EPILEPSIA

" .

EP 'EPSIA' I SINDROMUL EP EPTIC

,

Precizarea notlunllor ,
" ,

1) Epilepsia este 0 boala cerebrala cronica, manifestata prin crize recurente

datorate .hiperexcitabilitatii, descarcarii paroxistice neuronale; epilepsia
este o boala ereditara multifactoriala, determinata de defecte genetice
implicate in controlul echilibrului excitatie-inhibitie:
. ,
apare astfel 0
scadere a functiei inhibitorii, excitatia neuronala depasind limitele fizio-
logice, adica apare "terenul convulsivant",
2) Sindromul epileptic (epilepsia simptomatica) reprezinta manifestarea eli-
nica prin crize epileptice (vezi mai departe). a unor boli neurologice -
I

tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale, malforrnatii vasculare

. '

cerebrale, infectii (meningita ~i meningoencefalita; abcesul cerebral, trom-

boflebita
.
cerebrala), traumatisme
. .
cranio-cerebrale .§.a. - Sal! extraneuro ....
logice - intoxicatii, boli metabolice.·
,,

. 3) Convulsiile sunt manifestari care apar in contextul crizei epileptice, carac-

'. ,

. terizate prin contractii musculare tonice (tara deplasarea segmentelor cor-

'. pului) §1 clonice (ell miscarea ritmica, stereotipa .sau anarhica a seg-
mentelor corpului); convulsiilese datoreaza descarcarii paroxistice a neu-
, ronilor eu functie motorie, de miscare. '

Clasifiearea epilepsillor din punet de vedere clinic,

, . (adaptare rezumativa)
. .

I. Crize epileptice focale

a) Cu simptomatologie elementara:
• criza .somatomotorie (de Iob frontal);
• criza somatosenzitiva (de iob parietal);
• criza senzoriala vizuala (de Iob occipital);
• alte crize senzoriale elementare: olfacti va, gustativa, auditiva,
b) Cu simptomatologie complexa (de lob temporal):
• crize psihomotorii: automatisme gestuale, verbale, mimice, automatisme
complexe ambulatorii, crize de ras (gelastice);
• crize 'p'sihosenzoriale: crize iluzionale, halucinatorii, de afectivitate,
crize cu tulburareaparoxistica a memoriei, •

1
 EPILEPSIA

II. Crize epileptice generalizate

a) FMn convulsii: '
• epilepsia petit mal (p.m.),
, b) Cu convulsii:
• epilepsia grandmal (g.m.).
. . . .

,Descrierea principalelor tipuri de crize epileptlce

1) Criza somatomotorie (criza de lob frontal)
Bolnavul este constient §i prezinta in mod brusc convulsii cu durata variabila
localizate la nivelul unui segment (man~,membru pelvin, hemifata). Daca aces-
te crize nu raman localizate §i se extind progresiv - de exemplu, incep brusc la
mana, se extind la antebrat §i apoi cuprind §i jumatatea fetei de aceeasi parte -
se numesc crize motorii jacksoniene, leziunea aflandu-se la nivelul homuncu-
lusului motor din Jobul frontal opus.
.
. ,

"Crizele epileptice somatomotorii se manifesta in segmentele din jumatatea

•

de corp opusa lobului frontallezat. Astfel, 0 tumora cerebrala sau un abces.cere-

bral, 0 malformatie, 0 encefalita s.a., localizate, de exemplu, in lobul frontal ,
stang, produc crize somatomotorii manifestate prin convulsii la nivelul mem-
brului superior drept, a hemifetei de partea dreapta, a membrului pelvin drept - ,
deci la segmentele de partea opusa, ' ..'
2) Criza somatosenzltlva (criza de lob parietal)
Bolnavul acuza parestezii, amorteli, dureri, alte senzatii care apar in mod
paroxistic §i se repeta periodic, la nivelul unui segment sau cuprinzand progre-
siv parti componente ale segmentelor - in acest caz fiind crize senzitive jack-
soniene -, leziunea fiind in lobul parietal de,partea opusa.
, Crizele epileptice somatosenzitive se manifesta in segmentele din jumatatea
de corp opusa lobului parietal bolnav. Astfel, suferinta tumorala, traumatica,
vasculara, infectioasa etc. de lob parietal drept, de exemplu, va produce crize
senzitive in membrul superior stang, hemifata de partea stanga, membrul pelvin
. de partea stanga - deci la segmentele de part~a opusa, \
, ,
~ ,
.
3) Criza senzoriala vizuala (criza. de lob occipital)
.

Se manifesta prin aparitia brusca a senzatiilor vizuale elementare (simple):

scantei, Iinii, cercuri luminoase sau Intunecarea unei parti a campului vizual.
Aceste senzatii apar periodic, starea de constienta a bolnavului fiind normala,
neafectata, ' ' "
, .
. 4) .Crizele senzoriale auditive" olfactive, gustative', .,.
Se manifesta prin aparitia repetitiva, paroxistica a senzatiilor elementare.
(simple) .ce caracterizeaza acesti analizatori : sunete, mirosuri, gusturi particu-
lare. Ele se .datoreaza lezarii 'zonelor de proiectie §i integrare in cortex (arii
specifice din lobii temporali) .. ' , " '
,

5) Crizele CD slmptomatologle complexa (criza de lob temporal), ' .

. .Aparitia acestor crize epileptice arata 0 leziune la nivelul Iobului temporal §i
se manifesta clinic printr-o mare, variabilltate de forme, dintre care cele mai
frecvente sunt: '

2
 EPILEPSIA

. • Starea de vis ("dreamy state'') -:bolnavul (coll§tient ~i'evident treaz) are braIse
senzatia ca a patruns intr-o lume ciudata, ea tntr-un vis, aude voci §i vede ,

scene bizare (halucinatii auditive §i vizuale), uneori are convigerea cA este

transformat intr-o altA personalitate, alteori are senzatia ca nu este treaz,
asistand la eeea ce se intimpll in mediu, ca §i cum viseaza realitatea
•
inconjurAtoare. Toate acestea se deruleaza atita timp cat pne criza de epilepsie.
• Automatismele psihomotorii - in timpul acestor crize bolnavul face 0 serle
de acte motorii, uneori mai simple (imbilcareldezbrAcare), aIteori complexe
--- .(pArlse§te familia, se urea in tren, ajunge in alte locuri fArA0 motivape, este
agresiv) §i, cand eriza de epilepsie a trecut, el nu i§i mai aminteste nimic din
ceea ce s-a intamplat '
• Crizele insopte de tulburari ale memoriei - in timpul acestor crize 'bolnavul
are senzatia 'c! tot ce este in juruI sau este strain, necunoscut (inclusiv mem-
bri ai familiei); aceste manifestarl sunt denumite crize de. "jamais vu",
,

"jarnais connu"; alteori, locuri §i persoane necunoscute anterior de bolnav se

transform! brusc in ceva §tiut parca de mult timp, familiar - aceste. mani-
festari sunt denumite crize de "dejA vu", "dejA connu",
De exemplu, bolnavul sta de verba cu un membru at familiei sale §i dintr-o
da~ nu il mai recunoaste pe aeesta (criza de "jamais vu"); sau, in acelasi
mod brusc, un bolnav recunoaste in persoana unui strain pe 0 rod! de a sa,
schimbandu-si atitudinea comportamentala (criza de "4ej~connu"), .
,

Crize insotite de plerderea smrii de con§tienta

1) Criza petit mal'(absenta comitiala, micul acces epileptic)
Se manifesta prin pierderea starii de eOD§tientAcateva secunde, fArAcaderea
bolnavului (daca acesta este surprins in pozitie ortostatica). '
, in timpul aeestui scurt episod, bolnavul se opreste brusc din activitate,
ramane imobil sau are cateva fenomene motorii discrete (plescate, mesteca) §i la
revenirea starii de eOll§tientl i§i continua activitatea de unde aceasta a fost intre-
,

rupta, avand amnezia totala a crizei respective.

Acest tip de epilepsie Oestefrecvent intaInitA la v'3rstl tAnlrl; uneorise pro-
due zeci, sute de .crize petit mal pe parcursul unei zile (pienolepsie), inaintarea
in vars~rarind frecventa lor. " ,
2) Criza grand mal (criza majora generalizata)
Se des~oarlin tabloul ei complet, trecand prinurmatoarele secvente:
A),Faza.prodrolnaJA: bolnavul acuza eu cateva ore sau rile inaintea atacului
epileptic 0 stare de rau greu de definit sau are tulburari de comportament
- este mai retras, mai indiferent, mai nemultumit - sau afectivitatea este
modificata - .cu euforie, senzatie de bine, de multumire ori, din contra, cu
depresie, irascibilitate, furie, agresivitate. Uneori, manifestarile acestei
faze se pot rezuma la tulburarile ritmului somn-veghe.
B) Criza propriu-zis!\, ,
a) Aura epileptica: pentru cateva clipe bolnavul simte ceva deosebit sau
. face ceva particalar. De exemplu, la unii bolnavii, sunt prezente scurt

3
 EPILEPSIA

timp cateva mioclonii (tresariri) Ia nivelul unui segment, cateva convul-

,

'sii elonice Iocalizate, alpi au senzapi de amorteala intr-un segment, altii

au halucinapi vizuale, olfactive, auditive, gustative, kinestezice (de pIu- '
tire, de miscare) etc. -, "
Aura iI prevesteste pe bolnav asupra iminentei pierderii stlrii de con- ,
§tientA, ceea ce, intr-un fel, este in avantajul epilepticului, pentru cl aces-
ta 0 dati' averizat se 8§W sau se culca (in decubit), pentru a nu cadea,
evitind astfel unele traumatisme; sunt §i bolnavi la care fie aura epilep-
tiel este foarte scurta, fie cA ea lipseste, derobarea (caderea) brusca a
acestora provocand accidentmi uneori foarte grave. ' ,
Aura epilepticA. prin felul ei, orienteazA adesea asupra lobului de WIde por-
ne§te criza (vezi paragrafele
. .~.
referitoare·la descrlereatlpurilor de epllepsie).
. ~

b) Abolirea starii de conltienla (coma) apare imediat dupa aura, bol-

navul.cade (dac! nu a avut timp sA,evite aceasta) §i observam 0 con-
vulsie tonica in care, toata musculatura este in contractura, corpul
cApAtAnd aspectulde opistotonus, respiratia este oprita, cianoza fetei
devine evidenta. Dupa 15-20 sec. i§i fac apantie-eonvulsnle clonice
generalizate (membre, fatA, trunchi), aceste miscari anarhice
producand prin violenta §i amplitudinea lor contuzii §i fracturi in
diferite Patti ale corpului. Resplratia revine catre sfar§itul convulsiilor
§i este stertoroasa (zgomotoasa), ampla, polipneica, secretiile bronsice
sunt abundente; aIte manifestari
.
vegetative ceinsotesc coma in aceasta
, ,

fazA sunt tahicardia, ascensionarea moderata a T A, hipersudoratia,

emisia spontana de urin!.', . "
e) Disparitia convulsiilor se face treptat, starea comatoasa fiind urmata de
o fazl de "somn' postcritic de durata variabill.. '
Neurologic, in aceasta perioada de linistire .a convulsiilor, bolnavul
prezintl: ' ,
.'. pupile midriatice, cu reflex fotomotor absent;
.reflexe osteotendinoase . '(ROT) absente;
, ,
,
.retlexul cutanat plantar-in extensie (Babinski pozitiv); , .
• urmele erizei convulsive: limba muscata, pl!gi'sangerande la nivelul
. cavitipi- bucale, contuzii diverse, mictiune spontana
Revenirea constientei se produce lent, bolnavul fiind confuz, obnubilat,
amnezic asupra evenimentului produs, vorbeste cu vocea rAgu§it! din
cauza iritarii caller respiratorii, a stertorului accentuat pe care l-a
prezentat in timpul crize~cuvintele sunt initial neclare, neinteligibile,
apoi se remarca 0 vorbire' neadaptata Ia situape.·
,
.. , .
3) Statusul epileptic malor • starea de ran epileptic , _
Manifestarea climc! este descrisa anterior, la criza majora - grand mal -, dar,
, '

in cazul statusului epileptic, bolnavul ramane in starea de com! §i repeta con-

, ,

vulsiile tonico-clonice. Aceasta stare de rAu epileptic major poate dura ore-zile.
Pe mlsurl ce timpultrece, suferinta neuronilor se accentueaza, biologic se pro-
duce 0 "epuizare' a acestora, astfeI ineat asistam clinic la scaderea treptata a

4
 EPILEPSIA

, ,

amplitudinii sifrecventei.convulsillor, dar starea comatoasa se agraveaza din

cauza edemului cerebral secundar; In final, bolnavul nu mai are convulsii, coma
este profunda, pot aparea crizede rigiditate decerebrata (vezi cap. III), tulburarile
vegetative sunt severe; exitusul datorat statusului epilepticmajor producandu-se
in eea 10% dintre cazuri, Decesul se produce prin stop cardio-respirator sau ,

eolaps circulator cu insuficienta cardiaca sau, in cazul in care bolnavul a fost

seo~ din starea comatoasa, insuficienta renala secundara po ate, fi fatala,
In urma tratamentului sustinut, care este atat specific - adresat epilepsiei -,
cat ~igeneral -' adresat starii comatoase ~i functiilor vitale, bolnavul reechilibrat
iese 'din starea de rau epileptic. Aceasta revenire se face .treptat, dificil, din
cauza suferintei metabolice a neuronilor suprasolicitati de crizele subintrante §i'
din eauza acumularii in sange a medicarnentelor specifice antiepileptice,

,(Diazeparp, Fenitoin, Finlepsin etc). '

,

Retineti:
• evolutia favorabila (prognostic bunjla un, bolnav in status epileptic este
anuntata de asocierea: rarirea ~iscaderea in. amploare a convulsiilor + super-
ficializarea starii tomatoase;
• ' '
, 5i'J
.
• evolutia defavorabila (prognostic gray) 1a un bolnav in status epileptic' este
anuntata de asocierea: rarirea §i scaderea In amploare a convulsiilor +
agravarea starii comatoase. . . , '

, , '

Cateva aspecte cu privire la 'tratamentul epllepslel

a) Pentru epllepsia esentiala (boala) ,
• Tratamentul antiepileptic este specific, propriu fiecarei forme de epilepsie
A .'
In parte.
• Tratamentul este continuu, .riguros respectat, insctlt de un regim alimentar
§i de 0 via~ tara factori de excitatie §i stres; periodic, se fac dozari de labo-
rator ale concentrauei medicamentoase in plasma, deoarece scaderea acesteia
•
predispune la reaparitia crizelor, iar cresterea reprezinta un factor de .toxici- ,
tate pentru organism; periodic, se fae inregistrari electroencefalografice pen- '
tru urmarirea in evolutie a potentialelor excitabilitatii .neuronale ~i a actiunii
(eficientei) medicamentelor. ,',
• Reaparitia crizelor sub tratament impune reevaluarea schemei terapeutice.
,. Bolnavii epileptici necesita supraveghere §i atentie, ingrijire §i intelegere,
, ,

deoarece, pe langl1 riscul de a face crize, foarte frecvent ei au ~i

, ,
tulburari psi-
'hice, care se accentueaza pe masura trecerii timpului. :'
, .
b) Pentru epilepsia secundara (sindrom)
,

• 0 criza epileptica - indiferent de aspectul clinic al acesteia -, aparuta dupa

varsta copilariei-adolescentei, trebuie privita cu deosebita seriozitate,
deoarece poate ascunde 0 cauza bine determinate: criza de epilepsie aparuta
la varsta adulta tardiva (peste 40 ani) se datoreaza, frecvent, unei tumori
cerebrale sau unei metastaze intracraniene

5
 EPILEPSIA

•. Tratamentul se adreseaza atat crizelor de epilepsie, cat §i cauzei care le-a

determinat, Astfel, crize epileptice pot aparea Im .
,

1) Afectiuni neurochirurgicale
• traumatism cranio-cerebral §i consecintele acestuia (vezi sindromul
neurotraumatic) ;
• tumori cerebrate §i Illetastaze; .
• malformatii diverse cu localizare cerebrala (vasculare, meningoencefalice,
,

. hidrocefalii); ..
• abcese cerebrale;
. • parazitoze cerebrale (chist hidatic, cisticercoza),
2) Afectiuni neurologice nechirugicale
. • neuroinfectii (encefalite, meningoencefalite);
• •

.• accidente vasculare cerebrale, ateroscleroza, encefalopatie hipertensiva;

. • scleroze .cerebrale difuze sau localizate.
3) Afectiuni extraneurologice
• intoxicatii (alcool, oxid de carbon etc.); . .
, • boli metabolice (hipoglicemie, hipocalcemie, uremie, encefalopatie
, .

portala s.a.), .
,