Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exoprotezare
Medicina sportiva
Disfunctionalitati in mers/alergare Evaluarea ortopedica a membrului inferior Evaluarea unei activitati functionale
mersului
Neurologie
Geriatrie
Artrite/artroze Boala Parkinson Evaluarea activitatii zilnice
Miscari locomotorii Miscarile de locomotie sunt de doua feluri: ciclice si aciclice. In miscarile ciclice, fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala, adica capata mereu un ciclu asemanator de miscari. Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor sale, incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare, identica. Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme, asemanatoare, numite si unitati de miscare. La mers sau la alergare, ciclul este pasul dublu. La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte, tragerea lor inapoi si miscarea de impingerea a picioarelor.
In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari ; executarea miscarilor aciclice, cum sunt, spre exemplu, sariturile, corpul trece dintro pozitie initiala intr-una finala, dupa care miscarea inceteaza.
Mersul
Mersul este o miscare locomotorie ciclica, care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt. Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol, fie pe un picior, fie pe ambele picioare.
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral : astfel, intr-o ora de mers, omul se sprijina 50 de minute pe un picior.
In perioada sprijinului unilateral, membrul inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin, iar celalalt, picior oscilant.
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi : in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu, compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior.
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului.
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze, din care doua, de foarte scurta durata, au fost numite momente.
1. Parametri temporo-spatiali
Lista Variabilelor Spatial Masurarea distantei Lungimea pasului simplu si dublu Latimea pasului
Temporal Masurarea timpului Durata pasului simplu Durata pasului dublu Durata balansului Cadenta Combinatie Spatial/Temporal: Viteza mersului Calculul vitezei de deplasare V = Distanta / Timp [m/s] V = Lungimea pasului X Cadenta [m/min] Viteza [m/s] Femei Barbati 1,2-1,5 1,3-1,6 Cadenta [pasi/min] 115-120 110-115 Lungimea pasului [m] 0,65-0,75 0,7-0,8
1. Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoarele: Faza de sprijin: Faza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul vertical. Faza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie, fiind sprijinit pe un singur picior. In acest moment corpul are inaltimea maxima, iar centrul de greutate este usor deplasat lateral, catre piciorul de sprijin, pentru mentinerea echilibrului Faza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia.
Faza de pendulare Faza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala, concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala ; flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza, inlesnind astfel miscarea, mai ales in momentul trecerii pe verticala. Faza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala, incrucisandu-se cu piciorul de sprijin, aflat, de asemenea, la momentul verticalei. Faza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant, care oscileaza de la verticala inainte, pregatindu-se sa ia contact cu solul, adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu.
Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)
Sisteme de markeri activi: markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi, prin triangulatie, detemina pozitia spatiala a punctului analizat. Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii, ceea ce duce la identificarea lor.
Platforma dinamometrica
Pozitionarea camerelor
Camera 3 Camera 12
Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe.
ACIUNEA MUCHILOR
Electromiografie
Procesare
Semnal EMG brut
Functionarea muschilor Contact initial (faza de calcai) Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori, in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteus Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieri Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior), pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial
Pozitionarea unghiulara Contact initial (faza de calcai) Sold: flexie 25 Genunchi: extensie 0 Glezna: dorsiflexie 0
Functionarea muschilor ntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai faza de rulaj) Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontal Muschii extensori contrabalanseaz flexia trunchiului i flexia oldului Muchii cvadriceps controleaz flexia genunchiului i asigur preluarea ocurilor Muschii tibiali anterior i posterior deccelereaz micarea de pronaie
Pozitionarea unghiulara intre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai faza de rulaj) Sold: flexie 25 Genunchi: flexie 0 15 Glezna: flexie plantar 0 10
Flexie
Flexie Flexie plantar
Functionarea muschilor verticala membrului inferior (faza de rulaj) Muschii abductori continu s stabilizeze pelvisul in plan frontal Muchii cvadriceps anuleaz tendina de flexie a genunchiului pn cnd proiecia centrului de greutate trece de aria de sprijin, dup care, devin inactivi Muschii soleus i gastrocnemius controleaz micarea de naintare a tibiei
Pozitionarea unghiulara intre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai faza de rulaj) Sold: flexie 25 0 Genunchi: flexie 15 0 flexie Glezna: flexie plantar 10 5 dorsiflexie
Functionarea muschilor verticala membrului inferior desprinderea calcaiului de sol Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a oldului Muchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisului Muchii ischiogambieri au o activitate minima Muchii flexori ai gleznei se opun alunecrii anterioare a tibiei i contribuie la ridicarea clciului printr-o tensiune pasiv
Pozitionarea unghiulara intre verticala membrului inferior i desprinderea clciului de sol Sold: flexie 0 extensie 20 Genunchi: 0 Glezna: dorsiflexie 5 10
Dorsiflexie
Functionarea muschilor desprinderea calcaiului de sol pendularea iniial Flexia femurului este datorata gravitii i momentului i uurat de muchii drept femural i abductori Muchii abductori stabilizeaz trecerea greutii pe cellalt picior Muchiul drept femural restricioneaz flexia rapid a genunchiului Tensiunea pasiv din muchii flexori ai gleznei faciliteaz flexia lent a genunchiului; tensiunea descrete progresiv la zero, n sensul pregtirii desprinderii plantei de pe sol
Pozitionarea unghiulara intre desprinderea clciului de sol i pendularea iniial Sold: extensie 20 0 Genunchi: 0 40 flexie Glezna: dorsiflexie 10 20 flexie plantar
Functionarea muschilor pendularea iniial Flexia femurului este dat de flexorii oldului Muchii abductori aduce membrul inferior pe linia median Muchiul tibial anterior iniiaz dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol
Pozitionarea unghiulara intre desprinderea clciului de sol i faza de vrf Sold: extensie 15 Genunchi: 60 flexie Glezna: dorsiflexie 10 flexie plantar
Flexie uoar
Functionarea muschilor pendularea medie Flexia femurului este dat de flexorii oldului i de aciune momentului de rotaie al femurului Muchii ischiogambieri au rol n decererarea extensiei genunchiului dat de momentul tibiei Muchii tibiali anteriori se contract concentric pentru meninerea piciorului n poziie de flexie zero
Functionarea muschilor pendularea final Muchii ischiogambieri continu decererarea micrii de nanintare a membrului inferior Muchii cvadriceps femural se contract pentru extensia genunchiului n vederea contactului clciului cu solul Muchii tibiali anteriori se contract pentru extensia genunchiului n vederea contactului clciului cu solul
Pozitionarea unghiulara pentru pendularea final Sold: 25 Genunchi: 0 extensie Glezna: 0 uoar dorsiflexie
Extensie
Avantajele utilizarii analizei computerizate: cu ajutorul programului extrem de complex, se pot realiza examenul somatoscopic, analiza mersului, analiza uzurii incaltamintei, analiza plantara atat statica cat si dinamica; amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune, suprafetele de sprijin, centrul de greutate, postura etc. informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date, facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor; rezultatele examinarilor pot fi imprimate, asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti; reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara. reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari; individualizare 100%; talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar; avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte; datorita aceste tehnologii, sustinatorul plantar, pe langa rolul corectiv, de maxima importanta, va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica.