Cotul ortezat si protezat

Tutescu Nicoleta Claudia

Pana Elena
Rosoga Ramona Teodora
Stoe Stefania
Popa-Marin Denisa
Ortezarea cotului
 Ortezele sunt dispozitive externe
aplicate la nivelul unui segment al
corpului pentru a preveni sau corecta
disfunctionalitatile acelui segment.
 Evaluarea completa a pacientului cu
suferinta a cotului, cu sau fara
repercursiuni la nivelul regiunilor
brahiala si/sau antebrahiala precede
totdeauna decizia de ortezare a cotului
(simpla/a mai multor segmente ale
membrului superior)
Ortezarea cotului - afectiuni
 Neurologice  Reumatismale
 Sindromul de neuron motor periferic  Poliartrita reumatoida
(afectarea structurilor neuronale motorii  Artrita reactiva
oriunde pe traiectul lor)  Spondilita anchilopetica
 Sindromul de neuron motor central
 Epicondilita laterala/mediala
(afectarea maduvei spinarii sau a
emisferelor cerebrale)  Hemartroza cotului
 Miopatii (distrofii musculare de diferite  Osteocondromatoza
etiologii)  Arsurile
 Atrofie spinala pseudomiopatica  prevenirea posibilelor retracturi,
 Ortopedico-traumatice contracturi, deformari in procesul de
 Luxatii
vindecare (la cot – atitudine in flexum)
 Fracturi  Osoase (rare)
 Rupturi ligamentare  Tumori
 Injurii  Osteomielita
 Boala Paget
 Tipuri de orteze
1. Orteze statice pentru cot si umar (orteze protective)
 Indicatii
 Imobilizarea articulara
 Pozitionarea corecta a membrului superior (refacerea aliniamentului)
 Scop
 Reducerea durerii
 Prevenirea deformarilor structurilor periarticulare si articulare
 Controlarea mobilitatii active
 Suplinirea deficitului musculo-ligamentar (protejarea de injurii – stres articular, gradarea fortei
exercitate pe brat si antebrat)
 Furnizarea de conditii optime pentru refacerea tegumentului
 Tipuri
 Orteze pentru “controlul” cotului
• Atele simple (posterioare/anterioare)
• Orteze cu cel putin 3 puncte de contact la nivelul cotului
• Aparate/gutiere gipsate (de tip Sarmiento sau brahio-antebrahiale)
• Gutiere din materiale termoformabile
• Atele pneumatice
 Orteze statice de cot si pumn – pentru stabilizarea articulatiei cotului si prevenirea miscarii de prono-
supinatie a antebratului
 Benzi adezive (suple) pentru cot – aplicate circumferential in jurul antebratului, oarecum distal fata de
epicondili (pentru a nu stanjeni mobilitatea)
 Orteze statice de tipul stabilizatorilor (atele) pentru abductia umarului
 Esarfe de brat si umar
Exemple - orteze statice
Tipuri de orteze
2. Orteze dinamice pentru cot si umar (orteze
functionale)
 Scop – sustinerea/refacerea aspectului functional
 Asigurarea mobilitatii progresive
 Prevenirea tulburarilor de aliniament articular
 Nu sunt indicate la pacientii spastici (efect de acentuare a
tonusului muscular)
 Tipuri
 Orteze pentru mobilizarea in extensie a cotului (pe fata
posterioara) – controleaza extensia in conditiile unei stabilitati
duble (medio-laterale + miscarea de rotatie)
 Orteze pentru mobilizarea in flexie a cotului (pe fata posterioara) –
controleaza flexia in conditiile unei stabilitati duble (medio-laterale
+ miscarea de rotatie)
Exemple – orteze dinamice
 Tipuri de orteze
3. Orteze de substitutie la nivelul cotului si umarului
 Asigura functionalitatea optima a extremitatii
distale (pumn, mana) – aplicare in regiunea proximala a
membrului superior
 Scop
 Protectia grupelor musculare – prevenirea contracturilor si a
traumatismelor secundare unei miscari anormale
 Tipuri
 Orteza articulara pentru umar si cot (de substitutie articulara) –
pentru prevenirea miscarii bruste, neprevazute, asigurand
“inlacatarea” in pozitia necesara functiei dorite
 Orteza de substitutie cand exista insuficienta musculara (pe grupele
musculare flexoare, cu forta maxima 2)
 Orteza functionale de cot si umar cand exista o insuficienta
musculara marcata la nivelul ½ proximale a membrului superior
(paralizie periferica, miopatii diverse)
 Orteza care permite balansul antebratului
Implicatii kinetice si recuperatorii
Regulile programului de recuperare functionala
 Indoloritatea oricaror manevre
 Progresivitatea procesului de refacere a amplitudinii de miscare
 Asistarea exercitiilor kinetice (orteza functionala), apoi
mentinerea in perioadele dintre exercitii a castigului de
mobilitate si stabilitate articulara (orteza statica)
Afectiuni neurologice
Hemiplegia
 Rol
 Prevenirea si controlul
 Spasticitatii
 Contracturilor/retracturilor musculare
 Redorilor articulare
 Refacerea mobilitatii articulare
 Sunt indicate
 Ortezele de repaus, statice – asigura pozitionarea functionala a cotului si segmentelor aferente
(brat, antebrat)
 Ortezele dinamice, functionale, seriate – rol de asistare a mobilitatii
 Pe termen lung, in perioadele de repaus, sunt mai benefice ortezele seriate (din
materiale moi, termoformabile) decat ortezele folosite initial in pozitia functionala
(exista durere)
 Ortezarea este indicata nocturn si diurn
 Exemple
 Orteza corectiva Elbow Corrective Orthosis – BMI Eco
 Orteza Comfy Goniometer Elbow
Exemple

 Orteza corectiva Elbow Corrective

Orthosis – BMI Eco
 Orteza Comfy Goniometer Elbow
Afectiuni neurologice
Faza evolutiva a Atitudinea kinetica
Para-osteo-artropatiile osteomului
neurogene (osteoame Faza de maturatie Posturarea corecta – orteze din
neurogene) (contraindicatii – materiale termoformabile (in
 Reprezinta complicatiile suferintelor mobilizarile cotului) extensie maxima si flexie
sistemului nervos central care maxima, alternand la 3 ore ziua
si noaptea)
perturba prognosticul functional al
programului de reabilitare (interval Crioterapie – 20 min, de 2 ori/zi
de aparitie 1-3 luni de la instalarea Examinarea periodica pentru
afectiunii neurologice) surprinderea precoce a paraliziei
nervului cubital
 Grupeaza osificarile ectopice juxta-
articulare, peri sau paraosoase din Faza de “racire” a Posturarea corecta - orteze de
jurul unei articulatii, respectand fenomenelor repaus, pentru mentinerea
integritatea segmentelor osoase inflamatorii amplitudinii maxime de miscare
articulare, toate acestea in contextul anterioare (dupa mobilizari pasive
unei afectiuni neurologice (pacientul nu se analitice/globale)
afla in coma, poate Tehnici de facilitare
fi mobilizat) neuromusculara proprioceptiva
Exercitii de mobilizare activa cu
incarcare
usoara/scripetoterapie.
Exemple

Orteza Range of Motion (ROM) Elbow

Afectiuni neurologice
Afectarea nervilor
periferici de la nivelul
membrului superior (ulnar,
radial, median)
 Ortezarea are un rol foarte
important pentru programul de
recuperare (sportivi)
→ pozitionarea corecta, in repaus si
pe timpul derularii programului
Paralizia de plex brahial
 Exemplu – orteza Wilmer
Elbow Orthosis
Afectiuni ortopedico-traumatice
Luxatia
 Perturbarea raporturilor
normale dintre suprafetele
articulare, secundara lezarii
grave a componentei
capsulo-ligamentare, printr-
un traumatism
direct/indirect
 Cea mai frecventa este
luxatia posterioara a
extremitatilor superioare ale
radiusului/ulnei
 Exemple
 Orteza Adjustable Elbow
 Orteza Premier Elbow
Fazele Atitudinile kinetice
Faza I Relaxarea musculaturii centurii scapulare
(ziua 1-ziua 8) Posturarea corecta
Mobilizarile active ale articulatiilor supra- si
subiacente cotului
Contractii musculare izometrice si izotone
Faza II Imobilizarea intr-o orteza/atela din material
(ziua 9 – ziua 21) termoformabil amplitudinii miscarii de
extensie, adaptat
Mobilizarea activa ajutata si activa in limitele
amplitudinilor de miscare nedureroase
Exercitii de tip stretching
Faza III Masajul de drenaj (mana, antebrat)
(dupa ziua 21) Mobilizare pasiva pentru recuperarea intregii
amplitudini de miscare (pe extensie)
Exerciti pentru refacerea stabilitatii cotului
Exerciti pentru reintegrarea cotului in schema
corporala
Terapie ocupationala – exercitii tip ADL
Afectiuni ortopedico-traumatice
Fractura
Tipuri
 Fracturile osului humeral – se produc la nivelul uneia dintre
extremitati/diafizar
 Fracturile ulnei – cu localizare la nivelul extremitatii proximale
(olecranul si procesul coronoid) si la nivelul diafizei (se asociaza
cu luxatia anterioara a capului radial)
 Fracturile radiusului – perturbarea functionalitatii intregului
membru superior (importanta radiusului in orietarea mainii
pentru derularea diferitelor manevre, mai ales prehensiunea)
 Redoarea cotului
Principala complicatie a leziunilor traumatice ale cotului (fracturi, luxatii, fractura-
luxatie)
Fazele Obiectivele Aspecte kinetice
Faza I Prevenirea/limitarea Imobilizarea stricta, antialgica corespunzatoare cicatrizarii
(ziua tulburarilor trofice tegumentare in atela gipsata sau orteza brahio-antebrahiala
1- ziua Reducerea durerii Miscari active ale umarului si degetelor (de mai multe ori/zi)
8) Mobilizarea articulatiilor Reeducarea statica – relaxarea musculaturii centurii scapulare,
Refacerea si/sau mentinerea evitarea atitudinii vicioase, contractii musculare izometrice
fortei musculare Contractii musculare izotone la nivelul extremitatilor
Faza II Mentinerea statusului indolor Imobilizarea amovibila (suprimata in timpul sedintei de recuperare)
(ziua Mobilizarea controlata a Sedinta de recuperare cuprinde: masaj sedativ; evitarea cicatricii
9-ziua cotului postoperatorii cat exista firele; solicitarea articulara progresiva,
21) Refacerea si/sau mentinerea indolora, lenta; contractii musculare izokinetice
fortei musculare
Faza Recuperarea maximului Examinarea grupelor musculare - masaj initial ± termoterapie locala
III pentru amplitudinea de Ortezarea se mentine pana in 6 saptamani
(dupa miscare Mobilizarea pasiva (flexie/extensie, prono/supinatie)
ziua Refacerea fortei si rezistentei Contractii musculare izotone, rezistive
21) musculare
Exercitii globale (“cotul de forta”, “cotul de finete”)
Reintegrarea cotului in
schema corporala, in Ergoterapie si jocurile de tipul jocul cu mingea, trasul cu arcul
activitatile vietii zilnice Reluarea progresiva a activitatilor uzuale zilnice
Afectiuni reumatismale
 Poliatrita reumatoida
 Orteza de repaus – puseu evolutiv al bolii
 Orteza dinamica, functionala – permite asistarea miscarilor cotului, cu
recuperarea acestora in perioada de stabilizare
 Fenomenele artrozice – ortezarea este utila pentru perioadele de
repaus(orteza de repaus), dar si cand pacientul isi foloseste
membrul superior in diferite activitati uzuale (orteza functionala)
 Afectiuni musculo-tendinoase – eliminarea tensiunii de la nivelul
tendonului = primul gest terapeutic in tratamentul etiopatogenic
al procesului inflamator
=> Imobilizarea cotului intr-o orteza
Protezarea cotului
Endoproteza
Clasificarea dupa gradul de mobilitate
 Endoproteze mobile, de alunecare – cu o
minima rigiditate (cele mai utilizate in
prezent)
 Endoproteze de alunecare – componenta
humerala se fixeaza la nivelul epifizei;
jonctiunea elementelor componente se
realizeaza direct
 Endoproteze care inlocuiesc o parte din epifiza
humerala distrusa printr-o noua trohlee
continuata cu o tija centro-medulara
 Endoproteze semirigide/articulate
 Poseda o balama din metal si polietilena care
asigura cateva grade de libertate pentru
miscarile de lateralitate si/sau de rotatie
 Endoproteze rigide – s-a renuntat la ele in
prezent
Endoproteza
Clasificarea folosita in prezent
 Proteze partiale (de cap radial)
 Proteze totale nearticulate (de “reacoperire”) – alcatuire:
 2 piese separate (una metalica, humerala si alta polietilenica, cubitala) ce
aluneca una pe cealalta
 Stabilitatea sistemului este asigurata atat de forma implantului (trohlear), cat
mai ales de catre aparatul capsuloligamentar si muscular
 Proteze totale articulate – alcatuire:
 2 piese metalice solidarizate ferm intre ele – permit doar miscarea in plan
sagital (flexie-extensie)
 Utilizate doar in cazuri exceptionale (pierderi osoase masive)
Endoproteza
Caracteristicile
Mobilitatea (proprietati cinematice
apropiate cu elementele biomecanice
ala cotului)
Stabilitatea
Transmiterea sarcinilor, fortelor
Structura (materialul de fabricatie)
Tehnica chirurgicala de montare
Instrumentarul si partile componente
Potentialul de prezervare a structurilor
proprii
Obiectivul terapeutic
Refacerea mobilitatii cotului
Redobandirea statusului de pivot
intermediar al cotului
Reducerea stresului articular
Prevenirea frictiunilor intre partile
componente
Corecta fixare si durabilitatea montarii
Reproductibilitatea oricarei parti
componente
Mentinerea structurilor osoase a
segmentelor articulare
Endoproteza - indicatii
 Poliatrita reumatoida stadiul III si IV – pacientul prezinta durere, instabilitate si anchiloza
bilaterala
 Poliatrita reumatoida cu sinovectomie (pentru un proces sinovial agresiv, distructiv) si
rezectie a capului radial fara efecte favorabile
 Anchiloza cotului in pozitii nefunctionale (poliatrita reumatoida/la tinerii cu artrita
cronica juvenila)
 Statusul postartroplastie efectuata pentru refacerea anatomiei regiunii
 Artrodeza in pozitie nefunctionala
 Statusul postrezectie tumorala
 Artroza cu artroplastie ineficienta
 Artroza primitiva/secundara (posttraumatica) – rar
 Chisturile mari ale jonctiunii olecrano-coronoide, asociate cu eroziuni severe
 Statusul disfunctional major, cu limitare semnificativa a extensiei cotului (sub 60°)
 Traumatismele cu pierderea stabilitatii oasoase a articulatiei si/sau limitarea algica
semnificativa a amplitudinii de miscare la pacientii cu varsta sub 60 ani
Endoproteza – contraindicatii
 Artrita cotului sau status infectios cu alta localizare
 Insuficienta muschilor flexori sau a cotului in totalitate in contextul suferintelor
neurologice motorii
 Starea inadecvata a tegumentului din regiunea posterioara a cotului
 Cotul neuropatic, pacientul cu siringomielite
 Absenta structurilor osoase si a stabilitatii ligamentare corespunzatoare pentru
consolidarea endoprotezei
 Pacientul tanar/copil la care sunt prezente cartilajele de crestere
 Artrodeza cotului sau anchiloza dureroasa in pozitie partial functionala
 Anchiloza cotului de origine para-articulara cu cicatrici la acest nivel
 Pacientul necompliant (isi desfasoara activitatile in limita mobilitatii
existente/care refuza efectiv endoprotezarea)
Reabilitarea pacientilor cu artoplastie
de cot
Principii
 Evitarea fenomenelor inflamatorii
 Asigurarea mobilizarii precoce
 Asistarea ortezarii pacientului
 Orteza statica (de repaus) si orteza simpla articulara → material preferat –
termoformabil
 Ortezele dinamice – pentru flexie si extensie (necesare pentru conservarea
imediat postoperator a castigului de mobilitate datorat endoprotezei)
 Ortezele de cuplaj (conexiune) – pentru flexie si extensie
→ indicatii
 pacienti endoprotezati pentru anchiloza cotului
 pacienti cu dispozitive externe fixatoare (dupa suprimarea acestora)
Reabilitarea pacientilor cu artoplastie
de cot
Aspecte vitale in derularea programului de reabilitare
 Repausul imediat al cotului endoprotezat trebuie sa fie unul
procliv, pentru reducerea cat mai rapida a edemului postoperator
 Miscarea activa a cotului este permisa imediat ce edemul si
durerea postoperatorie incep sa se remita
 In perioadele de repaus, cotul va fi suspendat in pozitii alternative
de flexie 90° si extensie maximala
 Pacientul nu are voie sa deruleze activitati ce necesita impact
(folosirea ciocanului, toporului, sporturi cu contact fizic) sau
ridicare de greutati
Protezarea cotului
Protezele transhumerale (folosite in cazurile amputatiei transhumerale, deasupra cotului) si cele indicate in situatia
dezarticularii la nivelul cotului
 Tipuri
 Exoscheletale
 Endocheletale
 Alcatuire:
 Un dispozitiv protetic terminal (TD = terminal device)
 Unitate pentru pumn
 Unitate pentru cot
 Principalele elemente componente
 Teaca protezei – sistem dublu de cavitati/balamale
 Teaca laterala (ajunge pana la acromion)
 Teaca mediala (ajunge pana in regiunea axiala)
 Tecile in cazul protezei pentru cotul dezarticulat sunt relativ intinse (ajung pana la nivelul epicondiliilor humerali)
 Unitatea pentru cot
 Cuprinde un sistem de balamale si cabluri, care pot fi blocate in diferite pozitii, cu mentinerea protezei stabile la diferite unghiuri de flexie a cotului
 Hamurile de suspensie si sistemul de control
 Asigura suspensia protezei la nivelul umarului si tranmiterea fortei de la umar
• Flexia cotului protezat
• Blocarea/deblocarea unitatii de cot
• Asistarea TD
VA MULTUMIM!