Sunteți pe pagina 1din 44

Conf. Univ. Dr.

Paraschiva Postolache
UMF "Grigore T. Popa", Iasi

Infarctul miocardic
acut
Infarctul miocardic (IM)

= necroză circumscrisă de cauză ischemică

 Creșterea nivelului seric al troponinei I


sau T
 Creșterea creatinfosfokinazei
Modificări prezente:

 Simptome ischemice
 Apariția undei Q patologice pe EKG
 Subdenivelarea sau supradenivelarea ischemică
a segmentului ST
Factori de risc

1) Factori de risc necontrolabili:

 Ereditatea
 Vârsta
 Sexul
2) Factori de risc controlabili:

 Nivelul ridicat al colesterolului


 HTA
 Fumatul
 Stresul
3) Alți factori importanți:

 Diabetul zaharat
 Sedentarismul
 Efortul excesiv neobișnuit
 Obezitatea
 Tipul A de personalitate
Cauze non aterosclerotice rare:
 Boala coronariană obstructivă
 Amiloidoza, micropolizaharidoza, compresie extrinsecă
(tumori, anevrism)
 Embolii pe arterele coronare: endocardita bacteriană,
prolaps de valvă mitrală, tromb mural din atriu sau
ventricul stâng
 Traumatisme și alte agresiuni mecanice: disecție coronară
după angioplastie sau coronarografie, disecție de aortă,
trume penetrante
 Anomalii coronariene congenitale: originea
normală din aortă sau artera pulmonară, arteră
coronară unică, anevrisme coronariene
 Tromboză coronariană in situ: policitemia vera,
trombocitoza, sindromul CID
 Spasm pe coronare libere idiopatic sau după
întreruperea administrării de nitrați
 Disproporție cerere – ofertă: valvulopatii, cord
hipertensiv, cardiomiopatie hipertrofică
obstructivă
Factori protectori
 Efortul fizic – riscul sedentarilor de a face boala
este de 3 ori mai mare decât la persoanele active
 Calitatea apei de băut – conținutul în Mg
 Cantitatea de fibre vegetale și vitamina C din
alimentație
Clasificare

1) După evoluție

 Infarct miocardic acut cu durată de 4 săptămâni


a bolii
 Infarct miocardic recurent: apariția noilor
focare de necroză pe parcursul a 4 săptămâni de
la începutul primelor simptome
 Infarctul miocardic vechi: cu o durată de peste 4
săptămâni de la apariția lui
2) După răspândire:

 Infarct miocardic transmural


 Infarc miocardic non-transmural
(subendocardial)
3) După localizare

 IMA al peretelui anterior


 IMA inferior (diafragmal)
 IMA posterior (bazal, apical,septal, lateral)

4) După complicații

 IMA necomplicat
 IMA cu diferite complicații
Simptomatologie
În formele clinice tipice
1. Durerea resimțită
→ Strivirea sau compresiunea tocarelui
→ Senzația de greutate pe piept
→ Strânsoare, constricție, stoarcere
→ Senzația de greutate în cenrul și de-a latul toracelui
→ Indigestii cu senzația de arsură, asociată cu transpirații
abundente
→ Durere ca o gheară
→ Senzația de explozie a pieptului
→ Disconfort
→ Înțepături, amorțeală sau greutate în
brațul stâng sau drept
→ Durere ascuțită ca o lovitură de cuțit
→ Amețeală / slăbiciune severă
→ Greață fără vărsături sau diaree
→ Durere continuă la nivelul sternului sau
al brațului stâng
2. Pulsație sistolică anormală
3. Apariția zgomotelor III, IV
4. Atenuarea zgomotelor cardiace
5. Suflu sistolic
6. Frecătura pericardică tranzitorie
7. Scăderea tensiunii arteriale
8. Febră
Simptome asociate
 Transpirații abundente reci  Neliniște
 Respirație cu dificultate  Senzația de sufocare
 Senzația de moarte iminentă  Tuse
 Senzația de slăbiciune severă  Scăderea TA
și bruscă  Schimbarea ritmului
 Amețeală cardiac
 Greață
Simptomatologie
În formele clinice atipice
 Varianta asmatică (manifestată prin edem pulmonar sau
insuficiență cadiacă congestivă)
 Varianta abdominală (manifestată prin abdomen acut)
 Forma aritmică (manifestată prin aritmii cardiace)
 Varianta cerebro-vasculară (manifestată prin sindroame cerebrale,
sincope, lipotimii, afazie, hemiplegie, comă)
 Varianta periferică (debut cu localizare inițială a durerii la periferie,
în locul iradierii)
 Varianta silențioasă (manifestată fără durere,prin slăbiciuni
generale: adinamie, indispoziție)
Recuperarea în
infarctul de miocard
acut
Concept clasic
 Repaus la pat 21 zile

Efortul fizic predispune la:


 ruptura de cord
 cicatrizare defectuasă

Mobilizarea crește:
 Frecvența aritmiilor
 Șansele la moarte subită
Conceptul modern

→ În favoarea mobilizării precoce deoarece:

• Staza sangvină caracteristică repausului


prelungit predispune la accidente
• Activității SNS exprimată prin amețeli și uneori
hipotensiune ortostatică
• Mobilizarea precoce reduce perioada de covalescență și
permite menținerea formei fizice a bolnavului
• Repausul prelungit determină alterarea metabolismului
fosfocalcic evidențiată prin creșterea calciuriei și apariția
osteoporozei
• Catabolismul protidic crește și aduce șa scăderea rapidă
a forței musculare care alături de osteoporoză diminuă
activitatea aparatului locomotor.
Fazele recuperării cardiace
PARAMETRI FAZA I FAZA II FAZA III

DURATA Săptămâna 0-2 Săptămâna 3-10 Săptămâna 12 –


(12) timp nedefinit

LOC Terapie intensivă 3- Centru de Individual


5 zile recuperare În grup
Post-terapie Ambulator
intensivă 7-10 zile

OBIECTIV Prevenirea efectelor Recuperarea Realizarea și


decondiționării și capacității menținerea celui
repausului anterioare mai bun nivel
posibil, orevenția
terțiară

MODALITĂȚI Kinetoterapie Exercițiul fizic, Sport de rezistență


activă, mers, mers, înot și alte activități
gimnastică sportive
respiratorie
Faza I a recuperării
(intraspitalicească)
Obiectivele fazei I
1. Diminuarea efectelor negative ale repausului la pat
(atrofie musculară, embolismul pulmonar,
hipotensiunea ortostatică)
2. Recâștigarea capacității și a independenței de
autoîngrijire, reducerea duratei spitalizării
3. Pregătirea funcțională a aparatului cardiovascular
pentru trecerea la faza următoare
Contraindicațiile fazei I
 Durere anginoasă recurentă
 Insuficiență cardică severă
 Aritmii necontrolate
 Șoc
 TA sistolică de repaus peste 200 mmHg
 TA diastolică de repaus peste 100 mmHg
 Stenoză aortică moderată sau severă
 Boală de sistem acută sau febră
 Bloc atrio-ventricular gradul III
 Pericardită sau miocardită acută
 Embolism recent
 Tromboflebită
 Modificarea segmentului ST peste 3 mm
 Diabet zaharatnecontrolat
 Probleme ortopedice care împiedică exercițiul
Treptele fazei I
Treapta Ziua de recuperare
Treapta Ziua 1-2 (1-3)
I • Utilizarea comodei
• Autoalimentarea cu o tavă cu braț, susținut de la spate
• Spălarea trunchiului și extremităților
• Mișcări pasive ale extremităților
•Mișcări respiratorii și exerciții de relaxare
•Transfer din pat în fotoliu pt 1-2 ore/zi în ședințe de 5-10 minute
Treapta Ziua 3-4 (4-6)
II • Spălare, îngrijire, îmbrăcare, efectuate în pat și pe scaun, cu ajutor
• Trecerea din pat în fotoliu
• Plimbări prin cameră, progresive ca durată și frecvență
• Efectuarea dușului
• Îmbrăcarea de unul singur
• Plimbări pe coridor sub supraveghere, de mai multe ori pe zi 33-220 m
• Baie pentru partea superioară a corpului
•Gimnastică activă supraveghetă, 5-10 min
Treapta Ziua 5-7 (6-12)
III • Plimbări a câte 200 m de trei ori zilnic pe coridor
• Îngrijirea părului (Activități cu brațele deasupra capului)
• Plimbări pe scări sub supraveghere
• Efectuarea testului de efort înaintea externării
Observaț • Fiecare traptă o include pe precedenta
ii • Activitățile vor fi supravegheate
• Se utilizează la nevoie Nitroglicerină și medicația
Săptămână Distanță (km) Durată (min) Viteză (km/h)

1 1 20 3

2 1,5 30 3

3 2 40 3

4 2,5 45 3

5 3 50 4

6 3,5 52 4

7 4 60 4

8 4,5 60 4,5

9 5 60 5

10 5,5 60 5,5

Programul de mers al pacienților în faza intermediară


Faza a II a de recuperare
Obiectivele fazei II
1) Ameliorarea funcției cardiace, a capacității de
efort, forței, anduranței musculare șu
flexibității
2) Reducerea travaliului cardiac pentru un nivel
dat de efort și creșterea capacității de efort
maximal (VO₂Max) prin ameliorarea utilizării
periferice a O₂
3) Ameliorarea performanței cardiace maxime
4) Detectarea aritmiilor sau a altor modificări
electrocardiografice în cursul efortului
5) Educarea pacienților asupra tehnicilor de efort
6) Colaborarea cu pacienții și familiile privitor la
programele adecvate de modificare a stilului de viață
7) Pregătirea fizică, psihică și emoțională a bolnavilor
pentru revenirea la lucru
8) Educarea pacienților cu privire la exercițiul fizic pe
termen lung (faza III)
Indicații înaintea ședinței de antrenament

→ Nu se servesc mese copioase cu cel puțin două


ore înaintea ședinței de efort
→ Nu se consumă alcool înaintea antrenamentului
→ Nu se servesc băuturi cu cofeină
→ Nu se fumează cu cel puțin o oră înainte
→ Se îmbracă haine confortabile
→ Dacă apar simptome neplăcute de durere,
disconfort, stare de rău, se anunță terapeutul
Ședința de recuperare

Partea I
- Exerciții de încălzire a musculaturii
- Pregătirea parametrilor funcționali pentru efort
- NU crește FC cu mai mult de 20 bătăi/minut
decât în repaus
- Durată 7-10 minute
- FC maximă 100-110 bătăi/minut
Partea II
- Antrenamentul propriu-zis – efort de
anduranță
- Antrenament continuu / pe intervale
- Se obține creșterea nivelului de efort al
bolnavului
- Durată 20 – 30 minute
Partea III
- Parametri funcționali (TA, FC) revin la starea de
repaus
- Durată 5 – 10 minute
- Relaxarea continuă revenirea după efort
Tipuri de efort

• Izotonic (covor rulant, aparat de vâslit)


• Izometric (să nu depășească 3-4 sec)
Modul de realizare a efortului
 Bicicletă ergometrică, viteza de pedalare nu trebuie să
depășească 45 turații/minut
 Covor rulant
 Aparatul de vâslit, stepper-ul 1-2 perioade de 4 min
 Exerciții active pentru membrele superioare, inferioare,
trunchi, asociate cu exerciții de respirație
 Exerciții cu obiecte, la aparate
 Mers rapid sau joggingul
 Exerciții în apă și înot
Faza a III a de recuperare
Obiectivele pe termen lung

 Ameliorarea condiției fizice urmată de menținerea sa


 Diminuarea factorilor de risc coronarian
 Creșterea încrederii în sine odată cu introducerea de noi
activități
 Introducerea de activități plăcute în cursul ședințelor de
recuperare
 Creșterea capacității de autocontrol
 Încurajarea obiceiului de a efectua activități fizice
Ședința de antrenament

 Se poate efectua la domiciliu


 Cuprinde activități dinamice, aerobice
 Minim 30 minute
 3 – 4 ori/săptămână
Ședința de antrenament

 Exerciții de încălzire 10 – 20 min


 Efort de anduranță continuu de 20 – 30 min
 Activități recreaționale 15 – 20 min
 Perioada de revenire de 5 – 10 min
Reacția corespunzătoare la efort

 Nu apar dureri precordiale și dispnee de efort


 FC crește progresiv, fără a depăși 110 bătăi/min
 Nu apar modificări EKG
 TA nu se modifică mai mult de 20 mmHg (creștere
sau descreștere)
Reacția necorespunzătoare la efort
 Apare durerea precordială
 Bolnavul este dispneic și acuză oboseală crescută
 FC crește peste 110 bătăi/min
 TA se modifică sau crește mai mult de 20 mmHg
 Apar semne EKG de intoleranță la efort
 Subdenivelarea segmentului ST, extrasistole
sistematizate și tulburări majore de conducere