CUPRINS

t6

26

44

54

66

77

86

99

t14

t24

131

FIBROT\41ALGIA................... r42
.EPIcoNDIUTALATERAT
A 151

ilvonsprAR TERMINoLocIc it i AJUToRuL cITIToRULu

=:

Unitate de invd{are nr.1

B OLI REI.IMATISMALE - GENERALITATI, RECUPERARE MEDICALA,
MULOACE, METODE $I PRINCIPII
cr
L.
Obiectivele unitl{ii de invdfare:

rTI
Cunoaqterea bolilor, reumatologice (diagnosticare, cauze, art
_-
sirnptome,examen clinic, funcqional, paraclinic,factori de risc) F(
'
sir
Recuperarea medical6 in reumatologie(mijloace,metode,principii)
JAr
S trucfura de bazi a programului kinetoterapeuti c
tu
Competentele unita,tii de invifare:
,al

eir
Studierea bolilor reumatismale
I
Aplicabilitatea mijlocului de bazd al kinetorerapiei - exerci$ul fizic in
r
iT
programele de recuperare kinetoterapeutice in afec$unile reumatismale
-z
lmplementarea principiilor specifice kinetoterapiei in programul complex
de recuperare kinetoterapeutic -trf
Metode specifice de recuperare in afecliunile reumatismale

Timpul alocat unitigii:2 ore

conlinutul unitdfii de invd{are

T
A. BOLILE REUMATISMALE trtic
Reumatologia - ramurd a medicinii interne care se ocupd cu studiul $i tratamentul Ftill
bolilor sistemului osteoarticular acute sau cronice de diverse cavze, afecfiuni insoflte de
durere, tumefaclie qi impotenli funclionali, afectdnd de obicei articulafiile.
fiio(
Noliunea de reumatism derivd din grecescul ,,rheumamatismos", care inseamnd
,oa curge" (manifestirile articulaliilor cu caracter fluxionar).
unui
Reumatismul se caracterizeazd p/rn leziuni inflamatorii sau degenerative ale
f esuturilor conjunctive articulare sau periarti cul are.
siste
canz
 Clasifi carea bolilor reumatice :

L Artroza

Este oarffopatie degenerativi, neinflamatoare ale articulaliilor mobile,

multifactoriald qi heterogend, caracterizatd prin degradarea progresivd a cartilajului
articular, insogitd de o reaclie hipertrofici a osului subcondral ce are drept
consecin{d
neoformare de os qi cartilaj gi variate reaclii clinice ale celorlalte structuri
articulare
(sinovial6, capsul6, menisc) exprimate prin modificdri clinice gi
radiologice
caracteristice.
Este cea mai frecventd boal5 reumaticS, inciden{a acesteia crescdnd odatd cu varsta
(frecvenfi mare intre 50 gi 75 de ani), femeile sunt mai frecvent interesate,
comparativ
cu bdrbafii (2/l).
_ Artroza se poate instala la nivelul tuturor articula{ilor corpului. Totugi, cele mai
afectate sunt cele solicitate- cel mai des: de la nivelul genunchiului (gonartroza), qoldului
(coxarfoza) al coloanei vertebrale (lombare, cervicale, aoisate), al umdrului
(omartroza) 9i degetelor. Mai rar, boala se poate localiza la nivelul
fizic in articulafiilor cotului
sau al celor temporo-mandibulare (conexiunea dintre mandibuld qi osul temporal
al
craniului).

Atroza se caracteri zeazd pnn:

. durerc;

' impotenfd functionald cu reducerea dureroasd a amplitudinii migcdrilor

avdnd ca substrat anatomopatologic in distrugerea cartilajului;
. aparilia de osteofite, chiste sau geode in os;
. dispariliainterliniuluiarticular.
Radiologic se caracterizeazl prin modificdri de structurd la nivelul interliniului
articular qi la nivelul extremidtilor osoase ce alcdtuiesc articulatia.

Etiologie
Este cea mai frecventii suferinld articularl a omului; in general apare la vArstnici,
fiind localizati la articulaliile solicitate mecanic ale membrelor inferioare.
mna Distrugerea mecanicd a suprafe{ei cartilajului articular se explicd prin existenla
unui dezechilibru intre sarcina gi rezistenla la solicitiri.
ve ale Aparifia artrozei poate fi rezultatul unei serii numeroase de factori, de ordin general,
sistemic, sau de ordin local, motiv pentru care fiecare artrozd trebuie consideratd
a avea
cauze multifactoriale.
Cauzele artrozei
Fiind consideratd necunoscutdo au fost identificafi factori favorizeurfi: factori care
determind o predispozitie generaltr pentm boald:
. ereditatea.
. virsta (imbdtrdnirea), s-a observat cd incidenta manifestdrilor artrozice creqte in
raport cu vdrsta, datoritd leziunilor mecanice gi posibilelor perturbdri biochimice
produse in timp.
. genul feminin.
' obezitatea este un factorde risc pentru gonartrozi, coxartrozi (articulalii
portante) gi artrozele mainii. obezitatea este ?nsi frecvent asociatd qi cu alte
condilii morbide (diabet zaharat) ce favorizeazd dezvoltarea proceselor
degenerative arficulare.
. densitatea osoasd.
. hipermobilitatea articulard.
. alte boli (diabet zaharat,hipertensiunea arterial6).
' diferite activitdli profesionale sau sportive (mdnuitorii cle ciocane pneumatice);
' anomalii de staticd, suprasolicitarea funclionald prin rcpartitia anormalb a
presiunilor articulare cu - o hiperpresiune in anumite puncte (obezitatea,
malformalii congenitale * displazia luxantd de gold pentru coxartroz6).

Factori care determini anomalii biomecanice locale:

' boli congenitale: luxa{ia congenitald de $old" displazia de acetabul, displazia de
condil femural, etc
' traumatisme (traumatisme, microtraumatisme), prin modificarea arhitecturii
articulare (fracturi, luxafii, leziuni de menisc, instabilitdli articulare consecutive
hiperlaxitalilor ligamentare).
' alterdri secundare ale cartilajului articular: boli infecgioase, boli inflamatorii
(factori inflamatori cronici in artrita reumatoidd sau infecJii TBC, cartilajul poate
fi alterat, dezorganizat, inlocuit printr-un fesut cartilaginos fibros, ce antreneaz6 qi
alterdri osoase), boli metabolice, boli endocrine, boli neurolosice.

Articulaliile mai frecvent afectate: E

' la populalia peste 50 - 60 ani: articulagiile mici ale miinilor gi picioarelor h

(metacarpofalangiene, interfalangiene distale ale degetelor mainii, trapezo-
metacarpiand a policelui qi metatarsofalangiand a halucelui);
' articulaliile coloanei vertebrale (spondiloza, spondillodiscartroza,discopatiile
lombare);
. articulagiile coxofemurale (coxartroza);
. articula;iile genunchiului (femurotibiale, femuropatelare, gonartroza).
 Mai rar sunt afectate articulaliile umdrului, cotului gi gleznei.
ori care Diagnosticul artrozei
Se bazeazd pe modificdri clinice
9i radiologice:
regte in
o subiectiv, simptomele artrozei sunt reprezentate de: durere, redoare
articulard
postimobilizare.
chimice
r obiectiv: limitarea amplitudinii de miqcare articularr gi eventual semne
de
interesare cartilaginoasd sau sinoviald.

t€
Factori de risc

Ereditatea - s-a demonstrat ca existd o predispozilie geneticd in aparilia artrozei.

Astfel, persoanele care au un parinte cu artrozd au un risc de pdnd la
3 ori mai
mare de a face aceastd boal6.
vdrsta *cu toate cd frecven{a artrozei este mai mare la virstnici, boala se poate
declan;a qi la tineri, in acest ultim caz instaldndu-se mai ales la nivelul
spatelui si
tice); al gdtului.
rnula a
Ezitatea,
-
sexul la femei, riscul de artrozd este mai mare la menopauzd, ceea ce
aratd cd
estrogenul, hormon sexual feminin, ar avea rol protector fa{6 de
aceasta boald.
obezitateq este nu numai un factor predispozant, ci gi agravant al
artrozei.
Excesul de kilograme pune presiune asupra articulaliilor genunchilor qi
goldurilor, ceea ce duce la deteriorarea cartilajului.
ilazia de
sedentarismlrl - lipsa activitdfii fizice scade tonusul muscular, reduce
raportul
sangvin la mugchi, intrelindnd o oxigenare deficitard la nivelul cartilajului.
hitecturii
Traumatismele- o loviturd care afecteazd articula{iile poate fi direct responsabild
rsecutive
de aparilia leziunilor la nivelul cartilajului. De asemenea, in cazul
muncitorilor in
construct'i sau al pianistilor, de pildd, existr o presiune mai mare asupra
larnatorii
articulaliilor
iul poate Defecte congenitale ale articulayiilor
eneazd qi - cresc de aproape 7 ori riscul de aparilie a
artrozei.

Examenul clinic
Inspectrie

tr ' mdrirea de volum a articula{iei (prin modificdri proliferative ale

osului
subcondral);
uiile . tumefaclie discretd a pdrlilor moi;
. deformdri articulare (luxafii, subluxalii).
Palpare
. sensibilitatea marginilor osoa*se gi a interliniului articular;
. cracmente;
. crepitalii articulare (senza,tia de frecareunui os fafd de un alt os apdruti in
a

timpul mi;cdrii sunt caracteristice afirozelor). -{t

Examenul funcfional
. il.
limitarea miEcdrilor articulare din artroze (impotenla funclionald) se instaleazd
gradar, limitarea afecteazd in general puline migciri qi numai in cazurile grave
evolueazd progresiv pdnd la blocarea completd articularb (anchilozd); rl
. atrofia musculari perianiculard poate fi datoratd lipsei de utilizare sau inhibdrii {ir
reflexe a contracfiilor musculare; pir
. instabilitatea articulard este determinatd in mod special de amiotrofiile instalate;
c:
Examenul paradinic
Explordrile biologice nu relevd mo{ific[ri specifice:
. in majoritatea cazurilor de artrozd examenele de laborator nu arata modificdri
semnificative;
in foimele difuze sau in cele cu importantd componentd inflamatorie sau
degenerativd se intdlnesc destul de frecvent alterdri ale testelor nespecifice
inflamatorii (creqterea vitezei de sedimentare hematicS -VSH) etc.; r1
. examenul lichidului sinovial;
. in arnozd aratA un lichid clar sau u$or opalescent, neinflamator;
. in acest lichid mai pot fi identificate: fragmente de cartilaj, cristale de
hidroxiapatiti gi pirofosfat de calciu etc.;
. examenul radiologic este cea mai importantd explorare imagisticd: modificlrile
radiologice sunt mai frecvente dec6t manifestdrile clinice, 40Vo dintre cei care
prezintd asrfel de modificdri neavdnd simptome clinice; ideal este ca examenul
radiologic sd se facd cu articulatria in pozi{ia ei obignuitd, supusi sarcinilor pe care
trebuie sd le indeplineasci (ortostatism);
Sit
- in stadiile iniliale examenul radiologic este normal;
. in momentul ?n care modificdrile apar, boala est,e deja constituiti;

Principalele modifi ciri in artrozd:

. ingustarea neuniforml a spatiului articular (afectarea progresivd a
cartilajului articular);
. scleroza osoasd subcondrali;
. chiste osoase subcondrale (de diferite dimensiuni, mici de obicei);
 . osteofite marginale (procesul de hiperostozi, de neoformare de os);
. osteoporoz6de diferite grade;
. deformdrii;
. subluxafii.
Alte explordri:
. folosesc exclusiv la diagnosticul diferenfial (RMN, CT, artroscopia, biopsia )

ir. *trite
Boald cronicS, sistemicl de naturd cu localizare in special la nivelul
articula{iilor.Sunt peste 100 de forme al afecliunilor inflamatorii cronice reunite sub
denumirea de artrit6. Procesul se caracterizeazd prin aparifia sinovitei care progteseazd
gi ajunge sd distmgi cartilajul articular producAnd anchiloza.

Cauze:

- traumatisme;
- af'ec{iunimetabolice;
- factori genetici;
- infecfiile;
; autoimunitatea, o reaclie imund a organismului ?ndreptatd lmpotriva propriilor
lesuturi.

Tipuri:
- osteoartritrt;
* artrita genunchiului;
de
- artrita reumatoidA;

[rile
- artrita psoriazicb;

sel care
- artrita juvenilI reumatoidi;
- artrita reactivd;
- guta.
P€ Care

Simptome:

- durerile;
- colorit roz sau rosie;
- febrd;
- inflamareaganglionilor;
- scEdere in greutate;
- oboseald.
-

Factori de risc:
- sexul feminin;
- antecedentefamiliare;
- factori genetici;
- factori hormonali (sarcina);
- tabagismul; h
- obezitatea.

Diagnosticarea:
aP;
- examinare clinicd;
- analize de iaborator:
- radiografii.

me
B.Recuperarea medicaltr in afec{iunile reumatismale
Kir
Recuperarea medicald acordd o deosebitl importanld afecliunilor reumatismale sti
datoritl polimorfismului qi implicirii lor in cotidianul bolnavului, car qi influenlei ace
asupra stdrii sociale a celui bolnav.'in acest sens abordarea unui program de recuperare
complex, pentru sdvdrgirea schemei de tratament, devine imperios necesard, chiar dacd
este vorba despre o simpld pozilionare ;i mergdnd pdn6 la programele complexe
b),
necesare in afecliuni invalidante din reumatologie. c)J
Din complexitatea Ei diversitatea tratamentelor de recuperare, kinetoprofilaxia qi der
kinetoterapia ocupd un rol important in fratarea bolilor reumatice. Pentru a reflecta cAt
mai bine rolul kinetoterapiei in recuperarea reumatologicd trebuie sd creiondm mijlocul
de bazi al kinetoterapiei, adici exercifiul fizic ai includerea lui in ptogru*"
kinetoterapeutice de recuperare in funcfie de diagnosticul pacientului.

l.Kinetoterapia
ob
Se deftnegte ca terapie prin miqcare efectuatd prin metode de recuperare medicali,
care urmdresc refacerea unor func{ii diminuate sau creqterea nivelului funcdonal in
diverse afectiuni.
Kinetorerapia este o formd terapeutica individualizatd, care, plecand de la I
programe de exerci{ii fizice statice Ei dinamice se poate folosi in programele terapeutice
{
profilactice (prevenire) curative Ei de intrelinere. Astfel, kinetoterapia iEi g[segte aria de
utilizare in cele trei secliuni de asistenld medicald, putandu-se descrie: I

a ) Kin e tn t erap ia p rofi lac tic d a

Obiectivele principale (generale) ale profilaxiei&inetoprofilaxiei la vdrsta a treia sunt:

Strr
- prevenireaimbolndvirilor;
- pdstrarea la un anumit nivel a capacitdlii de efort; obi
- pdstrarea/ameliorarea fu ncfl ei musculo-articulare ; a

- evitarea supraponderalitilii/obezitd{ii; a

10
-

- menfinerea posturii corecte a corpului;

- prevenirea compromiterii func{iei nervoase;
- educarea increderii in sine gi a gdndirii pozitive;
- prevenirea modificdrilor afective qi emofionale;
- menfinereaactivitdtrilorsociale.
Profilaxia in mod general este clasificatI in:
I profilaxie primari - urmdregte prevenirea apariliei bolii;
o profilaxia secundard - dupd diagnosticul bolii urmdregte prevenirea
apariliei sechelelor specifice;
o profilaxia terfiari - urmiregte prevenirea apariliei unor agravdri 9i
complicalii.
Conceptul de profilaxielkinetoprofilaxie inseamnd ansamblul tuturor mdsurilor
medico-sanitare sau de altd naturd impuse pentru prevenirea apariliei bolilor.
Kinetoprofiluia, prin intermediul exerciliului fizic studiazd procesul de optimizare a
uismale stirii de sanatate a organismului, de prevenire a imbolndvirii qi a imbehanirii timpurii a
|l-luenlei acestuia.
Rrperare
iar dacd b) Kinetoterapia de tip curativ se asociazd cu sectorul de tip profilactic qi de recuperare.
omplexe
c) Kinetoterapia de recuperare * reprezintd sectiunea cea mai importantd in programul
de recuperare medicald qi urmdreqte prin intermediul unor exercilii fizice:
ilaxia qi
lecta cdt - refacerea functiilor diminuate:
mijlocui - cresterea niveiului funclional;
rograme - realizarea unor mecanisme compensatorii in situa$i de readaptare
funcfionald.

Obiectivele kinetoterapiei:
Hdicald,
o refacerea forlei musculare ;i cregterea rezistenlei musculare;
$onal in
r ameliorarea funcliei de coordonare, control gi echilibru al corpului;
ddela . cregterea;i adaptarea corpului la efort;
cpeutice . cregtereamobiliEtii articulare;
te aria de ' . reeducarea respiratorie;
r reeducarea sensibilitl,tii.
Structura programului de recuperare kinetoterapeutic
Obiectivele propuse:
o Asigurarea spaliului de lucru;
r Asigurarea stdrii de s5.ndtate (tensiune, puls);

11
 r Informarea pacientului asupra continutului programului de recuperare
kinetotenapeutic;
r Captreaatentiei.
l. Pregdtirea organismului pentru efon (tncdlTirea)

Exercifii siryle ce stimuleazl" ffeptat marile functriuni ale organismului gi

asigurareaumrinive! optim de excitabilitate corticalb pentru activiti$ile ce urmeaz[.
Exemplu: ridieare pe virfrri, balans, exercifii de mers.
2. Inftuenlarca selectivd a aparatului locomotor
Obiective:
o 'Erlncsea atitudinii corporale corecte
r Stimdarea toniciEfii $i troficiteiii musculare
r Srimdareamobilitiifii articulare
r Educ@aactului respiroltor
Con;inut:
Plogranut de recuperare propus care poate fi:insuqire, consolidare, perfecfionare sau
verificarea (dryd o perioadi de recapitulare).
3. Reveniiia fi'gnismutui dupd efort
Obiective:
o Sc&,rea indicilor marilor funcfiuni ale organismului la valori clt rwi apropiate
de cele inifiale

Conlinut:
Exercitii de mers, exercilii de relaxare musculari qi exercilii de respiralie.

4. fircIuierea pogramului de recuperare

mas{,
o Aprecied cu privire la modul de desfEgurare al programului de recuperare qi al
lelad
modl{ui cum au rd"spuns subiecfii laprogram
€ficii
o Recomandiri pentru activitilile independente
r incrrajarea motivarea, gAndirea pozitivi srft.it
rela4=
Derc{inut: coryi
Dozarea efortrlui h func{ie de diagnostic, vfusta, sex, tonus muscular gi mobilitate apa4.
articularl
Pauze - ln functie de efort 3.rl
RespiraJie - pe migcare, 2 timpi inspir/4 timpi expir

creqt
-

F.----._

Metode de recuperare in afecliunile reumatismale complementare

kinetoprofilaxiei gi kinetoterapiei

1. Fizioterapie

mului gi
o curenti de joasl fiecvenfi (curenfi diadinamici _ CDD, curenti Triiebet.
stimularea electricd neurall transcutanatd _ TENS, etc);
BZ1.

intensitatea curentului are nurre importan{i qi va fi dozatd intotdeauna in func{ie

'
de pragul de sensibilitate la durere al bolnavului, in aplica{iile de lung6 durat6
(peste 20 minute), indiferent de forma curentului utilizat, sensibilitatea
va fi la
prag sau chiar u;or sub prag. pentru aplicalii speciale de CCD pe punctele trigger,
se folosesc intensitdli supraliminare cu duratd scurtd
- l-2 minute;
o curentul galvanic, in special ?n ionogalvarizate, se impune respectarea normelor
metodologice - compresd personald, ap6 distilati, solu{ie medicamentoasd
adecvatd, solufii de protecfie, duratd mare a procedurii, posturd relaxant6 a
pacientului;
)nare sau
I curenfi de inalti frecvenli - ulffasunetul sub forma ultrasonoforezei cu
hidrocortizon in c0mp semimobil cu intensitate de 0,6 - 0,g wcm2 si duratd de 5
. - 6 minute;
r unde scurte - metodd in cAmp inductor cu monedi (incdlzeqte structurile
apropiate profunde)' suprafa{a electrodului trebuie sd fie paraleld cu suprafala tratat6, la o
distan{d de. 2-3 cm, intensitatea se alege in funclie de stadiul evolutiv gi
sensibilitatea bolnavului:

2. Masaj

Masajul terapeutic reprezintd totalitatea miqcdrilor executate manual de c6tre

maseur la suprafala corpului, in scopuri terapeutice.Dintre efectele locale amintim:
tesial relaxarea musculaturii, imbundtdfirea circulafiei locale, calmarea durerii, mobilizdri mai
efi ciente ale articulaliilor.
Efectele generale ale masajului sunt reprezentate de: acliunea favorabil6 asupra
stErii generale a bolnavului, prin indepdrtarea oboselii, imbundtdlirea somnului giefectul
relaxant asupra intregului organism, activarea circula{iei sangvine la nivelul intregului
corp, creiterea metabolismului bazal, tonifierea musculaturii, imbundtdtirea activitedi
mbilitate aparatului respirator.

3, Termoterapia

Este o metodd importanti de recuperare avdnd efecte de relaxare muscular6 si

crc;terea trofi citalii tisulare.

13
4. Hidrokinetoterapia
:C:S
1-:-ier
Hidrokinetoterapia presupune practicarea exercigiilor fizice in apa" fiind o metodd
:-:-r
terapeutici ce foloseqte apa simpld, apa termal6, sulfuroasi, sdratd sau api de mare.
Hidrokinetoterapia parfial5 este utiiizatd pentru cretterea mobilitdgii articulare,
r5l
deoarece permite efectuarea diferitelor tipuri de miqcdri in apd cald6. Aceasta rclaxeazd, iSEri
musculafur4 ajutd la recuperarca funcfionall gi diminueazd durerile. Se poate practica -lL-k
?n bazine individuale, ceea ce permite o imersie parliald, in scopul recuperdrii l[-:e
membrelor. ln acest mod se pot efectua bdi calde sau alternante (bdi reci, la l8o C,
5.5'iri
urmate de imersia in apd cald6, la peste 38' C, ceea ce permite gi creqterea -
:T:tfJ,\A
vasomotriciteSi). Hidrokinetoterapia generald ajutd la cre$terea rezisten[ei musculare. 1-f:j.

-5iril
Sinteza unitdlii de invdlare
-:e=i
F-'Lnil
Tratamentul ;i recuperarea funclionald a bolilor reumatismale reprezintd un
proces complex Ei de durat6.Kinetoprofilaxia este metoda cea mai eficientd in
prevenirea tuturor bolilor.Kinetoprofilaxia, prin intermediul exerciliului fizic studiazd
procesul de optimizare a stdrii de sdirdtate a organismului, de prevenire a imbolnlvirii si
al imbdtrdnirii timpurii.
' Diagnosticarea timpurie a bolii reumatismale $i aplicarea metodelor de
recuperare specifice conferd pacientului o stare fizicd qi psihici in parametrii normali.
Cuvinte cheie:

reumatologie,kinetoterapie, artrozd, artritE, kinetoprofilaxie.

intre bdri rec ap itulat ive :

1. Ce este reumatologia?

2. Ce afecliuni conline reumatologia?

3. Ce este arlrloza?

4. Ce este artrita?

5. Ce este kinetoterapia?

6. Care sunt obiectivele kinetoterapiei?

7. Care este mijlocul debazd al kinetoterapiei?

BIBLIOGRAFIE
l.Crefu, A.,"Ghid clinic gi terapeutic fizical-kinetic in bolile reumatice", Ed. Bren,
Bucureqti, 2003;
 2'Cristea, C, I ozincd, I., "Principii de kinetoterapie recuperatorie la vdrsta
a treia", Ed-
Universitipii, Oradea, 1999;
retodd 3.Ifrim,M."Anatomia gi biomecanica",Ed. Didacticd qi pedagogici Bucuregti,
19g9;
4.Ifrim, M."Antropologie motricr-, Ed. pedagogic[,
lare, $tiinlificd gi Bucuregti,lgg6;
5.Sldvild, M., "Relaliile psihopedagogice dinre terapeut qi pacientul traumatizar,,
practica American- Romanian Academy of Arts and scientes, The 25 Anual ARA
congres,
n Montreal, Canada 2001;
l8o c, 6'Sl6vill' M., "Rolul kinetoterapeutului in echipa multidisciplinar6 de ingrijire a
bolnavului", Internafional Congress of Paleative Care - Experiences and perspectives,
20M.
7.sldvil6, M.,DumitrescuR.,Aducovschi D.,Sakizlian R.,scrkizlian M.,',starea cle
bine=sdnrtate, combinafia ideald intre nutrilie, refacere
ti activiuli ftzice, vol iI,
Ed.Universitntii din Bucureqti, 201 3.
un
in
studiaz6
lnl sl

lor de
 Unitatea de invdfare nr. 2
EXERCTTIUL FIZIC. METODE, PRINCIPI, TEHMCI
PtJie

Obiectivele unitdtii de invdlare: tinecr--

o Exercitiul fizic -definilie, factor de s5nEtate la orice as-qr:
vArstd
r Kinetoprofilaxia - definife, clasificiri, efecte
imtrun
o Kinetoterapia - definitie, obiective
.

Fihorr
Competenfele unitdtii de invitare: i
t
o .Structura programului de recuperare kinetoterapeuticd Ererci
r Implementarea in programul complex a metodelor I
de recuperare complementare
asociate cu kinetoterapia mice r
ret-acen
o Principiile kinetoterapiei
realize:
Timpul alocat unitElii: 2 ore virsti E

E
Conlinutul unitllii de invdlare
ccrn5del
Dr
DGRCITIUL FIZIC rl - 20
Este mijlocul de bazd prin care se ac{ioneazd tpeste 9
in programele kinetoterapeutice
pentru orice vArstd, sex, diagnostic. Er
istorice
Exerci,tiul fizic este o noliune "cheie" in domeniu.
Se mai numeEte qi "gest R
motric", fiind de fapt, un act motric special qi specializat.
dezv-olt:
Exercifiul fizic se efectueazi congtient gi sistematic acriritig
dupi reguli metodologice
riguros qtiinlifice numai pentru a fi indeplinite dintre p
obiectivele specifice - activitdlilor in
cazul nostru, recuperarea medicald. ;i inspir
mai pot
Exercifiul fizic std labaza kinetoterapiei active gi reprezinti actul motric repetat inceapd
sistematic, care constituie mijlocul principal
al realizirii programului kinetoterapeutic.
15
 Exerci{iul fizic: static gi dinamic

Exercifiul frzic - ceamai bund medicin6;

Exerciliul fizic este o actiune, insd preponderent

corporali;
Kinetoterapi a utilizeazd exerciliul frzic ca cel mai important instrument in
proiectarea proceselor de recuperare;

Exerciliul fizic we multiple efecte pozitive

asupra sanatdlii fizice gi sunt
binecunoscute in ultimii ani, studiile
s-au focalizat asupra t"n"tfiiil **.+tt"t iri"
asupra sandtdfii emofionale
Ei mentale;

Exerciliul fizic practicat regulat reduce simptomele

depresiei
! qi anxietSlii gi
imbundtdfegte dispozilia afectivd (Org.
Mond. S0n. OMS);
Exerci{iul ftzic adevenit o alternativr sau o
mdsurd de intervenlie complementarr
psihoterapiei qi terapiei medicamentoase;

Exerciliul fizic reduce starea de tensiune;

Exerciliul fizic are rol profilactic dar qi terapeutic;

Exerci{iul fizic - factor de sinitate de ra orice

varsta
Exerciliul fizic reprezintd un element debazd,indispensabil
nentare menginerii s6n6td{ii la
orice vdrstd' Acesta face parte integrantd din
educalia fizicd, an[enament sportiv,
refacere si recuperare medicald. Mentinerea
unor calitdfi motrice echilibrate se
realizeazd prin programe multilaterale
de efort dozat qi corect administrat in funclie
de
v0rstd qi sex.
Exerciliul frzic reprezintd o acjiune preponderent corporar qi sistematic qi
conqtient in vederea perfeclionirii dezvoltdrii
fizice ;i a capacitdlii motrice a oamenilor.
Din punct de vedere biologic putem vorbi de patru
(l - 20 de ani), maruritatea (20 - 60 de ani), bdtrdnefea (65 g5copildria qi adolescenla
vdrste:
- de ani) qi rongevitatea
(peste 90 de ani).
peutice
Exerciliile fizice au apdrut
Ei s-au imbogdlit continuu ?n funcfie de necesit6lile
istorice concrete, de interesul de clasd
;i de posibilitdlile sociar - economice.
i "gest Practicarea rafonald a exerciliilot nirce preintampind
mai ales la vdrsta mijlocie
dezvoltarea lesutului adipos' Exersarea
lor sistematicd are o influenla pozitiva qi asupra
actividtii sistemului nervos central. in acest sent,
J. Rousseau referindu-se la legdtura
dintre practicarea exetciliilor fizice qi activitatea
creatoare arati cd: ,,Mersul tnvioreazd
si inspird intr-o anumitd mdsurd gdndurire mete. Rdmhnand in repaus
aproape ca nu
mai pot sd gdndesc; corpul meu trebuie sd
intre tn miscare pentru cd mintea mea sd
inceapd Si ea sd se miste.,,
 Exerciliite fizice au un rol important
in privin{a corectdrii unor deficienle
sau afitudini deficitare, consecinfe fizice -t
ale influenfei unilaterale a procesului
unui regim necorespunzdtor de viafd de muncd, a
cotidiana sau din alte cauze.
o altd notd caracteristicd a exerci{iului fizic
este aceea cd paralel cu influenla
sferei biologice a oamenilor, acfioneazd lui asupra -Y -fil
gi in clirecfia stimulrrii gi imbogd]irii
spilituale' aceasta deoarece efectuarea vielilor .F
exerciliilor fizice solicitd memoria, atenfia,
gindirea allturi de voinli.
AlSturi de importan{a exercifiului
fizic in cresterea qi dezvoltarea clin perioada
copildriei sau mentinerea unui tonus iT{.
fizic qi psihic strategiile de sandtate au
ameliora in plan sano€enetic calitatea rolul de a
vielii persoanelor de toate varstele gi chiar .aT
longevivilor' Exercit'ile. flzice din a
cadrul programului de recuperare
seamd de rezervele carcliace trebuie sd find rL;: {..*
mult diminuate ale vdrstnicilor
Ei trebuie supravegheat[ cu
gnj[.
Din studri medicale reiese c[ exerci\u\e care so\icitir
etofiuri muscu\are maxrma\e. e!r*
pe penoad'e \ung\ sau contTac$i muscu\are izometnce suTrt
ineficiente. decr
nerecomand,ate.
Mispuea, exerciliu\ frzic, antrenamentu\ consee\ent. introduse ca mod de riiaG.
poate reprezenttr cilea sigurFi spre o stare de sindtate benefrc6..

Etectele exerci$u\ui tizic asupra or ganismului

Exerciiiul fizic, prin repetarea unor cicluri de migcbri influen{eazd dezvoltarel
fizicd gi capacitatea de miqcare a individului, flrd producerea unor modifican
morfologice vizibile. Exerciliile fizice au multiple efecte asupra organismului:

- morfogenetice (plastice); ,,1@

- funclionale;
L
- profiiactice;
'!dL
- terapeutice:

Ju@

,{mr
- sociale.

Efectele morfogenetice ale exerciliilor fizice se rdsfrdng asupa structurilcr iluul

anatomice ale aparatului locomotor: oase, periost, articula{ii, mugchi, tendoane, fascii.
producind modifi cdri asupra acestora.
Efectele exerci,tiilor fizice asupra oaselor:

- cre$terea afluxului de singe stimuleazd osteogeneza;

1a
 Exercifiile fizice au un rol important in privin{a corectlrii unor deficienle fizice
sau atitudini deficihre, consecinle ale influen{ei unilaterale a procesului de muncd, a
unui regim necorespunzdtor de vialI cotidiand sau din alte cauze.
d
O alta notd caracteristici a exerciliului fizic este aceea cd paralel cu influenla lui asupra r
sferei biologice a oamenilor, aclioneazd qi in direclia stimul[rii gi imbogagirii vie{ilor
spirituale, aceasta deoarece efectuarea exerciliilor fizice solicit6 memoria, atenfia,
D
gdndirea alituri de vointd.
AlSturi de importanla exercifiului fizic in cresterea qi dezvoltarea din perioada
copildriei sau menfinerea unui tonus fizic gi psihic strategiile de sdndtate au rolul de a 4:r
ameliora in plan sanogenetic calitatea vielii persoanelor de toate vtrstele gi chiar a :q
longevivilor. Exercif,ile fizice din cadrul programului de recuperare trebuie s6 lind E
seamd de rezervele cardiace mult diminuate ale v6rstnicilor qi trebuie supravegheatd cu
grija. n:i
Din studii medicale reiese cd exerci{iile care solicitd eforturi musculare maximale, &
pe perioade lungi sau contractii musculare izometrice sunt ineficiente. deci
nerecomandate.
Miqcarea, exerciliul fizic, antrenamentul consecvent, introduse ca mod de viatd,
poate reprezenta calea siguri spre o stare de sindtate benefic6.

Efectele exercifiului fizic asupra organismului

' Exerciliul fizic, prin repetarea unor cicluri de migcdri influenleazd dezvoltarea
fizicd 9i capacitatea de mi;care a individului, lird producerea unor modificiri
morfologice vizibile. Exercifiile fizice au multiple efecte asupra organismului:
rn
- morfogenetice (plasiice);
Efe
- funclionale;

- profilactice;
=l-1,
- terapeutice;

- educative; rIr{

- psihice;
sarc
- sociale.

Efectele morfogenetice ale exercifiilor fizice se r6sfrdng asupa structurilor locc

anatomice ale aparatului locomotor: oase, periost, articulafii, mugchi, tendoane, fascii.
producdnd modificdri asupra acestora.
Efectele exerci,tiilor fizice asupra oaselor:

- creqterea afluxului de sAnge stimuleaz[ osteogeneza;

18
tzice - forma gi structura internd a oaselor sunt influentate prin orientarea
:d. a rabeculelor pe direcgia fo4elor mecanice care aclioneazd asupra osului
i presiuni, trac$uni, intinderi, risuciri);
iupra
:dlor - previn osteoporoza de inactivitate (sedentarism) limitind deteriordrile
:nda, rnicrostructurale a1e tesutului osos.

Indica{ia practiclrii exerciliilor tjzice in scop profilactic este justificati prin

oada
et'ectele benefice asupra dezvoltdrii fizice armonioase, pdstririi posturii corecte a
dea
corpului, prevenirea osteoporozei gi corectirii deficenfelor de posturi ?n cazul ?n care
iar a
acestea apar. Efectele morfogenetice ale exerciliilor fizice (statice, de forfi, de
lind
rezisten!6) intereseazd scheletul Ia toate virstele intr-un scop sau altul, exerciliile avnnd
rti cu
indicalii metodice de aplicare specifice vdrstei qi diagnosticului celor care 1e practicl.
male, Efectele exerci{iilor fizice asupra articula{iilor:
deci Exerciliile fizice in timp influenJeazS:

rial[, - forma qi intinderea suprafelelor articulare;

- grosimea catilajului articular, prin stimularea condrogenezei;

- mlresc rezistenfa qi elasticitatea capsuloligamentar[;

rlmrea - influenleazi sistemul fibros periarticular, structura gi orientarea acestuia pe

iJ-rcdri direclia solicitlrilor mecanice.
Aceste influen{e importante, instalate pe cale directd sau reflex6, asigurl
ampli tudi nea crescuti/irormald a miEclrilor.

Efectele exerciSilor fizice asupra muEchilor:

Efectele exerci{iilor fizice asupra muEchilor, (baza kinetologiei medicale) se

reflect6 sub multipie aspecte:

- influenleazb forma muEchilor qi orientarea acestora, corespunzdtor

9i direcliei migcdrilor efectuate;

- creqterea volumului fibrelor musculare, urnare a creqterii volumului

sarcoplasmei, imbundt[lind forla musculard.

Aceste efecte morfogenetice asigurd funcfionalitatea normal6 a

locomotor:
dezvolt6 forla gi rezistenla musculard;
contribuie la formarea posturii corecte a corpului;
corccteazd.postura corpului in urma aparilei deficen{elor fizice;

dezvoltd funcfiile motorii gi le perfeclioneazd;

19
 - recupereazd func1iile motorii afectate de accidente sau de imbolndviri. Efctrr
Efectele exercifiilor fi zice asupra aparatului respirator:
Et'ectele exercigiilor frzicela acest nivel se remarcd prin:
*:irr
:r:=ni
- intensificarea schimburilor gazoase la nivel pulmonar gi tisular;
F-hEI
- cre$terea volumelor gi capacitIlilor pulmonare;

- cresterea elesticitdlii toracice gi a complia{ei pulmonare;

E=EE
- ameliorarea indicilor functionaii;
Ij*-r
- cre;te ampliardinea migcdrilor respiratorii (Et - elasticitatea toracicd de la 5 - 7
cm la 9 - 15cm la sportivi de performan!5 in unele sporturi);

- reglarea con$tientA a respirafiei - trecerea de la respiralia diafragmaticd la cea

toracicd qi invers, creeazd noi conexiuni reflexe condi{ionate oferind posibilitatea
adaptdrii respirafiei Ia tipul de exerciliu efectuat.
-i
Efectele exercifiilor fi zice asura aparatului cardiovascular:
La nivelul apararului cardiovascular, exerciliile fizice inregistreazd efecte variate
precum:
Ftr*

- cre;terea circulaliei sanguine arteriale qi venoase care reduce travaliul

TiDirr
cardiac (contraclii sistolice mai ample $i mai rare);
l.-'!rn
- cresterea debitului sistolic, scdderea debitului/minut, datoritA creqterii fq
diferenlei arteriovenoase, care asigur[ utilizarea eficientl a oxigenului in q
tesuturi;
- este favoizatA circula{ia profundd gi eliminarea produgilor toxici

(metaboliti) , prin stimularea deschiderii unor capilare de rezervS;

J
fr t

a
I
- creste frecvenla cardiacd, creEte tensiunea arteriald prin modificdri adaptative, in
urma practicdrii exerci[iilor tizice se instaleazl bradicardia, tensiunea normald gi -
hipertrofia cardiacd. -, T

x:gE
Efectele educative ale practicirii exercifiilor fizice
Efectele benefice ale practiclrii exerciliilor fizice se produc la toate vdrstele. Cele
-ffiI
mai importante gi mai stabile influenfe educative se ?nregistreazdin perioada de creEere pcteq
gi dezvoltare fizica gi psihicd gi interesez6 in principal sfera neuro gi psihomotricd.
PB.f\(
Funcliile intelectuale, afective, volitive sunt influenlate favorabil de exerciliile fizice
contribuind la formarea caracterului qi a personalitblii. 1--Pri

tratarn
motivr
20
 Efectele profilactice ale
practicirii exercifiilor fizice
Practicarea sistematicd a exercitiilor fizice contribuie la mentinerea stdrii de
sdndtate 9i prevenirea imbolndvirilor prin cre$terea capacitdlii de apdrare a
organismului.
Efectele terapeutice ale exercifiilor fizice
in funclie de diagnostic, stadiul boiii predominante, vdrsti, sex, afecliuni asociate,
temperament. exerciliile fizice terapeutice se constitue in program terapeutic
recomandat, in vederea restabilirii stdrii de sdndtate in vederea tratdrii bolii respective.
:la5 -7 Efectele terapurice ale exerciliilor fizice se clasificd in specifice:

- refacerea musculard (volum, propriet6ti);

:d la cea - ameliorarea mobilitdlii articulare;
;ibilitatea
- educarea/reeducarea neuromotorie;

- ameliorarea tulburErilor de echilibru qi coordonare;

: vanate
- corectarea posturii/aliniamentului corpului.
Ef'ectele exerci{iilor fi zice asupra psihicului

inurma practicdrii exerciliilor fizice se constati imbundtilirea stlrii generale, a

tonusului psihic, creEterea increderii in sine, in posibilitalile de vindecare, increderea in
tratament 9i terapeut. Disconfortul fizic qi psihic este conceput de orice persoand a carei
sdndtate este afechtA.

Efectele sociale ale exercifiilor fizice

Scopul final al oricdrei terapii este de reintegrare a pacientului in mediul sdu
anterior inbolndvirii: familial, social, profesional sau sportiv. Exerciliile fizice, prin
efectele lor multiple contribuie esenfial la recuperarea capacitdlilor fizice, f'uncliilor
organice qi psihice afectate de boald sdu accident gi/sau la limitarea pe cat posibil a
mdve, in infirmird{ilor.
ormald gi
Cultura fizici medicalS este o componentl deosebit de importantl interesanta
$i
qi este integratiin cultura universali, prin accepliunea unanimi.
Cultura fizici sintetizeazd toate valorile (legitnli, categorii, institulii, bunuri
lele. Cele materiale gi informalionale) menite a fructifica exerciliul fizic in scopul perfecflondrii
E Cre$ere potenlialului biologic, spiritual qi motric al omului.
Dmotric6.
PRINCIPME KINETOTERAPIEI
i-le fizice
l.,,Primum non nocerett

Principiul de baz6 al oriclrui tratament medical, este acela de a nu aplica un

tratament decht cu siguranla de a imbunit5ti starea pacientului qi niciodata sub nicio
,
motivare, de a face r5u.
2t
 f,:{
2.Principiul precocitifii tratamentului -?:
Tratamentul de recuperare funclionalE trebuie inceput cdt mai devreme cu putinfd.
Tratamentul trebuie inceput cu precocitate ;i pentru a preveni aparilia gi -fixarea
:-.
diverselor compensdri (mai f'recvente la mers) si ca atitudine corporald. Suplinirea unor
mi;cdri cu ajutorul segmentelor invecinate, impusi de necesitateamenajdriisegmentului
in cauz6, se datoreazd fie lipsei de fo46, fie durerilor. ldE
3.Principiul accesibilitiilii \tr
Gradarea efortului este obligatorie qi de o importanfl horlritoare. Efortul
localizat la se-gmenful afectat trebuie si urmeze o curbl uqor ascendenta, atat in cadrul
unei ;edinge cAt qi de-a lungul intregii perioade de recuperare.
4.Principiul continuirii tratamentului pani ra recuperarea integrali.
r:j
r=ii!:
Tratamentul prin kinetoterapie este in mod obignuit de lungd durat6, intr-o mai
mare misurd decit la oricare alt tratament medical, intreruperile au ca urmare nu numai
prelungirea evoluliei proceselor de vindecare, ci qi un important regres, care este !6r
proporlional cu durata intreruperii. Tratamentul prin kinetoterapie trebuie confinuat
pdnd la refacerea totald a calitafllor fizice (?n primul rind fo(a
9i mobilitatea).
S.Principiul individualizlrii tratamentului.
Diversitatea localizdrilor, varietatea afecliunilor gi a intervengiilor chirurgicale qi
a nenum[ratelor forme de reacfii ale organismului la ffatamentul prin gimnastica ii*,,rn
medicald obliga Ia o serie intreagd de factori, fiecare de importanla majori, ce se pot
imp5(i in urmlroarele categorii:
Factori Iegali de personalitatea bolnavului.
inainte de orice, bolnavul trebuie cunoscut temeinic, iar tratamentul individualizat
sn
pe baza datelor personale. Tratamentul prin kinetoterapie solicitl organismul ?n
totalitate , chiar atunci c0nd exerci{iile fizice folosite sunt analitice. Bolnavii obignuifi :rl
cu practicarea exerciliilor ftzice in mod organizat participi incomparabil cu mai mult {
succes la tratamentul prin kinetoterapie, avdnd un aparat locomotor mai bine dezvoltat
ql
gi inlelegerea mai cuprinzalrl,are a migcirii qi ef'ectelor ei. Posibilitigile intelectuaieale *-
bolnavului' joacd de asemenea un rol important in succesul recuper6rii. Sexul :*
pacientului condilioneazd durata tratamentului prin deosebirile specifice referitoare la --
calit5tile fizice. Mobilitatea se recapatd mult mai qor la femei, iar fo4a la bdrbafi.
Vdrsta reprezintl un alt factor legat de bolnav, cu influenge apreciabile asupra duratei de
n
recuperare.
Factori generayi de natura intervenliei chirurgicale. JTLT

Gradul acesteia , tehnica aleasd, localizarea, imobilizarea pre qi postoperatorie '--l

determina durata gi rezultatele recuperlrii func{ionale. Atunci cdnd intervenlia !a
chirurgicald intereseazd numai sistemul osos, vindecarea este totall, fdrd urmdri, iar
rec0;tigarea calitSlilor fizice pretinde o perioadb de timp relativ scurtb, dupd
lii@
consolidarea leziunilor. Localizarea interventiei chirurgicale la nivelul articulaliei (pirli

22
 i
t

mi' li-eamente, capsula sinovialE) determind o recuperare mai anevoioasd gi uneori

chiar incomplet6.
putinte.
Factoi determinali de calitatea tratamentului. *
fixarea
Calitatea tratamentului medical aplicat este un factor determinant
rea unor al duratei
recuperirii in sensul scurt5rii sau prelungirii timpului necesar.
nentului }TETODE DE RECUPERARE COMPLNNNNNT.TNN

Ilasajul - tonifierea musculaturii;

Efortul Prin masaj se in{elege un grup de exercilii mecanice de tip manual
sau tehnic prin
n cadrul care, luAndu-se contact cu tegumentul, se efectueaz6 diferite
manevre, in scop igienic,
profilactic sau terapeutic ai recuperator. Aceste manevre stimuleazd
pielea, determin6nd
reacqie va'scular6, biochimicS, de stimulare senzitivd gi
induce reaclii de tip reflex in
E-o mai vecindtatea zonei de masaj sau la distanti.
u numai
ile este Masajul clasic
ontinuat
. tehnici clasice
* principale: netezirea, fricliunea, frdmdntat, tapotament, vibratria;
- complementare: cemutul, rularea, presiunea gi tensiunile, tractiuni.
gicale qi scuturAri, elongaliile, pensiri, ciupiri.
nnastica llasajul reflex
e se pot - masajul {esutului conjunctiv
- masajul reflex segmentar
Fzioterapie
dualizat
Fizioterapia este ttiinla ce studiaze mecanismele de ac$une ale
rmul in factorilo r fizici.
cum sunt masajul, exerciliul fizic, impachetdrile, apa, lumina,
ib\nui!i c6ldura, electricitatea, qi
urilizarea acestora cu scop de tatare, recuperare
mi mult ;i profilaxie in tratarea afecliunilor
organismului uman.
bzvoltat
Proceduri de fizioterapie:
tuaieale
, Sexul Galvanizare, B[i galvanice, Curenli Diadinamici, Curenfi Interferenliali/ Vaccum,
ftoare la Curent Trabert, Curent TENS, Electrosti mulare,
barbali. Eidroterapie
ratei de
Tratament prin apd. Hidroterapia irnbraca forme foane diverse:
duEuri,
impachetdri umede reci sau calde, bli sedative, antiseptice,
emolienre, antipruriginoase
etc. Bdile in piscinl faciliteaz|reeducarea unor bolnavi.
)eratorie
ervenlia IVIeIoterapie
niri, iar Este un ansamblu de metode de tratament prin care terapeutul
foloseqte muzica cu
L dupd toate implicafiite ei psihice, emo{ionale, mintale, sociale,
estetice gi spirituale pentru a
ei (par.ti ajuta pacientul sd se vindece qi s6-gi mentrina sdndtatea trupului,
a minlii gi a spiritului.
Sunetul este ,,medicamentul" pe care muzicoterapeutul il administreaz6 pacientului
in
z3
 urma investiga{iilor clinice gi a raportdrii
lor la profilul sdu psihologic, social, intelectual
gi religios'capacitatea terapeuticd a mi.
suneteror a fos;t recunoscutd din timpuri
primordiale cdnd m kin
modderaportare,l*,i;'::;::::#;::,ff.:;:::X':';,'"';;::;,,';#;",; Cu
vindecare interioard tn raport cu cauzele
mi$erioase ale unrtr boli a cdror origine kin
era cunoscutd. nu
hid
Psihoterapie
inn
Este o form6 de tratament psihologic
intelpersonale intre crient sau pacieni;i
care are loc in cadrur gi pe baza unei relafii l)(
terapeut. Didactic qi oarecum artificial,
psihoterapia poate fi consideratd l;C
ca fiind compusd dintr-o componenti tehnic6
umanS: prima se referi la corpul si una 3.rc
de teorii ti tehnici pe care terapeurul le-a
cadrul unei qcoli anume de psihoterapie (exist6 invdlat in
multe astfer de ;coli, fiecare cu teoria 4)C
tehnicile sale), iar a doua se referi ra $i
aga-numita relalie terapeudca, adicd ra 5.rC
umand relalia
dintre cei doi protagoniqti.
Teoria se invald ra gcoald (?n acest domeniu,
6)c
pregdtirea specificS a unui
psihoterapeut se nume$te "formare"),
iar calitatea uman6 necesard dezvoltdrii unei IG
relalii terapeutice este o calimte sau un talent bune
lnnlscut, perfeclionat in cadrul unei terapii BIBI-
sau analize personale (in ciue viitorul psihoterapeut 1.Cn
pacient/client, unei psihoterapii). Existd
se supune el insuqi, ca
multe studii care suslin c6 diferenfele dintre Bucu
diferitele ;coli terapeutice sunt prea pulin
importante, pentru cd de fapt nu teoria pe l.Cr
cdreia se desfiqoard psihoterapia este baza
importantd, ci calitatea relaliei dintre client Univ,
qi
terapeut. un psihoterapeut empatic qi
inteligent, capabil sd stabileascE o relalie
incredere, bazatd pe respect qi dorinfa de -:.llri
de a ajuta poate conta mai mult in ecua{ia
psihoterapeuticd dec6t orice teorie. :.Ifrir
Remedii naturiste -i.Sldr
Acupunctura, reflexoterapie, tratament .{-mer
homeopat, tratament fitoterapeutic.
\fono
Tratament medicamentos
5.Sle
Calciu, Vitamina D
bolna'
lr{4.
-.Sliv
Sinteza unit6lii de invdfare
L'ine=
Ei.Ln
Exercifiul frzic reptezintS un elemen t de
bazd,indispensabil menlinerii sSndtafii
orice varsta' Exerci'tiile fizice au un rol la
important in privinla corectdrii unor deficienfe
fizice sau deficitare, consecinle ale influenii
unilaterale a procesului de munc6, a unui
regim necorespunzdtor de vialr cotidiand
sau din arte cauze. Exerciliul fizic este
 ;
:

al mijlocul de bazd, care intri in componenfa tehnicilor gi metodelor specifice

timpuri kinetoterapiei.
un
Cuvinte cheie:
de
kinetoprofilaxie, kinetoterapie, fizioterapie, masaj, meloterapie,
nu psihoterapie,
hidroterapie
intreb di re c ap itulativ e :
1) Ce este exercitiul fizic?
relalii
2) Care sunt principiile kinetoterapiei?
sr una 3) Ce este fizioterapia qi care sunt procedurile ei?
1n
4) Ce este masajul Ei care sunt manevrele utilizate?
;r
relatia 5) Ce este meioterapia?
6) Ce este hidroterapia?
a unui 7) Ce este psihoterapia?
bune BIBI-IOGRAFIE:
terapii
l.crefu, A.,"Ghid clinic qi terapeutic fizical-kinetic in bolile reumatice,,, Ed.
ca Bren.
Bucuregti,2003;
dintre
ge.baza 2'Cristea, C, Lozincd, I., "Principii de kinetoterapie recuperatorie
la v6rsta a treia,,, Ed.
qr
Universitdtrii, Oradea, 1999;
de 3.Ifrim,M."Anatomia gi biomecanica",Ed. Didacticd gi pedagogici
Bucureqti, l9g9;
eruatia 4'Ifrim, M."Antropologie motrica", Ed.
$tiinfificd qi pedagogici, Bucureqti,rgg6;
5.Sl[vil5, M., "Relafiile psihopedagogice dintre terapeut
ti pacient faumatizat,,,
American- Romanian Academy of Arts and scientes, The 25 Anual
ARA congres,
Montreal, Canada, 2001 ;

6.S16vi15, M., "Rolul kinetoterapeutului ?n echipa multidisciplinari

de ingrijire a
bolnavului", Internafional Congress of paleative Care - Experiences
and Perspectives,
20M.
7'slEvil6, M.,DumitrescuR.,Aducovschi D.,sakizrian R.,sakizlian M.,,,starea
de
bine=sdn5tate, combinafia ideali intre nutritie, refacere gi activiti,ti
fizice, vol iI,
Ed.Universitifii din Bucuregti, 201 3.

ii la
ien{e
a unur
esle

25
=:

Unitate de invdpre nr.3

SPONDILOZA CERVICALA _
GENERALITATI, METODE DE
RECUPERARE
I
Obiectivele unitnfii de invd{are
o Definirea spondilozei cervicale gi anatomia
coloanei vertebrale
r cunoaqterea cauzelor simptomelor,
factorilor de risc decraryatori ai
spondilozei cervicale

Descrierea metodelor de recuperare

utilizate in spondiloza cervical.
Competenlele unitdlii de invdfare:
Diagnosticarea spondilozei cervicale
prin intermediur examenului clinic,
funcfional qi paraclinic {
Elaborarea unui plan de recuperare
in spondiloza cervicall
4
intocmirea unui program- kinetoterapeutic
specifi c recuper'rii spondirozei
cervicale asociat cu metode complement*"
da r."uo"r*.

Timpul alocat unitilii:2 ore

Confinutul unitelii de invdtare

A.SPONDILOZA CERVICALA
Definitie:

spondiloza este o afecliune de-{enerativd

a coloanei vertebrale. Aceasta este
"distribuitd" pe intreaga coloana
din pJtea inferioard pand la partea superioar6,
frecvent este ?ntdlnitr in regiunea gi mai
cervical6 sau regiunea lombard. Aceastd
mai pulin intdlnitdin regiunea toracali' afec{iune este L.
cunoscutr qi sub denumirea de osteoartritd a
cervicald, afecfiunea survine in generar
ra persoanele cu vdrste
Erelv u\
de peste 45_ 50 ani si
evolueazi in timp.

fE:r
rx::b
:rm i

lfi+r.
26
RE Anatomia coloanei vertebrale:

ori a1

Coloana vertebrall - este alcdtuiti din 33-34 vertebre gi reprezintl

segmentul
clinic, axial al scheletului trunchiului. Vertebrele sunt dispuse una deasupra
alteia qi sunt
impdrlite , dupi regiunire cirora re apa4in, in vertebre de urmdtoarele
tipuri:
o vertebre cervicale - 7;
ililozei e vertebre toracale - 12. -

o vertebre lombare - 5,
r vertebre sacrale - 5;
o vertebre coccigiene (4 sau 5).

E este
qi mai
ne este
Dartriffi
I ani qi

Morfologia vertebrelor diferd de la o regiune la alta a coloanei.

Fiecare vertebri este formati dintr-un corp vertebral qi un
arc vertebral. Gaura
vertebrala este cuprinsl intre corp gi arc. Prin suprapunerea vertebrelor
se formeazd un
canal in care se gdsegte miduva spindrii.

Arcul vertebral posedd cdte trei prelungiri numite apofize.

Mdduva spin[rii este alcdtuitd din mai multe segmente suprapuse,
dinfte ele inervind
urma investigafiilor clinice gi a raportdrii lor la profilul siu psihologic, social, intelectual m{
gi religios.Capacitatea terapeuticd a smetelor a fost din timpuri
recunoscutd kin
primordiale cAnd muz.ica a reprezentat pentru om o componentd a existenlei .rale, un
Cui
mod de raportare cu Sinele Si cu persoanele din jur, dar mai ales, a insolit fonnele de
vindecare interioard tn raport cu cauzele misterioase ale unor boli a cdror origine nu kint
era cunoscutd. hidr

Psihoterapie inn
Este o formd de tratament psihologic care are loc ?n cadrul Ei pe baza unei relalii 1r(
interpersonale intre client sau pacient qi terapeut. Didactic qi oarecum artificial, l.t (
psihoterapia poate fi considerat6 ca fiind compusi dintr-o componentd tehnica gi una ,irC
umand: prima se referi la corpul de teorii gi tehnici pe care terapeuful le-a invd{at in
-:r C
cadrul unei ;coli anume de psihoterapie (existd multe astfel de qcoli, fiecare cu teoria qi
tehnicile sale), iar a doua se ref'erd la aqa-numita relalie terapeuticd, adicl la relafia -<lC
umand dintre cei doi protagonigti. 6rC
Teoria se inva16 la gcoa16 (in acest domeniu, pregdtirea specificd a unui -rC
psihoterapeut se nume$te "formare"), iar calitatea umand necesarl dezvoltbrii unei bune
BIB
relagii terapeutice este o calitate sau un talent innlscut, perfeclionat in cadrul unei terapii
-"C:
sau analize personale (in care viitorul psihoterapeut se supune el insuqi, ca p.,.-
pacient/client, unei psihoterapii). Existd multe studii care susfin cd diferen{ele dintre
diferitele ;coli terapeutice sunt prea pulin importante, pentru ci de fapt nu teoria pe baza :.c
cdreia se desfrqoard psihoterapia este importantd, ci calitatea relatiei dintre client si I- li
terapeut. Un psihoterapeut empatic qi inteligent, capabil sI stabileascs o relalie de -:.It'
incredere, bazatd pe respect qi dorinla de a ajuta poate conta mai mult in ecualia
-.lti
psihoterapeuticd decdt orice teorie.
_<.si
Remedii naturiste
\-f:
Acupunctura, refl exoterapie, tratament homeopat, tratament fi toterapeutic. l.!.e
Tratament medicamentos JS
Calciu, Vitamina D r-l:
::-qj

)
Sinteza unitAtii de invdtare :--
--J
:l

Exerciliul fizic reprezintl un element debazd, indispensabil menginerii sdndtdlii la

orice virstd. Exercigiile fizice au un rol important in privinla corectdrii unor deficiente
fizice sau deficitare, consecinte ale influenlei unilaterale a procesului de munci, a unui
regim necorespunzdtor de via15 cotidian5 sau din alte cauze. Exerciliul fizic este
F:

schematic un teritoriu muscular (miomer), cutanat (dermatomer), gi visceral.

Macroscopic metameria este indicatd de locul de origine in succesiune regulati, al
perechiior de nervi spinali. Toate neuromerele funclioneazd ca un tot sub acfiunea
coordonatoare Ei controlul centrilor superiori.
Coloana vertebrald prezint6, in plan antero-posterior, 4 curburj fiziologice:
L
sacratd, lornbard, toracald Ei cervicald. Aceste curburi cresc rezistenfa, elasticitatea qi
flexibilitatea coloanei vertebrale, menlindnd pozilia normald (anatomici) a corpului.
i"r'tf
a
€oloana vertebrala
":;* i
a.r.s {cr} a
ailr rc:l
a
{'.s*
"4r*'.-.11
''l l* " '1..

:li, ..5:. il
1i
a
.:t:'s O
1r, l!'
''{i"4" ])
"ti:: r$$.. r1l
*{' a
.4i 'lS--
rr .'!$;- *'1-r

llrl.
-{.s
'5 e''
...S*

'i&&' ,rli'".a'
a
+:*t " * -
'E*;'
',jr
ffi'* ,"-'',:'", a
vrdere dhaeraodtu pa$ter/ea.a
vede.e
-
Factorii de risc declangatori ai durerii de coroand vertebralr sunt: -
ta
o Vdrsta inaintatd - care duce la modificdri degenerative inevitabile ale discului
intervertebral ;i ale cartilajelor lor; -
o sexul f'eminin este afectat in proporfii mai mici dec0t sexul masculin;
t Obezitatec - greutatea suplimentard suprasolicitb coloana vertebrali indiferent de
zond;
o sarcina - prin cregterea greutilii uterului ;i copitului (aclioneazd pe zona
lombari);
o Interttenlii chirurgicale sau alte afecfiuni;
t Strdnutul puternic sau tlrseo puternicd- soliciti musculatura pelvinl, abdominal6
;i implicit cre;te presiunea la nivelul coloanei vertebrale lombare:
o Aparilia factorul genetic (ereditar)-antecendente in familie;
t Postura incorectd in timpul zilei, la serviciu, ra birou, in timpul qofatului;
o Antecedente de traumatisrne la nivelul coloanei vertebrale care sldbesc structura
sa de rezisten!5;
h
a
' Activitdli care cresc solicitdrile exercitate asupra coloanei vertebrale qi sldbesc a
progresiv structura discului: activitlfi care necesita pozifii
EezAnde indelungate a
(munca de birou), rdsuciri sau aplecdri frecvente, ridicdri de obiecte grele, migciri
a
repetitive sau vibralii constante (condusul maSinii);
o Exercilii fizice efectuate neregulat, care solicitd prea mult coloana vertebrald
lombard dupd o perioadd lungl de inactivitate;
in rr'r
:
-

isceral. o Fumatul scade fluxul de sdnge la nivelul po(iunii inferioare a mdduvei spinale.
laa, al Nicotina scade capacitatea discurilor interverlebrale de a prelua din sdnge
cgiunea substanlele nutritive necesare;

rlogice: Simptome:
tatea qi Acest proces de degenerare este caracterizat prin prezenla urmltoarelor semne qi
lui. simptome:
r durere cronici sau acut6 la gat
r durere la nivelul membrelor superioare (bragelor)
r amorleli in mdini
o ameleli
o dureri de cap puternice
o dureri radiculare
o aparilia cefaleei
r af'ectarea coordon6rii neuro-motorii
o tulburdri de mers (in cazurile grave)
o sciderea fbr{ei musculare la nivelul membrelor
o diminuarea spaliului de miqcare
, o uneori apare reducerea cantitdlii de s6nge care irig6 creierul
discului r uneori apare lipsa de sdnge la nivelul trunchiului cerebral si a cerebelului.
Er olulia spondilozei poate fi lentl gi prelungit5, iar pacientul poate s6 rrmana cu durere
:ervicald uqoarl sau sd fie asimptomatic.
brent de
Durerea se poate incadra in diverse etiologii:
Pe zona . durere reumatismal6 (spondilartroz6, spondilozd);
o durere neurologici (discopatia, nevralgia);
r oncologici (diverse neoplazii, metastaze)
lominald o durere traumatic6(traumatisme, contuzia, fracturd la nivelul coloanei vertebrale);
r psihogend (somatizarea diverselor forme de stres sub formdde dureri de coloani
vertebrald);

structura Drrerea poate fi localizati la toate nivelurile coloanei vertebrale:

o durere lombari,
i sldbesc r durere toracicd.
lelungate . durere cervical5,
l mi;c[ri . durere sacrald sau coccigiani.

'ertebral6 Durerea cervicald poate fi perceputi local sau poate iradia in occiput , in scapuld ,
in braf sau umdr ;i se agraveazl atunci c0nd pacientul doarme sau adopt6 anumite
29
pozilii incorecte gi nefavorabile. Mecanismele includ instabilitate segmentald
compresie nervoasd directd , leziuni ligamentare sau articulare , discuri degenerate SI .uI
este prezentd cefaleea suboccipitaldcronic5.
ET
Cauze:

In aparifia spondilozei, in disculie o serie de factori etiopatogenici, care

se pun lr
pot explica aceasti prezenld precum gi dezvoltarea spondilozelor. Din punct de vedere r+
rrr€
etiologic, existl mai mulli factori care contribuie la declansarea spondilozei, printre
aceqtia enumerdndu- se:
r traumatismele vertebrale, fie cele majore qi unice, de obicei dirccte, fie minore
hl
dar permanente (microtraumatisme) ;
o obezitatea: -rIL
r hiperfuncgiile coloanei vertebrale cervicale $i lombare, mai ales in cazul a

suprasolicitirilor sportive de perfbrmanl[;

r tulburirile statice qi aici insemnind hiperlordozS, poziliile gre;ite in munca
prof'esionalS, anomaliile congenitale (bloc vertebral);
r insuficienli musculo-ligamentare Ei relaxarea chingii abdomin;rle; etatea mai
avansati.
' Etatea, este un factor etiologic important, artrozele vertebrale (spondilozele)
aplrAnd la o vdrsti ceva mai inaintatd. Este dupd cum denumesc unii autori
,,reumatismul uzurii" gi al ,,senescenfei precoce". Deqi ?l intdlnim mai frecvent la
' femei de la 40 de ani in sus, iar la bdrbafi de la 55 - 60 de ani in sus, totuqi il
putem gdsi qi la o etate mai tdndrl, ba uneori chiar in adolescenld. in acest caz,
uzura se poate constitui ca urmafe a celui de-al doilea factor etiologic, qi
anume:traumatismul.
o Traumatismul, dupd cum s-a specificat gi mai sus, poate surveni sub formd
majori gi aici insemndnd accidente, contuzii, fracturi, luxa$i, fie sub formd
minor6, adici microtraumatisme repetate, acesta din urmd avAnd o caracteristicd
mai mult de naturd profesionald (sportivi, incdrcdtori, perforatori cu ciocanul
c
:
pneumatic. strungari. etc,). i

Dintre factorii de naturl metabolici: obezitatea reprezintl o cauz6. destul de -

importantd in constituirea spondilozelor. Ponderea colporalS crescut5, peste greutatea N
- J
idealS, supune sistemul osos la un efort deosebit, exercit0nd o presiune continul, o
microtraumatizare permanentd pe care trebuie sE o suporte articulafia, gi desigur, osul. O
alti" cauz6, importantd in aparilia spondilozei, o constituie guta. Aceastd afecliune, prin
r-y
Ii!:i !
precipitarea acidului uric la nivelul articulaliilor,favorizeazddeteriorarea acestora.
Tulburirile de staticd sunt foarte importante. Malformaliile congenitale (piciorul '@
plat, displazia de ;old, luxalia congenitald de ;old, coxa pland, coxa vara, genu varum, rEC
genu valgum) precum qi malformaliile traumatice duc inevitabil la constituirea l.l I
proceselor artrozice. r*-:i
Tulbur6rile endocrine, care determind qi o cr$tere ponderal5 (obezitate),
f av orizeazd, dezvoltarea reumati smului artrozic.
i:ri:
Factorii meteorologici (umezeala, frigul), prin tulburirile vasomororii ]lSritf
produse,
30
entala , l:rorizeaz6 aparilia leziunilor arliculare degenerative. Acest lucru explicd de ce
ldrile cu
nerate qi :rn climat rece au o morbiditate mai crescutr pentru reumatism artrozic.
Tulburdrile de naturi circulatorie pot determina dereglari in irigalia localb a
::suturilor, f'enomene ce pot duce mai u$or la procese de cligenerescenld
:niculard.Uneori chiar Ei infecliile, determind artrite, care in timp devin afiroze.
ToF acegti factori prezentagi mai sus, concurd la constituirea proceselor de
ucr, care Cegenerescenf6 articulard, iar articulalia de ,,suport" articulaliile coloanei vertebrale sunt
b vedere .xele dintre cele mai af'ectate articulalii de degenerescen{d.
i. printre
Diagnostic:
e minore
Penffu a avea o mai mare certitudine in ceea ce priveEte diagnosticul corect,
:acientul trebuie sd fie supus la o serie de teste qi anume:
in cazul ' testulveriliclrii mobilitlfii. Se verificd mobilitatea coloanei vertebrale, deoarece
aceastd afecliune limiteazd migcdrile gdtului. Medicul va controla amplitudinea
n munca miqcdrilor de extensie, rota{ie ti flexie;
' testul prin examenul neurologic ure ajutd la clepistarea unei eventuale afect6ri a
rtea mai nervilor qi a mdduvei spindrii;
r radiogafia este testul care pune in evidenfd modificdrile pato-fiziologice specifice
rdilozele)
spondilozei;
nii autori
recvent la ' CT sau RMN realizeazd imagini mai bine structurate ale coloanei vertebrale dec1t
i totugi il o simplE radiografie qi permite o examinare mai ampl6 a leziunilor de la nivelul
acest caz, miduvei spindrii;
ologic, Ei testul prin mielogramd este o investigalie radiologicl care se efectueaz6 prin
'
injectarea unei substanle speciale in canalul spinal, substan{d care permite o mai
ub form6
bund observzrre a mdduvei spindrii.
ub formb
acteristicd Cum evolueazi spondiloza:
L ciocanul Spondiloza (artroza vertebralS) sau reumatismul vertebral degenerativ, cuprinde
"rsamblul tulburdrilor cu caracter degenerativ ale articulaliilor coloanei vertebrale, in
destul de
:ere factorul patologic poate fi legat de dezvoltarea osteofitozei, de degenerescenta
greutatea discului intervertebral sau de herniile discale. Discul intervertebral suferd o involulie,
ontinuS, o incepOnd de la etatea de aproximativ 30 de ani, mai ales dacd se adaugd qi factorul
nr. osul. O craumatic' Modificirile degenerative, in timp se accentueazd, nucleul pulpos bogat in
5iune, prin epa se retractd, devine friabil, iar inelul fibros se usuc6 qi se necrozeazl. Odatd cu
tora. r'6.rsta, legat qi de profesiune, de deprinderi, de felul viefii, unele grupe
e (piciorul
musculare ?gi
pierd tonicitatea lor normald gi in felul acesta, grupele antagoniste devin preponderente.
nu varum,
onstituirea Ca urmare a acestei decompensdri, fenomenele de uzurd ale coloanei vertebrale, se
accelereazi.
obezitate), Evolulia spondilozei in general este lentd gi prelungitd pe decunul inaintdrii in
vdrst6, aceasta afecliune putand uneori evolua fbrd a se resimfii vreun simptom, frr6 ca
persoana cu spondilozi sd cunoascd existenla acestei afecfuni, qi aici ne referim la
i produse,
5t
spondiloza asimptomaticd. insd de cele mai multe ori, o spondilozd evolueazd cu durere
la nivelul coloanei vertebrale, cervicale, dorsale sau lombare, in funcfie de nivelul de
localizare. Uneori in procesul de evolu$e al spondilozei, se remarcb prezenta
fenomenelor iritative ale rdddcinilor nervoase, put0ndu-se astfel produce nevralgii, : ..- L.ll

periafiritd-scapulo-humeral6. sau astenie nervoasS, care impreund cu spondiloza

cervicalI, rcalizeazd sindromul B arre-Lieu. .- -E.Jl
- i-

O spondilozd, poate evolua pdnd la limitarea miqcdrilor articulare gi chiar atrofie

-ril
muscular6. Limitarea migcdrilor articulare reprezinti un simptom tardiv, acesta
datorAndu-se la inceput contracturjlor musculare, apoi osteofitelor exuberante si
durerilor determinate de migcare. Fren
O spondilozl in general evolueazd pe mai multe stadii de evolufie, astfel, se
i f - t,,
considerd cd ar exista practic 5 stadii de evolulie:
.'- - -:

Stadiul I: procesul degenerativ are loc la nivelul unui singur disc intervertebtal iar
--- --,-j
durerea resimlitd este locald, de mai mici sau mai mare intensitate;
:,-i _r
Stadiul iI: procesul patologic se extinde la mai multe discuri intervertebrale, fiind iritali
-=-.;-
mu;chii paravertebrali din zona respectivd, muqchi care se contractd gi determind
: :_ -l
aparilia durerii. in acest stadiu durerea este mai intensS, de mai lungl duratd ;i afecteazd
o zond mai extins6; ]. .:;l
Stadiul III: procesul patologic avanseazd Ei cuprinde rddicina nervilor care pleacd de la
Lram
nivelul coloanei vertebrale lombare sau cervicale;
Stadiul IV: procesul se extinde de-a lungul rddlcinilor nervoase afectate gi durerea
radiazd la mare distan{6 de zona de interesare; B. R.E
Stadiul V:este stadiul de evolulie in care fenomenele degenerative se accentueazd,
t,Itiec
simptomele se agraveazd, apare limitarea mobilitilii articulare qi atrofie musculard,
uneori cu paralizie de nerv sciatic ?ntr-o spondilozi lombard sau de nerv brahial intr-o a

spondiloz6 cervical6.
a

Examenul clinic: a

' Inspeclia -se constata anomalii de staticd vertebralS (in special datoriti unei atitudini \trrtoc
antalgice), se evidengiazd o pozi{ie antalgicb a capului care poate sd fie inclinat lateral,
I-Lin
rotat sau in flexie.

' Palparea -eviden{iaz6 modificiri ale tonusului musculaturii paravertebrale, de -:: 7--t t
intensitate variabili, de la o simpld cre$tere de tonus p0nd la o contracturd puternicS
:-r:.::fl
extrem de dureroasd. Se depisteazd puncte de maximl sensibiiitate dureroase ,,puncte -_ - -.-j
-I_
trigger" (la emergenfa nervului supraspinos, a nervului subspinos, inserfiile musculare -\
r-.-: ii
de pe partea mediali a omoplatului, etc). Pliul cutanat poate fi dureros (infiltra{ii : -_.-!t
ceiulitice) sau nu, cind doar presiunea provoac6 durere- suferin{i a structurilor
musculo*aponevrotice;
-

cu durere Se poate decela o durere paramediand, la nivelul interliniuLui afectat, puncte

iivelul de dureroase radiculare (analoage punctelor valleix) pe traiectul
rdddcinilor nervoase
prezenta al-ectate,de asemenea se constatr o diminuare a reflexelor
osteotendionoase (reflexul
nevralgii. stiloidian gi reflexul tricipital) la nivelul membrului ?n cauz6.
pndiloza in cazul de compresiune meclulari (situalie frecvent6), pot apdrea gi semne
rnedulare cum ar fi: sindrom piramidal reflex insotit de tulbur6ri de sensibilitate
rar atrofie profunda, mai rar parapareze spastice, sau cind se asociazi
compresiunea arlerei
r-. acesta tenebraie se evidentiazd semne funcfionale de insuficien{d vertebrobaziard
declangatd
erante qi de migcdrile g6tului
Examenul funcfional
astfel, se
Ilobilitatea coloanei vertebrale cervicale se evalueazd global prin miqcdri
elementare:
I)e.rie, extensie, incliniri laterale, rota{ie, nedepdqind pragul
tebral iar dureros, limitarea activd ;i
pasivd a amplitudinii de mfcare a coloanei cervicale se poate
observa prin rotafia
iind iritali 'dificultatea de a privi inapoi) qi inclinarea lateralr. De asemenea, in nevralgia
;en'icobrirhial6 se observd o limitare a amplitudinii de migcare (?n special
determini hiperextensia
si inclinarea laterald controlateralS), aceste miqcdri amplificind
afecteazd totodatd durerea.
Testarea forlei mu.sculare se ;5oate efectua pe grupele musculare din aceast6 regiune.
eacd de la
Lxamenul paraclinic se efectueazd prin examenul radiografic de profil qi
antero-
posterioar.
pi durerea
B. RECUPERARB MEDICALA A SPONDILOZEI CERVICALE
lentueaz6, Obiective recuperirii:
nuscular6,
hial intr-o o Ameliorarea durerii;
o Ameliorarea contracturii musculare.
r Cregterea tonusului muscular in zona cervicali
i aritudini ltetode de recuperare
I lateral, l.KinetoprofiIaxie:
spondiloza este o boal6 ce apare cu precddere dupd v0rsta de 40 de ani, fiind
.de :au2ti de un proces degenerativ la nivelul discului intervertebral. Se datore azd
:rnicd
atit
modificlrilor biochimice generate de inaintarea in varst6, cit qi uzurii mecanice
a
"puncte di:curilor qi a ligamentelor intervertebrale de-a lungul timpului. Datorita
acestui fapt
usculare sp'ondiloza nu poate fi prevenitd, dar riscul apariliei sale poate fi sclzut dacl se respectd
qii anumite reguli:
)r
 |.Menlinerea unei posturi corecte
:.Li
Se ref'erd la menfinerea coloanei vertebrale drepte, astfel incdt greutatea
corporalb
sd fie corect repartizati qi discurile qi ligamentele intervertebrale
si nu fie supuse unui
sffes suplimentar, care si duci la uzura lor timpurie. Postura corecta trebuie inv6latd :i -.'

incr din copillrie. Trebuie sd avem grij6 s6 stlm drepli, cu umerii raEi in spate, gdtul __:+
aliniat umerilor, atunci cOnd st6m in picioare sau cdnd stdm aqezat, la birou, pe scaun.
Pozifiile vicioase c6nd st[m in fala calculatorului, o geantd prea grea dusd de copii pe _,.--]
un
umdr duc la deformiri ale coloanei, la uzurd prematurd a discurilor intervertebrale
si
cresc riscul apariliei spondilozei.

:t_, r :a
2. Ev it are a t raumatisme I or c o aloane i v e rte b ral e
-tr:---r
Atdt traumatismele mari c0t qi traumatismele mici dar repetate pot duce la aparifia -.- lo
spondilozei. Microtraumatismele apar in special la persoanele care efectueaz6 munci
-: .-i.r
fizice grele (de exemplu: muncitori ?n construclii). Aceste persoane trebuie sd fie atente
sE nu facd eforturi foarte mari, sI nu suprasolicite coloana foarte tare.
De asemenea. sI
nu faci miqcari bruqte, sb ridice-qi sd care greutdli menlinand o pozi{ie corectd a
spatelui.

>c-Erd
3. Men{inerea unei greutdyi corporale nonnale
_ .:r:
_lu
-
Persoanele supraponderale sau obeze au un risc mai mare de a dezvolta .: --
i::--:
spondiloza din cauza fapiului cd greutatea corporalS prea mare afecteazd. articula{iile !: -+\
coloanei. Greutatea in exces pune o presiune mai mare asupra articulaliilor, favorizdnd
uzura 1or. { i'::i
4. P r acti c are a reg ulat d a e x e rc il i i Io r .t'izic e
"s_i{x.fll
[tl *e
Se qtie cd sportul este benefic pentru sindtate, iar sportul ajutagi la reducerea l:-:'
riscului de aparilie a spondilozei. Trebuie sI alege{i exercipiile fizice care vdintdresc
muEchii spatelui ;i ai cefei, pentru a ayea o pozilie corectd a spatelui, astfel incAt - i r'-*
articul a{ii le interverJebrale s6 nu fie suprasolicitate. f,:*. :i

5.RenunyaSi lafumat I-l

tt.--:
-_r+\d
Pe lAng[ alte zeci de beneficii pe care le aduce renuntatul la fumat, inldturarea
acestui viciu periculos influenleazd pozitiv tratamenful spondilozei.
 t liinetoterapie
Indi calii S i cont rainrlic alii
corporald
lxtse unui inainte de inceperea programului de kinetoterapie se poate face un masaj
sau
e invdlati automasaj cu efect calmant la nivelul cefei gi chiar pe omoplafi
;i umeri. in situalia de
nte, gdtul rigiditate cervicald se fac miqc[ri care sd mdreascd mobilitatea la acest nivel,
s[ activeze
pe scaun. ;trcula,tia locald gi sd elimine produsul de uzur5. Dacd coloana cervicall
este destul de
opii pe un mbild, se fac exercilii pentru intirirea musculaturii, in veclerea creqterii stabihtaili ei.
rtebrale Ei
Programul de kinetoterapie se practicd zilnic, de regull diminea{a la de;teptare,
snb formd de gimnastici de inviorare
;i dureazd 15-20 de minute. La nevoie se mai
poate repeta in timpul zilei. lnainte de a incepe exerciliile care
sd mobilizeze segmentul
'=n'ical este bine sd se facd cdteva miqcdri cu mernbrele qi trunchiul pentru a incdlzi
'4anismul qi a face ca migcirile cervicale sd fie mai utor suportate. Exerciqiile se fac
la aparifia din poziliile stdnd, qez0nd pe genunchi gi culcat. in regiunea cervicald se pot
efectua
ud munci miscdrile de flexie, extensie, indoiri, risuciri qi rotdri ale capului g6tului,
;i in ritm lent.
ifie atente odihna se face pe un pat tare, pozifia culcat pe spate, frrd pern6, cu un sul sub
)rnenea, sd ;eafl. Sunt contraindicate miEcdrile bruqte in segmentul cervical, mai ales cdnd muschii
corectl a unt rigizi qi dureroqi.

Srretching pentru gdt:

i-Capul este lisat ?n jos dup[ care se aqeazd mdinile in zona occipitald qi se
apasb in jos.
i-Capul e lSsat si cadd inapoi.
t dezvolta -l.Se apleacd capul inspre un umdr iar apoi, cu mana de aceeali parte, se trage capul mai
rdculafiile aproape de umdr. Se realizeazd de ambele pd4i.
favorizdnd J'Se duce capul in lateral inspre dreapta, iar la capitul miqcdrii se intinde capul cit
se poate, lent. Se rcalizeazd de ambele pdrfi.

b er c iyii sp e c ific e r e c up e r drii s p o ndil ozei c emic aI e :

Din qezind:
, reducerea l-Flexia capului executatd lent cu inspirafie-expiralie. Se execut[ de 10-12
ori cu
vdint6resc maximum de amplitudine.
rstfel incAt l.Rotafii ample qi lente cu capul in ambele sensuri, cite 2-3 rotdri apoi schimbarea
sensului.
3'Rdsucire amplS 9i lenti a capului cu inspiralie-expirafie. La capltul miqcdrii se intinde
cdt se permite.
-l.Miqcdri de lateralitate a capului stdga*dreapta cu inspir_expir.
inidturarea
 Din ortostatism:
I' Se efectueazi rotiri ale umerilor executate in ambele sensuri, de cite 10-15 ori I
?nfiecare sens.
I
2. Stdnd deprrtat: ridicarea gi cobordrea umerilor in ritm lent, de l0- 15 ori.
ri
3. Arcuiri ale braplor, unul in sus altul in jos.
2,
4' Arcuiri ale bralelor impreuni in sus, apoi depirtarea lor cu arcuire in lateral.
gi
5. Efectuarea de cercuri ample in ambele sensuri cu fiecare bral in parte apoi cu
am0ndoud deodatd.
3.
6. StAnd depdrtat cu mAinile la ceaffi: se rdsuceste gdtul gi trunchiul de o parte qi
alta, cu e)
arcuire. i
a.
7. Ducerea bralelor prin lateral sus qi ldsarea capului pe spate: revenire in pozilia
CL
inifiald. Se execut6 de 15 ori.
5.
8' Stind depdrtat cu mdinile pe ceaf6: ducerea lentl a capului pe spate cu bdrbia inainte
m'
qi revenire. Se repeti de 10-15 ori.
de
9. Din aceea;i pozilie: indoirea trunchiului qi a gAtului spre stenga qi inspiralie;
revenire 6.
in pozilia inilial[ cu expiralie gi apoi spre dreapta. se executd de l0-12 ori.
10. Stand depdrtat cu mdinile pe qolduri: rdsucirea capului qi a gdtului
spre stdnga cu C
arcuire; revenire Ei se repetd spre dreapta. se executl de 10-15 ori in ritm lent.
Cr
11. Cu bastonul in m0ini, in fafa corpului, se ridici ambele mdini deasupra
capului gi se
coboarl la loc cu inspir-expir.
3.
12. Se duce bastonul prin fa{a corpului pdnd ajunge in spatele g6tului. De acolo
se
executa ridicSri qi cobordri ale bastonului, pdn spatele g0tului. Cu inspir-expir.

Din patrupedie:
1' Inspir cu sugerea abdomenului;i cifbzarea coloanei qi expir cu ridicarea capului
qilordozarea colanei.
2' se ridicd alternativ c0te un bra! la orizontald, impreund cu capul.
3. Se ridicr un bra! spre lateral gi in sus cu inspiralie, capul urmrregte braful.
Se repetd
de fiecare parte.

Din decubit dorsal:

I' Culcat pe spate: apdsarea bbrbiei injos cdutdnd sd se qtearg6 curbura cervicald.
2' culcat pe spate cu bralele pe l0nga corp: ducerea bralelor prin inainte peste cap,
cu
incleqtarea degetelor gi intinderea coloanei vertebrale (elongalie); revenire
in pozilia
inif,alI. Exerciliul se repetd de l0-15 ori.
3. Aceeaqi pozifie: risucirea trunchiului spre stanga ajungdnd in culcat cu fala
in jos;
revenire qi se executr spre dreapta. se repetb de cdte cinci ori in fiecare parte.

Din decubit lateral:

I 'culcat pe o parte: ridicz*ea capului spre umdr; la fel pe parteacealaltd.
36
 Din decubit ventral:
1. Culcat cu fata-n jos, sprijinit pe coate, pieptul ridicat (sau capul in afara banchetei):
ridicarea capului cu bSrbia in piept, qtergdnd curbura cefei.
2. culcat cu fala in jos, cu mainile inclegtate in spate: extensia capului qi a
gdtului,deplrt0nd bdrbia de coqp gi ducerea bralelor sus-inapoi cu inspiragie profundd;
revenire cu expirafie. Se executi lent de l0-15 ori.
3. Aceeaqi pozifie: rdsucirea corpului ;i a gatului spre stanga gi apoi spre dreapta. Se
cu executi alternativ de 10-12 ori.
=
4. Culcat cu fala in jos, mdinile in dreptul umerilor: extensia capului gi a gatului, odati :E
ilra cu intinderea braplor Ei revenire in pozifa ini1iar6. Se repeti de 7-g ori.
5. Aceeagi pozifie: risucirea capului gi a g0tului spre stdnga, cu inspirafie gi
menlinerea pozifiei 5 secunde; revenire cu expiralie gi se repetd spre dreapta. Se executd
-
de c0te 5-6ori in fiecare parte.
:
lrre 6- Culcat cu fala in jos: extensii alternative ale bralelor, apoi cu ambele brafe deodati. =
=
Contrac{ii izometrice :
Contracfii izometrice maxime din pozi;iile de flexie, extensie, ?nclinare laterald.
=
lse
3:Fizioterapie
:
=
o curenti de joasd frecventd (curenji diadinamici - cDD, curenti rriiebert,
stimularea electricd neurald transcutanatE - TENS, etc).
o intensitatea curentului are mare importanli qi va fi dozatiintotdeauna in funcfie
tlui de pragul de sensibilitate la durere al bolnavului, in aplicagiile de lung6 duratd
(peste 20 minute), indiferent de forma curentului utilizat, sensibilitatea va fi la
prag sau chiar ugor sub prag. Pentru aplicalii speciale de CCD pe punctele trigger,
se folosesc intensitdfi supraliminare cu duratd scurtd
- 1-2 minute;
o curentul galvanic, in special in ionogalvantzare, se impune respectarea normelor
metodologice - compresd personald, apd distilatl, solufie medicamentoasd
adecvatd, solutii de protec{ie, duratd mare a procedurii, postura relaxant6 a
pacientului;
cu
ilia o electrostimularea prin tehnica TENS se rcalizeazl. cu curenfi rectangulari de joasd
frecvenl5 a cdror frecvenfd este variabill de la 10 200 Hz, durati fixd a fiecErui
-
DS; impuls gi intensitate variabilS. Electrozii se aleg in func{ie de regiunea de tratat
$i
se aplicd pe punctele de durere la micl distanld unul de altul sau negativul pe
punctul de maxim[ durere qi pozitivul paravertebral la nivelul rddScinii spinale
corespondente.
:
=
:

=
=

curenti de inarta frecven{5 uhasunetul

- sub forma urtrasonoforezei cu
d,
hidrocortizon in c6mp semimobil cu intensitate
de 0,6 - 0,g wcm2 gi duratd de 5
- 6 minute;

unde scurte - metocld in cf,mp inductor 2.

cu monedr (incdlzegte structurile
profunde), suprafala electrodurui trebuie
sd fie parareli cu suprafala tratatd, la
o
distan{d de 2-3 cm, intensitatea se arege
in funclie oe stadiut evorutiv qi fo
sensi bilitatea bol navul ui : str

in stadiul acut se preferd doze mai reci (oligoterme

co
sau aterme) cu durate mai mici
de tratament gi ritm de aplicare redus; CX

in stadiul subacut, ritmur de apricare esre zilnic,

numdrul totar de qedinte g
4.Masaj terapeutic - 10.
de

Masajul terapeutic reprezinti totalitatea migcirilor Ge

executate manual de crtre par
maseur la suprafafa corpului, in scopuri
terapeutice. Masajul este eficient gi in czzul
tratdrii spondilozei' Efectele masajului sunt 3.t
atdt locale, c6t qi generale. Dintre efectele
locale amintim: calmarea durerii de la nivelul
coloanei uerteb*le in cazul spondilozei,
relaxarea musculaturii spatelui pentru a permite
mobirizdri mai eficiente ale deI
articula{iilor coloanei. imbundtdfirea circulatiei
locale manifestate prin inrogirea gi inv
incdlzirea pielii la nivelul la care se efectueaza
masajul.
mit
' Efectele generale ale masajului sunt reprezentate de: acliunea favorabild
asupra
stdrii generale a bolnavului, prin ?ndepSrtarea 4.1
oboselii, imbundtigirea somnului qi
efectul relaxant asupra intregului organism,
activarea circulafiei sangvine la nivelul
intregului corp, cre$terea metabolismului
bazat, tonifierea musculaturii, imbun'tifirea rap'
acri vitAtii aparatului respirator.
Pacientul este a;ezat in decubit ventral (curcat
pe burt') pe masa de masaj, cu
5.t
regiunea spatelui descoperitS. Maseurul
trebuie sd aibd mainile catde qi aplicS uleiul
masaj pe spatele bolnavului. Regiunea de
masatd este reprezentatd de regiunea dureroasd, sucr
la nivelul la care se localizeazd spondiloza (cervicalr,
dorsalS. lombard), ?ns6 tehnica ma!
respectd urmdtoarele reguli :
rela
I. Netezirea (efleurajul) 9X€t

Masajul se incepe cu netezirea. Aceastr tehnicd 5.T,

presupune alunecarea uqoar6 qi
ritmici a mdinilor maseurului asupra tegumentului
pacientului, ?n sensul circulaliei de
intoarcere (venoasd 9i limfatic[). in cazul
spondilozei netezirea se face cu ambele con{
palme, pornind din partea inferioari
a toracelui in sus, pe mugchiur marele dorsal,
trapez' inconjurdnd umerii sau ajungdnd apoi Punt
Ia nivelul gdtului. se poate ef-ectua qi netezirea
pe coloanS, cu 2 degete depirtate intre care 6.Tr
se cuprind procesele spinoase ale
vertebrelor. ultima formi de netezire este
pieptene, care se face pe muschii bine
com
seda
 cu dezvoltaS: marele dorsal, derulAnd pumnul de la riddcina cdtre vArful deeetelor de
de5 c0teva ori.

2. Frdmdnttt rea (petrisaj ul)

nile
Urmdtoarea tehnic[ de masaj in cazul spondilozei este frdmdntarea, cu toate
lao
formele sale. Se ?ncepe cu frdmdntarea cu o man6, pe partea opusr maseurului, in 2-3
r$i straturi de mu;chi. Tehnica presupune ridicarea muqchilor de pe planul osos prin
compresiuni qi relaxlri repetate dintre police qi celelalte degete. in acelaqi mod se
nici executi qi frdmintarea cu doui mdini.

Dupi fiecare fi6mAntare se face netezirea de intrerupere. Geluirea este tot o formd
de frdmdntare. Se executi pe coloan6" cu 2 degete clepdrtate, cu spina intre degete.
Geluirea fhcutd cu doui degete apropiate se poate executa la nivelul muqchilor
Stre paravertebrali sau intercostali. Frdm0ntarea se face de 2-3 o"jrpe fiecare direcfie.
azul
3. Fricliunea
:tele
rzei, se efectueazd dupE netezirea de intrerupere. Se face pe coloand, cu 2 degete
ale depirtate, cu miqciri de sus in-jos, stanga circular, dreapta circular, stanga dreapt6 qi
a;i invers' Fric;iunea se poate aplica gi la mu;chii intercosrali, cu 2 degete depirtate, cu
miqc6ri circulare, sau la mu;chii paravertebrali, cu degetele apropiate.
upra
4. Vibralia
ti ;i
relul Se face cu toatd palma aplicatd la nivelul musculaturii, prin miqcdri vibratorii
rapide qi profunde pentru cd vibrafiile sr ajungd la nivelul organelor interne.
[irea Ei
5. Netezirea de incheiere
i, cu
ilde Se face ca qi netezirea de la inceputul masajului, dar in ordine inversi a
nsa,
succesiunii manevrelor. Are efect de relaxare, calmant, liniEtitor. Dupd efectuarea
nica
masajului se poate trece la exerciliile de kinetoterapie, musculatura fiind incdlzitd,
relaxatd, durerea atenuati, astfel cI mobilizlrile coloanei vertebrale vor putea fi
executate mai ugor, iar exercitiile vor fi mai eficiente.

5.Termoterapie
ra tr
:i de Consta in crioterapie - masaj cu gheatd in scopul relaxdrii musculare qi a blocdrii
bele
conductibilitiJii nervoase.se maseazd corpul muscular contractat, inserfiile sale gi
punctele trigger, 5-10 minute de mai multe ori pe zi.
apoi
rirea 6.Tratament medicamentos:
ale
Tratamentul medicametos in cazul spondilozei este simptomatic, urmarindu-se
bine
combaterea durerii, a inflama,tiei periradiculare, a contracturii musculare qi Ia nevoie,
sedarea pacienfilor. Medicamentele nu vindec6 spondiloza, insb imbundtitesc calitatea
-

viefii bolnavilor. pentru mai bune gi de duratl mai lungd, tratamentul

rezultate
medicametos se poate asocia cu alte forme de Cr
tratament: kinetoterapie, fizioterapie,
masaj.

I. Antialsice 8Cr

afi
Sunt medicamente ce se utilizeazd pentru calmarea im
durerilor. Antialgicele se
gdsesc sub forma de calmante simple:
aspirinS, paracetamol sau analgezice opioide f-

(narcotice): morfin6, metadond. cele clin

urmd se folosesc pentru clureri severe care nu
rdspund la calmante simple sau AINS (antiinflamatoare
non-steroidiene). Se elibereazi ac€
de la tarmacii doar pe baza prescripfiei medicale qi pot bal -
determina toreranld gr
dependenld.
He:
2.Antiinflarnatoare Pe
reli
Antiinflamatoarele sunt de 2 categorii: non-steroidiene qi steroidiene. Reduc ind
inflamalia de la nivelul articulaliilor intervertebrale gi calmeazd durerea. sdi
AINS (antiinflamatoarele non-steroidiene)
sunt reprezentate de: Ibuprofen, kin
Indometacin' Diclofenac, Piroxicarrq Naproxen,
etc. Se administreazd oral, sub formd de ma:
comprimate sau capsule, sub fbnni -de supozitoare
sau intramuscular, Irita lnucoasa inc
gastrica astfel cr medicul le poate prescrie
asociate cu protectoare gastrice: Ranitidina, 2.1
zantac'Antiinflamatoarele steroidiene sau glucocorlicoizii
paraVertebrale sub formd de hidrocortizon
se aplicd in infiltra{ii Poz
acetat, betametazon sau se pot administra oral -po;
sub formd de comprimate. Antiinflamatoarele steroidiene
trebuie administrate cu nivr
prudenld' deoarece au o serie de efecte
secundare dac6 se administreaza timp lasti
indelungat: cre$tere in greutate, atrofia pielii,
cataract5, creqterea tensiunii arteriale. inai
insomnii, osteoporozd
-p0
3. Miorelaxante -po
-pc
sunt reprezentate de: crorzoxazon, Mydocalm,
Myolastan. Reraxeazd pep
musculatura contrac[atA, reducdnd astfel gi durerea.
-po
4. Terapia sedativd inai.
regi
Este necesarr in unele cazurt. se administreazd
tranchilizante, barbiturice sau 3.P
narcoleptice' Durerea cronici poate duce la
depresie, astfel cd uneori este necesard rn g'
administrarea medicamentelor antidepresive: antidepresive
triciclice, inhibitori selectivi - po:
de serotonind (ssRI)' Dacd depresia este inlaturat5,
durerea devine mai suportabili. - po:
Antidepresivele triciclice pot avea efecte secundare: somnoloen;a, uscarea gurii, - po:
ince{ogarea vederii, ameleli, cregteri in greutate.
SSRI sunt medicamente mai noi, la fel - po)
de eficiente, dar au mai puline efecte secundare.
- po;

40
ill Cum triim cu spondiloza:
ie,
Spondiloza este o boal5 cronicd ce odatS apdrut4 nu mai poate
fi vindecati" de
aceea bolnavul trebuie sI invele sE trriasci cu afecliunea.
in principal se urmdresre
ameliorarea durerilor de spate. in continuare vom prezenta cateva sfaturi pentru
?mbun5t6lirea vielii pacienf lor cu spondilozl:
se
de
L Tratamentele non-medicamentoas e
nu
Aici ne referim la: kinetoterapie, fizioterapie qi masaj. puteli beneficia de
toate
aceste forme de terapie la un loc dac[ alegeli sd petrece]i
zdt un sejur la o staliune
balneologic[, cel pu,fin o datd pe an. putefi opta pentru: Bdile
si Felix, Govora, B6ile
Herculane' etc. Beneficiali astrel gi de tratament in apd termald,
impachet6ri cu n6mol.
Pe l6ngd efectul terapeutic, de calmare a durerilor, un astfel
de sejur are gi efecte de
relaxare, fiind un loc ideal de a petrece o vacanli cu familia.
Medicul curant vi va
uc
indica staliunea potrivitd, in funcfie de necesitdlile dumneavoastra. puteli
de asemenea
a- sd facef una sau mai multe serii pe an, a cAte 10 qedinte
de tratament, la un cabinet de
n, kinetoterapie. tn funcle de dotarea cabinetului, putefi beneficia
Ei aici de fizioterapie qi
ile masaj, pe l6ngd gimnasticd medicald. Aceste forme de tratament
sunt cele mai indicate
in caz de spondiloz[, deoarece calmeazddurerea pentru o perioadd
sa mai lungr de timp.
2. Poziliet la birou
t4
Poziliacorecti la birou presupune urmdtoarele reguli:
F,
-pozilia capului: centrul ecranului calculatorului trebuie sd
al fie situat la, sau pulin sub
;ll nivelul ochilor. Monitorul poate fi ridicat dacd aqezali sub el cateva
c6r{i. De asemenea,
p tastatura trebuie sd fie in fala monitorului, astfel inc6t capul
si stea drept, privind
E,
inainte.
- pozi\ia cotului: coatele trebuie sd fie aproximativ sub umeri
- pozilia bra;ului: antebratele trebuie sd fie pe cdt posibil
la acelaqi nivel cu biroul
- pozi[ia picioarelor: scaunul trebuie sE fie reglat astfel incdt picioarele s6 stea relaxate
pe podea
- pozifia spatelui: asigurafi-vd cd spatele std drept, sprijinit
de spdtar qi cI nu vd aplecali
inainte. Dacd este nevoie, puteli aqeza nigte perne pe spdtarul
scaunului, pentru a sprijini
regiunea lombard.
]U 3. Pozilia tn masind
E in general' se apliciaceleaqi reguri ca qi la pozitia corectd la
birou.
yi 'pozilia capului: si fie finut drept. Este de preferat c6 scaunul sd aibr tetieri
E- - pozilia umerilor: s6 nu fie strdnqi, adunali
ii, - pozilia bralelor: bralele sd fie indoite in mod confortabil, in
funcfie de volan
el - pozilia spatelui: spatele si fie drept, sprijine
fnut sd se de spitar
- poziliapicioarelor: asigurafi-vi ci ajungefi la pedale cu
uEurin{i
 4. Muncile gospaddreSti
Trebuie sa fili atent sd nu suprasolicitagi coloana
cind efectuali munci fizice. De
exemplu, cand ridica{i un obiect greu:
finefi spatere drept, fineli un picior pulin in fafi,
cu faga spre direclia de mers, genunchii sd fie
indoif, cout"t" gi bralete intinse, apucaf
obiectul qi ridicafi-vd folosind genunchii qi qoldurile
pentru a vd ridica. C6nd cdrafi:
{ine{i spatele drept qi duceli obiectul aproape de corp.
5. Alegeli patul potivit pentru dumneavoastrd
un pat bun trebuie s6 fie suficient de tare pentru a v6 men$ne
coloana dreaptd ;i
sd vd permit6 sd vd migcafi uqor, dar totodatd
s6 fie destul de moare pentru a se mula
dupi formele corpului dumneavoastr6. incercali cdt
mai mult timp un pat, inainte de a-l
cumpdra.
6. Greutatea corporald
Este de preferat sd avefi o greutate corporald
normalr penhu a nu suprasolicita
coloana' Acestea sunt mici trucuri care vd ajuti
sd vi ameliora{i durerile de spate, cu
toate ca spondiloza va continua sd existe. 1ns5,
fiind atent la aceste mici detalii, vd puteli
imbundtadlii calitatea vietii. 1

I
t
Sinteza unitItii de invdlare :
L

I
Kinetoprofilaxia este metoda cea mai importanti in
prevenirea tuturor bolilor
inclusiv spondiloza cervicald. Diagnosticarea spondilozei
cervicale este un prim pas i
important qi ar trebui s5 se produ cd in faza
encipienta.Eficientizarea procesului de C

recuperare in spondiloza cervicald gi nu numai C

constd in colaborarea specialiqtilor din
echipa interdisciplinarr (asistent, kinetoterapeut,
medic, maseur, fizioterapeut etc.) 1

Cuvinte cheie:
9
spondiloza cervicald,kinetoterapie,termoterapie,masaj
terapeutic, kinetoprofilaxie. I
twrebdri re cap itulat iv e : 1

t)
LCe este spondiloza cervicald?
I
2.Cue este anatomia coloanei vertebrale cervicale? b

2
3.care sunt factorii de risc declangatori ai durerii
de coroani cervicali? I

4.Care sunt simptomele spondilozei cervicale

? I
S.Care sunt cauzele producerii de spondilozd
I
cervicalI?
6.Cum se face examenul clinic?

42
7. Cum se face examenul funclional?

8. Cum se face examenul paraclinic?

9.1n ce constd kinetoprofilaxia?

10.Ce program kinetoterapeutic aplicali la o spondilozd cervical6'?

l1.Ce proceduri de fizioterapie se aplicl in cazul spondilozei cervicale?

l2.Carc este tipul de masaj utilizat in spondiloza cervicali?

13.Ce tratament medicamentos se prescrie in cazul spodilozei cervicale?

14.Ce rol are termoterapia in spondiloza cervicali?

BIBLIOGRAFIE:

l.Baciu, C. (1997). Anatomia funclionald qi biomecanica aparatului locomotor, Ed.

Sport-Turism'.
2.Buzescu, A. (2014). Anatomie gi biomecanicS, Ed. Bren, Bucureqti, 2014;
3.Constantin, B. (1997). Geriatrie, Ed. Medical[, Bucure$ti,1997;
4.Crefu, A.,"Ghid clinic Ai terapeutic fizical-kinetic in bolile reumatice", Ed. Bren,
Bucureqti, 2003;
S.Cristea, C, Lozinci, [., "Principii de kinetoterapie recuperatorie la virsta a treia", Ed.
UniversitSlii, Oradea, 1999;
6.Dumitrescu, R., Aducovschi, D., Sakizlian, R., Sakizlian, M., S16vi15 M. (2013).
Starea de bine=sdndtate, Vol I, Editura Universit6lii din Bucuregti.
7.Ifrim, M."Anatomia qi biomecanicao',8d. Didactici qi Pedagogic5, BucureEti,1989;
8.Rddulescu, A. (1991). Electroterapie Ed. Medicald;
9.Sbenghe,T. (1987). Kinetologia profilacticS, terapeuticd gi de recuperare, Ed.
Medical6:
10.Sbenghe, T. (1981). Recuperarea medicali a sechelelor posttraumatice ale
membrelor, Ed. Medical^d;
ll.Slivita M., "Rolul kinetoterapeutului in echipa multidisciplinari de ingrijire a
bolnavului", Internafional Congress of Paleative Care - Experiences and Perspectives,
ZQM;
t2.Slavil6, M. (2001). Relatriile psihopedagogice dintre terapeut gi pacient traumatizat,
American- Romanian Academy of Arts and Scientes, The 25 Anual ARA Congres,
Montreal, Canada.

43
 Unitatea de inv6fare nr. 4
COXARTROZA . GENERALITATI, METODE DE RECI'PERARE

Obiectivele unitl1ii de inv6fare

Istoricul coxartrozei- definifie, cauze,simptome,diagnosticare

Tipuri de coxartrozd

Cunoagterea metodelor specifice de recuperare

Competenlele unitdlii de invilare:

Efectuarea examenelor:clinice, funcfonale gi paraclinice specifice coxartrozei

Elaborarea unui program complex de recuperare

Asocierea kinetoterapiei cu metode de recuperare complementare

Timpul alocat unit6lii:2 ore

' Conlinutul unitdfii de invitare

A.COXARTR:OZA
Numiti qi artroza coxo-femuralS sau artroza goldului, este o afecliune cronici ce
reprezinti distrugerea progresivd a cartilajului articular de la nivelul goldului, care se
caractenzpazdinfaze foarte avansate, prin achilozarea articulafiei, dureri foarte mari
si
imobilizarea pacientului la pat.

So*
CaFUb ldbilra

Articulatia soldului

44
 Cauze:
o forma traumsticd
- Apare secundar, cel mai fiecvent, unui traumatism major, accident rutier sau cddere de
la indlfime apar fractura de col femural, de cap femural, de cotil, luxalia de gold, gi
mai rar prin acliunea repetat6 a unor microtraumatisme, in condiliile unor anomalii
congenitale preexistente - luxt{ii sau subluxa{ii congenitale, coxa pland, coxa vara, coxa
valga. Tulburdrile de staticd ale bazinului determinati scoliozele toraco-lombare.
inegalitatea membrelor pelvine au gi ele un rol foarte important in declanqarea
coxartrozei. Coxartrozele mai pot apdrea, ceya mai rar, gi datoritl unor procese
necrotice aseptice, primitive, de cap femural (NACF), care probabil printr-o modifrcare
a presiunii vasculare la acest nivel determind aparila unor zone de intarctizare la nivelul
capului femural, zone separate qi eliminate de cdtre or-eanism in cavitatea articulari,
proces care in final duce la pierderea lormelor anatomice ale suprafeplor articulare Ei
astfel apare coxartroza. O alti cauzl ar fi factorii inflamalori, cu localizare la nivelul
articulafiei qoldului (ex: coxite - coxalgie, care in frnal determind constituirea
procesului artrozic).
o forrua senild
Caracteristicd tuturor persoanelor, direct propor,tionalI cu speranla de via15, datoritd
imbdtrdnirii fiziologice, normale, a articulaliei, dar la care intAlnim gi alli factori, mai
frecvent metabolici (diabetul, obezitate) sau profesionali (ortostatism prelungit, sportul,
munca fizicd grea). Obezitatea este cel mai mare duEman al articulaliilor membrelor
inferioare, creqtrea in greutate nefiind direct proporlionald cu cre$terea fbrlelor
articulare. Este unul dintre cei mai importanfi factori determinanfi gi agravanli ai bolii,
;i totodatd impiedica medicul ortoped sd realizeze tratamentul chirurgical, de cele mai
multe ori artroplastia ;oldului fiind imposibilE in aceste condilii.
In general existd multe cauze care determind aparilia coxartrozei, im in momentul
prezenttrii pacientului la medic, de cele mai multe ori intr-un stadiu avansat, este foarte
SE greu de stabilit cauza, Iucru care ?n acest moment oricum nu mai are nicio importanld.
ft-:
Simptome:
Coxartroza este o boald cu debut lent, insidios qi ireversibil. Durerea este resimlitd
1a inceput dupd un moment de repaus, mai ales dimineala cind pacientul se di jos din
pat, sau dupl ce se ridicb de la mas6, se dd jos din maEin6. Pacientul descrie redoarea
matinalS (este cel mai important, cel mai frecvent qi caracteristic simptom al acestei
boli), sau redoarea apirutS dupd un moment de repaus qi taptul cd aceastd redoare
dispare ,,dup6 incdlzirea articulaliei". Cu timpul durerea devine invalidantd. Pacientul
trebuie sd inleleagb cd simptomele bolii, sau modul in care percepe el boala nu sunt in
concordanti cu stadiul bolii. Sunt pacienli care tolereazd foarte bine boala, chiar dacd ea
este in stadii foarte avansate, dar exist[ qi pacien{i care se vaitd foarte tare din stadii

45

=.
 incipiente. To{i aceqti pacienli ar trebui sd mearg6
la medicul ortoped, sd se informeze,
qi sdinfeleagl opfiunile terapeutice.

Alte simptome: cracmente(zgomote) la mobilizarea

iuticulatiei, reducerea mobilita$i
articulare (mai ales la extensie, rotatiei interne
adducfie, rotatie externd), semnul patrik
;i abducliei), pozilie vicioasd (flexie,
lmateota-genunctri;, semnul pantofului
Duvernay (incallare pe la spate cu genunchiul
flectat, facientul neput6ndu-se apleca),
dif'erenla de lungime a membrelor, p;in scurtarea
membrului afectat.
Semne radiologice: sunt edificatoare pentru coxartrozi,
fiind investigatiile de
elecfie, de cele mai multe ori nefiind nevoie
de alte investigalii (cr, RMN, ecografie).
Radiologic se observd modificdri atit la nivelul formei oaselor articulatiei coxo-
femurale, cdt si la nivelul sfucturii osoase. coxartroza
apare ca un pro.", de deteriorare
articularS care incepe la cei doi poli ai articuialiei
zonele de solicitare maximd qi fundul cotilului.
- superior gi inferior - care sunt gi
- Se voiobserva osteofitozd (calcificdri
osoase anormale) la periferia articulaliei sub
diverse fbrme, osteoporoza geodicd
(chisturi osoase) in zonele portante(de presiune) gi osteoscle rcz|" cu ingrogarea
contururui suprafelei articulare qi subfierea riniei
interarticulare.

Durerea:
Ini;ial apare dupd soricitdri 'mecanice marcate, pozitrii
monotone, prerungite, in
ortostatism' 9i care, progresiv incepe sd inso{easci
pacientul in cursul zilei; perioadele
in{olore sunt din ce ?n ce mai reduse peste zi dar pentru
cd durerea in coxartrozd este de
tip mecanic, ea se va calma dupd repausul nocturn.
Dupi o perioadd de repaus sau
imobilizare sunt prezente dificultdgi ra reluarea
migcarii; totu$i redoarea dupi
imobilizarea de repaus dispare rapid.

in evolutia coxartrozei durerea este f'actor perturbator in desfrgurarea

mersului,
inducdnd mersul protectiv pentru poldul afectat,
cu pasul scurt gi balans pentru a incdrca
mai pufin capul femural . Acest mers ini{iat prin
durere declangeaza treptat un lan{ de
decompensari de tip muscular, dinamic, inflamator,
static, ajungdndu-se la restrdngerea
marcatd' a ariei de mers. Durerea este determinatd -rnJaiti.arlte
periarticulare gi are iradiere inghinald, peritrohanteriand,
de articulal
qi
?n fesd gi pe fa{a anterioard
qi/sau medial6 a coapsei p6nr ?n g.nun.hi
- ,,goldur care
fipd
determina suspicionarea eronatd a unei leziuni genunchiului.
in genunchi,' - ce pot
a

Mecanismul durerii este incomplet elucidat, fiind

implica{i mai mul{i factori:
. staza vasculard medulard a osului spongios subcondral;
. reaclia congestivd sinoviald cu epan$ament articular:
. reactia procesului de condrolizd;

' contracturi gi retrac{ia dureroasd a maseror musculare,

consecutiv
modifi cirilor articulare.

46
 Diagnostic:

Medicul ortoped este cel care poate stabili gradul de dezvoltare a bolii. Descrieti-i
simptomele qi momentul cdnd au inceput si apari.Doctorul v[ va face un examen clinic
complet ;i vE poate solicita sd efectuafi miEcdri de rota$e, flexie qi intindere a qoldurilm.
Este posibil si vi ceard si faceli c0liva paqi sau si stafi intr-un picior, pentru a vedea
cum se aliniazd qoldurile dvs.
Pentru punerea diagnosticului de coxartrozi, medicul va avea nevoie sd efectuagi
o radiografie a bazinului qi a qoldului afectat. Astfel va vedea modul ?n care s-au
modificat articulaflile, daci existi matformagii osoase (formatiuni de tip ,,ciocuri") sau
dacd existi alte anomalii.

Tipuri de coxartrozi:
o Coxartroz.a primard - apare la paciengi cu vArsta mai mare de 60 de ani la care
articula{ia qoldului p fost normaldin copildrie gi la v6.rsta adultului tandx.
o Coxartroza secundard- apare la pacienli mai tineri la care insi existii factori de
risc ce favorizeazi degradarea prematuri a articulatiei soldului

Aspecte clinice:
Debutul bolii este insidios iar simptomele principale sunt reprezentate de:
' durere,lirnitare de mo bilitate,
impo ten!6 funclionald.

Examenul clinic Ai funcfional:

goldul se caracteizeazii printr-o stabilitate superioari qi o mobilitate

mai redusi (compensatd parfral de citre coloana lombard),
- trebuie frcut sistematic gi minufios.

Durerea
- are un caracter mecanic:

- noctum nu apare decdt ?n stadiile avansate, dup6 o evolufie progresivd spre

agravare;

sediul durerii este la nivelul articula{iei sau periarticular, cu posibile iradieri

descendente spre genunchi;
- durerea genereazi relativ rapid impotenfi func{ionali.

Inspecfia
ln ortostatism

' din fafd se vor urmdri spinele iliace anterosuperioare, care tebuie sd fie la
aceeagi lndlfime;

47
 ' din spate se apreciazd, orizontala care une$te spinele iliace posterosuperioare,
care trebuie sd fie perpendiculard pe verticall axului rahidian;
. bazinul in stafiune unipodali - normal, spinele iliace posterosuperioare
trebuie sd fie orizontale;
. existenfa unor inegalifiti ale membrelor infbrioare sau atitudini vicoase:
coxa vara, coxa valga, coapsb in flexum.

in decuhit dorsal
. membrele inferioare sunt simetrice; linia care corespunde planului
mediosagital trece prin unghiul sternal, ombilic, mijlocul simfizei pubiene gi
ajunge la punctul de contact dintre cele doub maleole mediale. Fafi de
aceastd linie verticald, liniile orizontale care unesc proeminentele osoase
simetrice - biiliacd superioard, birohanterianS, birotuliand, bimaleolart -
sunt perpendiculare, iar ?ntre ele sunt paralele.

Palparea - se cautS punctele dureroase anterioare, posterioare gi laterale fa{a de

articulafie gi eventuala iradiere a acestora.
Misuritorile se fac comparativ:
distgnta spino-maleolard;

- distanta spino-trohanteriand;

- lungimea femurului;

- lungimea real[ a membrului inferior;

* circumferin{a qoldului;

- circumferinfa coapsei 0a 10 cm deasupra rotulei).

Mobilitatea articularl, forfa musculari

- redoarea ailiculard, este al doilea simptom ca frecven{E gi importan{E,
debuteazd prin limitarea mobilid{ii articulare pentru amplitudinile extreme gi
evolueazd spre o limitare progresivd pdni la blocarea articulafiei in pozilie
vicioas6;
- ini{ial limitarea mobilitS{ii articulare este o reaclie de apirare impotriva
durerii;

- ulterior se instaleazi anchiloza, care blocheazi mobilizarea articulaliei, altfel

se elimind durerea. Acest blocaj are un rdsunet nefavorabil din punct de vedere
funclional asupra articulafiilor vecine: coloana vertebrali lombosacratd gi
genunchi, care vor tncerca sd compenseze perturbarea biomecanicd;
 * efectuarea bilanfului articular- prin misurarea goniometricl a fiecarei mitcfui
cu specificaiia ci flexia qi extensia se vor mdsura atAt cu genunchi in flexie
cdt gi cu genunchi extingi, iar rotatiile at6t in extensie cdt gi ?n semiflexie, iar
I abducfiile qi adductiile doar cu membrele inferioare ?n extensie.
- testarea bilan{ului muscular (flexie - psoas * iliac, extensie - fesier mare, etc.);

- examinarea mersului;

Se apreciazi sensibilitatea burselor:

. trohanterian5: migciri de rotatie internd cu flexie - dureroase;
r iliopectinee: abduclia cu flexie a coapsei, flexia sau extensia fodatl * dureroase;
r ischiogluteall: pozilia gez0nd - provoaci durere.

Examenul paraclinic

Exarnenul radiologic
Va cuprinde o imagine din fafi, din ortostatism, o imagine din profil;
Vor fi urmdrite doui grupe dr! elemente: elemente destructive (pensarea spaliului
articular, osteoscleroza subcondrall, prezenla geodelor); elemente constructive:
osteofitele.
Permite depistarea anomaliilor arhitecturale (coxa valga, vara, etc.), sau
modificirile structurale osteocarlilaginoaase ce survin in timpul evolufiei.
Pentru monitorizarea coxarhozei se utilizeazi o serie de scale qi coualii, acestea permit
monitorizarea evoluliei ii permit aprecierea privind eficien{a tra[amentului.

B.RECUPERAREA MEDICALA N COX,I,TROZA

Obiectivele recuperirii:
r scdderea durerilor;
. cre$terea stabilitA{ii qoldului;
. crefterea mobilit6lii $oldului;
. .cre$terea gradului de coordonare qi echilibru in mers.

Metode de recuperare

L.Kinetoprofilaxia

Folosirea in timpul mersului a unui baston purtat in m6na opus6 goldului

afectat,utilizarea corectl a bastonului in scopul realizlrii desclrcirii goldului afectat;
Evitarea purtirii de greutigi;
49
-

Evitarea incdllimintei cu toc inalt; 4. Ex,

Efectuarea zilnicd a unui program de kinetoterapie de intrefinere muscularlqi articulari;
Eviatarea pistrdrii prelungite a unor pozilii antalgice(flexia qoldului),a ;ezutului
prelungit in fotoliu sau pe scaune joase: kinetr
pacier
Pentru odihnd este de preferat pozilia de decubit cu gambele uqor ridicate fap de planul nu va
de sprijin.
5. Exe
2. Kinetoterapia
Se face ?n funclie de stadiul clinico-anatomo-funclional al bolii.
Se deosebesc 3 stadii: afecta
Stadiul initiat ($I)- dureri in ortostatism ;i la mers prelungit, "oboseala" musculo- opune
arJicularS local6, reducerea amplitudinilor maximale ("de lux") ale qoldului.
Stadiul evoluat (SE) 3.Fizi,
- dureri in repaus, redoare articulardin zona amplitudinilor de
utilizare curent6, atitudini vicioase corectabile pasiv sau chiar activ.
Stadiul linal (SF) - dureri intense, limitare marcatd a mobilitdtii pdni la anchilozd, a trofi
atitudini vicioase ireductibile.
Aprecierea funcfiei qoldului se face atdt pe baza testelor musculare gi articulare, cdt si a
celor globale.
Exemple de exercifii specifice recuperirii coxartrozei:
l.Exemplu de mobilizare pastvd pentru miscareu de extensie
Reguli generald: in timpul fbrldrii extensiei articulafiei coxofemurale genunchiul
rdmdne extins. Pacientul ?n decubit dorsal, cu membrul inferior opus flectat la maximum
(genunchiul cu coapsd pe piept); bascularea puternicA a bazinului extinde ea ins6gi
articula{ia afectatd gi eventual asistentul accentueazd extensia. ln mobilizarea
4.Hid
autopasivd, pacientul menline cu mdinile genunchiul membrului opus la piept, membrul
afectat fiind intins pe un plan inclinat. Arr
pentru
2. Exemplu de exerciliu pentru tonifierea ischiogambierik;r stabili

Pacientul in decubit dorsal, cu articulafia coxofemural[ flectatb, genunchiul 5.Ten

aproape extins (pozitia genunchiului este importantd - nu trebuie extins complet, ci atflt
cdt intrd in acliune ischiogambierii); pacientul face extensia coapsei, kinetoterapeutul
contrAnd la nivelul talonului. moi ir
Consti
3. Exemplu de exerciliu penta tonirterea muschiului cvadriceps unei r
masaj
Pacientul ?n agezat, cu membrele inferioare atdrndnd , la marginea patului;se 5.Mar
executd extensia genunchiului avand o greutate atdrnand la nivelul gleznei.
imbun

50
 4. Exemplu de exerciliu pentru
tonifierea muSchiului triceps
sural
Pacientur in decubit dorsar,
cumembrul.hf"r* intins gi glezndin
kinetorerapeutur prinde tr,. fle"'e dorsalf
pr1."rJfi;
fafa lui posrerioari gi ," opun"
pacientului de a extinde piciorul.
nu va intra in activitate
o""*"J existd-rezistenlu p. o"g.re sauincercir'or
antepicior,
"u
dec6t tricepsut ,u*t.
5' Exempru de exercitriu pentru
tonirterea muschiuruifesier
mijrociu.
Pacientul ?n decubit contraraterar,
afectat cu genunchiul flectat;
cu meybl] inferior opus flectat gi membrul
opune rezisiu:1a pe fala laterald
p""i;;;;i;; abduclie in dmp ce kinetoterapeuiui
a genunchiu;cutd

3.Fizioterapia

.."dfi lJnTilfl fi'iill'l15ii;ffil;fl ljll; de imbun'r'fire a vascurarizariei

si
"
- curent garvanic fie sub formd de galvanizare simprd,
ionogalvanizare; fie sub form6 de

- curenfi de joasd frecven{i:

CDD, TENS, C Trabert:
- curenfi de medie frecveng;
- laser:
- unde scurte cu impulsuri in
dozaj atermic, microunde:
- ultrasunet.

4.Hidrokinetoterapie
Are avantajul descrrcirii de greutate,
efect u$or sedativ, mioreraxant:
pentru flexum TFNP contracli-e-reta^ar, posturare
- mouilizdri pasive, active, reeducarea
stabilitdlii, echilibru ;i coordonare

5.Termoterapia
Termoterapia local' pentru
conholul durerii gi creqterii complianlei
moi in vederea instituirii prog**utJ fesuturilor
O" *i.tot"rupl".
consta in impachetdri cu- pJ"a"e,
unei reaclii inflamatorii tocate n"-ali..t i.e-uplicati de r-3 ori pe zi gi ln cazur
se'alli"a reci cu sulfat de magneziu 609/l;
de mai multe "orp."*"
masaj local cu gheafi repeat
ori in cursul zilei;
S.JVIasaj

Pentru efect antialgic' miorelaxanvtonifiant

(in funcfie de manevrele utilizate),
imbunit6{ire a vascularizafiei gi de
biotrofic tisular local:
 pozitionarea bolnavului este deosebit de
importantd deoarece fiecare pozilie
permite o mai buni abordare a diferiteror structuri
ce trebuie masate;
manevrele de rnasaj se adreseaz5 tuturor structurilor: piele,
lesut celurar
subcutanat, fascii. tendoane,si mugchi;
de masaj se incheie cu tracfiuni manuale
!"lintu executate in axul membrului
inferior; se execur' gi detrac{iuni corelate
(favonzeazL circulafia r*tlrii
cu ritmur respirator
Ei trofi citatea local6).

Sinteza unitllii de lnvdtare

Tratamentul qi recupearea funclional5 a coxartrozei

este un process complex qi de
duratd Kinetoprofilaxia' prin intermediul exerciflului
fizi,c studiazd procesul de
optimizare a s6rii de sdndtate a organismului, je
pr.u.nir* a imbolndvirii qi a
?mbitrdnirii timpurii'Kinetoprofilaxia e-ste
metoda idealb,eficientd, gi netraumatizantr.
In contextual in care se ajunge Ia coxartroza
atunci trebuie s5 apelim la metoda debazd,
in recuperare adici kinetoterapia asociatd
cu metodele de recuperare complementare.
Cuvinte cheie:
coxatrozd,kinetoprofiraxia, kinetoterapie,termoterapie,
hidrokinetoterapie, examen
clinic ai funclional

i ntrebdri recap itulative :

l.Ce este coxartroza?

Z.Care sunt simptomele coxartrozei ?

3.Care sunt cauzele coxartrozei?

4.Ce forme clinice de coxartroza se cunosc?

5. in ce consti examenul clinic?

6. in ce constE examenul func{ional?

7.Ce inseamni examenul paraclinic?

8.Ce metode de recuperare sunt utilizate

in coxarfozi?
9.Ce este kinetoterapia?

l0'care este structura programurui kinetoterapeutic

utilizat in coxartrozd?
11. in ce constd termoterapia aplicati pacientului
cu coxartrozi?
ie 12.Ce procedure se folosesc in fizioterapie?

13. tn ce constl hidrokinetoterapia utilizatlin coxartrozE?

ri
tr
BIBLIOGRAFIE:
l.crefu, A.,"Ghid clinic ai terapeutic fizical-kinetic in bolile reumatice", Ed. Bren,
Bucureqti,2003;
2. Cristea, C, Lozinc6, I., "Principii de kinetoterapie recuperatorie la vArsta a treia", Ed.
UniversitSfli, Oradea, 1999;
b 3.Dinculescu T. - Balneokinetoterapie, Ed. Medical i, 19 G3 ;
b
4.Dumitru D. - Chid de reed.ucare func$onali, Ed. Sport-Turism, 1981;
a
t- 5.Ifrim,M."Anatomia qi biomecanica",Ed.Didacticiqi Pedagogici,Bucureqti, r989;
,n
6.Marcu Vasile - Masaj Si kinetoterapie, Ed. Sport-Turisrq 1983;
7.sl5vil5, M., "Relaliile psihopedagogice dintre terapeut qi pacient traumatizat",
American- Romanian Academy-of Arts and Scientes, The 25 Anual ARA congres,
Montreal, Canada 2001.

53
 Unitatea de inv6fare nr. 5
SPONDILOZA LOMBARA - GENERALITATI
, METODE DE RECUPERARE

Obiectivele unitilii de invdtare

o Istoricul spondilozei lombare - defini1ie,

ca.rze,simptome, diagnosticare
e Tipuri de spondilozilombard
r cunoagterea metodelor specifice de recuperare
in spondiloza lombard
C

Competentele unit6lii de invifare:

p'
r Efectuarea examenelor: crinice, funcfionale C{
qi paracrinice specifice spondirozei
lombare
S'
a Elaborarea unui program complex
de recuperare
o Asocierea kinetoterapiei cu metode
de recuperare complementare si

tr.
Timpul alocat unitdlii:2 ore pt
Confinutul unitalii de invdtare c(
D
m

A. SPONDILOZA LOMBARA C,
in
Deffnifie:
spondiloza lombari este o afecliune
degenerativi care apare la nivelul coloanei
vertebrale lombare' Se caracterizeazd
printr-o cre$tere excesivr a oaseror (osteofite)
fala anterioara' laterall mai rar cea posterioara pe
9i a marginilor superioare gi inferioare
ale corpilor vertebrali.
Pe
Acest proces dinamic se dezvoltd
odatii cu inaintarea ?n varsti a pacientului.
 WOlec hriervertgbrill

Var.tebaa lomhara

Cauzele bolii:

Suprasolicitarea de lungl durati a articulaliilor qi a discurilor dintre

vertebre, prin
eforturi fizice mari la locul de munci gi din cauza obezitrlii.
De asemenea, din cauza
poziliilor nesdnitoase de repaus se distrug pi se deformeazd
elementele de rezisten{6 ale
coloanei' Un efort mai mare sau dintr-o pozitrie dezechilibratd,
dupdun traumatism sau
curent de aer mai rece, declangeazd, in zona lombari, boal4
care se instaleaza mai acut
sau mai lent.

Simptome:
Simptomul dominant este durerea care poate fi locald sau la distantd
respectAnd un
traiect radicular;este moderatd sau este exacerbati la solicitarea
regiunii(ortostatismul
prelungit, eforturi de ridicare sau purtare a unor greuteF,
flexia,extensia fodata a
coloanei vertebrale);
Durerea lombard joas6 (sindromul dureros lombar sau lomboradicular)
reprezint6 cea
mai frecventd suferinjd musculo-scheletalE.

! lasifi c area dur erii lomb are

In func{ie de durati:

- acutd, dacd dureazl mai pulin de 4 sdptdmdni;

* subacuti, daci dureazd5- 12 s[pt6mAni;
- cronici dacd dureazdpeste 12 siptim0ni.

Pe criterii clinice:

- lumbago - durere lombard joasd centrale, ftrd iradiere pe dermatom, examen

neurologic normal, aspecte radiografice nespecifice, frecvenp
mare;
- sciatica- distribulie pe dermatoame, agravare la migcarea de flexie gi
manevra
valsalva, deficit neurologic monoradicular in 50vo dincazuri,
aspecre

s(
 radiografice- hemie de disc, stenozd foraminald, incidenti maximd in decadd a 4-
a:

- durerea lombard joas5 cronicd - durata peste 6 luni, poate apdrea la orice vdrstd.
Pot fi inplicate in aparilia sindroamelor dureroase diverse structuri:

- mugchi;

- fascii;

- tendoane:

- ligamente;
t

- discuri intervertebrale;

- articulalii fafetare;
* periost.

Tipuri de spondilozi lombari:

Exist[ mai mulli termeni medigali care sund similar cu sponcliloza Ei sunt adesea
confundati cu aceasta. inclusiv:

Spondilita
Inflamalia uneia sau a mai multor vertebre, o artritd inflamatorie a coloanei vertebrale.
Aceasta este diferitd de spondiloz6, intrucdt spondiloza este degenerativA in timp ce
spondilita este infl amatorie.

Spondiloliza
Fisurarea sau ruptura porfiunii superioare a unei vertebre qi arcul sdu superior, fiind un
defect de ostificare ce predispune la spondilolistezis, din cauza instabilitigii coloanei
vertebrale.

Spondilolistezis
Miqcarea inainte sau inapoi a corpului uneia dintre vertebrele lombare sau, pe sacmm.
Ca atare, coloana vertebrald nu este aliniatd in mod normal.

Spondiloza deformantd
Presupune cre$terea de osteofite sau ciocuri osoase in jurul unui disc intravertebral
degenerativ al coloanei vertebrale.

lo
4- Stenoza spinald
ingustarea canalului spinal. Aceastd ingustare a canalului cregte presiunea asupfir
m6duvei spinirii qi nervilor qi provoacd durere, amorleald qi furnicdturi.

Factorii de risc ai sponzilozei lombare:

Se numdra obezitatea, v6rsta, poziflile vicioase, suprasolicitdrile coloanei
vertebrale (des intdlnite in cazul sportivilor), diversele anomalii congenitale (anomalii
ale discurilor intervertebrale lombare, spina bifidd sau sindromul Forestier-Roters -
osteofitoza gigant la nivelul lombar, cu formarea pungilor osoase) sau traumatismele in
zona lombar6.

Diagnosticul:
Se va pune in urma radiografiei cu riue X, scanare CT sau RMN. Razele X pot
semnala pintenii osoqi de la nivelul vertebrelor coloanei vertebrale, ingroqarea fe{elor
articulare qi ingustarea spaliilor discului intravertebral. in urma CT-lui se va vizualiza ?n
detaliu coloana vertebral5. Un RMN poate fi utilizat pentru vizualizarea vertebrelor,
felelor articulaliilor, nervilor, ligamentelor de nivelul coloanei vertebrale ;i poate
constata daci un nerv este al'ectat.

Evolufia spondilozei lombare:

Spondiloza lombard cunoaqte cinci stadii de evolu{ie:
ile. . Spondiloza lombard ?n stadiul local
ce . Spondiloza lombari ?n tadiul miotonic
. Spondiloza lombard in stadiul iritativ
. Spondiloza lombari in stadiul radicular
. Spondiloza lombard in stadiul atrofic
un
I. Spondiloza lombard tn stadiul I, local
nei

Durerea care se resimte in acest stadiu este localS, de mic6 sau medie intensitate,
ea datorindu-se procesului degenerativ care are loc la nivelul unui singur disc
intervertebral. Diagnosticatl in acest stadiu qi tratati corespunzdtor, spondiloza lombard
are $anse foarte mari de recuperare.

2.Spondiloza lombar tn stadiul 2, miotonic

La acest nivel procesul degenerativ a cuprins mai multe discuri intervertebrale,

dar qi muqchii paravertebrali, care la contraclie devin destul de dureroqi. Durerea se
resimte pe zone mai extinse, este mai intensdqi de durati.

3.Spondiloza lombard tn stadiul 3, iritativ

JI
 in acest stadiu procesul degenerativ incepe sd afecteze nervii ce
Ei iqi au originea
la nivelul coloanei vertebrale lombare, cel mai afectat fiind
nervul sciatic. Ajunsa in
acest stadiu de evolutie, spondiloza lombari se recupereivd
mult mai greu.

4. Spondiloza lomhard tn stadiul4, radicular

Degenerarea ajunge qi la rdddcinile nervoase, iar durerea resimfitd este

^
In acest stadiu al spondilozei
puternice.
lombare durerile pot fi semnalate qi la nivelul piciorului si
al tilpii acesruia.

S.Spondiloza lombard in stadiut 5, atrofic

Structura locald este tot mai afectatatd de procesul degenerativ, ir

iar durerile
resimlite sunt intense. f
i
Mobilitatea coloanei vertebrale
-lombare
C

se va evalua global gi apoi segmentar; reducerea mobilitdlii in generar ll

gi a flexiei
lombare in special - in lombalgia cronicd. S

- indicele deget - sol ( Tomayer N = 0) _ flexie p

l,
- indicel Schober lombar _ flexie

- indicele stem-p'erete - extensie z

U
- indicele Schober lombar inversat _ extensie d

- inclinare laterali (stinga

- dreapta)
d
r
- rota{ia dorso - lombari

Testarea muscularl
li
s
se realizeazd, atat un bilanf cantitativ c6t gi unul
calitativ. S

bilanful calitativ evalueazi tonusul muscular, relieful maselor li

muscurare:
bilantrul cantitativ va obiectiva insuficien1a de fo46
musculard, va urmdri global
tonusul gi forfa muscular6 a abdominarilor, paravertebralilor, psoas,
pelvitrohanterieni.
 Flexibilitatea musculari

n Se evalueazd prezenta urmitoarelor aspecte:

- retractura dreptului anterior gi al tensorului tasciei lat6 antreneazd o anteversie a

bazinului gi o rupere a raportului normal dintre segmentul lombar gi cel sacral:
- deficitul de flexibilitate al muqchilor ischiogambieri * fals semn Lasegue;

o.
- contractura muqchilor piramidali anteneaze o limitare a rota{iei interne in
articulafia coxofemurald, o ingustare a spaliului articular sacroiliac gi uneori
SI
determind mersul schioodtat.

Examen clinic - semne subiective gi obiective

Artrozele intervertebrale se traduc frecvent prin rahialgii gi un grad variat de
impoten{d funcfionalb. Rareori ele pot determina unele complica{ii dintre care cele mai
le
frecvente sunt sindroamele radiculare. Durerile vertebrale sunt difuze, vag localizate, cu
debitul insidios gi evolu{ie indelungatS de obicei moderate ca intensitate.
Durerile vertebrale sunt dureri de tip mecanic. Ele se accentueazd prin oboseald,
ortostatism, mers prelungit, transportul unor obiecte grele, fixarea ?ndelungatd a capului
in timpul urmdririi unui spectacol ca qi lucrul prelungit la birou. Durerile se amelioreazd
sau chiar dispar in repaus in special in pozilia de decubit pe un plan dur. tn practic5 se
poate vorbi de dorsalgii. Bolnavii acuzl alSturi de dureri un grad oarecare de redoare, de
limitare a migcdrilor coloanei vertebrale, de flexie, de inclinare lateralb. Pe acest fond
caracterizat prin dureri moderate este posibili aparilia unor crize dureroase de c0teva
zile sau sdptdmAni caracterizate prin dureri foarte vii. Aceste crize pot surveni in urma
unei miqcdri forfate sau bruEte, uneori minime. Deseori suferinfele bolnavilor imbrac6
aspectul sindroamelor radiculare cum este nevralgia intercostali. Uneori spondiloza
dorso-lombard se poate asocia cu jena respiratorie gi hipertrofie compensatoare a
musculaturii interscapulare. Sunt posibile de asemenea radieri dureroase precordiale
care se localizeazd frecvent.

Simptomatologia este cronicd, elementul dominant fiind durerea care se

repercuteazd negativ asupra comportamentului statokinetic ai bolnavului. Se manifestd
sub formi de episoade evolutive, ca durere difuzi sau localizatS, inaltb saujoasd, discald
sau interapofrzail, iritantd sau nu, reflectdnd tulburarea ansamblului osteo-musculo-
ligamentar al coloanei dorso-lombare.
Pe fondul de dorsalgie cronicd apar acutizdri ce se insofesc de contracturl reflex6
ral
9i limitare functionald; accesele sunt generate de asemenea de factori mecanici gi la frig.
LS.

Mai rar apar simptome de tip radicular, intercostal, traduse prin algii ale pereteiui
toracic Ai abdominal, mai intense pe traiectul unei rdddcini.
in cadrul examenului clinic se recomandd o oarecare limitare a migcdriior
coloanei vertebrale. La palparea coloanei, care se va efectua atdt dealungul liniei
 apofizelor spinoase, c6t gi in afara acestora, se va constata prezenta unor puncte
dureroase mediane sau latero-verticale. Se
vor descoperi deformafii localizate gi se pot
provoca dureri gi pe un segment mai limitat,
sau mai intins al coloanei. Bolnavii cu
spondilozd dorso-lombarf, au o stare generald
bund, sunt normo_ sau chiz*
hiperponderali' Pentru acest examen, bolnavul va
fi pus in decubit ventral in pozi{ie
qezdndi, sau in picioare.

Se poate evidentria o devia{ie in plan frontal

sau sagital de amplitudine micd, adesea
ireductibild' Palparea remarci zone de sensibilitate, -de
contracturi limitatr sau atrofii
ale muqchilor paravertebrali.

Tot examenul clinico-funcfional precizeazd la fiecare bolnav modificdrile

fiziopatologice care determini simptomatoiogia
algicd;
- reducerea elasticitdlii fesuturilor moi (mugchi,
fascii, ligamente) prin contracturi -
retractii sau procese inflamatorii,

- reducerea fortei 9i rezistenJei unor grupe

musculare sau scaderea coordonarii 1or,
cu disfunctrii de transfer gi mers,

- reducerea mobilitd{ii coloanei vertebrale.

Examenul clinic, pe l6ngd tulburarea de static6,

subliniaza durerea la presiunea pe
spinoasele T5-T6 gi T9-T10.
.

Examenul func{ional
. examenul static al coloanei vertebrale
. examenul dinamic al coloanei vertebrale
. examenul mersului (mers, mers pe virfuri,
mers pe cdlc6ie);
' examen neurologic, se pot depista eventuale : tulburiri senzitive;
tulbur6ri motorii;
tulburiri ale refl exelor osteotendinoase (rotulian, achilian).

Examenul static al coloanei vertebrale

Inspecfia
Din ortostatism se apreciazd:

' echilibrul bazinului, inspectdnd spinere iliace anrcrosuperioaxe

sau
posterosuperioare;
. orizontala umerilor (lina biacromiald);
. rectitudinea coloanei lombare;
t

l
' existenta unei scolioze rombare unilaterari directr
sau heterolaterald: 1