Sunteți pe pagina 1din 6

Proteza de sold

Proteza de sold inlocuieste articulatia soldului cu un ansamblu de implanturi articulate ce


permite efectuarea miscarilor naturale ale soldului.
Aceasta are 3 componente:

tija (componenta femurala)

capul femural poate fi din metal sau ceramica

cupa (componenta acetabulara)

Protezele de sold se clasifica dupa modul de fixare:

cimentate(Se poate fixa proteza la os cu un ciment special: cimentul acrilic

necimentate (Protezele necimentate se fixeaza biologic direct la os, fara

(polimetacrilat de metil) care joaca rolul de amortizor si de omogenizare a


fortelor cu care proteza se ataseaza la femur. Acest tip de proteza se
numeste proteza cimentata.)

intermediul cimentului. Proteza se fixeaza la os datorita proprietatilor


materialului protezei, care permite cresterea osului intima la suprafata de
contact a protezei la os.
Exista si combinatii ale acestor tipuri de fixari, constituind protezele de tip
hibrid-cu coada cimentata si cupa necimentata)

Exista cinci mari cauze ale degenerarii articulatiei soldului pentru care este necesara
artroplastia soldului:
1. Artroza
Aceasta este o boala degenerativa a soldului care rezulta din uzarea cartilajului suprafetei
articulare. De-a lungul timpului, suprafetele articulare se erodeaza incet si rezulta o articulatie
dureroasa in momentul in care pacientul se deplaseaza cu sprijin pe soldul artrozic. Aceasta
uzare poate produce fixarea, blocarea soldului in flexie. Durerea este localizata la nivelul
soldului, dar poate cobora pana la nivelul genunchiului sau poate iradia pana la nivelul
coloanei lombare cu dureri de tip lombalgie. Durerea este progresiva in durata si intensitate in
timp si in final devine permanenta. Mobilitatea soldului este limitata progresiv iar pacientul
devine destul de jenat atunci cand nu se mai poate incalta sau nu mai poate scoate ciorapii din
picior.
2. Artrita reumatoida
Este o boala imunitara sistemica in care articulatia devine inflamata si dupa un anumit timp
devine deformata si mobilitatea este limitata.

3. Necroza avasculara de cap femural


Reprezinta o boala in care vascularizatia capului femural este deficitara ceea ce duce la
moartea unor celule situate sub suprafata cartilaginoasa cu deformarea capului femural si
artroza. Cauzele frecvente ale necrozei de cap femural sunt tratamentul cu corticosteroizi,
consumul excesiv de alcool, tulburarile de metabolism ale lipidelor, etc.
4. Cauze traumatice (fracturi)
Traumatismele care produc luxatia soldului sau fracturi articulare pot determina aparitia
secundara rapida a uzarii articulatiei genunchiului. La pacientii tineri fracturile de preferinta
sunt tratate prin osteosinteza, incercand sa se pastreze capul femural, pe cand la pacientii
varstnici tratamentul de electie (de prima intentie, cel mai bun) este proteza de sold
(artroplastie soldului).
5. Displazia de sold
Reprezinta o anomalie anatomica congenitala care se manifesta la varsta adulta prin aparitia
artrozei de sold. Exista o mare varietate a displaziei de sold, de la forme usoare pana la forme
grave, cu luxatia soldului si scurtarea membrului inferior
Soldul se protezeaza atunci cand simptomatologia dureroasa si statusul
functional nu mai poate fi controlat cu tratament medical
reumatologic, prin fizioterapie si prin recuperare

Avantaje

Principalul beneficiu este diminuarea semnificativa a durerilor, si chiar


disparitia lor. Majoritatea pacientilor pot inceta toate tratamentele
medicamentoase pentru dureri dinaintea artroplastiei de sold.
Al doilea beneficiu al protezei de sold este recuperarea functiei articulare
(suplete, stabilitate), compromisa sau pierduta, dar pentru aceasta trebuie
ca tesuturile din jurul protezei (muschi, tendoane) sa fie de buna calitate.
Alt avantaj este acela ca poate sa corecteze o diformitate sau o inegalitate
a membrelor inferioare.
Trebuie stiut ca inegalitatea de aproximativ un centimetru este tolerabila,
fara consecinte asupra mersului.

Riscurile protezarii
Acumularea de sange in jurul articulatiei protezei si in tesuturile din jur (hematomul).
Aceasta colectie de sange poate fi minimizata cu ajutorul impachetarilor reci cu
gheata ale membrului operat. Daca hematomul este excesiv de abundent, poate fi
necesara o punctie sau o interventie chirurgicala de evacuare

Riscul infectios este o complicatie rara dar grava a artroplastiei de sold care de cele
mai multe ori presupune reinterventia chirurgicala (pentru a curati articulatia si uneori
pentru a schimba proteza). Infectia poate surveni precoce dupa interventie si in acest
caz este datorata contaminarii microbiene de pe piele. Riscul infectios este estimat ca
fiind inferior la 1%. O infectie poate surveni si tardiv si in acest caz este datorata unui

microb vehiculat prin sange. Exista factori care favorizeaza infectia: un tratament
imunomodulator care diminueaza raspunsul la infectii (corticoterapia, chimioterapia
anticanceroasa), diabetul, obezitatea.

Luxatia protezei poate surveni in cursul unor gesturi inadaptate ( mai ales in primele
trei luni dupa interventia chirurgicala) cand muschii din jurul interventiei chirurgicale
sunt prea slabi. Pentru a preveni aceasta complicatie este important sa se evite anumite
miscari in primele trei luni dupa operatie

Flebita (inflamatia unei vene), se poate complica cu tromboza venoasa (cheag in


interiorul unei vene), si este favorizata de imobilizarea prelungita a pacientului. Un
fragment din cheag se poate desprinde si migra catre plamani constituind embolia
pulmonara. Riscurile trombozei sunt mici cu tehnicile actuale de mobilizare precoce a
pacientului dupa operatie, cu tratamentul anticoagulant (care fluidifica sangele) si
datorita ciorapilor elastici de contentie.

Fractura osoasa
In timpul procedeului de implantare a protezei se poate produce fractura accidentala a
osului datorata unei fragilitati crescute.

Paralizia nervoasa
Este vorba despre o complicatie extreme de rara, care afecteaza nervii situati in
apropierea protezei, ce sufera in timpul manipularii efectuate pentru implantarea
protezei. Frecvent, paralizia regreseaza spontan in timp de cateva luni

Dupa artroplastia de sold miscarile exagerate si pozitiile fortate legate de anumite


miscari cotidiene sau sportive trebuie evitate deoarece in primele luni dupa operatie
proteza se poate luxa.
Pentru proteza de sold, este necesar ca pacientul sa foloseasca o pereche de carje
sau un cadru metalic de mers pentru a ii asista mersul pe parcursul unei perioade de
cateva saptamani.
Reeducarea trebuie sa fie blanda, nedureroasa si progresiva.
Este adesea necesar ca pacientul sa ia un tratament anticoagulant de-a lungul unei
perioade de aproximativ sase saptamani (injectii subcutanate in fiecare zi cu heparina
cu greutate moleculara mica), sau sa luati comprimate orale cu antivitamina K.

Obiectivele kinetoterapiei inainte de protezarea soldului:

Previne atrofie musculara care intrevine in urma imobilizarii

prevenirea aparitiei osteoporozei(favorizata de imobilizare si varsta inaintata)

mentinerea tonuslui muscular si prevenirea scurtarilor musculare

scurtarea timpului de recuperare si pentru ca recuperarea sa devena mai facila.

Exercitii preoperatorii:
izometrie pe fesieri din decubit dorsal,
flexii/extensii picior,
flexii/extensii de genunchi cu talpa sprijinita pe masa,atat cat permite
boala,
abd/add sold ,
flexii sold atat cat permite articulatia bolnavului,
extensii sold din ortostatism cu sprijin pe piciorul sanatos.
Obiectivele programului de kinetoterapie dupa operatia de artroplastie de sold
sunt:

intarirea musculaturii fesiere si a coapsei,unilateral/bilateral

intarirea musculaturii coapsei unilateral/bilateral

reinvatarea mersului (cu sprijin la inceput)

crestera mobilitatii articulare in limitele protezei

recuperarea membrului inferior afectat pentru reluarea activitatilor zilnice

Postoperator
De a doua zi postoperator pacientul trebuie invtat cum sa se dea jos din
pat, sa urce si sa coboare scarile( URCA CU PICIORUL SANATOS, COBOARA
CU PICIORUL BOLNAV)
La inceput va merge in cadru, apoi va renunta la cadru si va merge in carje
sau bastoane canadiene, dupa care va mai renunta la un baston si veti
ramane cu unul singur pana cand medicul ortoped care l-a operat ii va
permite sa se sprijine in totalitate pe membul inferior protezat.

Nu va avea voie sa se aplece in fata mai mult de 90 grade, sa stea picior


peste picior sau sa isi roteasca varfurile picioarelor catre interior sau
exterior. Oricare dintre aceste miscari pot produce luxarea protezei.

Saptamanile 1-2
-Se vor relua toate exercitiile facute preoperator
-La mers se vor folosi cadrul/carjele, iar distanta permisa in a doua saptamana postoperator
este in jur de 3-400 m
-Flexia coapsei pe bazin este permisa pana la 60 grade
-In prima luna postoperator, timpul in care stati in sezut pe scaun nu trebuie sa depaseasca 3045 minute o data, pentru a preveni umflarea membrului inferior protezat.
-Este bine sa alternati statul pe scaun cu mersul si statul in pat.
-Cand stati in pat, pentru a imbunatati circulatia de reintoarcere a membrului inferior operat,
este bine sa tineti piciorul ridicat cu o perna sub glezna, astfel incat glezna sa fie usor mai sus
decat nivelul inimii.

Saptamanile 2-4
-Se vor continua exercitiile din etapa preoperatorie realizate dimineata si seara.
-Se va putea renunta la cadru/carje, astfel incat pacientul va utiliza in continuare un singur
baston (acest aspect este decis de obicei de catre medicul curant).
-Continurea mersul pe o distanta de 5-600 m.
-Se foloseste bicicleta medicala(stationara/cu sa): 15-20 minute zilnic, fara rezistenta, la trepta
0.
-Se va flecta soldul la 90 de grade
-Se vor reluarea activitatile zilnice obisnuite (casnice-toaleta, imbracat, mancat)
Saptamanile 4-6
-Se continua activitatile zilnice obisnuite.
Continuti mersul pe bicicleta statica.
-Se exerseaza urcatul, coboratul scarilor, precum si mersul.
-Se continua exercitiile preoperatorii, iar pentru a tonifia mai bine musculatura, putem adauga
greutati la glezne(0,5 kg la inceput apoi 1 kg)
-Decubit dorsal(pe spate), cu genunchii indoiti si talpile pe sol, se ridica sezutul de pe sol.
-20 repetari cu pauza la 10
-Ortostatism, sprijinit/a de perete, se impinge usor de tot basinul in fata, sa se desprinda de
perete.
-Se fac 20 de repetari, cu pauza la 10
Saptamanile 6-12
-Se continua toate exercitiile de mai sus plus urmatorul exercitiu dupa saptamana 7
-Se renunta la baston (daca este si optiunea medicului ortoped)

-Mers intre 700-1400 m


-Urcat si coborat scari
Din ortostatism, cu sprijin pe piciorul sanatos, se duce piciorul operat catre lateral (prima
saptamana se va executa fara greutate, apoi cu greutate)