Pentru n = 2, 2 = (1 2 ) = (1 2 ) si conform () proprietatea este
verificata.
Presupunem ca pentru orice k, 2 k n, orice H F ORM, {1 , ..., k }
F ORM, H ` {1 , ..., k } , daca si numai daca H ` k unde 1 = 1 , j =
(j1 j ) , 2 j k.
Presupunem H ` {1 , ...n , n+1 } . Rezulta
H {(kn+1 )} ` {1 , ...n } deci, aplicand ipoteza inductiva,
obtinem H {(kn+1 )} ` n .
In continuare, utilizand Lema 1.5.1. () , rezulta
H {(kn+1 )} ` {n } si conform corolarului aceleiasi leme obtinem
H ` {n+1 , n } , deci H ` (n n+1 ), adica H ` n+1 .
Daca H ` n+1 , atunci H ` (n n+1 ) , ceea ce implica
H ` {n+1 , n } . Obtinem n continuare H {(kn+1 )} ` {n } deci
aplicand ipoteza inductiva H {(kn+1 )} ` {1 , ...n } din care pe baza
corolarului lemei 1.5.1 rezulta H ` {1 , ...n , n+1 } .
Observatie Convenim sa notam n = j .
T eorema 1.5.2. Fie F ORM.
) ` daca si numai daca k este multime incompatibila.
) {, } ` daca si numai daca {( )} ` .
) Pentru orice n 2 si 1 , ..., n F ORM , {1 , ..., n } ` , daca si
numai daca {n } ` , unde 1 = 1 , k = (k1 k ) , 2 k n.
Demonstratie
) ` daca si numai daca k ` deci, daca si numai daca k este
multime incompatibila.
31

) Presupunem {, } ` , deci, aplicand rezultatul stabilit de Lema 1.5.1.


rezulta k ` {(k) , (k)} . Din T eorema1.5.1. ()
obtinem k ` ((k) (k)) deci k (k ((k) (k))) `, adica
T (k (k ((k) (k)))) = F ORM.
Secventa
1 = (( ) (k ((k) (k)))) = 9 { | a, | b}
1
2 = (( ) (k ((k) (k)))) ,
EI
2
1
3 = ((k ((k) (k))) ( )) ,
EI
3
este o demonstratie formala, deci
{(( ) (k ((k) (k)))) , ((k ((k) (k))) ( ))} Th .
Utilizand rezultatul stabilit de aplicatia 1.4.15., obtinem
T (k {(k ((k) (k)))}) = T (k {( )})
deci T (k {( )}) = F ORM . Rezulta k {( )} `, adica
{( )} ` .
Reciproc daca {( )} ` atunci k {( )} ` deci
T (k {( )}) = F ORM.
Obtinem astfel T (k {(k ((k) (k)))}) = F ORM deci
k {(k ((k) (k)))} `, ceea ce implica k ` {((k) (k))} .
Pe baza rezultatului stabilit de T eorema 1.5.1. () obtinem n continuare
k ` {((k) , (k))} , deci k {, } ` din care rezulta {, } ` .
In concluzie, { } ` , daca si numai daca {, } ` .
) Demonstram prin inductie ca pentru orice n 2 si
1 , ..., n F ORM , {1 , ..., n } ` , daca si numai daca {n } ` ,
unde 1 = 1 , k = (k1 k ) , 2 k n.
Pentru n = 2 proprietatea este evident verificata. Presupunem ca pentru
orice 2 k n, orice F ORM, {1 , ..., k } F ORM, {1 , ..., k } ` ,
daca si numai daca {k } ` , unde 1 = 1 ,
j = (j1 j ) , 2 j k.
Fie {1 , ..., n+1 } F ORM, F ORM.
Presupunem {1 , ...n , n+1 } ` . Utilizand rezultatul stabilit de Lema 1.5.1.
obtinem {1 , ..., n } ` {(kn+1 )} , deci conform ipotezei inductive {n } `
32

{(kn+1 )} . Rezulta k ` {(kn+1 ) , (kn )} deci utilizand T eorema 1.5.1 ()


obtinem k ` ((kn+1 ) (kn )) ceea ce evident implica k ` {((kn+1 ) (kn ))}
si deci
k {(k ((kn+1 ) (kn )))} ` .
Pe baza unui argument similar argumentului considerat la () obtinem k
{(n n+1 )} ` deci {(n n+1 )} ` adica {n+1 } ` . Presupunem
{n+1 } ` . Rezulta k {n+1 } ` adica
T (k {n+1 }) = F ORM.
Deoarece
{(n+1 (k ((kn+1 ) (kn )))) , ((k ((kn+1 ) (kn ))) n+1 )} Th
obtinem T (k {(k ((kn+1 ) (kn )))}) = F ORM ,deci
k {(k ((kn+1 ) (kn )))} ` .
In continuare rezulta k ` {((kn+1 ) (kn ))} , deci pe baza rezultatului
stabilit
de
T eorema
1.5.1. () ,
k
`
{(kn+1 ) , (kn )} .
Evident, obtinem {n } ` {(kn+1 )} , deci pe baza ipotezei inductive
rezulta {1 , ..., n } ` {(kn+1 )} , ceea ce n final implica {1 , ...n , n+1 } `
.
n
V
i .
Observatie Convenim sa notam n =
i=1

Caracterizarea deductibilitatii globale n cazul particular cand


ambele multimi H, sunt multimi finite este formulata de teorema urmatoare.
T eorema 1.5.3. Fie H = {1 , ..., n }, = {1 , ..., m } . Multimea
este
n
V
global deductibila sub multimea de ipoteze H, daca si numai daca
i `
m
W

i=1

j , unde 1 = 1 , k = (k1 k ) , 2 k n, 1 = 1 , k = (k1 k ) ,

j=1

2 k m; n =

n
V
i=1

i ; m =

m
W

j .

j=1

Demonstratie Utilizand proprietati anterior stabilite si rezultatele formulate n T eorema 1.5.1. si T eorema 1.5.2. obtinem H ` , daca si numai daca
{
n } ` m ,daca si numai daca {n } ` m , deci, daca si numai daca
n1 , ...,
m
V
W
i `
j .
i=1
j=1
n
V
Observatie Utilizand concluzia stabilita de Corolarul 1.3.2., rezulta
i `
i=1

!
m
n
m
W
V
W
j , daca si numai daca
i
j Th . Concluzia stabilita de
j=1

i=1

j=1

33

T eorema1.5.3. exprima principiul f undamental al program


arii logice si
constituie baza unei clase importante de algoritmi de demonstrare automata.
Conform definitiei, {1 , ..., n } ` {1 , ..., m } , daca si numai daca
{1 , ..., n , (k1 ) , ..., (km )} ` .
Daca notam n+k = (kk ) , 1 k m, obtinem
{1 , ..., n } ` {1 , ..., m } , daca si numai daca {n+m } `, unde
1 = 1 , k = (k1 k ) , 2 k n + m.
Convenim sa notam
n+m =

n
^

i=1

m
^

(kj ) .

j=1

Sa observam ca pentru orice , F ORM, {} ` , daca si numai daca


( ) Th . Intr-adevar, daca ( ) Th , atunci evident , ( ) ,
este {} secventa deductiva, deci {} ` . Daca {} ` , atunci aplicand
teorema deductiei, rezulta ` ( ) , deci ( ) T () = Th .
Obtinem astfel {n+m } `, daca si numai daca (n+m ) Th .
Presupunem (n+m ) Th si consideram demonstratia formala
1 = (n+m ) Th
2 = ((n+m ) ((k ) (kn+m ))) Th
1 , 2
3 = ((k ) (kn+m )) ,
MP
3
4 = (k ) Th
4 , 3
5 = (kn+m ) ,
M P,
5
deci (kn+m ) Th .
Daca (kn+m ) Th , atunci pe baza demonstratiei formale
1 = (kn+m ) Th
2 = ((kn+m ) (n+m )) Th
1 , 2
3 = (n+m ) ,
MP
3
obtinem (n+m ) Th , deci (n+m ) Th , daca si numai daca (kn+m )
Th .
Rezulta astfel urmatoarea caracterizare a deductibilitatii globale n cazul
n care multimea ipotezelor si multimea concluzie sunt finite, {1 , ..., n } `
34

m
W
{1 , ..., m } , daca si numai daca
i `
j , daca si numai daca
i=1
j=1

!!
n
m
n
m
V
V
V
V
k
i
(kj )
Th , daca si numai daca
i
(kj ) este
i=1

n
V

j=1

i=1

j=1

logic falsa.
T eorema 1.5.4. Pentru orice , F ORM si H, multimi de formule,
) H {(k)} ` , daca si numai daca H ` {} (regula negatie
stanga).
) H {, } ` , daca si numai daca H {( )} ` (regula
conjunctie stanga).
) H {( )} ` , daca si numai daca H {} ` si
H {} ` (regula disjunctie stanga).
) H {( )} ` , daca si numai daca H {} ` si
H ` {} (regula implicatie stanga).
) H ` {(k)} , daca si numai daca H {} ` (regula negatie
dreapta).
) H ` {( )} , daca si numai daca daca si numai daca
H ` {} si H ` {} (regula conjunctie dreapta).
) H ` {, } , daca si numai daca H ` {( )} (regula
disjunctie dreapta).
) H ` {( )} , daca si numai daca H {} ` {} (regula
implicatie dreapta).
Demonstratie Afirmatiile () si () sunt stabilite de Corolarul 1.5.1.
) Presupunem H {, } ` , deci H k ` {(k) , (k)} . Din
T eorema1.5.1 rezulta H k ` {((k) (k))} deci
H k {(k ((k) (k)))} `, adica
T (H k {(k ((k) (k)))}) = F ORM.
Deoarece
{(( ) (k ((k) (k)))) , ((k ((k) (k))) ( ))} Th ,
pe baza proprietatii stabilite de aplicatia 1.4.15. rezulta
T (H k {( )}) = F ORM,
35

deci H k {( )} `, adica H {( )} ` .
Reciproc, daca H {( )} ` , atunci H k {( )} `, deci
T (H k {( )}) = F ORM .
Utilizand din nou concluzia aplicatiei 1.4.15. obtinem
T (H k {(k ((k) (k)))}) = F ORM , deci
H k {(k ((k) (k)))} `, ceea ce implica
H k ` {((k) (k))} .
In continuare, din teorema 1.5.1 rezulta H k ` {(k) , (k)} , deci
H k {, } ` din care obtinem n final H {, } ` .
) Presupunem H {( )} ` , deci H k {( )} ` . Pe
baza rezultatului stabilit de aplicatia 1.4.16. obtinem
T (H k {((k) )}) = F ORM,
deci H k ` {(k ((k) ))} . Notam = H k si fie secventa
deductiva
1 = (k ((k) )) T ()
2 = (( ((k) ))) Th , (aplicatia 1.4.10.)
3 = (( ((k) )) ((k ((k) )) (k))) Th ,
(aplicatia 1.4.7.)
2 , 3
4 = ((k ((k) )) (k)) ,
MP
4
1 , 4
5 = (k) ,
M P.
5
Obtinem H k ` (k) , deci H k ` {(k)} , ceea ce implica H
k {} `, deci H {} ` .
Consideram de asemenea secventa deductiva
1 = (k ((k) )) T ()
2 = (((k) ((k) ))) Th , (aplicatia 1.4.10.)
3 = (((k) ((k) )) ((k ((k) )) )) Th ,
(aplicatia 1.4.8.)
2 , 3
4 = ((k ((k) )) ) ,
MP
4
1 , 4
M P.
5 = ,
5
Obtinem H k ` , deci H k ` {} , ceea ce implica
H k {(k)} `, deci H k ( {}) `,
36

adica H ` {} .
Daca H {} ` si H ` {} , atunci rezulta H k ` {} si
H k ` {(k)} , deci H k ` si H k ` (k) .
Fie = H k {( )} , evident {, (k)} T () .
Consideram secventa deductiva
1 = T ()
2 = ( )
1 , 2
MP
3 = ,
3
4 = (k) T ()
5 = ((k) ( )) Th ,
4 , 5
6 = ( ) ,
MP
6
7 = .

(aplicatia 1.4.5.)

Rezulta H k {( )} `, deci H {( )} ` .
) Presupunem H ` {( )} , deci H k {(k ( ))} ` .
Din demonstratia formala
1 = (( ) (k ((k) (k)))) = 9 { | a, | b}
1
EI
2 = (( ) (k ((k) (k)))) ,
2
3 = ((( ) (k ((k) (k))))
((k (k ((k) (k)))) (k ( )))) Th
2 , 3
4 = ((k (k ((k) (k)))) (k ( ))) ,
MP
4
5 = (((k) (k)) (k (k ((k) (k))))) Th ,
(aplicatia 1.4.6.)
5 , 4
RS
6 = (((k) (k)) (k ( ))) ,
6
1
7 = ((k ((k) (k))) ( )) ,
EI
7
8 = (((k ((k) (k))) ( ))
((k ( )) (k (k ((k) (k)))))) Th
7 , 8
MP
9 = ((k ( )) (k (k ((k) (k))))) ,
9

37

10 = ((k (k ((k) (k)))) ((k) (k))) Th


(aplicatia 1.4.6.)
9 , 10
11 = ((k ( )) ((k) (k))) ,
RS
11
rezulta
{(((k) (k)) (k ( ))) , ((k ( )) ((k) (k)))} Th ,
deci
T (H k {(k ( ))}) = T (H k {((k) (k))}) .
Obtinem astfel H k {((k) (k))} `, deci, aplicand teorema
deductiei, rezulta H k ` (((k) (k)) ) .
Fie H1 = H k {(k)} , H2 = H k {(k)}; evident,
Hj ` (((k) (k)) ) ,

j = 1, 2.

Construim H1 secventa deductiva


1 = (k)
2 = ((k) ((k) (k))) Th ,
1 , 2
3 = ((k) (k)) ,
MP
3
4 = (((k) (k)) ) T (H1 )
3 , 4
5 = ,
M P,
5

(aplicatia 1.4.10.)

deci H k {(k)} ` , adica H ` {} .


Analog,
1 = (k)
2 = ((k) ((k) (k))) Th ,
1 , 2
3 = ((k) (k)) ,
MP
3
4 = (((k) (k)) ) T (H1 )
3 , 4
M P,
5 = ,
5

(aplicatia 1.4.10.)

deci H k {(k)} `, adica H ` {} .


Reciproc, presupunem H ` {} si H ` {} deci
H k {(k)} ` si H k {(k)} ` .
38

Aplicand teorema deductiei, rezulta H k ` ((k) ) si


H k ` ((k) ) .
Consideram H k secventa deductiva
1 = ((k) ) T (H k)
2 = (((k) ) ((k ) )) Th ,
1 , 2
MP
3 = ((k ) ) ,
3
4 = (k ) Th
4 , 3
5 = ,
MP
5
6 = ((k) ) T (H k)

(aplicatia 1.4.8.)

7 = (((k) ) ((k ) )) Th , (aplicatia 1.4.8.)


6 , 7
MP
8 = ((k ) ) ,
8
4 , 8
9 = ,
MP
9
10 = ( ( ( ))) Th , (aplicatia 1.4.13.)
5 , 10
11 = ( ( )) ,
MP
11
9 , 11
12 = ( ) ,
M P,
12
deci rezulta H k ` ( ) , adica H k ` {( )} din care obtinem
n final H ` {( )} .
) Utilizand proprietatile stabilite de T eorema 1.5.1., rezulta
H ` {, } , daca si numai daca H k ` {, } , daca si numai daca
H k ` {( )} , daca si numai daca H ` {( )} .
) Din aplicatia 1.4.16. a rezultat
{(( ) ((k) )) , (((k) ) ( ))} Th .

39

Fie demonstratia formala


1 = (( ) ((k) )) Th
2 = ((( ) ((k) ))
((k ((k) )) (k ( )))) Th
1 , 2
MP
3 = ((k ((k) )) (k ( ))) ,
3
4 = (((k) ) ( )) Th
5 = ((((k) ) ( ))
((k ( )) (k ((k) )))) Th
4 , 5
M P.
6 = ((k ( )) (k ((k) ))) ,
6
Rezulta
{((k ((k) )) (k ( ))) , ((k ( )) (k ((k) )))} Th ,
deci pentru orice multime de formule
T ( {(k ((k) ))}) = T ( {(k ( ))}) .
Obtinem astfel, H ` {( )} , daca si numai daca
H k {(k ( ))} ` daca si numai daca
H k {(k ((k) ))} ` deci, daca si numai daca
H k ` {((k) )} .
Utilizand rezultatul stabilit de T eorema 1.5.1., obtinem n continuare
H k ` {((k) )} , daca si numai daca
H k ` {(k) , } , deci, daca si numai daca H {} ` {} .
Lema 1.5.2. Fie H, F ORM. Daca H 6= , atunci H ` .
Demonstratie Fie H , deci {, (k)} H k.
Consideram urmatoarea H k secventa deductiva
1 = ((k) ( )) Th ,
2 = (k) H k
2 , 1
3 = ( ) ,
MP
3
4 = H k
4 , 3
5 = ,
M P.
5
Rezulta H k `, deci H ` .
40

(aplicatia 1.4.5.)