• ' l, 1 r- .

\ Notjun i de h alneo-fiziotera pie l#4 ~

il
' C el e rnaj cu rente indica1ij ale rnasajulm sum:
- boala reumatismala de tip inflamator s.au degeneratl\ . cu mamfest ik 1k , ale
aniculare sau ab aniculare:
\
- bolile ortopedice. a feqiunile postrraumarice ( fracru.ri . iuxar1 L entor~~ . 't.'ch,'1 . :
;
\ dupa portul aparatelor ghipsate. edem_e cronice etc .):
\l - bolil e neurologice. cu parahzii. pareze. atrofii. hipotrofo mu~cularc etc
- afectiuni v asculare. mai ales cele de tip venos. cu edeme cromce.
- boli de nutrilie - obeznate e tc.
\
21. 9.4. Contraindicafii -
Datorita aparente1 beuign1ta'1 a masa1ulm. contramd1catiile nece-.lti\ a ti rm.: -
c iiate: ·
- infectiile acute sau inflamat1i1e piehi (eczeme. denntte. furuncule. ahcc!-.e . tkg-
moan e etc .):
- procese\e inflru.natmii acute ale articulatiilor s.au oaselor cartnte . osteom1ehte etc ).
- afectiuni vasculare (flebite . sindroame hemnragice etc . l :
- boala canceroasa. cu once localizare .
- tubercul oza pulmonara evoluuva:
- afeciiuni digestive acute .

21.10. Kineziterapio
D efi.11.irie: este disciplina care folose~te 1m~carea in ~cop terapeut1 c. Se m ai
num e$te cultura fizica medicala (C .F.M .) sau gimnast1ca medicala (ki n esi., =
l
mi$care).
Jstori c: mi~carea . ca exerciriu fizic. a fost folosit.a din cele mai vech1 timpuri.
Popoare\e anti ce ale lum.ii (fo Egipt. China, India) au apreciat-o. La greci ~i romani a
7
l cuno scut o ampla dezvoltare (Hipocrate, Celsu s, G alen etc .).
I
R enaf;>terea dedi ca exercitiului flzic opera ,.De arte gimnastica" ( ] 969).
Conccp\i a despre mi;;care a suedezului Henrich Ling ( 1776 - 1839), a marcat o
\ etapa in dezvoltarea $i raspandirea, pfma la popularizare , a gimnasticii sale, denumit.a

I
suedeza. El a deosebit gimnastica in patru ramuri distincte: educati va sau pedagogica,
militara, estetica $i medicala. • .
l
\ Remarcam faptul ca gimnastica medicala a inceput sa se dezvolte independent .
Succesorii lui Ling s-au ocupat in mod deosebit de aceasta forma de gimnastica
(Branting, Liedbeck, Wide etc .) . intreaga Europa fiind foarte entuziasmata d e
gimnastica suedeza (Franta, Germania, Belgia etc.). in ~ara noastra gimnastica
7
medicala incepe sa se dezvolte mai mult in legatura cu educatia fizic a .

21.10.1. Scopul ~; importanfa lcineziterapiei 7

Medicina modema a dat o exceptJonala dezvoltare kineziterapiei , racand din
aceasta o terapie , o metoda de recuperare medicala. Cultura fi.zica. medicala are. in :_,1
acest sens, un ro1 curativ, preventiv, corectiv. _
l!
'\
\
 ()4(1 1\1edi cina iu terna pe ntn1 cadre medi i

Rolul cura tiv insea nu;a: reed ucare . reada ptare . rec
upera re a capac itati i fun c- - de menp ne1
tiona le - paqia la sau totala - a organ ismu lui lezat .
- de conso lid
Rolul preve nti,· const a in: prev enire a deficiente lor fiz
ice. rnai ales la copii . in
I
- de fixare (a
asigu rarea unei dezvoltari fizice armo nioas e: stimu larea
tarea unei stati ci norm al e ~i elimi narea v iciilo r de static
funct iei mu.sculare ; dezvo l - In concl uzie.
a $i postu ra; recon fo rtarea fixare a une i pozi1
psihica: caliJ.-ea organi~mului (cu rol extrem d~ .imp011ant
in preve nirea imbolnavi1ilor). realiz at prin con tr.

I Rolul corec tiv se refera la comb atere a unor defi cient

doban dite (scoli oze. lordo ze, picio r plat, genun chi curba
Totul - pr1vit ca scop al C.F.M . sau al kinez itera.piei
e fizice innas cute sau
ti etc.) .
- trebu ie sa duca la reali-
vo lumu l IDU$Chilc
contr actii stat.ice s
destu l de reped e ,
zarea acelu i sublim cita1 antic roma u ,. !11ens sa na in
corpo re sano ,._
I *
0 nii$c are ci.:
anum ita pozit ie r:
bine. dator ita unei
* * contr actia static a,

I Ca meto da, C .F.M . sau kinez iterap ia folose!;lte mi~c area

fizic. Ea const ituie o terapi e natur al a, activa !;li funop
sub forma exerc itiulu i
onala - organ ica !;li psihi ca. in
obose ala musc uh
de scurt a durat a,
ceea ce prive!;lte tehni ca. C.F.M . cupri nde : 2 . Exerc itii j
' .
I . a) M(;,loace de bazci , care inclu d : gimn astica medi
odihn a activa !;li masa jul.
·
cala. terap ia ocupa tiona la,
b) Elem ente ajutii.toare: jocur i, sport uri, turism ; factor
mi~c ari . Se pro du
grupu rilor rnusc u
altele de ,.invi ngc
i natur ali de ca.lire: aer,

I a.pa, soare ; condip.i de igien a !;li dotar e.

c) Elem ente de asoci ere: balne o-fizi otera pia (;;i cura
pedic o-chi rurgic al; regim alime ntar ~i vitam inote rapia
.
balne ara): tratam ent orto-
Aces te mi$c:
energ ie propr ie -
La randu l lor
gravi tatjei ; active

I 21.10.2. Exerdfiile fizice

21. ~ 0.2.1. Descriere ~i aqiune

care acest e mi$c
mi~c area trebu.ie
adica la diferi te :
de
Exerc itiile gimn astica const au in poziti i $i mi$Cari .
I Pozit iile corpulu.i se ment in printr -o activi tate musc ulara
obtin e prin lucru musc ular dinarnic .
static a, iar rni~carea se
Mi$cfuile acti

Cu alte cuvin te, activi tatea static a este aceea pe care

se bazea za funct ia de
I spriji n !;li activi tatea dinar nica echiv aleaz a cu funq ia
raspu nzand , cu predi lectie , apara tul locom otor.
. D~n acest punct de veder e !;li din acest e motiv e, existi
de mi;;c are - de ambe le funct ii
· Kinez iterap i
i exerc itii fizice static e ~i $i dinam ice. acfo
dman nce .
I _l ._Exerci(~i .(i-zice +ta~ic~: acest.ea asigu ra
imob ilitate a $i ment in pozit ia cor-
p~lm, ~n acel~~-1_ tlmp ~onst1tumd o conditie indis pensa bila
pentr u realiz area efortului
v asc ulare. diges t
Nota m ca IT
girnn astica med
dinam1c. Poz1t11le stahc e ale corpu lui sunt:

I a) ortos tatism (pozi tia in picio are):

b) $ezfmd;
c) culca t.
ant:renor nu au de
pe care le poate
gimn astica medi
Dint.re llU$C3

I Efort ul musc ular static cunoa ~te trei fom e:

1 natie ;:;i supinatie1
 Notiuni de bal neo -fiz iote rap ie 94 7
- de m enti ne re (fai a de grav i tati e):
- .
- de con so lida re· (ad ica de stab ilita te ):
- de fix.are (adic a de ech ilib ru ).
i n con cluz ie . efor tu1 stat ic este eel care
asig ura m enti nere a, con soli dare a si
4
fix.area une i poz itii. fara sa dete nni ne
dep lasa rea in spa tiu a org anis mul ui. El
rea liza t pri..n con trac tiile mus cula re nwn este
ite izom etric e, care au urrn ator ul rol: mar
volu rnu l mu~ch ilor ~i cres c fo rta mus cula esc
ra . Un sing ur dez avantaj au. totu~i , aces
con trac tii stat ice sau izom etiic e: sun t m te
onotone, plic tisit oare . din care cau za. pro
destu1 de rep ede obo sea la nerv oas a. duc
0 IIU$Care cu brat ele obo se~te mai putin
dec at nem i~ca rea lor ~i fixa rea 1ntr-o
anu mita poz itie rigi da. N utri tia mu~ chil
or in acti vita tea dina mic a se face mul t
bine . dato rita une i circ ulatii san guin e acti mai
vizate ~i deci aportului de oxig en cres cut.
con traq ia statica.. pro dus ele rezidua1e in
se elim ina mai greu (aci d lact ic) ~i dete
ob ose ala mus cula ra. De ace ea se reco rmi na
man da ca aces te con trac tii izom etri ce
de scw ta dur ata, repe tate des ~i com pen sa fie
sate prin pau ze rela xan te ..
2. Exe rci fi i _fi::::.ice dina.mice: se inte lege prin
exe rcit iu dina mic · real izar ea unei
mi~cari . Se pro duc e, lll ace st fel, 0 dep
lasa re in spat iu, prin part icip area sim ulta
gru pur ilor mu scu lare ago nist e ~i ant_agon na a
iste , une le ava nd o acti une de .. ced are ...
alte le de ,.inv inge re'·. iar
Ace ste mi~cari dina mic e pot fi acti ve -
adic a mi~cari ce se fac cu che ltui ala de
ene rgie pro prie - ~i pasi ve - prin con trib
utie exterioara, rara participare pr~ ~rie .
La rand ul !or. mis diri le acti ve pot fi: libe
re, adica 1niscari exe cuta te num ai con tra
gravi.tat iei ; acti ve, aju tate sau asis tate (dec
i ~i cu o con trib utie dina fara , mot iv pen tru
care ace ste mi~cari se mai num esc acti
ve-p asiv e); acti ve cu rezi sten ta, in care
mis care a treb ui e sa invi nga in plus. pe lang
a gravitatie, ~i o rezi sten ta irnp usa; lega te:
adic a la dife rite apa rate (sca ri. bam e ,
pali ere etc. ).
Mi$cari.le active stau la baza exerciµilor de
gimnastica. a jocurilor. a sporturilor etc.

*
* *
\ Kin ezit erap ia sau gi.I.nnasti ca medicala fo
loseste amb ele tipuri de mis care - stat.ice
$i dina mic e, acti ve ~i pasi v e - cu indi cati
i u1tr-o seri e de afeq iuni : loco mot orii, card
\ vas c ular e. di ges tive . neu rol ogic e, pulm io-
ona.re. mecaboli ce etc .
Not.am ca mi ~caril e pas ive nu suni trec
ut e in rand ul exe rciiiilor fi zice , dec at 1n
girru.rn stica med1cal a. Se inie lege u~or. cf1
un profesor de edu cati e fi.zi ca sau un
antr eno r nu au de ce safo lose asca o mi $car

I
e pasi\·a, dar med icul. in dife ritel e afec bun
pe care le poale pre zent a boln a vuL poa te i
ince pe activ itatea de kinezite rapie sau
gnn nas t1 ca med.icala cu mi $car i pa sive .
Dmtre mil;!carile dimmuce emuneram: flexie-ex
\ nat1e ~i sup1rn:1li e ): nrc umd t1e\1e . Tom e aces
tensie; abd ucti. e-adducpe; rotatie (pro-
tr mi~cf1ri sr mai mm1esc ~i izotonice .