3.

APLICATII BIOMECANICE: MERSUL, PARGHIILE

Miscarile de locomotie sunt de doua feluri: ciclice si aciclice. In miscarile ciclice, fiecare parte a corpului revine in pozitia initiala, adica capata mereu un ciclu asemanator de miscari. In locomotiile aciclice nu se produce o repetare succesiva a unor cicluri de miscari; in executarea miscarilor aciclice (sariturile) corpul trece dintr-o pozitie initiala intr-una finala, dupa care miscarea inceteaza. Fiind una din cele mai obisnuite miscari executate de om, mersul se perfectioneaza in procesul cresterii pana intr-atat, incat se poate afirma ca dintre toate miscarile omului, el se efectueaza cu cel mai mare randament, cu cea mai economica cheltuiala de ener ie. !ceasta se presupune pe de o parte, adaptarea aparatului locomotor din punct de vedere morfolo ic, iar pe de alta parte, o coordonare nervoasa perfecta a miscarilor se mentelor si ale corpului in intre ime, in timpul mersului. Mersul este o miscare locomotorie ciclica , care se realizeaza prin ducerea succesiva a unui picior inaintea celuilalt. "aracteristic mersului este spri#inul permanent al corpului pe sol, fie pe un picior, fie pe ambele picioare. $pri#inul unilateral dureaza de cinci ori mai mult decat spri#inul bilateral : astfel, intr-o ora de mers, omul se spri#ina %& de minute pe un picior. In perioada spri#inului unilateral, membrul inferior care sustine reutatea corpului se numeste picior de spri#in, iar celalalt, picior oscilant. Mersul este format dintr-o succesiune de pasi : in analiza biomecanica a mersului se foloseste pasul dublu, compus din totalitatea miscarilor care se efectueaza intre doua spri#iniri succesive ale aceluiasi picior. 'asul dublu este unitatea functionala de miscare in timpul mersului. (l se compune din doi pasi simpli si poate fi descompus pentru studiu in sase faze, din care doua, de foarte scurta durata, au fost numite momente. Fazele pasului du lu su!" u#$a"%a#ele : Faza I sau faza de amortizare incepe din momentul cand piciorul anterior ia contactul cu solul prin calcai si dureaza pana la momentul vertical Faza a II-a sau momentul verticalei piciorului de sprijin ) corpul trece un timp foarte scurt prin aceasta pozitie, fiind spri#init pe un sin ur picior. In acest moment corpul are inaltimea maxima, iar centrul de reutate este usor deplasat lateral, catre piciorul de spri#in, pentru mentinerea echilibrului Faza a III-a sau faza de impulsie incepe imediat dupa trecerea corpului prin momentul verticalei piciorului de spri#in si dureaza pana la desprinderea de pe sol a acestuia. "atre
1

partea finala a acestei faze, planta se dezlipeste de sol, incepand cu calcaiul. !tunci cand spri#inul se face numai cu varful metatarsienelor si cu de etele, corpul se afla in spri#in bilateral, intrucat piciorul anterior se aseste in contact cu solul prin calcai. In timpul mersului bilateral, centrul de reutate a corpului are inaltimea minima. *a sfarsitul acestei faze, corpul este impins inainte si in sus prin forta de impulsie a piciorului de spri#in, care apoi devine picior oscilant. Faza a IV-a sau pasul posterior al piciorului oscilant ) se executa libera oscilatie in articulatia coxofemurala, concomitent cu o usoara flexie in enunchi si o usoara flexie dorsala in articulatia talocrurala ; flexia de enunchi si talocrurala au ca scop realizarea unei usoare scurtari a membrului inferior care oscileaza, inlesnind astfel miscarea, mai ales in momentul trecerii pe verticala. Faza a V-a sau momentul verticalei piciorului oscilant ) piciorul oscilant trece usor flectat pe la verticala, incrucisandu-se cu piciorul de spri#in, aflat, de asemenea, la momentul verticalei. Faza a VI-a sau pasul anterior al piciorului oscilant , care oscileaza de la verticala inainte, pre atindu-se sa ia contact cu solul, adica sa inceapa un nou ciclu al pasului dublu. +intre toate fazele descrise, cea mai importanta pentru miscarea inainte este cea de impulsie, cand forta musculaturii actioneaza in directia deplasarii corpului. In faza de amortizare se franeaza miscarea pro resiva a corpului, reactia spri#inului opunandu-se deplasarii acestuia. +eplasarea prin mers a corpului in spatiu rezulta din interactiunea fortelor interne, si anume contractia musculaturii, cu forte externe care actioneaza in toate fazele mersului si mai ales la punctele de contact al corpului cu solul. +esi specificul aparatului locomotor al omului imprima o forta de impulsie periodica, discontinua, totusi, in ansamblu, mersul este o miscare continua, care prezinta unele oscilatii. !ceasta transformare a impulsului periodic intr-o miscare continua este rezultatul interactiunii cu fortele de inertie care se nasc in timpul mersului si cu particularitatile morfolo ice ale aparatului locomotor, constituit din par hii articulare. +upa cum rezulta din descrierea fazelor pasului dublu, fiecare membru inferior are un rol de sprijin si unul de oscilatie; spri#inul bilateral se asi ura in mers cand se termina impulsia si incepe amortizarea. 'erioada de spri#in este putin mai mare decat cea de oscilatie.

P&#'(iile i! %#'a!is$ul u$a! , p-r hie este formata dintr-un corp ri id (bara) spri#init pe un reazem simplu si supus actiunii a doua forte, una motoare si cealalta rezistenta. Fata de reazem, cele doua forte ale p-r hiei creeaza un moment de rotatie, care se echilibreaza daca: F . l / 0 . r , 1n care F este forta motoare (musculara, 1n eneral), 0 este forta rezistenta, l este bratul fortei motoare, iar r este bratul fortei rezistente. In functie de pozitia punctului de spi#in (reazemului) si a celor doua forte, motoare si rezistenta, p-r hiile sunt de trei rade: p-r hii de radul I, cu spi#inul la mi#loc; p-r hii de radul II, cu rezistenta la mi#loc; p-r hii de radul III, cu forta motoare la mi#loc. P&#'(iile de '#adul I sunt p-r hii de echilibru deoarece realizeaz2 echilibrul static. For3a rezistent2 este reprezentat2 de reutatea corpului sau a se mentului care se deplaseaz2, iar for3a activ2 este reprezentat2 de inser3ia pe se mentul osos a mu4chiului care realizeaz2 mi4carea. Identificarea prghiilor de gradul I n organismul uman:

trunchiul se afl2 1n echilibru pe picioare ca o p-r hie de radul I; capul 1n echilibru pe coloana vertebral2. 'unctul de spri#in este vertebra atlas, rezisten3a este reprezentat2 de reutatea capului, care tinde s2 cad2 1nainte, iar for3a activ2 este dezvoltat2 de mu4chii cefei, care opresc c2derea capului 1nainte;

antebra3ul 1n extensie se comport2 ca o p-r hie de radul I; c-nd se face 1ndoirea 4i extinderea bra3elor 1n pozi3ia 5st-nd pe m-ini6, antebra3ul ac3ioneaz2 ca o p-r hie de radul I, mu4chii extensori preiau rolul de a oni4ti at-t 1n mi4carea de extensie, c-t 4i 1n cea de flexie, 1ndoirea bra3elor 1n aceast2 pozi3ie o face reutatea 4i o radeaz2 mu4chii extensori (triceps), iar extensia coatelor este realizat2 de mu4chii extensori;

In situa3ia 1n care piciorul este fixat pe sol (la mers, aler are, momentul b2t2ii 1n s2ritur2, c2dere de la 1n2l3ime), se mentul ambei este tot o p-r hie de ordinul I cu punctul de spri#in la mi#loc. P&#'(iile de '#adul II sunt p-r hii de for32 deoarece au rolul de a multiplica for3a. !ceste p-r hii au, de obicei, form2 de pan2.

Identificarea prghiilor de gradul II n organismul uman: incisivii caninii piciorul av-nd ca rezisten32 reutatea corpului transmis2 prin tibie; reutatea corpului este aplicat2 la nivelul articula3iei tibio-tarsiene, astfel 1nc-t for3a o vor da mu4chii insera3i prin tendonul lui !hile pe calcaneu; punctul de spri#in, c-nd st2m pe v-rful picioarelor, se afl2 la extremitatea metatarsienelor 1n contact cu solul; se mentul membrului superior 1n timpul execut2rii flot2rilor. P&#'(iile de '#adul III sunt p-r hii de deplasare, ele utiliz-nd o for32 mare pentru a 1nvin e o for32 mic2, 1n schimb deplaseaz2 mult punctul de aplica3ie a for3ei rezistente. !cest tip de p-r hii este cel mai frecvent 1nt-lnit 1n corpul uman. *a acest tip de p-r hii punctul de aplica3ie al for3ei active ) locul de inserare a mu4chiului ) se afl2 1ntru punctul de spri#in ) articula3ia ) 4i punctul de aplica3ie a for3ei rezistente. Identificarea prghiilor de gradul III n organismul uman: antebra3ul 1n flexie func3ioneaz2 ca o p-r hie de radul al III-lea c-nd mu4chii flexori se contract2 pentru a-l ridica; bicepsul se contract2 produc-nd o for32 care are punctul de aplica3ie pe antebra3. 7n acest caz, bra3ul for3ei active este de aproximativ 8 ori mai mic dec-t bra3ul for3ei rezistente, rezult2 c2 for3a activ2 trebuie s2 fie de 8 ori mai mare dec-t for3a rezistent2; coastele, 1n timpul respira3iei, la inspira3ie 4i expira3ie. !rticula3ia costo ) vertebral2 reprezint2 punctul de spri#in, zonele de inser3ie a mu4chiului pe corpul coastei reprezint2 punctul de aplica3ie al for3ei active iar partea anterioar2 a coastelor reprezint2 rezisten3a; amba ac3ioneaz2 ca o p-r hie de radul III, la fotbal, 1n cazul unui voleu, piciorul nu este fixat pe sol, deci punctul de aplica3ie al for3ei active se afl2 la mi#loc iar rezisten3a este reprezentat2 de un ansamblu de for3e ( reutatea min ii, reutatea piciorului etc.). $pre exemplu, 1nsum-nd reutatea piciorului, reutatea ambei, reutatea obiectului lovit (min ii), for3a de contrac3ie a extensorilor ambei pe coaps2, precum 4i valorile accelera3iei rezultate din pendularea ambei spre 1nainte, rezult2 c2 o min e de fotbal poate fi lovit2 cu o for32 de aproximativ 9 k chiar de un individ neantrenat; m-na, atunci c-nd prinde obiectele ca o pens2. In or anismul uman, aceea4i p-r hie poate s2-4i schimbe radul 1n raport cu pozi3ia 1n care ac3ioneaz2 se mentele: antebra3ul, 1n mi4carea de flexie, se comport2 ca o p-r hie de radul III, iar 1n pozi3ia st-nd pe m-ini, ca o p-r hie de radul I.
4