Artroplastia

Chirurgia de inlocuire a articulatiilor

Intocmit de: Caranfil Cristina

Indrumator: dr. Bratu Paula
 Artroplastia este înlocuirea chirurgicală a articulației. În timpul
procedurii, chirurgul îndepărtează o articulație deteriorată și o
înlocuiește cu o articulație artificială

 Articulația artificială (proteza) poate fi din metal, ceramică sau plastic

rezistent

 Noua articulație seamănă cu articula ția naturală și se mi șcă într-un mod

similar.

 Chirurgii pot înlocui articula țiile în orice parte a corpului, dar cele mai
comune tipuri de artroplastie sunt protec ția șoldului și a genunchiului.

 Majoritatea persoanelor care suferă această procedură necesită o

înlocuire totală a articulației. Un număr mic de persoane sunt candida ți
buni pentru o înlocuire parțială a articula ției. Această procedură
înlocuiește doar partea articula ției care este deteriorată.

 Timpul de recuperare pentru artroplastie variază. Depinde de vârsta și

stilul de viață al pacientului, de tipul de procedură și de articula ția
inlocuita.
 Cand este recomandata
interventia de artroplastie?
Implantarea protezelor constituie soluția cea mai potrivită pentru afecțiuni
cronice:

• Gonartroza;
• Artrita reumatoidă;
• Alte stări posttraumatice (în cazul genunchilor);
• Agresiuni grave precum fractura de col femural (în cazul șoldurilor)

Cu toate acestea, există anumite semnale care indică necesitatea

intervenției de artroplastie:

 Dureri severe însoțite de rigiditate în miscare, ce nu dispar în stare de repaus

sau în timpul somnului

 Deformarea articulațiilor – de regulă, acestea se curbează spre interior sau

exterior

 Inflamarea cronică a genunchiului sau șoldului, care nu cedează pe durata

administrării tratamentului medicamentos cu rol antiinflamator
Ce articulatii sunt inlocuite in
artroplastie?
Foarte des, chirurgii înlocuiesc:
 articulația șoldului,
 articulația genunchiului
 articulația umărului.

În prezent, chirurgii pot înlocui

toate următoarele articulații:
• Glezne.
• Coate.
• Șolduri.
• Genunchi.
• Umerii.
• Degete de la picioare.
• Incheieturi.
Ce este artroplastia totala de
sold?
 Durerea insuportabilă în zona șoldului, care limitează capacitatea de
mișcare libera și de desfășurare activităților zilnice. Artroplastia de șold
totală poate fi soluția pentru a scăpa de aceste suferințe si de redobândire
a mobilitatii.

 Această intervenție chirurgicală majoră este indicată în cazul mai multor

afecțiuni care afectează articula ția șoldului, cum ar fi fractura de col
femural, coxartroza și poliartrita reumatoidă. Toate aceste condi ții
cauzează dureri intense și imobilitate, periclitând astfel func ționarea
normală a articulației.

 O artroplastie totală de șold implică înlocuirea articula ției naturale cu

proteza de șold, care este adaptată după anatomia specifică a șoldului.

 Procesul constă în înlocuirea capului femural și a componentei

acetabulare, oferind astfel o suprafa ță articulată nouă și func țională.
Această proteză artificială este fabricată din materiale durabile, cum ar fi
metalul și polietilena, pentru a asigura stabilitate și func ționare pe termen
lung.

 În timpul intervenției de artroplastie totală de șold, chirurgul va îndepărta

porțiunea deteriorată sau afectată a articula ției și va fixa proteza de șold
în poziția corectă. După aceasta, se vor închide inciziile chirurgicale și se
va continua cu procesul de recuperare și reabilitare.
 Ce este artroplastia totala de sold?
Efectuată pentru prima dată în 1960, artroplastia de şold este una dintre cele mai de succes
intervenţii chirurgicale la nivelul întregii medicini. De atunci, inovaţiile în domeniul materialelor
şi tehnicilor chirurgicale au contribuit semnificativ la îmbunătăţirea performanţelor acestei
intervenţii.

Şoldul reprezintă una din cele mai mari articulaţii ale corpului
uman. Acesta este format dintr-o cavitate concavă la nivelul
bazinului (acetabul) şi partea superioară a osului coapsei (femurul).
Suprafaţa osoasă a articulaţiei şoldului este acoperită de cartilajul
articular (un strat neted şi lucios), ce protejează oasele şi permite
mişcarea.
O membrană subţire denumită membrană sinovială înconjoară
articulaţia şoldului. Într-un şold sănătos, această membrană secretă
o cantitate mică de fluid care lubrifiază cartilajul şi elimină aproape
integral fricţiunea în timpul mişcării şoldului.
Totul este acoperit de către capsula articulară care, cu ajutorul
unor ligamente puternice conferă stabilitate şoldului.
Apariţia coxartrozei se caracterizează prin pierderea supleţei
cartilajului articular, cu îngustarea până la dispariţia spaţiului
articular (oasele vin în contact -„os pe os”), şi apariţia osteofitelor
(ciocuri osoase).
Artroplastia totala de sold-
desrierea procedurii.
În cadrul protezării totale a articulaţiei şoldului osul şi
cartilajul deteriorat sunt îndepărtate şi înlocuite
cu elementele protezei.
 Porţiunea superioară a femurului deteriorat este
îndepărtat şi înlocuit cu o tijă metalică (coada protezei)
care se introduce pe centrul femurului. Tija femurală
poate fi sau nu cimentată în os.
 O bilă (capul protetic) metalică sau ceramică este
fixată la partea superioară a tijei. Ea înlocuieşte capul
femural deteriorat care a fost îndepărtat.
 Cartilajul articular deteriorat de la nivelul acetabulului
este îndepărtat şi înlocuit de o emisferă metalică (cupa
protezei) ce se va potrivi perfect în concavitatea osului
coxal. Ea este fixată uneori cu ajutorul unor şuruburi
sau cu ciment.
 Un distanţier de plastic sau ceramică este introdus
între bilă (noul cap femural) şi cupa protezei pentru a
permite o alunecare uşoară
 Posibile Complicaţii ale Operaţiei de Protezare a
soldului
1. Tromboza venoasă profundă şi trombembolismul pulmonar: Formarea cheagurilor de sânge în
venele de la nivelul gambelor e posibilă după orice intervenţie chirurgicală pe membrele
inferioare.
2. Infecţia: Înainte şi după operaţie vă vor fi administrate antibiotice pentru a reduce riscul
infecţiei
3. Inegalitatea membrelor inferioare: De obicei, după operaţie, lungimea picioarelor
dumneavoastră va fi egală. Rar, e posibil să existe o diferenţă mică de până la maxim un
centimetru.
4. Luxaţia: În cazuri rare, noul şold se poate luxa (mingea iese din cavitatea hemisferică), lucru
care de obicei dă durere.
5. Leziuni nervoase: Deşi extrem de rar, se poate întâmpla că nervii care trec prin apropierea
şoldului să fie lezaţi.
6. Sângerări: Foarte rar, vasele din jurul şoldului pot fi lezate odată cu operaţia
7. Fracturi: Femurul sau pelvisul se pot fractura în timpul intervenţiei chirurgicale sau la ani
distanţă după aceasta.
8. Degradarea protezei: Foarte rar, osul nu va creşte în componentele implantate şi astfel
proteza nu se poate integra.
9. Decesul: Deşi extrem de rar, există pacienţi care au decedat în urma artroplastiei totală de
şold.
 Imagini radiologice inainte si dupa operatia
de protezare a soldului
Tratametul NACF prin proteza
(necroza aseptica de cap femural)

Uzura sau defixarea componentelor

 Fracturile periprotetice
Luxația recurentă

În cazul folosirii unor

implanturi de proastă
calitate sau care au vicii de
fabricație, există și
posibilitatea ca una dintre
componente, cel mai
frecvent coada protezei, să
se rupă în urma unui
traumatism puternic
Proteza de Genunchi (Înlocuirea Articulaţiei de
Genunchi)

 Dacă pacientul sufera de gonartroza şi

tratamentele nechirurgicale precum medicaţia şi
utilizarea unor elemente ajutătoare la mers(baston,
cârje, cadru de sprijin) nu mai dau rezultate, va
trebui luat în considerare intervenţia chirurgicală
de protezare a genunchiului(artroplastia totală de
genunchi).

 Operaţia de înlocuire a articulaţiei genunchiului

este o procedură sigură şi eficientă care duce
imediat la eliminarea durerii, corectarea deformării
piciorului şi reluarea activităţilor obişnuite.

 Prima proteză de genunchi a fost pusă în anul 1968.

De atunci, inovaţiile în domeniul materialelor şi
tehnicilor chirurgicale au contribuit semnificativ la
îmbunătăţirea performanţelor acestei intervenţii,
artroplastia totală de genunchi reprezentând una
dintre cele mai de succes proceduri în toată
medicina.
Proteza de Genunchi (Înlocuirea Articulaţiei de
Genunchi)

 Genunchiul este format din capătul inferior al femurului,

capătul superior al tibiei şi rotulă(patelă). Locul în care
aceste trei oase se îmbină este acoperit cu un cartilaj
articular, care este neted, protejează oasele şi le permite să
se mişte uşor.

 Meniscurile sunt situate între femur şi tibie. Aceste

structuri în forma literei „C” acţionează prin absorbţia
şocurilor la care este supusă articulaţia genunchiului.

 În mod normal, toate aceste componente funcţionează

armonios. Însă o afecţiune de tipul gonartrozei sau un
accident perturbă această armonie şi generează durere,
scăderea forţei musculare şi diminuarea mobilităţii.
Proteza de genunchi
Artroplastia totală de genunchi presupune înlocuirea cartilajului articular degradat de la nivelul celor trei
compartimente ale genunchiului cu o proteză de genunchi. Aceasta e formată din trei componente:

1.Componenta femurală care este metalică şi înlocuieşte cartilajul articular femural degradat.

2.Componenta tibială (metalică) care înlocuieşte cartilajul articular de la nivelul tibiei.

3.Despărţitor de polietilenă (plastic) care se află între primele componente, facilitând mişcarea de
flexie/extensie a genunchiului.
A. Dezaxarea genunchiului în
Varus.
B. Corectarea varusului prin
protezarea genunchiului şi
axarea corectă a membrului
inferior.
Posibile Complicaţii ale Operaţiei de Protezare a
Genunchiului

1. Tromboza venoasă profundă şi trombembolismul pulmonar: Formarea cheagurilor de

sânge în venele de la nivelul gambelor e posibilă după orice intervenţie chirurgicală pe
membrele inferioare.
2. Rigiditate: Pacienţii pot experimenta o rigiditate a genunchiului după operaţie.
3. Infecţia: Înainte şi după operaţie vor fi administrate antibiotice pentru a reduce riscul
infecţiei.
4. Leziuni nervoase: Frecvent, câteva luni după intervenţia chirurgicală pacientul poate
avea o senzaţie de amorţeală la nivelul genunchiului, mai ales pe partea laterală a
inciziei.
5. Sângerări: Foarte rar, vasele de la nivelul genunchiului pot fi lezate o dată cu
intervenţia chirurgicală, astfel apărând sângerări mai mari în timpul sau după
operaţie.
6. Fracturi: Femurul, rotula sau tibia se pot fractura în timpul operaţiei sau la distanţă de
ani după intervenţia chirurgicală de protezare. În acest caz, e nevoie de o nouă
intervenţie chirurgicală de fixare a fracturii.
7. Osteoliza: Distanţierul de polietilena se poate uza pe parcursul mai multor
ani.Osteoliza este răspunsul organismului la particulele fine de polietilenă, pe care
acesta le atacă, ducând astfel la “slăbirea” oaselor din jurul articulaţiei genunchiului.
8. Decesul: Deşi extrem de rar, există pacienţi care au decedat în urma artroplastiei
totală de genunchi.
 Uzura insertului de polietilenă

 uzură a insertului de polietilenă este mai probabil să apară în cazul

pacienților obezi sau care practică sporturi cu încărcare mare
asupra articulației genunchiului.
 instabilitatea resimțită de pacient la nivelul genunchiului protezat
este, de regulă, cauzată de mobilizarea componentelor, dar există
posibilitatea, în urma unor traumatisme, să apară rupturi ligamentare
care să provoace această instabilitate.
Artroplastia de cot
Artroplastia de cot este o procedură chirurgicală prin care se
înlocuiesc suprafețele articulare distruse de la nivelul articulației
cotului

Proteza de cot
 Patogenie

 Articulația cotului este alcătuită din trei oase: humerusul distal și capetele proximale ale
cubitusului și radiusului .

 Capetele osoase au forme specifice, fiind acoperite de un cartilaj fin, cartilajul hialin ce
asigură alunecarea cu frecare minimă unul față de celalalt.

 Un sac fibros (capsula articulară) învelește aceste extremități, fiind tapetat la interior cu o
membrană sinovială ce secretă o cantitate mică de lichid. Două ligamente (ligamentul
colateral intern și ligamentul colateral extern), fiecare format din mai multe benzi fibroase
asigură stabilitatea articulară, iar o serie de inserții musculare dau mobilitatea cotului.

 Toate aceste structuri contribuie la formarea acestui complex articular ce oferă punct de
sprijin pentru sistemul de pârghii al antebrațului, care ne ajută să poziționăm mâna în spațiu.
 Cotul are două grade de mișcare: flexia-extensia respectiv pronația-supinația

 Orice proces patologic care contribuie la distrugerea suprafețelor articulare, fie prin
deteriorarea cartilajului, fie a planurilor articulare, va duce în timp la funcționarea din ce în
ce mai defectoasă a articulației și în final la blocarea ei.
Indicatii pentru proteza totala de cot
1.Artrita reumatoida
Este o afectiune in care membrana sinoviala care inconjoara articulatia cotului se inflameaza si se ingroasa.
Aceasta inflamatie cronica poate deteriora cartilajul pana la distrugerea in totalitate a acestuia
manifestandu-se prin durere si rigiditate.

2. Artroza cotului (boala articulara degenerativa)

Artroza este o afectiune corelata cu varsta pacientului si se manifesta prin degradare progresiva a
articulatiei.Cartilajul care acopera oasele cotului se degradeaza progresiv ducand la frictiunea dintre oase.
In timp, articulatia cotului devine rigida si dureroasa.

3. Artroza posttraumatica
Acest tip de artroza poate produce o disfunctionalitate severa a cotului. Fracturile oaselor care formeaza
cotul sau rupturile tendoanelor si ligamentelor inconjuratoare, in timp, pot duce la leziuni ale cartilajului
articular.

4. Fracturile severe
O fractura severa a unuia sau mai multor oase care alcatuiesc cotul, este un alt motiv frecvent de protezare
al cotului.
In plus, unele fracturi care nu sunt reduse perfect, pot necesita protezarea cotului, pentru a rezolva artroza
aparuta ulterior.

5. Instabilitatea cotului
Instabilitatea apare atunci cand ligamentele care stabilizeaza articulatia, sunt deteriorate si nu isi mentin
functia. Cotul este predispus la dislocare (instabilitate cronica).
 Proteza de cot – descriere
 Aceasta articulație artificială este alcătuită din
două tije metalice care se introduc: una în canalul
medular humeral, iar cealaltă în canalul medular
cubital, ce se articulează una cu cealaltă printr-o
balama.

 Tijele se cimentează pentru a asigura o bună

stabilitate.

 Proteza de cot poate fi totală sau par țială, în func ție

de severitatea leziunilor și gradul de înlocuire
cartilaginos

Sistemul de balama al
protezei de cot cu
componentele ei

Articulatie cu cartilaj normal

Vs articulatie dederiorata
Complicațiile artroplastiei de cot

 Proteza fiind din metal poate fi identificată la aeroport sau la vamă

de către detectoarele de metale. Este bine ca pacientul să poarte
asupra sa un document care să ateste efectuarea intervenției.

 Uneori, la locul operației pielea își poate pierde sensibilitatea, iar

cicatricea poate să fie meteorosensibilă, producând o senzație de
jenă la schimbarea vremii.

 Uneori pacientul poate auzi zgomote la cot, asemănătoare unor

clacuri ce sunt date de mișcarea componentelor protetice.
Proteza de cot pe radiografie
 Va multumesc

Bibliografie: https://drapostolescu.ro/protezare
https://www.mihairascu.ro/proteza-de-cot