Sunteți pe pagina 1din 43

ANALIZA MERSULUI

Analiza mersului este studiul calitativ si interpretativ al locomotiei umane


Ortopedie
Reconstructie articulara Inlocuirea articulatiei (endoprotezare) Paralizie cerebrala

Exoprotezare

Aplicatii ale Analizei

Design si montaj Evaluarea calitatii exoprotezei Reeducarea mersului

Medicina sportiva
Disfunctionalitati in mers/alergare Evaluarea ortopedica a membrului inferior Evaluarea unei activitati functionale

mersului
Neurologie

Calitatea miscarii Leziuni cerebrale Boli neuromusculare

Geriatrie
Artrite/artroze Boala Parkinson Evaluarea activitatii zilnice

Miscari locomotorii Miscarile de locomotie sunt de doua feluri: ciclice si aciclice. In miscarile ciclice, fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala, adica capata mereu un ciclu asemanator de miscari. Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor sale, incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare, identica. Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme, asemanatoare, numite si unitati de miscare. La mers sau la alergare, ciclul este pasul dublu. La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte, tragerea lor inapoi si miscarea de impingerea a picioarelor.

In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari ; executarea miscarilor aciclice, cum sunt, spre exemplu, sariturile, corpul trece dintro pozitie initiala intr-una finala, dupa care miscarea inceteaza.

Mersul

Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in evolutia filogenetica.


Copilul invata sa merga dupa varsta de un an, cand s-a asigurat statiunea bipeda. Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om, mersul se perfectioneaza in procesul cresterii pana intr-atat, incat se poate afirma ca dintre toate miscarile omului, el se efectueaza cu cel mai mare randament, cu cea mai economica cheltuiala de energie. Aceasta se presupune pe de o parte, adaptarea aparatului locomotor din punct de vedere morfologic, iar pe de alta parte, o coordonare nervoasa perfecta a miscarilor segmentelor si ale corpului in intregime, in timpul mersului. Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului este extrem de complexa ; fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber. Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee, dintre care cronofotografia lui Marey a dat rezultate mai bune. Ulterior s-au imbunatatit diferite metode cinematografice, care au dat posibilitatea studierii coordonatelor spatiale in functie de timp.

Mersul este o miscare locomotorie ciclica, care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt. Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol, fie pe un picior, fie pe ambele picioare.

Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral : astfel, intr-o ora de mers, omul se sprijina 50 de minute pe un picior.
In perioada sprijinului unilateral, membrul inferior care sustine greutatea corpului se numeste picior de sprijin, iar celalalt, picior oscilant.

Mersul este format dintr-o succesiune de pasi : in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu, compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior.
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului.

El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze, din care doua, de foarte scurta durata, au fost numite momente.

Analiza mersului presupune masurarea urmatorilor parametri:


1. Parametri temporo-spatiali viteza, cadenta, lungimea pasului, miscarea corpului in spatiu fara a face referiri la forte 2. Fortele implicate in producerea acestui tip de miscare 3. Electromiografie identificarea unor tipare a activitatii musculare in timpul mersului
April 30, 2007

1. Parametri temporo-spatiali
Lista Variabilelor Spatial Masurarea distantei Lungimea pasului simplu si dublu Latimea pasului

Temporal Masurarea timpului Durata pasului simplu Durata pasului dublu Durata balansului Cadenta Combinatie Spatial/Temporal: Viteza mersului Calculul vitezei de deplasare V = Distanta / Timp [m/s] V = Lungimea pasului X Cadenta [m/min] Viteza [m/s] Femei Barbati 1,2-1,5 1,3-1,6 Cadenta [pasi/min] 115-120 110-115 Lungimea pasului [m] 0,65-0,75 0,7-0,8

1. Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt urmatoarele: Faza de sprijin: Faza I sau faza de amortizare (faza de calcai) incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul vertical. Faza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin (faza de rulaj) corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie, fiind sprijinit pe un singur picior. In acest moment corpul are inaltimea maxima, iar centrul de greutate este usor deplasat lateral, catre piciorul de sprijin, pentru mentinerea echilibrului Faza a III-a sau faza de impulsie (faza de varf) incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de sprijin si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia.

Faza de pendulare Faza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant se executa liber oscilatie in articulatia coxofemurala, concomitent cu o usoara flexie in genunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala ; flexia de genunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza, inlesnind astfel miscarea, mai ales in momentul trecerii pe verticala. Faza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala, incrucisandu-se cu piciorul de sprijin, aflat, de asemenea, la momentul verticalei. Faza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant, care oscileaza de la verticala inainte, pregatindu-se sa ia contact cu solul, adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu.

Rotatia corpului in timpul mersului pe un intreg ciclu de mers

Deplasarea (oscilatia) pe verticala a centrului de greutate cu maximul in timpul fazei de rulaj (momentul verticalei piciorului de sprijin ) si cu minimul in timpul suportului dublu (concomitenta fazei de calcai pentru un picior si a fazei de varf pentru celalalt picior)

Masurarea parametrilor temporo-spatiali


Sisteme de markeri pasivi: montarea de markeri cu reflexie si a mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8 camere). Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate de merkeri, semnalele reflectate fiind inregistrate de camere. Reflexia semnalului inregistrat de doua camere, realizeaza triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale.

Sisteme de markeri activi: markerii emit semnale luminoase care receptionate de camere de luat vederi, prin triangulatie, detemina pozitia spatiala a punctului analizat. Avantajul acestor markeri este acela de a emite pe frecvente proprii, ceea ce duce la identificarea lor.

Platforma dinamometrica

Pozitionarea camerelor

Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp

Transformare liniara directa


Camera 1 Camera 2 Imagine 3D Imaginea markerilor cu formarea imaginii 3D

Camera 3 Camera 12

Centrul virtual al articulatiei soldului

2. Fortele implicate in producerea mersului


Forele musculare

Determinarea reaciunii din partea solului

Platforma dinamometrica

Inregistreaza atat fortele verticale si orizontale cat si momentele care apar pe cele trei axe.

ACIUNEA MUCHILOR

Electromiografie

Procesare
Semnal EMG brut

Semnal EMG prelucrat

Anvelopa semnalului EMG

April 30, 2007

Gait Analysis: Techniques and Recognition of Abnormal Gait

Functionarea muschilor Contact initial (faza de calcai) Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor extensori, in speta muschii ischiogambieri si muschii gluteus Genunchiul este stabilizat prin contractia simultana a muschilor cvadriceps si ischiogambieri Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior), pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru contactul initial

Pozitionarea unghiulara Contact initial (faza de calcai) Sold: flexie 25 Genunchi: extensie 0 Glezna: dorsiflexie 0

Flexie Extensie Dorsiflexie

Functionarea muschilor ntre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai faza de rulaj) Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan frontal Muschii extensori contrabalanseaz flexia trunchiului i flexia oldului Muchii cvadriceps controleaz flexia genunchiului i asigur preluarea ocurilor Muschii tibiali anterior i posterior deccelereaz micarea de pronaie

Pozitionarea unghiulara intre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai faza de rulaj) Sold: flexie 25 Genunchi: flexie 0 15 Glezna: flexie plantar 0 10

Flexie
Flexie Flexie plantar

Functionarea muschilor verticala membrului inferior (faza de rulaj) Muschii abductori continu s stabilizeze pelvisul in plan frontal Muchii cvadriceps anuleaz tendina de flexie a genunchiului pn cnd proiecia centrului de greutate trece de aria de sprijin, dup care, devin inactivi Muschii soleus i gastrocnemius controleaz micarea de naintare a tibiei

Pozitionarea unghiulara intre contactul initial si verticala membrului inferior (faza de calcai faza de rulaj) Sold: flexie 25 0 Genunchi: flexie 15 0 flexie Glezna: flexie plantar 10 5 dorsiflexie

Extensie Extensie Flexie plantara

Functionarea muschilor verticala membrului inferior desprinderea calcaiului de sol Muschii flexori opun rezistenta tendintei de hiperextensie a oldului Muchii tensor fascia lata actioneaza in sensul anularii balansului pelvisului Muchii ischiogambieri au o activitate minima Muchii flexori ai gleznei se opun alunecrii anterioare a tibiei i contribuie la ridicarea clciului printr-o tensiune pasiv

Pozitionarea unghiulara intre verticala membrului inferior i desprinderea clciului de sol Sold: flexie 0 extensie 20 Genunchi: 0 Glezna: dorsiflexie 5 10

Extensie Uoar flexie

Dorsiflexie

Functionarea muschilor desprinderea calcaiului de sol pendularea iniial Flexia femurului este datorata gravitii i momentului i uurat de muchii drept femural i abductori Muchii abductori stabilizeaz trecerea greutii pe cellalt picior Muchiul drept femural restricioneaz flexia rapid a genunchiului Tensiunea pasiv din muchii flexori ai gleznei faciliteaz flexia lent a genunchiului; tensiunea descrete progresiv la zero, n sensul pregtirii desprinderii plantei de pe sol

Pozitionarea unghiulara intre desprinderea clciului de sol i pendularea iniial Sold: extensie 20 0 Genunchi: 0 40 flexie Glezna: dorsiflexie 10 20 flexie plantar

Flexie Flexie Flexie plantara

Functionarea muschilor pendularea iniial Flexia femurului este dat de flexorii oldului Muchii abductori aduce membrul inferior pe linia median Muchiul tibial anterior iniiaz dorsiflexia pentru desprinderea plantei de pe sol

Pozitionarea unghiulara intre desprinderea clciului de sol i faza de vrf Sold: extensie 15 Genunchi: 60 flexie Glezna: dorsiflexie 10 flexie plantar

Flexie uoar

Flexie Flexie plantara

Functionarea muschilor pendularea medie Flexia femurului este dat de flexorii oldului i de aciune momentului de rotaie al femurului Muchii ischiogambieri au rol n decererarea extensiei genunchiului dat de momentul tibiei Muchii tibiali anteriori se contract concentric pentru meninerea piciorului n poziie de flexie zero

Pozitionarea unghiulara pentru pendularea medie Sold: 25 Genunchi: 25 Glezna: 0

Flexie Flexie Zero

Functionarea muschilor pendularea final Muchii ischiogambieri continu decererarea micrii de nanintare a membrului inferior Muchii cvadriceps femural se contract pentru extensia genunchiului n vederea contactului clciului cu solul Muchii tibiali anteriori se contract pentru extensia genunchiului n vederea contactului clciului cu solul

Pozitionarea unghiulara pentru pendularea final Sold: 25 Genunchi: 0 extensie Glezna: 0 uoar dorsiflexie

Extensie

Extensie Uoar dorsiflexie

Analiza plantara computerizata


Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la nivelul piciorului. Testarea se realizeaza in statica si/sau dinamica prin contactul cu o platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (1:1). Complexitatea programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati, putandu-se analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul, uzura incaltamintei, postura intregului corp, facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor. Analiza poate fi inclusa intr-un raport tiparit, care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o recomandare medicala in acest sens. Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari similara mulajului. Pacientul sub propria greutate, creeaza negativul. Specialistul ortezist realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului, obtinand astfel pozitivul. Sustinatorul plantar brut, realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se definitiveaza sub greutatea pacientului.

Avantajele utilizarii analizei computerizate: cu ajutorul programului extrem de complex, se pot realiza examenul somatoscopic, analiza mersului, analiza uzurii incaltamintei, analiza plantara atat statica cat si dinamica; amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune, suprafetele de sprijin, centrul de greutate, postura etc. informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date, facilitandu-se urmarirea evolutiei pacientilor; rezultatele examinarilor pot fi imprimate, asigurand accesibilitatea pentru medicii specialisti; reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara. reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari; individualizare 100%; talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar; avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte; datorita aceste tehnologii, sustinatorul plantar, pe langa rolul corectiv, de maxima importanta, va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda clasica.