1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA STIINTA SI INGINERIA MATERIALELOR


COROZIUNEA ATMOSFERICA








Student: Grupa:
Al Ghieb Anas 1041 B

2
Coroziunea atmosferica este procesul de coroziune cel mai
vizibil: ruginirea podurilor, inverzirea acoperisurilor din cupru sau a
aliajelor acestuia, modificarea culorii suprafetei metalice a
statuilor...sunt doar cateva din tre aspectele cotidiene.
Daca in viata de zi cu zi pierderile datorate coroziunii sunt in
primul rand de natura economica, in ceea ce priveste
monumentele/statuile sau elementele decorative de feronerie,
coroziunea atmosferica conduce initial la diminuarea valorii estetice.
Ulterior, prin evolutia procesului de coroziune, pot surveni pierderi
de metal, diminuarea rezistentei mecanice, in faza finala, pierderea
iremediabila, respectiv colaps.
In functie de mediu, se
disting patru tipuri de baza de
coroziune atmosferica: din zona
industriala, din zona rurala, din
spatii inchise si din mediul marin.
In realitate, mai mult, pot fiinta
poluanti corozivi particulari,
accidentali sau conditii locale.
Atmosfera mediului
industrial este automat asociata
cu poluarea datorata combustiei
( carbuni naturali sau combustibili fosili), respectiv cu prezenta
compusilor de sulf precum dioxidul, SO
2
si ai oxizilor de azot.
Dioxidul de sulf este precursorul ploii acide. Oxidul amintit, in
prezenta umiditatii atmosferice ( ceata, roua, ploaie) generaza un acid,

3
H
2
SO
3
, in care sulful este in stare de oxidare ( +4), si care este
transformat (prin procese catalitice) in acid sulfuric, H
2
SO
4
, unde sulful
prezinta stare de oxidare superioara, (+6) stabila. Particulele de acizi
formati in atmosfera sunt antrenate de picuri de ploaie care cad spre sol
sub forma de ploaie acida si care formeaza o pelicula coroziva pe
suprafete expuse.

Fig. 1. Cuptor pentru redus minereu
de fier (sec. IX), descoperit la Valea
Caselor, Ghelar, dup rev. Natura,
1930, nr. 6, p. 30
Un poluant mai coroziv este
clorura. Aceasta este intalnita, in mod
natural, in proximitatea mediului marin.
In astfel de zone, vantul poarta si mici
particule de saruri din mediul marin,
saruri care se depun prin evaporarea
apei, rezultant cruste foarte corozive
pentru suprafetele suport.
In mediul rural, atmosfera este mai putin poluanta, ceea ce nu
exclude total actiunea coroziva. Alternanta zi-noapte si cea a
anotimpurilor, sunt insotite de fluctuatii ale temperaturii si ale umiditatii
aerului. Cunoscuta inter-relatie dintre cei doi factori determina
condensari repetate, respectiv conditii optime de desfasurare a
coroziunii electrochimice. Acest proces este accentuat in mediul
tropical, arid, unde chiar daca ploua rar, diferenta de temperatura a
aerului intre noapte si zi este foarte mare, si condensarile se desfasoara
firesc, efectul coroziv putand fi observat cu precadere in zonele umbrite,
ascunse razelor solare.

4
"Indoor", in spatele usilor inchise, deci in spatii inchise, in incaperi,
procesele corozive datorate interactiunii factori atmosferici-obicete, in
speta, suprafete metalice, pot fi tinute sub control. Stagnarea aerului,
lipsa de aerisire, nu este o masura de diminuare al riscului de
desfasurarea ale proceselor corozive! Preventia, respectiv masurile de
conservare preventiva pot asigura un mediu cu risc de coroziune
diminuat si controlabil, atat cat tehnica si posibilitatile financiare ale
momentului le permit.

REZISTENA LA COROZIUNEA ATMOSFERIC

Rezistena la coroziunea atmosferic asigurat de zincarea termic
depinde de grosimea produselor, calitatea filmului protector care se
formeaz la suprafaa
zincului i de corozivitatea
atmosferei. Atunci cnd
oelul este scos din baia de
zincare termic, zincul are
un aspect curat,
strlucitor, lucios. Cu
timpul, acesta se acoper
cu o patin gri, ntunecat,
datorit reaciei suprafeei
zincului cu oxigenul, apa i
dioxidul de carbon din atmosfer. Se formeaz astfel un strat complex,
dur, stabil i protector, care este foarte aderent la zinc. Poluanii din
atmosfer afecteaz natura acestui film protector.


5
Cel mai important agent coroziv al zincului este dioxidul de sulf
(SO2), din mediile puternic industrializate i urbane. El favorizeaz
foarte mult coroziunea atmosferic a zincului.

n medii cu concentraie constant de SO2 viteza de coroziune a
zincului este n general constant i se desfoar dup o lege liniar.
Aceast evoluie liniar permite estimarea duratei de via, n care
zincul este corodat, pe baza evalurii periodice a grosimii acoperirii ntr-
un mediu dat.

Evaluarea performanelor produselor zincate termic este complex
i dificil din cauza diversitii mediilor n care lucreaz i a
numeroaselor procedee de protecie anticoroziv disponibile. n
literatura de specialitate au fost publicate o serie de modele de
apreciere a duratei de via a sistemelor de protecie n diferite medii.

Multe din aceste modele au fost elaborate la mijlocul anilor 1970.
De atunci i pn n prezent, nivelul de dioxid de sulf (SO2) din
atmosfer a sczut considerabil. n figura 1 este prezentat legtura
direct ntre viteza de coroziune a zincului i concentraia de
SO2atmosferic. Datorit scderii concentraiei de SO2 din atmosfer,
durata de via a acoperirilor prin zincare termic a crescut semnificativ
din anul 1970. Este foarte important actualizarea informaiilor privind
estimarea corect a duratei de via a acoperirilor. Ghidurile vechi sunt
parial nlocuite de noul standard EN ISO 14713 1999. n SR EN ISO
9227 este prezentat ncercarea la coroziune n atmosfere artificiale
(ncercri n cea salin).