806 Medic ina intern a pentn1 cadre medi.

me1nb relor, er~ c.aract er spas1n odic ( contrac tura ); refle xe le osteo-t endino ase sunt
·
exager ate (dupa faza de ~oc ). semnul Babins ki es te prezent: apar tulbura ri sfincterien"'
""·
atrofia muscu lara este absent a .
Ii Sindro mul neuron ului motor per(/er ic cstc ansamb lul d e s imptom e ~i semne
provoc ate de lezi unile neuron ului .m otor perifer ic pe traiectu l sa u m e du lar. rad icular
sau trunch iular.
Eriologie: polion1ie1ita anterio ara acuta, co;1pre siuni , polinev rite. polirad iculite .
Simpto matologie: paraliz ia este intotde auna de pa11ea leziunii. interes and grupe
e.
1ntiscu lare izolate ; este f1asca, cu hipoton ie sau atonie. cu atrofii muscu}are precoc
] cu abolire a reflexe lor.
Sindro mul extrap iramid a! este ansamb ]ul de s imptom e provoc ate de leziuni le
ul
nuclei lor cenu~i i central i. Se di sting, doua tipurj: hiperto n-hipo kinetic ( sindrom
c
parkin sonian ) prod.us de leziuni le palidum -ului in locus niger ~i hipoto n-hipe rkineti
(sindro m coreic ) prod.us de leziuni ale nucleu lui caudat ~i putam en.
Etiolog ie: boa.la Parkin son, encefa lita epidem ica. intoxic atie cu CO . intoxic atii
cu neurol eptice. · . . . \ ,
Simpto matolo gie: a) in sindrom ul parkin soman - hiperto nia genera lizata. per-
de
1nanen ta, cedeaz a in i·oata dintata (sacada t), ornoge n reparti zata : se insote~te .
exager area re.f lexelor de postura (memb rele pastrea za pozitia imprin 1ata mult maj
la
1nult ti1np decat la ii1d1vidul normc:!l) : tremur attira ainpla ~i regu]at a: predom ina.nd
memb rele superio are;exa gerata de· atenf,e ~i em_otii,_dispara nd la n1i~cari si in repaus
compl et; akinez ie: facies imobil , vorbire sacada ta, mi~cari lente ~i rare .
b ) in sindro mitl coreic - mi~cari ·involu ntare de tip coreic .
Sindro mul ht.ening ian:cup rinde ansamb lul manife starilor prov ocate de i-r itatia
l sau inflam atia mening elor. ·
Etiolog ie: mening ite, hemor agii mening iene, edem cerebr o-men ingian . u.:ieie
tumori intracr aniene , azotem ie etc.
l Simpto matolg ie: a) simpto me fun cfional e - .cefalee difuza , perma nenta. cx<1-
gerata de zgo1n0t, lum.ina ~i mi~cari ; varsatu ri ; constip aiie ; brad1c ardi~ . b 1 sernn~
fizice - caracte rizate in princip al prin contrac turi, uneori evi.den te si vizib1k l2 pnmn;
exan1e n; alteori discret e, reclam and anun1ite manev re pentru a fi e \ 1dentrnte. L
::.
l prim semn este redoar ea cefei, care consta intr-o reziste nta la incer1.'. area cte
fl.ecta lent ceafa bolnav ului . Foarte import ant este ;;i senmu1 Kemig: imposi bilitatc
a -
n
de a ridica in unghi drept _p.e trunchi membr ele inferio are aJe holna\ ·ulu1. a~ezat 10

7 pozitie intinsa . Dintre semne le citate. cefal eea $i contrac rura sunt m ajore
diagno sticul nu poate fi afinna t ~edit examin and li chidul c~fa lorahid ian. prde\
. 0 ar
at

prin puncfie lombad i. care arata modifi cari de aspect., tensi une. citolog ie $i compoz 1t1
e
chimic a. .,,

17.4. 1. Sindromul cer,belos

.
Este un sµ1 drom care apare jn cazul lezarii cerebe lului sa u a cailo r cerebe ]oase .
: JJ Prineip alele functii ale .c erebelu lui sunt : coordo narea mi~car ilor 1:ii reglare a echi-
libiulu i-~i,a tonusu lui muscul ar. Leza1·e a vem1.is ulu i E'rovoa ca. mai ales. tulbUI_"ari de

1
 Nofiuni de neuroJogie 807

echilibru (ataxie cerebeloasa l. iar Jeza rea erni sferelor cere beloase. tulburari de
coordonare a mi-?carilor.
· · Etiologie: leziuni inflamatorii (abces. sifilis ). scleroza in pl aci. tumori cerebe-
loase, accidente vasculare cerebrale $i cerebeloase. traumatisrne craniene. boli de-
generative (boala Friedreich, boala Pierre Marie) atrofii cerebeloase, intox<icatii
(aJcool , Luminal). tum ori cerebeloase sau neurin01~ de acustic. ·
Sin.1 ptomatolagie : tulb urari d e coordonare: suferinta cerebeloasa se carac-
terizeaza prin 4. semne: a) hipen netria sau dismetria , adica depa~irea, de catre
mi~carea elementara, a scopului propus, cu imposibilitatea efectuarii mi~carilor mai
fine . Se pune in evidenta prin proba indi ce-nas sau calcai-genunchi . Se constata ca
bolnavu] este incapabil sa efec tueze m i~carea cu precizie, fi e depa~ind iinta, fi e
oprindu-se inainte. 0 alta proba intrebuiutata este ~i inchei atul ~i descheiatul nastU1ilor,
care se .efectueaza cu multa greutate : b) asinergia sau descompunerea mi~dirii
complexe in mai mulµ timpi, bolnavul fiind incapabrl sa execute mi~cari combinate.
Se pune in evidenta prin proba fl ectarii genunchjului pe abdomen. Bolnavul nu poate ·
executa, sincron, nli$carea de flexie a genunchiului $i a coapsei. flectand 1ntai coapsa
pe abdomen. cu membrul inferi•or extins ~i dupa aceea gamba pe coapsa. Asinergia
se mai cerceteaza ~i prin proba Jasarii pe spate. bolnavul cu leziuni cerebeloase fiind
incapabil sa efectueze concomitent fl.e:?Cia genunchilor; lasandu-se pe spate, se
dezechilibreaza ; c) adiadocokine:::ia - mi~carile succesive rapide, ca de exemplu:
supinatia $i pronatia mainilor, nu pot fi executate rapi_d , membrul de partea leziunii
intarziind $i nefiind capabil.sa urmeze ritmul celuilalt; d) executarea cu fn tarziere a
actelor voluntare. Tulburarile de coordonare influenreaza~ deseori. scrisui' $i vorbirea.
ScrisuI este tremurat, inegal $i mare, iarvorbirea este sacadata. exploziva, le~ta, ezitanta:
- tulburii.rile de (onus; bolnavul prezinta hipotonie musculara, membrul de partea
atinsa cade inert cand este ridicat $i lasat_brusc. Amplitudinea mi$carilor dep a~e~te
lirnita fiziologica (genunchiul atinge cu U$urinfa toracele ):
- tulburii.ri de echilibru: bolnavul cu .sindrorn cerebelos i~i depaneaza p icioa-
rele, pentru a-$i lat·gi baza de sustinere in timpul ortostatismuhii. De obicei. de~i ·
oscileaza. nu cade (cu exceptia cazurilor grave). Tulb_u rarile de echili bru nu sunt
exagerate de inchiderea ochiior, spre deosebire de tabes ~i sindromul vestibul~.
Mersul este dificil~nesigur, cu tendinta fa deviere de partea leziunii, picioarele sum
departate ~i , in general, creeaza impresia unui om bea1'(mers ebrios):
- tremuratura , semn important in bolile cerebelului, lipse~te in repaus $i apare
m mi$carile voluntare. De aceea se nume~te tremuratura intentionala. Oscilai1:le
sunt ample ~i neregulate:
- nistagmusul - mi~carj ritmice ~i simetrice ale globului ocular - apare c;.1 t u--
mare a ]egaturii strfmse a cerebe]uluj cu sistemul vestibular.
Tratamentul sindrornuJuj cerebelos este etiopatogenic .

17.4.2. Sindromul vestibular ,

Pozitia organismului in spatiu se niodifica continuu. Aceasta adaptare este posibi~a
datorita unuj sistem care inregistreaza orice schirnbare de pozitie. realizand funqia
de echilibru a organismuiui. Ro
Jul eel mai important in reglarea echilibrul~;tJl detine