Universitatea Politehnica Bucuresti

Specializare: Materiale metalice pentru

medicina

Ortezare

Prof. Coordonator: Conf. George Adr

Masterand: Stefan Marinescu
Grupa: II F

Concluzii i cateva reflexii

Ortezele sunt aparate ortopedice ce se aplica direct pe corpul
pacientului pentru: a suplini, a compensa, a corecta un deficit.
Se vorbete de ortezare cnd membrul cu deficit exist. Spre deosebire
de protez, cand membrul nu exist.
Ortezele si protezele sunt aparate personalizate, adic sunt realizate
pornind de la caracteristicile precise ale pacientului. Ele pot fi utilizate numai
de ctre pacientul pentru care au fost concepute si construite.
Condiiile care au determinat utilizarea ortezei (ortezelor) de catre
pacient, pot deveni reversibile in timp. Depinde de patologie. Ceea ce n
cazul protezelor nu se poate intmpla niciodat. Ortezele pot fi parte
integrant a tratamentului ortopedic. Ortezele pot fi un medicament.
Protezele si ortezele au nevoie s fie acceptate de ctre
pacient.Trebuie s se petreac un adevarat proces de acceptare, integrare,
interiorizare, identificare. Protezele i ortezele trebuie s-i piard statutul de
obiect al realitii externe in raport cu pacientul i s devina pri ale corpului
su.
Eficacitatea protezelor si ortezelor nu va fi deci msurat numai in
funcie de parametrii anatomofuncionali dar i din punct de vedere
psihologic si comportamental al pacientului.

Orteza Galipert
I. DESCRIERE
1. Prezentare:
Este o ortez sold genunchi - glezn picior
construit din metal i piele sau metal i plastic
termoformabil (polipropilen).
Orteza permite descrcarea total sau parial
a membrului inferior pe care se gsete montat un
fixator extern urmare a unei intervenii chirurgicale.
2. Pri componente:
- O parte crudal-manet cu sprijin pe ischion
cu dou ine laterale, cercuri stabilizatoare
(bineineles) cu sau far articulaie de genunchi n
funcie de poziionarea fixatorului intern.
- O parte jambier prevazut cu cercuri stabilizatoare
- Partea redioasa formata pur si simplu dintr-un etrier de descrcare.
Acesta este fixat la partea jambier prin sistem de prelungitor. Observatie :
- Se va realiza o compensaie la Membrul Colateral. Acest tip de ortez
este evolutiv. Trebuie s poat fi modificat pe toat durata tratamentului
medical.
- Corsetul si articulatia de old. Este imperios necesar folosirea unei
articulaii de old (pies) pentru a evita orice micare a articulaiei de old,in
special cand exist sau/i o fractur a femurului. Articulaia de old este

prevazut cu zavor Hoffa i se monteaz pe corsetul prin sistem furc.

Corsetul se nchide in anterior prin sistem de banda autoagripant.

II. Msuri i mulaj

1. Msuri
Se verific :
Egalitatea membrelor inferioare se repreaz : cicatrici, poziionarea
fixatorilor externi, zone dureroase, zone deformate. Se realizeaz un examen
al amplitudinilor articulare. Se realizeaz un traseu contur al zonei lombare i
membrului inferior cu pacientul n decubitus dorsal. Se vor efectua
msuratorile ce permit confecionarea ortezei.
2. Mulajul:
Trebuie realizat cu atenie, izoland cat mai bine zona de gips. Se va
aciona cu precauie sporit pentru a nu deranja fixatorul extern.
III. INDICAII
*Fracturi cu fixator extern
*Fracturi de cotil unde s-a ncheiat perioada de traciune

Orteza Chinion
Este o ortez n polipropilen realizat prin termoformare sub vid care
include cercurile stabilizatoare i elementele articulaiilor.
1. Partea Crural
Inchidere anterioar cu banda actogripant se
prelungete n jos de o parte i de cealalt a
condililor femurali. Marginea intern formeaz
o fixare suprarotulian pn aproape de
marginea extern.
2. Partea gambier
Coboar pn la 1/3 inferioar. Se articuleaz
cu partea crural nchiderea anterioar cu
banda Velcro.
3. Partea Pedioas
Se articuleaz cu cea jambier la 1/3 inf
(articulaia nu este fiziologic) extremitatea
gsindu-se fie pe linia art. metatarofalangiene
fie n limita falangienelor distante.
4. Rapelele Elastice
La nivelul genunchiului, rapelul de extensie se efectueaz de resorturi
elastice de fore diferite (funcie de culoare)
Punctele de fixare - agaare pot fi schimbate astfel inct aciunea s
varieze.
La nivelul prii pedioase, rapelele de extensie asigur repoziionarea
piciorului la 90 grade. Pe partea post a parii jambiere se gsete un urub ce
permite regularea echinismului piciorului.
Aceast ortez este numit si dinamic.
3

Orteza de Sarmiento
I . Traumatismele membrelor. In 1963,
doctorul Sarmiento descrie i pune n aplicare o
tehnic ortopedic de tratament a fracturilor
diafizare a membrului inferior. El a utilizat
principiul PTB de la manoanele de contact pentru
proteza transtibiala, pentru a realiza o descrcare
a segmentului jambier retransmind sprijinul de
genunchi direct la sol. Astfel s-a repus in discuie
principiul conform cruia articulaiile de deasupra
si dedesuptul focarului de fractur trebuiesc
imobilizate. Cu ajutorul ortezei de sarmiento se
poate realiza un sprijin precoce.
-Analiza Biomecanic :

Studiind repartiia a sprijinelor s-a

constatat ca pe manonul tip PTB nu se
absoarbe dect 20% (sprijin sub rotul) din
greutatea corpului, 80% rmnnd in parile
noi sau pe oase. Aceast repartiie a fost
dovedit i masurat cu captori-senzori de
presiune.
- Principiul Hidraulic:
Descrcarea tip PTB nu poate realiza
singur stabilizarea (EXPL) a fracturii,
trebuie considerat c prile moi ale
membrului inferior au propietai fizice
asemanatoare cu lichidele incompresibile.
Forele verticale care tind s deplaseze extremitaile i s scurteze
segmental de membru sunt anulate de fortele de presiune de pe peretele
(manonul) ortezei.
I. Partile din polietilena (crural si gambier)
sunt termoformate sub vid.
II. Articulaia de genunchi
Nu suport greutatea corpului, deci solicitrile
nu pot fi mari. Ele pot fi din poliamid sau din metal
carbon. Rolul articulaiei (cnd aceasta exist) este

s limiteze micrile de laterilitate de sertar de flexie extensie a

genunchiului.
Daca se dorete o meninere
ferm a genunchiului numai in
extensie, orteza de acest tip va fi
far articulaii, partea cea gambier
formnd corp comun.
III. Limite functionale:
Dup o intervenie chirurgicala
pe genunchi, orteza de genunchi
trebuie s asigure o bun meninere
a articulaiei (G) att in static ct i
in dinamic.

IV.
1.Orteza
format dintr-o
jambier
stabilizatoare,
molton).
2.Orteza
i fier, format
gambier cu 2
zvor (riglu)
Cercuri
mein.
3.Orteza
polietilen
posterioar si
nchidere cu band autoagripant.

Diferite modele:
de genunchi fixa din piele si fier
singur pies (segment crural i
comun, 2 ine laterale, 4 cercuri
piele capitonaj, mein +
de genunchi articulat din piele
din dou piese una crural, una
ine laterale cu articulaie cu
hoffa sau nu.
stabilizatoare piele capitonaj
de genunchi bivalv din
(fix) format dintr-o valv
una anterioar sistem de

4.Genuncherele din neopren prefabricate cu articulaie genunchi sau

fr.

5.Orteza de genunchi mobil din material

termoformabil.
Este format din 2 piese una crural, una
gambier, 2 ine cu articulaie cu sau far zavor
hoffa.
Exist o multitudine de tipuri de orteze de
genunchi, dup deschidere :

-cu partea crural n anterior

- cu partea gambier in posterior
-cu partea crural posterior
-cu partea jambier in anterior
Dupa nr.de ine: 2 ine, 1 in, dup material termoformabil, rin cu
compoziie

Indicaii terapeutice
1. Pentru orteze de genunchi mobile:
a. Pentru deformaii ale genunchiului
b. Toate laxitile genunchiului
c. Fracturi post consolidate ale genunchiului
ce permit o flexie total sau limitat
d. Subluxaie de genunchi
e. Laxiti ale rotulei (se va adauga un
accesoriu de fixare a rotulei desen)
2. Indicaii terapeutice pentru orteza de
genunchi fix
a. axiti ale genunchiului ce au determinat
deformaii in valgum, varus, flexie recuruatum prea
grave deja pentru a mai permite folosirea
genunchierei articulate.
b. fracturi prost consolidante ale genunchiului
c. osteocondrita genunchiului
d. osteoartrita infecioasa a genunchiului in curs de tratament
e. reumatismul genunchiului
f. osteoporoza
g. tumorile osoase bengine ale condililor femurali sau a platoului tibial
h. fracturi prost consolidate ale rotulei i dureroase unde flexia
genunchiului este imposil
i. artopatii si artrite cronice ale genunchiului

n ncheiere este de menionat c la pacienii obezi exist pericolul ca

acest tip de orteza s migreze. Pentru a contracta acest fapt ce face orteza
total ineficient, se va realiza i un segment ce are un rol numai i numai de

stabilizare. Acest segment pedios va avea limit linia articulaiei

metatarsofalangiene.

Ortezele de descrcare pentru tratamentul osteocondritei

primitive de sold
Osteocondrita primitiv de old sau
maladia lui Legg Perthes, este o boala
necrozant (moarte a celulei) a capului
femoral care afecteaza copilul intre 5 si 10 ani.
Boala lui Legg Perthes Calve, este
cauzat probabil de o ntrerupere local a
circulaiei sangvine. Copilul atins de aceast
afeciune are o suferina a soldului i merge,
schioptnd. Evoluia bolii este lent,
radiografia poate fi normal.Scopul
tratamentului este de a pstra sfericitatea capului femural fragilizat deformat
de boal i implic un repaus complet al soldului. Reluarea mersului se face
in general dup 12-18 luni de la debutul bolii. Maladia tratat prin ortezare
evolueaz spre o reconstrucie spontan a capului femoral. Deci scopul
tratamentului orthopedic este s :
- Poziioneze corect capul femurului pentru a permite reconstrucia sa
fiziologic - sferic, care s formeze un unghi de 130 grade cu diafiza. In caz
de eec al tratamentului orthopedic, copilul va fi operat. Descoperirea bolii
este adesea intmplatoare din cauz c primul stadiu cel ischemic nu are nici
o traducere clinic sau radiologic. De asemenea in stadiul de necroz nu
exist neaparat dureri. n general schipoptatul copilului face ca boala s fie
descoperit. Bilanul clinic i radiologic orienteaz in alegerea ortezei in
funcie de stadiul n care se gasete capul femural.
Principiile tratamentului sunt :
1. Suspendare-descrcare a membrului inf. vizat
2. Recentrarea capului femural adic abductie 30 grade rotaie medial
15grade
3. Traciune continu 1/10 din greutatea corpului
Orteza de Atlanta
I. Principii de tratament i descriere
Orteza este format dintr-o centur
din dural. Dou trohantere din dural
montate pe centur articulate flexie si
abducie de -30 grade din polietilen, dou

segmente crurale montate pe tromantere ce nglobeaz condilul medial al

femurului.
nchiderea centurii de dural se face cu curea + cataram sau band
autoagripant. Segmentele crurale sunt prevzute fiecare cu limb. O bar
de abducie cu reglaj se afl montat pe partea medial a manetelor.
II. Indicatii : Tratamentul osteocondritei ce nu necesit o descrcare a
capului femoral,o simpl recentrare din acetabulum prin meninere in
abducie la 30 grade fiind suficient.
III. Mulaj-masuri:
Se va efectua mulajul manetelor, se va lua un traseu n poziie de
abducie, se va repera si msura lrgimea si
adncimea centurii.
IV. Proba:
Se verific buna poziionare a articulaiilor
de sold, lrgimea si adncimea centurii unghiului
de abducie se va acorda de asemenea o atenie
sporit condililor mediali, zonelor din spatiul
popliteu al genunchiului, marelui trommather.

Orteza de Chicago
I. Principiul de tratament i descriere :
Tratament unilateral de :
- Descarcare
- Abducie
- Rotaie medical
- Traciune
Orteza este format din:
- Un segment crural (manseta) din polietilen cu deschidere anterioar
sau anterolateral, cu sprijin pe ichion i care inglobeaz condilul femoral
medial nchidere cu b-a.
- Un cerc de susinere pe regiunea medial (capitonat bineneles) cu
deschidere lateral, nchidere banda velcro
- Un dispozitiv telescopic reglabil cu care se realizeaz traciunea i
care este montat gheata.
Observatie! Talpa ghetei are planul paralel cu sprijinul pe ischion.Un
tub vertical axat pe perpendiculara dus la sol de la nivelul ischionului care
face contact cu solul. Gheata contralateral este compensat
II. Indicaii terapeutice
Tratamentul osteocondritei necesitand o descarcare cu traciune si
recentrare prin poziionare in abducie a articulaiei de sold
III. Mulaj, msuri :

Se poziioneaz pacientul in picioare, membrul bolnav se pune pe o

cal, cu genunchiul n extensie, meninnd abducia dorit. Se realizeaz
mulajul parii crurale astfel nct tableta ischiatic s fie paralel cu solul. Se
va orienta mulajul i in zona acrosajului supracondilian medial.
Se vor realiza msurile de circumferine, lungimi. Sigur ca un traseu,
conturul poate fi foarte folositor mai ales pentru cei ce nu au realizat acest
tip de aparat.
IV. Proba:
Se verific: Confortul n maneta, partea crural, acrosa pe consiliul
femoral medial. Se verific axarea parte crural cerc stabilizator, lungimea
ortezei. Eficacitatea compensaiei la membrul
contraletaral.