ANALIZA MERSULUI

Analiza mersului este studiul calitativ si interpretativ al

locomotiei umane
Ortopedie
Reconstructie articulara
Inlocuirea articulatiei (endoprotezare)
Paralizie cerebrala

Exoprotezare
Aplicatii ale Design si montaj
Evaluarea calitatii exoprotezei
Reeducarea mersului
Analizei
Medicina sportiva
mersului Disfunctionalitati in mers/alergare
Evaluarea ortopedica a membrului inferior
Evaluarea unei activitati functionale

Neurologie
Calitatea miscarii
Leziuni cerebrale
Boli neuromusculare

Geriatrie
Artrite/artroze
Boala Parkinson
Evaluarea activitatii zilnice
Miscari locomotorii
Miscarile de locomotie sunt de doua feluri: ciclice si aciclice.
In miscarile ciclice, fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala, adica capata
mereu un ciclu asemanator de miscari.
Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor
sale, incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare, identica.
Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme, asemanatoare,
numite si unitati de miscare.
La mers sau la alergare, ciclul este pasul dublu.
La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte, tragerea lor inapoi si
miscarea de impingerea a picioarelor.
In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari ;
executarea miscarilor aciclice, cum sunt, spre exemplu, sariturile, corpul trece dintr-
o pozitie initiala intr-una finala, dupa care miscarea inceteaza.
Mersul
Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in evolutia filogenetica.
Copilul invata sa merga dupa varsta de un an, cand s-a asigurat statiunea bipeda.
Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om, mersul se perfectioneaza
in procesul cresterii pana intr-atat, incat se poate afirma ca dintre toate miscarile
omului, el se efectueaza cu cel mai mare randament, cu cea mai economica
cheltuiala de energie.
Aceasta se presupune pe de o parte, adaptarea aparatului locomotor din punct de
vedere morfologic, iar pe de alta parte, o coordonare nervoasa perfecta a
miscarilor segmentelor si ale corpului in intregime, in timpul mersului.

Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului

este extrem de complexa ; fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber.
Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee, dintre care
cronofotografia lui Marey a dat rezultate mai bune.
Ulterior s-au imbunatatit diferite metode cinematografice, care au dat posibilitatea
studierii coordonatelor spatiale in functie de timp.
Mersul este o miscare locomotorie ciclica, care se realizeaza prin ducerea
succesiva a unui picior inaintea celuilalt.
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol, fie pe un picior,
fie pe ambele picioare.
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral : astfel,
intr-o ora de mers, omul se sprijina 50 de minute pe un picior.
In perioada sprijinului unilateral, membrul inferior care sustine greutatea corpului
se numeste picior de sprijin, iar celalalt, picior oscilant.
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi : in analiza biomecanica a mersului
se foloseste pasul dublu, compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre
doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior.
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului.
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase
faze, din care doua, de foarte scurta durata, au fost numite momente.
Analiza mersului presupune masurarea
urmatorilor parametri:

1. Parametri temporo-spatiali viteza, cadenta,

lungimea pasului, miscarea corpului in spatiu
fara a face referiri la forte

2. Fortele implicate in producerea acestui tip de

miscare

3. Electromiografie identificarea unor tipare a

activitatii musculare in timpul mersului

April 30, 2007

1. Parametri temporo-spatiali
Lista Variabilelor
Spatial Masurarea distantei
Lungimea pasului simplu si dublu
Latimea pasului

Temporal Masurarea timpului

Durata pasului simplu
Durata pasului dublu
Durata balansului
Cadenta
Combinatie Spatial/Temporal: Viteza mersului
Calculul vitezei de deplasare
V = Distanta / Timp [m/s]
V = Lungimea pasului X Cadenta [m/min]

Viteza [m/s] Cadenta [pasi/min] Lungimea pasului [m]

Femei 1,2-1,5 115-120 0,65-0,75
Barbati 1,3-1,6 110-115 0,7-0,8
1. Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt
urmatoarele:
Faza de sprijin:
Faza I sau faza de amortizare (faza de
calcai) incepe din momentul cand
piciorul posterior ia contactul cu solul
prin calcai si dureaza pana la
momentul vertical.
Faza a II-a sau momentul verticalei
piciorului de sprijin (faza de rulaj)
corpul trece un timp foarte scurt prin
aceasta pozitie, fiind sprijinit pe un
singur picior.
In acest moment corpul are inaltimea
maxima, iar centrul de greutate este
usor deplasat lateral, catre piciorul de
sprijin, pentru mentinerea echilibrului
Faza a III-a sau faza de impulsie (faza
de varf) incepe imediat dupa trecerea
corpului prin momentul verticalei
piciorului de sprijin si dureaza pana la
desprinderea de pe sol a acestuia.
Faza de pendulare
Faza a IV-a sau pasul posterior al
piciorului oscilant se executa liber
oscilatie in articulatia coxofemurala,
concomitent cu o usoara flexie in
genunchi si o usoara flexie dorsala in
articulatia talocrurala ; flexia de
genunchi si talocrurala au ca scop
realizarea unei usoare scurtari a
membrului inferior care oscileaza,
inlesnind astfel miscarea, mai ales in
momentul trecerii pe verticala.
Faza a V-a sau momentul verticalei
piciorului oscilant piciorul oscilant
trece usor flectat pe la verticala,
incrucisandu-se cu piciorul de sprijin,
aflat, de asemenea, la momentul
verticalei.
Faza a VI-a sau pasul anterior al
piciorului oscilant, care oscileaza de la
verticala inainte, pregatindu-se sa ia
contact cu solul, adica sa inceapa un
nou ciclu al pasului dublu.
 Rotatia corpului in timpul
mersului pe un intreg ciclu de
mers

Deplasarea (oscilatia) pe
verticala a centrului de greutate
cu maximul in timpul fazei de
rulaj (momentul verticalei
piciorului de sprijin ) si cu
minimul in timpul suportului
dublu (concomitenta fazei de
calcai pentru un picior si a fazei
de varf pentru celalalt picior)
Masurarea parametrilor temporo-spatiali
Sisteme de markeri pasivi: montarea de markeri cu reflexie si a
mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8
camere). Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate
de merkeri, semnalele reflectate fiind inregistrate de camere.
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere, realizeaza
triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale.
Sisteme de markeri activi: markerii emit semnale luminoase
care receptionate de camere de luat vederi, prin triangulatie,
detemina pozitia spatiala a punctului analizat. Avantajul acestor
markeri este acela de a emite pe frecvente proprii, ceea ce duce
la identificarea lor.
 Platforma
dinamometrica

Pozitionarea camerelor
Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp
Transformare liniara directa
Camera 1 Camera 2
Imaginea markerilor
Imagine 3D
cu formarea imaginii 3D

Camera 3
Camera 12

Centrul virtual al articulatiei

soldului
2. Fortele implicate in producerea mersului
Forele musculare
Determinarea reaciunii din partea solului

Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si
orizontale cat si momentele care apar
pe cele trei axe.
ACIUNEA MUCHILOR

Electromiografie
 Procesare
Semnal EMG brut

Semnal EMG prelucrat

Anvelopa semnalului EMG

Gait Analysis: Techniques and

April 30, 2007
Recognition of Abnormal Gait
Functionarea muschilor Contact initial
(faza de calcai) Pozitionarea unghiulara
Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor Contact initial (faza de calcai)
extensori, in speta muschii ischiogambieri si Sold: flexie 25
muschii gluteus Genunchi: extensie 0
Genunchiul este stabilizat prin contractia Glezna: dorsiflexie 0
simultana a muschilor cvadriceps si
ischiogambieri
Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior),
pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru
contactul initial

Flexie

Extensie

Dorsiflexie
Functionarea muschilor ntre contactul initial si
verticala membrului inferior (faza de calcai Pozitionarea unghiulara
faza de rulaj) intre contactul initial si verticala
Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan membrului inferior (faza de calcai
frontal faza de rulaj)
Muschii extensori contrabalanseaz flexia Sold: flexie 25
trunchiului i flexia oldului Genunchi: flexie 0 15
Muchii cvadriceps controleaz flexia Glezna: flexie plantar 0 10
genunchiului i asigur preluarea ocurilor
Muschii tibiali anterior i posterior
deccelereaz micarea de pronaie

Flexie

Flexie

Flexie plantar
Functionarea muschilor verticala membrului
inferior (faza de rulaj)
Muschii abductori continu s stabilizeze
pelvisul in plan frontal
Muchii cvadriceps anuleaz tendina de flexie
a genunchiului pn cnd proiecia centrului de
greutate trece de aria de sprijin, dup care,
devin inactivi
Muschii soleus i gastrocnemius controleaz
micarea de naintare a tibiei
Extensie
Extensie
Flexie plantara
Pozitionarea unghiulara
intre contactul initial si verticala
membrului inferior (faza de calcai
faza de rulaj)
Sold: flexie 25 0
Genunchi: flexie 15 0 flexie
Glezna: flexie plantar 10 5
dorsiflexie
Functionarea muschilor verticala membrului
inferior desprinderea calcaiului de sol Pozitionarea unghiulara
Muschii flexori opun rezistenta tendintei de intre verticala membrului inferior i
hiperextensie a oldului desprinderea clciului de sol
Muchii tensor fascia lata actioneaza in sensul Sold: flexie 0 extensie 20
anularii balansului pelvisului Genunchi: 0
Muchii ischiogambieri au o activitate minima Glezna: dorsiflexie 5 10
Muchii extensori ai gleznei se opun alunecrii
anterioare a tibiei i contribuie la ridicarea
clciului printr-o tensiune pasiv

Extensie

Uoar
flexie

Dorsiflexie
Functionarea muschilor desprinderea
calcaiului de sol pendularea iniial Pozitionarea unghiulara
Flexia femurului este datorata forei intre desprinderea clciului de sol
gravitaionale i momentului i uurat de i pendularea iniial
muchii drept femural i abductori Sold: extensie 20 0
Muchii abductori stabilizeaz trecerea Genunchi: 0 40 flexie
greutii pe cellalt picior Glezna: dorsiflexie 10 20
Muchiul drept femural restricioneaz flexia flexie plantar
rapid a genunchiului
Tensiunea pasiv din muchii flexori ai gleznei
faciliteaz flexia lent a gleznei; tensiunea
descrete progresiv la zero, n sensul pregtirii
desprinderii plantei de pe sol

Flexie

Flexie

Flexie plantara
Functionarea muschilor pendularea iniial
Flexia femurului este dat de flexorii oldului Pozitionarea unghiulara
Muchii abductori aduc membrul inferior pe intre desprinderea clciului de sol
linia median i faza de vrf
Muchiul tibial anterior iniiaz dorsiflexia Sold: extensie 15
pentru desprinderea plantei de pe sol Genunchi: 60 flexie
Glezna: dorsiflexie 10 flexie
plantar

Flexie uoar

Flexie

Flexie plantara
Functionarea muschilor pendularea medie
Flexia femurului este dat de flexorii oldului i Pozitionarea unghiulara
de aciunea momentului de rotaie al femurului pentru pendularea medie
Muchii ischiogambieri au rol n decelerarea Sold: 25
extensiei genunchiului dat de momentul tibiei Genunchi: 25
Muchii tibiali anteriori se contract concentric Glezna: 0
pentru meninerea piciorului n poziie de flexie
zero

Flexie

Flexie

Zero
Functionarea muschilor pendularea final
Muchii ischiogambieri continu decelerarea Pozitionarea unghiulara
micrii de nanintare a membrului inferior pentru pendularea final
Muchii cvadriceps femural se contract pentru Sold: 25
extensia genunchiului n vederea contactului Genunchi: 0 extensie
clciului cu solul Glezna: 0 uoar dorsiflexie
Muchii tibiali anteriori se contract pentru
ridigizarea gleznei n vederea contactului
clciului cu solul

Extensie

Extensie

Uoar dorsiflexie
Analiza plantara computerizata
Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la
nivelul piciorului. Testarea se realizeaza in statica si/sau dinamica prin contactul cu o
platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le
transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (1:1). Complexitatea
programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati, putandu-se
analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul, uzura incaltamintei, postura intregului
corp, facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor. Analiza poate fi inclusa intr-un
raport tiparit, care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de
tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o
recomandare medicala in acest sens.

Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari

similara mulajului. Pacientul sub propria greutate, creeaza negativul. Specialistul ortezist
realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului, obtinand astfel pozitivul. Sustinatorul
plantar brut, realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se
definitiveaza sub greutatea pacientului.
Avantajele utilizarii analizei computerizate:

- cu ajutorul programului extrem de complex, se pot realiza examenul

somatoscopic, analiza mersului, analiza uzurii incaltamintei, analiza plantara atat statica
cat si dinamica;
- amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune,
suprafetele de sprijin, centrul de greutate, postura etc.
- informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date, facilitandu-se urmarirea
evolutiei pacientilor;
- rezultatele examinarilor pot fi imprimate, asigurand accesibilitatea pentru medicii
specialisti;
- reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara.
- reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari;
- individualizare 100%;
- talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile
ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar;
- avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul
ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte;
- datorita aceste tehnologii, sustinatorul plantar, pe langa rolul corectiv, de maxima
importanta, va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda
clasica.