CURS 4

METODA KABAT
 METODA KABAT
• Este o metoda de facilitare
proprioceptiva neuro-musculara
dezvoltata de Dr. Herman Kabat
din San Francisco si a aparut ca o
reactie la conceptiile limitative
localiciste ale metodei Kenny.
• Ideile pe care s-a fundamentat
metoda sunt:
• 1.Constatarea ca excitatia subliminala
necesara executarii unei miscari
poate fi intarita, facilitata cu stimuli
din alte surse.
• 2.Facilitarea maxima se obtine prin
exercitiu intens cu maximum de efort
sub rezistenta.
• Trebuie avut in vedere faptul
ca nu toate procedeele se vor
dovedi eficace pentru orice
pacient,nu trebuie pierdut
timp in mod inutil,daca
raspunsul unui grup de muschi
este prea slab,trebuie
cautata o alternativa.
• Procedeele de facilitare folosite
sunt:
• - rezistenta maxima
• - intinderea muschiului
• - schemele globale de miscari
• - reflexoterapia
• - alternarea antagonistilor
REZISTENTA MAXIMA
• Se opune miscarii active a pacientului ,
pana la anularea lui,obligand muschiul
respectiv sa se contracte izometric.
• Aceasta rezistenta este usor de inteles
cand se adreseaza unor miscari globale in
cadrul careia muschiul paralizat urmeaza
sa fie facilitat. Autorul arata ca un
asemenea muschi poate reactiona la
procedeul de intindere si rezistenta.
 INTINDEREA
MUSCHIULUI
• Am aratat mai sus ca un muschi paralizat
poate deveni activ prin intinderea lui daca I se
aplica o rezistenta. Intinderea antagonistului
cand acest muschi este net spastic, poate
inhiba atat miscarea cat si facilitarea
contractiei active a muschiului agonist. Ex:
contractia gambierului anterior este minima
cand pacientul este in decubit dorsal cu
genunchiul intins;contractia este puternica cu
genunchiul si soldul flectate.
 SCHEMELE GLOBALE DE
MISCARI
• Autorul observa ca schemele
miscarilor activitatii curente normale
a omului care cer un efort mare in
munca si in sport,se executa pe linii
de traiect diagonale in raport cu axul
vertical al corpului astfel executate
miscarile sunt mai eficace,corespund
posibilitatilor de aplicare a fortei
maxime.
 ALTERNAREA
ANTAGONISTILOR
• Constituie o sursa puternica de
facilitare, ea se bazeaza pe legea
lui Sherrington de inductie
succesiva. Aceasta tehnica
consta in a excita contractia unui
muschi si a facilita contractia lui
prin contractarea in efort a
antagonistului sau.
 DIAGONALELE KABAT
MEMBRUL SUPERIOR
• Priza: mana dreapta a kt
prinde mana dreapta a
pacientului ,regula valabila
si la mana stanga.Degetele
III,IV si V sunt prinse
intre degetul mare si
aratatorul mainii
omonime,mediusul si
inelarul kt se gasesc intre
indexul si degetul mare al
pacientului,degetul mic
cuprinde primul
metacarpian.
DIAGONALA I –MEMBRUL
SUPERIOR
• Miscarea de jos in sus: din
pozitia decubit dorsal,MS
intins pe langa corp in
usoara abductie (45 grade)
,mana in extensie,pronatie
priveste spre masa
degetele in extensie si
abductie.Bratul pacientului
descrie o miscare diagonala
ca si cum ar arunca ceva
peste umarul opus,fata
urmareste miscarea.
 DIAGONALA I-MEMBRUL
SUPERIOR
• Miscarea de sus in
jos:din pozitia finala
MS este dus in pozitia
initiala urmarind in
sens invers miscarea:
rotatie externa
,extensie si abductia
umarului pronatia
antebratului extensia
mainii extensia si
indepartarea
degetelor.
 DIAGONALA I-
VARIANTA COT
• Inainte de sfarsitul
miscarii de jos in sus
se opune rezistenta
flexiei
cotului.Miscarea se
executa dupa aceeasi
schema astfel incat la
sfarsitul miscarii mana
cu degetele flectate
se gaseste in dreptul
urechii opuse .La
miscarea de jos in sus
se opune rezistenta
extensiei cotului.
 VARIANTA
DIAGONALEI I
• Pozitia pacientului este ca
si la prima diagonala dar cu
umarul usor flectat,bratul
rotat inauntru,pronatie
maxima ,palma priveste in
afara.Rezistenta se opune
flectarii degetelor,
supinatiei,flexiei
antebratului,extensiei si
abductiei umarului.La
sfarsitul miscarii degetele
indoite ating umarul de
aceeasi parte.
 DIAGONALA II
• Miscarea de sus in
jos:pacientul in
decubit dorsal cu MS
ridicat deasupra
capului in abductie de
30 grade,antebratul in
pronatie, bratul rotat
extern degetele in
extensie si
abductie.Se indoaie
degetele apoi mana,se
supineaza
antebratul,se abduce
bratul,se roteaza
inauntru si se
 DIAGONALA II
• Miscarea de jos in
sus:din pozitia
finala MS este dus
in pozitia
initiala,executand
extensia degetelor
si a mainii,pronatia
antebratului,abduc
tia,extensia si
rotatia externa a
bratului.
 DIAGONALA II-
ARTICULATIA COTULUI
• Se porneste din
pozitia initiala celei
de-a doua
diagonale,bratul se
roteaza in afara si se
extinde,cotul se
flecteaza astfel incat
in final mana ajunge in
dreptul peretelui
lateral al toracelui .
Miscarea se executa la
marginea mesei,cea
contrara executandu-
se in sens invers.
 DIAGONALELE
MEMBRULUI INFERIOR-
DIAGONALA I
• Miscarea de jos in
sus:se executa cu
genunchiul in
extensie,gradat,astfel
;ext.degetelor
piciorului,flexia
dorsala apicioruluisi
supinatia
sa,adductia,flexiarota
tia interna a coapsei.
 Diagonala I membru
inferior
• Miscarea de sus in
jos:din finalul
pozitiei
anterioarese
fac:flexia
degetelor extensia
piciorului,extensia,
abductia si rotarea
interna a coapsei.
 Diagonala II membrul
inferior
• Se efectueaza
extensia
degetelor,flexia
dorsala si pronatia
piciorului,flexia
coapsei cu abductie si
rotarea sa externa.Se
executa intreaga
miscare pe amplitudine
maxima.
Variante pentru genunchi
• Se pot realiza la a
mbele diagonale. 1.la
sfirsitul miscarii de
sus in josa diag 1 se
continua extensia
soldului cu flexia
genunchiului(in afara
mesei de tratament)
2.se executa flexia
genunchiului din
partea finala a celei
de a 2 diagonale
 Variante genunchi
• 3.din prima
diagonala,flexia
coapsei se asociaza cu
flexia genunchiului
,astfel incat se se
atinge cu calcaiul
(piciorul in
flexie)genunchiul
opus.In miscarea
contrarie se incepe cu
extensia genunchiului
si se continua cu
extensia coapsei,in
cadrul diagonalelor.
 Exercitii pentru cap
• Din decubit dorsal
,cu capul in afara
mesei,se
efectueaza flexia
si extensia capului
sub rezistenta
(preferabil cu
rotarea capului)
 Exercitii pentru trunchi
• Exercitiile pentru trunchi respecta
aceleasi principii specifice metodei:
• -sub rezistenta maxima
- pe diagonale si asociatecu miscari
de rotatie
 Exercitii pentru trunchi
• I .culcat pe
spate ,cu mainile
deasupra
capului;bratele si
trunchiul
indeplinesc o
miscare de
flexie in partea
opusa,ca in
activitatea de
 Exercitii pentru trunchi
• II.culcat pe o
parte;kt. Asezat in
spatele pacientului,cu
o mana pe fruntesi
alta pe genunchi,se
opune flexiei totale a
genunchiului.in
miscarea contrarie cu
o mana pe ceafa si alta
pe coapsedeasupra
spatiilor poplitee,se
opune rezistenta ext.
trunchiului capului si
membrelor inf.
 Exercitii pentru trunchi
• Pacientul in
sezand;kt.,in fata sa,
se opune cu ambele
maini,asezate pe
umeri,aplecarii inainte
a trunchiului, iar in
miscarea contrarie ,cu
mainile pe fata
posterioara a umerilor
,miscarii de aplecare
inapoi.
 Exercitii pentru trunchi
• Miscarea aceasta se
executa si cu rotarea
trunchiului.mana
dreapta a kt.se opune
in acest caz proiectiei
anterioare a
umaruluistang, in timp
ce mana stanga
opreste umarul
dreptsa fie tras inapoi
si invers.
Alternarea antagonistilor
• 1.Alternarea lenta:contractia maxima
a agonistului, sub rezistenta,dupa
care ,tot sub rezistenta,contractia
antagonistului.Cu cat este mai
puternica contractia agonistului,cu
atat mai mare va fi facilitarea
antagonistului.
 2.Aternarea lenta cu
efortstaticl
• Consta intr –o contractie izotonica
,urmata fie de o contractie
izometrica ,fie de una excentrica in
volumul redus al aceluiasi grup
muscular.De ex. La flexia cotului
oprim flectarea la 25 gradesi cerem
pacientului sa continuie sa contracte
flexorii cu toata forta
izometric,anulind miscarea prin
crestera rezistentei.
 3.Stabilizarea ritmica
• Reprezinta blocarea miscariila o
anumita amplitudine a ei,urmata
imediatde blocarea miscariiin sens
invers.experienta autoarei arata ca
aceasta metoda ,aplicata in asociatie
cu altele,este eficace in leziunile
tractului cortico spinal sau piramidal
si ale ganglionilor bazali ,si mult mai
putin in cazul leziunilor cerebeloase.
 4.Alternarea lenta-
relaxarea
• Se realizeaza prin aplicarea
procedurii de la punctul 1
,urmata de o relaxare
completa dupa fiecare
contractie ,inainte de a trce
la o noua contractie izotonica.
• 5.Alternarea lenta cu efort staticsi
relaxare consta in aplicarea proceduriide la
punctul 2 ,urmata de o relaxarecompleta.
• 6.Combinarea procedurilor 4 si 5,in sensul
ca se face alternarea lenta cu
relaxare(dupa contractia izotonica)pentru
antagonist ,si alternarea lenta cu efort
static cu relaxare (dupa contractia
izometrica)pentru agonistul slab.