ANALIZA

MERSULUI

ANALIZA MERSULUI
Analiza mersului este studiul calitativ si interpretativ al
locomotiei umane
Ortopedie

Aplicatii ale
Analizei

Reconstructie articulara
Inlocuirea articulatiei (endoprotezare)
Paralizie cerebrala

Exoprotezare

Design si montaj
Evaluarea calitatii exoprotezei
Reeducarea mersului

Medicina sportiva

Disfunctionalitati in mers/alergare
Evaluarea ortopedica a membrului inferior
Evaluarea unei activitati functionale

mersului
Neurologie

Geriatrie

Calitatea miscarii
Leziuni cerebrale
Boli neuromusculare
Artrite/artroze
Boala Parkinson
Evaluarea activitatii zilnice

Miscari locomotorii
Miscarile de locomotie sunt de doua feluri: ciclice si aciclice.
In miscarile ciclice, fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala, adica capata
mereu un ciclu asemanator de miscari.
Prin ciclu de miscari se intelege totalitatea miscarilor corpului si ale segmentelor
sale, incepand de la o pozitie initiala oarecare pana la pozitia urmatoare, identica.
Locomotia ciclica rezulta din repetarea acestor cicluri uniforme, asemanatoare,
numite si unitati de miscare.
La mers sau la alergare, ciclul este pasul dublu.
La inot in ciclu intra ducerea mainilor de la barbie inainte, tragerea lor inapoi si
miscarea de impingerea a picioarelor.
In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari ;
executarea miscarilor aciclice, cum sunt, spre exemplu, sariturile, corpul trece dintro pozitie initiala intr-una finala, dupa care miscarea inceteaza.

Mersul
Miscarea locomotorie bipeda este o achizitie relativ recenta in evolutia filogenetica.
Copilul invata sa merga dupa varsta de un an, cand s-a asigurat statiunea bipeda.
Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om, mersul se perfectioneaza
in procesul cresterii pana intr-atat, incat se poate afirma ca dintre toate miscarile
omului, el se efectueaza cu cel mai mare randament, cu cea mai economica
cheltuiala de energie.
Aceasta se presupune pe de o parte, adaptarea aparatului locomotor din punct de
vedere morfologic, iar pe de alta parte, o coordonare nervoasa perfecta a
miscarilor segmentelor si ale corpului in intregime, in timpul mersului.
Analiza biomecanica a mersului a aratata ca in aceasta miscare obisnuita a omului
este extrem de complexa ; fazele sale nu pot fi sesizate cu ochiul liber.
Pentru studiul mersului s-au imaginat numeroase procedee, dintre care
cronofotografia lui Marey a dat rezultate mai bune.
Ulterior s-au imbunatatit diferite metode cinematografice, care au dat posibilitatea
studierii coordonatelor spatiale in functie de timp.

Mersul este o miscare locomotorie ciclica, care se realizeaza prin ducerea

succesiva a unui picior inaintea celuilalt.
Caracteristic mersului este sprijinul permanent al corpului pe sol, fie pe un picior,
fie pe ambele picioare.
Sprijinul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat sprijinul bilateral : astfel, intro ora de mers, omul se sprijina 50 de minute pe un picior.
In perioada sprijinului unilateral, membrul inferior care sustine greutatea corpului
se numeste picior de sprijin, iar celalalt, picior oscilant.
Mersul este format dintr-o succesiune de pasi : in analiza biomecanica a mersului
se foloseste pasul dublu, compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre
doua sprijiniri succesive ale aceluiasi picior.
Pasul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului.
El se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase
faze, din care doua, de foarte scurta durata, au fost numite momente.

Analiza mersului presupune masurarea

urmatorilor parametri:
1. Parametri temporo-spatiali viteza, cadenta,
lungimea pasului, miscarea corpului in spatiu
fara a face referiri la forte
2. Fortele implicate in producerea acestui tip de
miscare
3. Electromiografie identificarea unor tipare a
activitatii musculare in timpul mersului
April 30, 2007

1. Parametri temporo-spatiali
Lista Variabilelor
Spatial Masurarea distantei

Lungimea pasului simplu si dublu

Latimea pasului

Temporal Masurarea timpului

Durata pasului simplu

Durata pasului dublu

Durata balansului

Cadenta
Combinatie Spatial/Temporal: Viteza mersului
Calculul vitezei de deplasare
V = Distanta / Timp [m/s]
V = Lungimea pasului X Cadenta [m/min]
Viteza [m/s]

Cadenta [pasi/min]

Lungimea pasului [m]

Femei

1,2-1,5

115-120

0,65-0,75

Barbati

1,3-1,6

110-115

0,7-0,8

1. Parametri temporo-spatiali
Fazele pasului dublu sunt
urmatoarele:
Faza de sprijin:
Faza I sau faza de amortizare (faza de
calcai) incepe din momentul cand
piciorul anterior ia contactul cu solul
prin calcai si dureaza pana la
momentul vertical.
Faza a II-a sau momentul verticalei
piciorului de sprijin (faza de rulaj)
corpul trece un timp foarte scurt prin
aceasta pozitie, fiind sprijinit pe un
singur picior.
In acest moment corpul are inaltimea
maxima, iar centrul de greutate este
usor deplasat lateral, catre piciorul de
sprijin, pentru mentinerea echilibrului
Faza a III-a sau faza de impulsie (faza
de varf) incepe imediat dupa trecerea
corpului prin momentul verticalei
piciorului de sprijin si dureaza pana la
desprinderea de pe sol a acestuia.

Faza de pendulare
Faza a IV-a sau pasul posterior al
piciorului oscilant se executa liber
oscilatie in articulatia coxofemurala,
concomitent cu o usoara flexie in
genunchi si o usoara flexie dorsala in
articulatia talocrurala ; flexia de
genunchi si talocrurala au ca scop
realizarea unei usoare scurtari a
membrului inferior care oscileaza,
inlesnind astfel miscarea, mai ales in
momentul trecerii pe verticala.
Faza a V-a sau momentul verticalei
piciorului oscilant piciorul oscilant
trece usor flectat pe la verticala,
incrucisandu-se cu piciorul de sprijin,
aflat, de asemenea, la momentul
verticalei.
Faza a VI-a sau pasul anterior al
piciorului oscilant, care oscileaza de la
verticala inainte, pregatindu-se sa ia
contact cu solul, adica sa inceapa un
nou ciclu al pasului dublu.

Rotatia corpului in timpul

mersului pe un intreg ciclu de
mers

Deplasarea (oscilatia) pe
verticala a centrului de greutate
cu maximul in timpul fazei de
rulaj (momentul verticalei
piciorului de sprijin ) si cu
minimul in timpul suportului
dublu (concomitenta fazei de
calcai pentru un picior si a fazei
de varf pentru celalalt picior)

Masurarea parametrilor temporo-spatiali

Sisteme de markeri pasivi: montarea de markeri cu reflexie si a
mai multe camere de luat vederi distribuite spatial (intre 6 si 8
camere). Camerele trimit semnale in infrarosu care vor fi reflectate
de merkeri, semnalele reflectate fiind inregistrate de camere.
Reflexia semnalului inregistrat de doua camere, realizeaza
triangulatia necesara determinarii pozitiei spatiale.

Sisteme de markeri activi: markerii emit semnale luminoase

care receptionate de camere de luat vederi, prin triangulatie,
detemina pozitia spatiala a punctului analizat. Avantajul acestor
markeri este acela de a emite pe frecvente proprii, ceea ce duce
la identificarea lor.

Platforma
dinamometrica

Pozitionarea camerelor

Tipuri de markeri si dispunerea lor pe corp

Transformare liniara directa

Camera 1

Camera 2
Imagine 3D

Imaginea markerilor
cu formarea imaginii 3D

Camera 3
Camera 12

Centrul virtual al articulatiei

soldului

2. Fortele implicate in producerea mersului

Forele musculare

Determinarea reaciunii din partea solului

Platforma dinamometrica
Inregistreaza atat fortele verticale si
orizontale cat si momentele care apar
pe cele trei axe.

ACIUNEA MUCHILOR

Electromiografie

Procesare
Semnal EMG brut

Semnal EMG prelucrat

Anvelopa semnalului EMG

April 30, 2007

Gait Analysis: Techniques and

Recognition of Abnormal Gait

Functionarea muschilor Contact initial

(faza de calcai)
Soldul este stabilizat prin actiunea muschilor
extensori, in speta muschii ischiogambieri si
muschii gluteus
Genunchiul este stabilizat prin contractia
simultana a muschilor cvadriceps si
ischiogambieri
Muschii pretibiali (soleus si tibial anterior),
pozitioneaza glezna in dorsiflexie pentru
contactul initial

Pozitionarea unghiulara
Contact initial (faza de calcai)
Sold: flexie 25
Genunchi: extensie 0
Glezna: dorsiflexie 0

Flexie
Extensie
Dorsiflexie

Functionarea muschilor ntre contactul initial si

verticala membrului inferior (faza de calcai
faza de rulaj)
Muschii abductori stabilizeaza pelvisul in plan
frontal
Muschii extensori contrabalanseaz flexia
trunchiului i flexia oldului
Muchii cvadriceps controleaz flexia
genunchiului i asigur preluarea ocurilor
Muschii tibiali anterior i posterior
deccelereaz micarea de pronaie

Pozitionarea unghiulara
intre contactul initial si verticala
membrului inferior (faza de calcai
faza de rulaj)
Sold: flexie 25
Genunchi: flexie 0 15
Glezna: flexie plantar 0 10

Flexie
Flexie
Flexie plantar

Functionarea muschilor verticala membrului

inferior (faza de rulaj)
Muschii abductori continu s stabilizeze
pelvisul in plan frontal
Muchii cvadriceps anuleaz tendina de flexie
a genunchiului pn cnd proiecia centrului de
greutate trece de aria de sprijin, dup care,
devin inactivi
Muschii soleus i gastrocnemius controleaz
micarea de naintare a tibiei

Extensie
Extensie
Flexie plantara

Pozitionarea unghiulara
intre contactul initial si verticala
membrului inferior (faza de calcai
faza de rulaj)
Sold: flexie 25 0
Genunchi: flexie 15 0 flexie
Glezna: flexie plantar 10 5
dorsiflexie

Functionarea muschilor verticala membrului

inferior desprinderea calcaiului de sol
Muschii flexori opun rezistenta tendintei de
hiperextensie a oldului
Muchii tensor fascia lata actioneaza in sensul
anularii balansului pelvisului
Muchii ischiogambieri au o activitate minima
Muchii flexori ai gleznei se opun alunecrii
anterioare a tibiei i contribuie la ridicarea
clciului printr-o tensiune pasiv

Pozitionarea unghiulara
intre verticala membrului inferior i
desprinderea clciului de sol
Sold: flexie 0 extensie 20
Genunchi: 0
Glezna: dorsiflexie 5 10

Extensie
Uoar
flexie
Dorsiflexie

Functionarea muschilor desprinderea

calcaiului de sol pendularea iniial
Flexia femurului este datorata gravitii i
momentului i uurat de muchii drept femural
i abductori
Muchii abductori stabilizeaz trecerea
greutii pe cellalt picior
Muchiul drept femural restricioneaz flexia
rapid a genunchiului
Tensiunea pasiv din muchii flexori ai gleznei
faciliteaz flexia lent a genunchiului; tensiunea
descrete progresiv la zero, n sensul pregtirii
desprinderii plantei de pe sol

Pozitionarea unghiulara
intre desprinderea clciului de sol
i pendularea iniial
Sold: extensie 20 0
Genunchi: 0 40 flexie
Glezna: dorsiflexie 10 20
flexie plantar

Flexie
Flexie
Flexie plantara

Functionarea muschilor pendularea iniial

Flexia femurului este dat de flexorii oldului
Muchii abductori aduce membrul inferior pe
linia median
Muchiul tibial anterior iniiaz dorsiflexia
pentru desprinderea plantei de pe sol

Pozitionarea unghiulara
intre desprinderea clciului de sol
i faza de vrf
Sold: extensie 15
Genunchi: 60 flexie
Glezna: dorsiflexie 10 flexie
plantar

Flexie uoar

Flexie
Flexie plantara

Functionarea muschilor pendularea medie

Flexia femurului este dat de flexorii oldului i
de aciune momentului de rotaie al femurului
Muchii ischiogambieri au rol n decererarea
extensiei genunchiului dat de momentul tibiei
Muchii tibiali anteriori se contract concentric
pentru meninerea piciorului n poziie de flexie
zero

Pozitionarea unghiulara
pentru pendularea medie
Sold: 25
Genunchi: 25
Glezna: 0

Flexie
Flexie
Zero

Functionarea muschilor pendularea final

Muchii ischiogambieri continu decererarea
micrii de nanintare a membrului inferior
Muchii cvadriceps femural se contract pentru
extensia genunchiului n vederea contactului
clciului cu solul
Muchii tibiali anteriori se contract pentru
extensia genunchiului n vederea contactului
clciului cu solul

Pozitionarea unghiulara
pentru pendularea final
Sold: 25
Genunchi: 0 extensie
Glezna: 0 uoar dorsiflexie

Extensie

Extensie
Uoar dorsiflexie

Analiza plantara computerizata

Reprezinta una din tehnicile performante de identificare a zonelor de presiune de la
nivelul piciorului. Testarea se realizeaza in statica si/sau dinamica prin contactul cu o
platforma cu senzori de presiune care preia informatiile de la nivelul piciorului si le
transpune prin intermediului unui soft specializat intr-o imagine (1:1). Complexitatea
programului ne permite stocarea unei baze de date a pacientilor testati, putandu-se
analiza nu numai amprenta plantara ci si mersul, uzura incaltamintei, postura intregului
corp, facilitandu-se astfel urmarirea evolutiei pacientilor. Analiza poate fi inclusa intr-un
raport tiparit, care poate fi usor analizat atat de catre medicul specialist cat si de
tehnicianul ortezist in vederea realizarii sustinatorilor plantari in cazul in care exista o
recomandare medicala in acest sens.
Amprentarea tridimensionala este o tehnica de realizare a sustinatorilor plantari
similara mulajului. Pacientul sub propria greutate, creeaza negativul. Specialistul ortezist
realizeaza corectiile necesare la nivelul piciorului, obtinand astfel pozitivul. Sustinatorul
plantar brut, realizat pe baza analizei computerizate se aseaza in pozitiv si se
definitiveaza sub greutatea pacientului.

Avantajele utilizarii analizei computerizate:

cu ajutorul programului extrem de complex, se pot realiza examenul
somatoscopic, analiza mersului, analiza uzurii incaltamintei, analiza plantara atat statica
cat si dinamica;
amprentarea computerizata ofera informatii exacte legate de zonele de presiune,
suprafetele de sprijin, centrul de greutate, postura etc.
informatiile pot fi stocate intr-o vasta baza de date, facilitandu-se urmarirea
evolutiei pacientilor;
rezultatele examinarilor pot fi imprimate, asigurand accesibilitatea pentru medicii
specialisti;
reprezinta o modalitate comoda si rapida de analiza plantara.
reprezinta o modalitate obiectiva de realizare a sustinatorilor plantari;
individualizare 100%;
talonetele corectoare vor fi amplasate cu exactitate si vor avea caracteristicile
ideale pentru pacientul caruia i se adreseaza sustinatorul plantar;
avem la dispozitie o gama extrem de variata de materiale din care specialistul
ortezist le va alege pe cele necesare fiecarui pacient in parte;
datorita aceste tehnologii, sustinatorul plantar, pe langa rolul corectiv, de maxima
importanta, va asigura si un confort superior sustinatorilor plantari realizati dupa metoda
clasica.