Sunteți pe pagina 1din 8

Ortezele sunt dispozitive externe aplicate la nivelul unui segment al corpului

pentru a preveni sau corecta disfunctionalitatie acelui segment. Ortezele sunt


indicate pentru recuperarea dupa traumatisme, accidente sportive, accidente de
munca, afectiuni neurologice.
Ortezele sunt realizate din diferite tipuri de materiale, inclusiv materiale
termoplastice, fibra de carbon, metale, tesaturi elastice, sau o combinatie de
materiale similare.
Ortezele pot fi de tip static (pasive) sau dinamic (active). Orteze de tip static au
urmatoarul rol:
Imobilizarea sau limitarea activitatii articulare aceste orteze sunt folosite
frecvent in manifestari de tip artrita sau alte categorii de afectari inflamatorii, in
cazul modificarilor degenerative durerea este un factor, care limitand
mobilizarea, induce progresiv modificari de tonus si forta musculara
Pozitionarea si mentinerea corecta a aliniamentului articular orteza de tip
pasiv, in afara de functia de repaus pentru perioade acute, este folosita pentru
prevenirea sau corectarea diferitelor categorii de deviatii, motiv pentru care
orteza se aplica si peste noapte si mai ales ziua, in activitatile solicitante
Prevenirea si combaterea contracturilor Contracturile musculare se pot
dezvolta sub actiunea unor situatii extrem de variate, cele mai frecvente dintre
ele fiind:
-retractia capsulara sau hiperlaxitatea capsulara initiala, cu modificarea jocului
in balanta musculara (prin modificarea lungimii si amplitudinii de miscare si
solicitarea secundara anormala a fibrelor musculare)
-solicitarea anormala a grupelor musculare, fie post-imobilizare in pozitii
defectuoase, fie prin scurtare in paralizii musculare (ca o consecinta a
organizarii fibroase tisulare)
Intinderea pasiva in contracturi
Stabilizarea mai multor articulatii in lant cinematic

Ortezele dinamice: orteza dinamic este un mijloc tehnic de corectie sau de


prevenire a deformarilor, putand fi confectionata din materiale elastice care sa
echilibreze activitatea musculara deficitara, la care se pot asocia diferite alte
materiale cu calitati elastice. Acestea au rolul de a stimula nivelului
proprioceptiv, de combatere a deformarilor prin dezechilibre musculare (hipoatrofie, contracturi), de meninere a tonusului si fortei musculare, de corectare a
deformarilor prin deficitul muscular neurogen si de intretinerea schemelor de
miscare.
Tehnica Medicala va ofera o variata gama de orteze atat statice cat si dinamice:
-orteze cervicale reglabile pentru stabilizarea coloanei cervicale
-orteze cervicotoracice Posturex (ham de memorie): ajuta la stimularea senzatiei
de postura corecta a coloanei toracice superioare si a segmentului interscapular
- orteze pentru cot cu indicatii in cazul unor contuzii, entorse, luxatii sau
fracturi, ca tratament ortopedic sau dupa indepartarea aparatului gipsat
-orteze pentru incheietura mainii: se utilizeaza in cazul entorselor, luxatiilor,
fracturi la nivelul zonei, atat ca trament ortopedic cat si postoperator
- orteze pentru police: in cazul entorselor, luxatiilor, fracturi la nivelul zonei
- orteze pentru genunchi cu suport ligamente incrucisate : consolideaza
ligamentele laterale si mediale ale genunchiului, furnizeaza suport patelar,
afectiuni ale tendonului medial/lateral.
- orteza pentru glezna: se indica pentru diferite afectiuni traumatice ale gleznei,
dupa fracturi, procese inflamatorii, entorse, luxatii, dupa indepartarea aparatului
gipsat.
Ortezele medicale sunt dispozitive care se pot folosi o perioada determinata de
timp, pana ce medicul stabileste ca afectiunea s-a vindecat, insa pot fi
achizitionate pentru a putea fi utilizate o viata intreaga.
Papucii/nclmintea
Scopul de a purta papuci este cel de a proteja picioarele. Piciorul normal nu
necesit sprijin din partea papucilor. Talpa ar trebui s fie flexibil pentru a nu
interfera cu biomecanica normal a piciorului. O modalitate practic de a ne

asigura c papucul are o lungime adecvat este de a determina dac degetul


arttor se poate plasa ntre haluce i vrful papucului. 58 Prezena calusului
indic suprafee de friciune datorit unor papuci de dimensiune nepotrivit.
Prezena btturilor indic zone de friciune peste proeminene osoase, cel mai
adesea cauzate de papuci prea strmi. Papucii din piele sunt o alegere bun
pentru toate tipurile de activitate. Acest tip de ncl minte ofer fiabilitate n
timp, asigur ventilaia i se muleaz pe curburile piciorului. O bun pereche de
pantofi poate elimina de multe ori necesitatea unor orteze pentru picior i ar
trebui s fie luat n considerare naintea unei prescripii medicale ortetice.
Alctuirea papucilor
Dou tipuri de papuci sunt de obicei purtai: Blucher i Bal (Figura 15-1). Limba
este o parte din cput la papucii Blucher. Sfeturile se suprapun peste cput.
Papucii Blucher sunt recomandai pentru pacienii care au nevoie de orteze
pentru c au mai mult spaiu pentru a ncla i descla piciorul cu ortez din
cauza gtului deschis. 63 La papucii de tip Bal, sferturile se unesc. Cputa este
cusut peste sferturi limitnd astfel capacitatea papucului de a deschide i a
acomoda orteza.
Box 15-1 Principiile ortezrii membrelor inferioare
1. Utilizai-le numai dup cum este indicat i pentru att timp ct este necesar.
2. Orteza trebuie s permit micarea articulaiei ori de cte ori este posibil i
adecvat.
3. Ortezele ar trebui s fie funcionale n toate etapele mersului.
4. Orteza de glezn mobil trebuie s fie centrat peste vrful maleolei interne.
5. Orteza de genunchi mobil ar trebui s fie centrat peste proeminen a
condilului femural intern.
6. Orteza de old mobil trebui s fie ntr-o poziie care permite pacientului de a
sta n poziie vertical la 90 de grade.
7. Compliana pacientului crete cu gradul de confort, aspectul cosmetic i
funcionalitatea ortezelor
Ortezele labei piciorului
Ortezele labei piciorului variaz de la talonete accesibile n farmacii sau n
magazinele de echipamente sportive pn la orteze personalizate fabricate de un
ortezist. Eficacitatea unei orteze depinde de un diagnostic corect al patologiei
piciorului, selecia corespunztoare a materialului ortetic i modelarea
corespunztoare. Ortezele picioarelor afecteaza forele reactive ale solului care
acioneaz asupra articulaiilor membrelor inferioare. Ele au, de asemenea, efect
asupra componentelor rotaionale ale mersului (Figura 15-2).

Afeciunile uoare pot fi tratate cu orteze care nu necesit prescripie medical.


Problemele mai grave ct i cele cronice necesit orteze personalizate. 61
Acestea sunt accesibile n trei tipuri. Cele mai simple sunt folosite n ortezele
fr prescripie medical. Ortezitii de obicei ofer orteze semi-rigide, care
confer mai mult sprijin dect cele mai simple, dar absorb ocul. O ortez rigid
este indicat doar pentru o problem care necesit o consolidare puternic pentru
a controla o defromare.
Pentru a face o ortez personalizat, articulaia subtalar trebuie plasat ntr-o
poziie neutr nainte de fixare. Aceast poziie minimalizeaz anomaliile legate
de laba piciorului i rotaia gleznei, precum hiperpronaia i este de asemenea
poziia n care piciorul funcioneaz cel mai bine. 41 Poziia subtalar neutr
este folosit pentru a trata boli asociate cu hiperpronaia incluznd piciorul plat
i sindromul dureros patelo-femural. 9, 48 Piciorul este nvelit ntr-un agent de
desprire precum stockinette sau folie de plastic transparent. Piciorul este apoi
nfurat n benzi de ipsos sau benzi din fibr de sticl i lsat ca acestea s se
ntreasc. nveliul din fibr de sticl este de asemenea folosit pentru cazuri
ortetice dificile n care acesta poate fi folosit drept o ortez temporar pentru a
determina dac mulajul controleaz corespunztor deformarea. Acest mulaj
negativ este apoi ndeprtat pentru a permite unui mulaj pozitiv de a fi fcut din
mulajul negativ. Mulajul pozitiv poate fi modificat pentru a crete eficacitatea
ortezei. Orteza obinuit este obinut prin nclzirea i ajustarea (adesea prin
folosirea unui vacuum) plasticului la mulajul pozitiv.
Studiile nu au determinat viabilitatea n timp i eficiena unei orteze. Orteza
trebuie examinat la fiecare vizit de control pentru a determina cnd este
necesar una nou.
Condiii obinuite ale labei piciorului
Platfus (picior plat)
Ameliorarea durerii este obinut prin controlul pronaiei excesive a labei
piciorului. Pronaia labei piciorului poate fi definit drept rotaia labei piciorului
de-a lungul axei longitudinale cu diminuarea boltei plantare. Pronaia labei
piciorului este o component a eversiunii. Eversiunea cuprinde prona ia din
articulaia subtalar, dorsiflexia la nivelul articulaiei gleznei i abducia labei
piciorului din articulaiile tarsometatarsiene. Cheia pentru corecia excesul de
pronaie este controlul calcaneului pentru a pstra articulaia subtalar ntr-o
poziie neutr.
Platfusul se poate datora unor anomalii precum ar fi torsiunea intern excesiv
atibiei (care duce la pronaia labei piciorului) sau la mal-alinierea calcaneului.
Interaciunea dintre tibie i laba piciorului la nivelul jonciunii subtalare permite
patologiei altor segmente s provoace micarea ctre interior a labei piciorului (a
se vedea figura 15-2).

Reducerea pronaiei se efectueaz prin meninerea calcaneului i a articulaiei


subtalare n poziie corect. Articulaia subtalar trebuie s fie ntr-o pozi ie
neutr n timpul procesului de realizare a mulajului. Poziia neutr a articulaiei
subtalare previne deformrile rotaionale asociate cu pronaia excesiv sau
supinarea (a se vedea figurile 15-2, C i D). Elevaia calcaneului anteromedial
exercit o mpingere n sus nspre sustenaculum tali pentru a preveni mi carea
ctre interior. 6 Orteza ar trebui extins dincolo de capetele metatarsale pentru a
oferi o mai bun prghie n controlul deformrii. O ortez fcut la comand
pentru laba piciorului conceput pentru a preveni hiperpronaia este menionat
drept o ortez UCBL (sau UCB) de la Laboratoarele de Biomecanic ale
Universitii din California, n care prima ortez de acest gen a fost conceput n
1940.
Exist dou tipuri de greeli comune constatate la ortezele pentru laba piciorului
fcute la comand. n primul rnd, nu sunt fcute de orteziti, cei care sunt cei
mai n msur de a realiza orteze pentru laba piciorului. n al doilea rnd, unele
orteze fcute la comand nu nglobeaz calcaneul, ci servesc mai degrab drept
platform pentru staionare. Ortezitii trebuie s extind orteza proximal
suficient pentru a ngloba i controla articulaia subtalar n timpul mersului.
Unele cazuri de platfus se datoreaz hiperlaxitii ligamentelor labei piciorului.
n aceste cazuri un talonet medial longitudinal poate fi de ajutor n uurarea
durerii. Folosirea unui talonet care este prea nalt poate cauza disconfort.
nlimea talonetului va fi ajustat pe msur ce piciorul dezvolt toleran la
noua biomecanic. O extensie de tip toc Thomas (termen pentru cre terea
lungimii mediale a clciului) poate oferi de asemenea sprijin medial, mai ales
pentru indivizii cu greutate ridicat. Un sfat practic pentru alergtorii care au
hiperpronaie sau platfus este de a achiziiona o pereche de pantofi sport cu un
toc mediu ferm with a wide last at the shank (vezi figura 15-1). Aceste aplica ii
ajut la pevenirea pronaiei la nivelul articulaiei subtalare.
Pes cavus (picior scobit congenital)
O complicaie tipic pentru pes cavus este presiunea excesiv asupra clciului
i capetelor metatarsiene, determinnd durere. Acestea pot fi prevenite prin
realizarea nlimii suportului longitudinal destul de nalt pentru a umple spa iul
dintre talpa papucului i talonet pentru a distribui greutatea mai eficient.
Greutatea ar trebui de asemenea s fie egal distribuit peste capetele
metatarsiene. Ridicarea este extins doar pentru zona capului metatarsian pentru
a ajuta la distribuirea i atenuarea presiunii asupra ariei metatarsiene. Punctul
culminant al scobiturii este localizat la articulaia talonavicular deoarece nu
exist o tendin depronaie precum n pes planus. Dac tibia este rotit extern
(vezi figura 15-2), acest lucru poate da aspectul unei scobituri crescute deoarece
laba piciorului supineaz i prile laterale ale labei piciorului i asum
responsabilitatea unei greutii portante adiionale. n aces caz o ortez a labei

piciorului este modelat cu articulaia subtalar ntr-o poziie neutr pentru a


preveni producerea unui exces de supinaie.

Sunt sunt dispozitive medicale aplicate extern, utilizate sa inlocuiasca in


intregime sau partial un segment de membru superior absent sau incomplet,
avand rol functional si estetic.
Protezarea urmareste reconstituirea formei si fiziologiei segmentului amputat.
Chiar daca in multe cazuri se reusesc asemanari morfologice acceptabile,
proteza nu se poate substitui complet functiei pierdute.
In ultimul timp datorita realizarilor in domeniul materialelor plastice, a
perfectionarii modulelor mecanice si a celor electronice, s-a obtinut cresterea
eficientei actului de protezare.
Cauzele cele mai frecvente ale amputatiilor membrului superior sunt leziunile
traumatice. Mult mai rare sunt indicatiile tumorale.vasculare infectioase sau
neurologice.
Tehnicile au evoluat mult in timp, dar se cunosc bine cauzele sechelelor aparute
la nivelul fiecarui nivel al amputatiei. Acest lucru permite de cele mai multe ori
de obicei la nivelul mainii utilizarea de interventii care sa amelioreze functia
acesteia.
Membrul superior, membrul prehensiuniL al relatiei cu lucrurile din jur. dar si al
expresivitatii impune in cazul unei leziuni majore o atitudine specifica deoarece
pierderea unei parti din membru determina consecinte maiore atat fizice
functionale dar si psihice. Functia estetica este esentiala. Orice amputatie la
nivelul membrului superior trebuie sa incerce sa respecte pe cat posibil aspectul
estetic si sa conserve prehensiunea.
Protezarea membrului superior a progresat foarte mult de la proteze mecanice si
electrice la cele mioelectrice_ Cu toate acestea protezele nu asigura decat o
prehensiune rudimentara, necontrolata de sensibilitatea unui membru normal.
Amputatia membrului superior nu se justifica decat in cazul unei leziuni
traumatice daca nu se poate face reimplantarea sau dupa esecul tratamentului
chirurgical.

In cazul amputatiei anestezia folosita este fie cea tocoregionala, fie cea generala.
Se poate utiliza un garou pneumatic la baza membrului.
In ceea ce priveste tehnica folosita sunt de remarcat cateva aspecte printre care:
daca se face o amputatie transfaumerala sau transradiouinara este necesara de
obicei o mioplastie care este benefica pentru o protezare mioelectrica- In cazul
unei dezarticulatii cartilajul poate fi pastrat deoarece asigura un plan de
alunecare pentru structurile de acoperire, ceea ce reprezinta un lucru benefic
pentru membrul superior.
Protezarea se realizeaza individual^ dupa masuratori, mulaj, probe, axari si
modificari facute in laboratoarele de protezare. Tipul de protezare se indica
ftmctie de nivelul amputatiei, evolutia bontului, varsta, sex si profesiune. La
varstnici se indica proteze usoare, la muncitori proteze mai rezistente, ia copii
proteze reglabile in raport cu cresterea, la femei proteze mai fine si estetice.
Protezarea se recomanda a fi facuta la 4-5 saptamani dupa amputatie. Protezarea
precoce are avantaje incontestabile. Bontul protezabil trebuie sa fie acoperit cu
tegumente suficiente si de buna calitate, sa dispuna de muschi tonici eu
troficitate locala buna, sa aiba o mobilitate buna si forma optima pentru atasarea
mansonului protezei.
Amputatiile membrului superior se pot face la diverse niveluri.
osia, trecand^mstmrtE^
artificial poziaia instabijfaaie^W^^
- proteza tip J.Lisfranc
- proteza tip Syme aei Pirogov
- protezele gambe^iT ^
- proteze tip Grittf asTafoteza dupa^aniculaaia genunchiului
- protezele femurului
- protezele dupa exarticulaaia aeoldului
- proteze dupa hemipelvektomie
- oroteze duna hemicoroorectomie.