Sunteți pe pagina 1din 18

Proteza pentru membru inferior

Membrul inferior
Membrul inferior sau membrul pelvin (Membrum inferius) este o regiune anatomic aflat n
partea inferioar a trunchiului uman, servind pentru locomoie i este alctuit din patru
segmente: old, coaps, gamb i picior. oldul corespunde articulaiei coxofemurale. Coapsa
este cuprins ntre articulaia coxofemural i genunchi. Gamba este cuprins ntre genunchi i
glezn. Piciorul reprezint poriunea distal a membrului inferior.
Oasele membrului inferior se divid, n dou grupe: centura membrului inferior i oasele
membrului inferior liber. Centura membrului inferior se compune din cele dou oase coxale.
Oasele membrului inferior liber situate la nivelul segmentelor membrului inferior sunt
urmtoarele: la coaps se gsesc femurul i patela, la gamb tibia i fibula, iar la picior se afl
tarsul, metatarsul i oasele degetelor.

CENTURA MEMBRULUI INFERIOR


Osul COXAL
TIP- Coxalul este un os , voluminos si neregulat, torsionat ca o elice (. 101, 102).
ORIENTARE- Se aseaza inapoi marginea care prezinta o mare scobitura, lateral fata prevazuta
cu o cavitate emisferica (acetabulul), iar in jos scobitura acestei cavitati
ELEMENTE DESCRIPTIVE- Este format la inceput din trei piese distincte: ilionul, pubele si
ischionul, care se sudeaza definitiv intre 1216 ani la fete si 1318 ani la baieti.

OS COXAL-parti componente
1-vedere laterala 2- vedere mediala
A.Ilion B. Ischion C. Pubis

ILIONUL (os ilium).


Formeaza portiunea superioara a osului si reprezinta mai mult din jumatatea lui.

Limita inferioara a ilionului este reala la fat si la copil, unde sudura lui cu celelalte doua
piese nu s-a realizat inca.
La adult, limita inferioara este reprezentata ele o linie conventionala ce trece prin treimea
superioara a acetabulului.
Ilionul prezinta un corp care participa la formarea acetabulului si o portiune superioara,
turtita, ata cu o aripa, aripa osului iliac .
ISCHIONUL (os ischii).
Cuprinde portiunea posterioara si inferioara a osului;
el are un corp si o ramura.
Corpul participa la formarea acetabulului, constituind portiunea postero-inferioara a
acestei cavitati.
Corpul se continua cu ramura , ce se indreapta inainte.
La limita dintre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiadica.
PUBELE (os pubis).
reprezinta portiunea antero-inferioara a osului;
el are un corp si doua ramuri.
corpul participa la formarea portiunii anteroinferioare a acetabulului.
el se uneste cu ilionul, iar la locul de unire se gaseste eminenta iliopectinee.
de la corp pleaca inainte ramura superioara ; ea coteste in unghi ascutit (unghiul pubelui)
si se continua cu ramura descendenta sau inferioara
ramura inferioara a pubelui se uneste cu ramura ischionului. formand impreuna ramura
ischiopubiana.

OASELE MEMBRULUI INFERIOR LIBER

FEMURUL
TIP- os lung (cel mai lung os al corpului) si pereche. Pe schelet este oblic indreptat
de sus in jos si lateromedial. Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating
prin epifizele lor inferioare. Aceasta oblicitate este mai accentuata la femei,
deoarece pelvisul este mai larg decat la barbati (. 107).

ORIENTARE- Se aseaza in sus extremitatea cotita, medial suprafata sferica si articulara a


acestei extremitati, 323d31d posterior marginea cea mai aspra a osului.
ELEMENTE DESCRIPTIVE - Femurul prezinta de studiat un corp si doua epifize

Femurul
Vedere anterioara, B. Vedere posterioara, C. Vedere mediala

PATELA sau ROTULA


TIP- Patela sau rotula este un os scurt, turtit si pereche, situat in tendonul muschiului cvadriceps
femural. Prezinta de studiat baza, varful, doua fete si doua margini
ORIENTARE - Se pune in sus baza, posterior fata articulara si lateral povarnisul cel mai larg al
acestei fete.
ELEMENTE DESCRIPTIVE- doua fete, 2 margini, o baza si un varf

Fata anterioara - este convexa si rugoasa.


Fata articulara sau fata posterioara - este destinata articulatiei cu fata patelara a femurului.
Prezinta o creasta verticala si doua povarnisuri. Din aceste doua povarnisuri, cel lateral este mai
mare.
Baza priveste in sus.
Varful priveste in jos.
Marginile sunt in numar de doua: mediala si laterala.

Patela proemina in regiunea anterioara a genunchiului si poate si fi explorata atat prin


inspectie cat si prin palpare. Fracturile patelei, relativ frecvente, sunt produse fie de traumatisme,
fie in mod indirect, prin contractia violenta a muschiului cvadriceps femural.

OASELE GAMBEI
Sunt reprezentate, ca si cele ale antebratului, de doua oase unite prin
epifizele lor si separate la nivelul diafizelor printr-un spatiu interosos. Osul medial
este cel mai voluminos si puternic si suporta greutatea corpului; se numeste tibia si
este singur articular cu femurul. Osul lateral este mai subtire; se numeste fibula.
a) TIBIA
Este un os lung si pereche, cu directia verticala. Tibia are un corp si doua epifize

A. Tibia-Vedere laterala B. Tibia- Vedere posterioara C. Tibia si fibula vedere


anterioara

b) FIBULA sau PERONEUL


TIP - os lung ce pare torsionat pe axul sau, este un os pereche
ELEMENTE DESCRIPTIVE - Prezinta un corp si doua epifize
ORIENTARE - Se pune in jos epifiza turtita, medial fetisoara articulara pe care ea o prezinta,
posterior marginea epifizei care prezinta o fosa.

FIBULA sau PERONEUL


A. Vedere laterala B. Vedere posterioara C. Vedere mediala

OASELE PICIORULUI

Sunt reprezentate de 26 de oase, dispuse in trei grupe: tarsul. metatarsul si oasele


degetelor.

OASELE CARPULUI, METACARPULUI SI DEGETELOR- vedere superioara

Proteza - Generalitati
Proteza- reprezint un dispozitiv ce are ca scop nlocuirea sau mbuntirea funciei unei pri a
corpului unui om sau animal.
n literatura tiinifico-fantastic i recent n cercetarea medical se vorbete uneori de proteze
care amplific sau completeaz funciile unui organ sntos. Asemenea proteze nu au intrat nc
n tehnica medical curent, iar moralitatea i necesitatea unor astfel de proteze este
controversat.

Protezele pot fi :
-faciale;
-dentare;
-auditive;
-pentru memberele superioare si inferioare;

Proteze pentru membrul inferior


Pot fi:
1. Pentru sold
2. De genunchi
3. De Glezna

1.

Proteza de sold

Proprietati
Materialele utilizate pentru confectionarea protezelor prezinta 3 mari caracteristici:

Biocompatibilitatea (buna toleranta a organismului uman)

Rezistenta la coroziune

Proprietatile mecanice de rezistenta la frecare, torsiune, presiune, etc

Tipuri de implante disponibile actual

Succesul operatiei de protezare a soldului depinde in parte si de materialele folosite, de designul


lor, si de tehnologia folosita pentru fabricarea implantelor. In timpul operatiei, portiunea uzata a
articulatiei soldului este indepartata, iar apoi se efectueaza inlocuirea cu un implant care

substituie articulatia- proteza de sold. Pentru a copia biomecanica articulatiei soldului, proteza
functioneaza dupa principiul bila in cupa, avand astfel trei componente:
Coada protezei (stem) de obicei fabricata din metal
Capul protezei-de forma sferica (bila) constituit din metal sau din ceramica
Cupa-constituita din invelisul exterior aderent la os- cu structur ametalica, si componenta
interioara-care poate fi ceramica sau din polietilena
Materialele cele mai folosite pentru cuplul de frecare la proteza de sold de peste 20 de ani sunt:

Ceramica-polietilena (adica un cap ceramic se roteste intr-o cupa de polietilena)

Metal polietilena

Ceramica-ceramica

Metal metal

2.

Proteza de genunchi

Proteza de genunchi este un implant biocompatibil n alctuirea cruia intr diverse materiale
metalice (Titan, Cobalt-Crom i altele) i materiale plastice speciale (polietilen). Componenta
metalic a unei proteze intr n contact cu cea alctuit din polietilen.

Spre deosebire de implanturile folosite la old, aici nu exist o aa mare diversitate de form,
deoarece prin diverse studii s-a ajuns la o anumit configuraie a acestei proteze, si anume aceea
care tinde s reproduc cel mai bine forma genunchiului, tocmai pentru a pstra biomecanica
acestei articulaii foarte importante n mobilitatea individului.

Materialele utilizate pentru confectionarea protezelor prezinta 3 mari caracteristici:

Biocompatibilitate;

Rezistenta la uzura;

3.

Proteza de glezna

Artroscopia gleznei reprezinta cel mai invaziv tratament si se aplica


doar in situatia in care artroza este intr-un stadiu atat de avasat incat celelalte
metode de tratare nu mai sunt eficiente.
Interventia implica inlocuirea unei parti a articulatiei gleznei cu o proteza si are ca
beneficiu major eliminarea durerilor si faptul ca se impiedica necrozarea in
continuare a oaselor, deci stagnarea evolutiei bolii.

4.

Proteza de sold modular

Proteza partiala de bazin hemipelvectomie modulara


este format dintr-o carcas canadian mulat pe
jumtatea bazinului prii amputate.
sprijinul se face pe ischion iar contenia prin
prinderea carcasei deasupra crestei iliace.
meninerea carcasei este asigurat de o centur
ce nconjur hemibazinul opus.
articulaiile de old i de genunchi sunt mobile
sau fixe din duraluminiu, oel sau titan
manon din rin flexibil
structur tubular metalic din duraluminiu, oel
sau titan care asigur sprijinul ntre articulaia de
old i articulaia de genunchi i laba piciorului
sistem de curele de fixare pe old.

5. Picior artificial controlat de


creier
Echipa a Institutului de Readaptare din Chicago (Rehabilitation Institute of Chicago, RIC),
condusa de Levi J. Hargrove, inginer biomedical si cercetator la Center for Bionic Medicine din
Chicago, a reusit sa produca un picior artificial care poate fi controlat cu ajutorul creierului.

Produsul creat de RIC nu este prima proteza bionica, multe alte echipe realizand deja membre
asemanatoare ca forma si functionalitate. Dar toate acestea necesita folosirea unei telecomenzi
sau miscari exagerate ale muschilor pentru a indica piciorului bionic schimbarea de la un tip de
miscare spre altul. Cu noul prototip, purtatorul nu mai este nevoit sa-si repozitioneze piciorul
bionic
dupa
ce
s-a
asezat.
Primul beneficiar al acestei tehnologii foarte promitatoare este Zac Vawter, un barbat in varsta de
32 ani care si-a pierdut genunchiul si partea inferioara a gambei intr-un accident de motocicleta.
RIC a publicat recent un videoclip in New England Journal of Medicine
(http://www.multivu.com/mnr/63339-rehabilitation-institute-of-chicago-first-thought-controlledbionic-leg) in care Zac Vawter urca sau coboara scari, suteaza intr-o minge de fotbal sau merge
pe
strada,
in
mod
uimitor
de
fluid
si
de
natural.
Cu ajutorul senzorilor care receptioneaza impulsurile de la nervii si muschii care, odinioara,
emiteau semnale spre genunchi si glezna, purtatorul protezei este capabil sa urce si sa coboare
scari, rampe sau diferite pante, mai mult sau mai putin inclinate, cu usurinta, ca si cum nu ar
simti lipsa piciorului natural. Dar cel mai important aspect este faptul ca el poate sa indoaie
glezna mecanica a protezei, putand astfel sa se deplaseze aproape normal.
Cercetatorii au creat parile electronice ale protezei, inclusiv un software care receptioneaza
semnalele de la electrozii care au fost atasati de pielea pacientului. In clipa in care receptioneaza
aceste semnale, software-ul le transforma in miscari pentru glezna si genunchi. Astfel, electrozii
receptioneaza semnalele de la muschii atasai de nervii din partea de picior care a ramas; avand
in vedere ca aici se regasesc si nervii care inainte de amputare emiteau semnale de la creier la
glezna, acestia au fost implantai in bicepsul femural al pacientului imediat dupa accident.

Medicii sustin ca o serie de semnale sunt emise de la creier spre sira spinarii si pana la muschii
din picior care nu au fost lezati in accident. Ca atare, algoritmul software-ului decodeaza modele
pentru a-si da seama ce gandeste pacientul si traduce rezultatele in miscari precum intarirea
genunchiului in timp ce glezna este flexata. "Din cate stim, este prima oara cand semnalele
neuronale au fost utilizate pentru a controla atat un genunchi motorizat, cat si o proteza de
glezna",
a
precizat
Levi
J.
Hargrove.
Cercetatorii spera ca aceasta tehnologie va putea fi propusa altor persoane in urmatorii 3-5 ani.

6.
Proteza de picior controlata cu
ajutorul mintii
O companie islandez a prezentat la un eveniment medical din Copenhaga prima protez
bionic de picior care poate fi controlat cu puterea minii, bazat pe o tehnologie care
pn acum era de domeniul science-fiction.

Spre deosebire de modelele anterioare folosite n ortopedie, proteza poate funciona fr


implanturi cerebrale de electrozi i fr s fie asistat de un computer extern. Pacientul i
ataeaz piciorul bionic i i-l poate mica doar gndindu-se la asta, relateaz Geek.
Mai muli pacieni a testat proteza timp de un an i rezultatele au fost extrem de mbucurtoare.
Urmtorul pas este trecerea testelor clinice i obinerea aprobrilor pentru a pune pe pia
dispozitivul medical la scar larg. Compania ssur sper c acest lucru se va ntmpla n cel
mult trei ani.

Proteza Proprio Foot are o ncheietur motorizat la nivelul gleznei care se mic nainte i
napoi ca rspuns la semnalele pe care le primete de la pacient. Acest lucru permite o mai bun
distribuie a greutii i o precizie mai mare de deplasare. Aparatul funcioneaz prin receptarea
de semnale la de nervii piciorului aflai deasupra protezei prin intermediul unui senzor
mioelectric implantat, numit IMES. i, pentru c pacientul folosete aceti nervi din jurul
protezei pentru a aciona glezna motorizat, Proprio Foot poate astfel determina i o mai bun
capacitate muscular a membrului care, de obicei, tinde s se atrofieze.
Controlul cerebral al membrelor bionice a fost demonstrat pn acum experimental n
laboratoare. El se baza pe electrozi implantai n creier, asistai de computere externe care
interpretau rezultatele sau ajutau la transmiterea micrii din dintr-o parte a corpului n alta.
n cazul Proprio Foot, implantarea dispozitivului necesar operrii protezei dureaz doar 15
minute. Cele dou module IMES, unul montat anterior, unul posterior, sunt ataate nervilor din
picior, operaia presupunnd efectuarea unor incizii de doar un centimetru. Senzorii nu au nevoie
de o surs de alimentare extern, acetia fiind susinui de nite bobine magnetice din interiorul
protezei. Nu au nevoie nici de nlocuire regulat.