~08 Medicina.

interna pentru cadre medii

-· .
sistemul vestibular care cuprmd e un aparat d e recepf,ie (P ortiunea , · .
vestibulara a
d
C efal eea _
urec l111.. 111te111e
. ' ._ · 1b· · )
, num1ta $1 a 111nt , o ca e
l det1·ansmitere (nervulvest1bular) care uce iiuo i . P o ate fi
.
.. . . . . .
la nucle11 vest1bulan dm bulb $1 protuberanta . $1 cm1eves - . - - t'bulare
1 centrale, dmtre care care sun \ situ;
· .
unele se tennina in lobul temporal. Organu I pen1e11c, ·.c .· .
ve stibular· .este format .dm artere1e meni
. : utn.cul a !;-1. sacu .la, ;,1. d 111
. tre1• cana 1e semi· circul are , anent.ate
doua vez1cule .. spre. cele
.. ve n oase), fi \
trei direqii al e spapului . Aparatul vestibular recept.ioneaza doua categom de exc_itatn: extracra01en e
acceleratiile, acli ca u·ecerea de la repaus la mi$care , !;,i scb irnbarile de pozqie ale nazale , farin !
capului . Functia vestibulara este cerceta ta in clinica prin urmatoarele pro~: : proba riala. insu fic i
rotatorie (bo ln avul , a$ezat pe un scaun turnant. este rotit rapid - de zece on m 20 ~e raril e oc ular
secunde); proba calorica (irigarea condu c tului audititi v extern cu apa rece la l::l - spondil.oza c i
20° sau fierb inte la 45 °) : proba galvanica (aplicarea a do i electrozi pe tragusul celor Traram e
doua urechi ;,i tl•ecerea unui curent electric slab). La ace$ti excitanti, in linii generale, treaza sedati
raspunsul fizio logic consta 'in; ameteala (senzatia de falsa deplasare , de rotatie in psihoterapie
spa tiu , scufundar e sau plutire), aplecarea corpului $i a membrelor intr-un anurn1t afectiune car
sens . nistagmus (mi~a.ri ritmi ce $i simetrice ale globilor oculari) intr-un anumit sens . $i di gesti ve
. S impromatologie: a) simptome subieciive - hmerea la (vertij); greata-varsaturi; incepand di1
b) simptome obiectire - nistagmus1,1l, care se ce~ceteaza cerand bolnavului sa pri- tuaL emo\ii ,
vcasca lateral, in sus :;;i injos; - deviatii tonice, adica deplasari ale capului, truncbiului precedata d
~i membrelor in directia vestibu)ului lezat; se cerceteaza prin: proba Romberg (bolnavul iritabilitate,
in picioare i$i pierde echilibml la inchiderea 9chilor), proba mersului "in st.ea': (bolnavul, . v izuale. de
legat la ochi $i la.sat sa mearga 5 .: 6 pa~i ioainte ~i inapoi, deviaza de la direqia Cefaleea ap
initiala, desc1iind aproximativ o stea) ~i proba bratelor-intinse . . - cu o inten
Formele d in ice: s indromul vestibular per(feric este produs de leziuni trau- de greruri ,
matice ~i inflamatorii ale urechii 'inteme . <land ameteli violente , nistagmus de partea zgomot $i c
opusa leziunii ~i surditate sau hipoacuzie; sindromul vestibular cen tr'al este produs Trata 1:
prin leziuni v asculare infeqioase sau tumori la nivelul nucleilor ~i cailor vestibulare aponului .d
centrale . Semnele subiective sunt nesistematizate , apar semne de suferinta ale Aminofen:
fonn atiunii vecine, iar compensarea simptomelor se face greu ~i tardiv: sind~omul infiltra\ii c
Menicre se caracterizeaza ijrin crize repetate de vertj , cu mari tulburari de. echilibru, ·Nevrc
insotite de greata, varsaturi ~i anxietate, unnate de surditate la nivelul urechii bol- a nervului
nave. Tratarnenrul consta jn deshidratare $i, uneori, in sectionarea nervului ves- localizate
tibular; riLUl de mare ~i de lvion reprezinta o forrna frusta a sindromului vestibular, atroce, av
caracterizata prin ameteala, paloare, greata, varsamri, lipotimii .
Dureaza C
E volufia Ji prognosticul depind de etiopatogenie .
durerea e
Tratamentul este etiopatogenic .
care apar,
-17.4.3. Sindromul senzitiv secundar
nervul u-
Tulburarile de seosibilitate sum de obicei subiectiv e (spomane). reprezentand
cerebrale
senzatiile pe care le descrie bolnavul : dureri , parestezii etc . Ex.ista ~i tulburari obiective
continue
de sens/bihtate, in car: defi c itul sensibilita.tii este·provocat de leziuni mai irnportante
sensibili
ale sistemului nervos. Incadrul tulburarilor subiective de sensibilitate, vor fi prezente:
Tra
cefaleea, migrena ~i unele nevralgii.
tie (dent
nevralgi

;-on •!.ine.:i "e::.u bufara a
,,f , . . --t;b,1Jar carL diJC-r
:art: c~·ntrak . dtmre care
ahul~i. c::<-'C' /.::m na! dm
. ;irt ,'nt.nl ai-L ,,pt-e ,de
· l3 (;.'J~C'!,:'Ori I d e e-x.::itaf}i
1-nh~L....., ,c· de l""' Z111l'" aJe
'Tl.a tna..n:.- le rrohe · proba
,d - de zece c•n in 20 de
:: m ,·11 apa re.cc' la l :- -
TT}ZJ p-e rraglli..ul ceJor
1ta 11t' . u 1 :1ni1 gen eraJe .
(·;:- lasare. de rotape in
, brelor irrtr-un anurnit
;: I intr-un anu.Illlt seru,
n.·, 1. greata-,-a:rsaturi .
,n<i bolnavu lUJ sa pri-
Jc- capuiw . 1nmchiulu1
ba Romberg ( bolnavul
:ui ~·m ~ - ' bolnavul
!C\'1az3 de la d1reqi2
i<li..s de lezmru trau -
-mstagmu~ de partea
cenzral este prod.us
· ~' cful or vestibular.e
,n e de suterin~a ale
~' t.ard1v. s m dromul
lbur.iJ1 de ecbilibm .
nr.,eiu l urechn bol -
..ar<.:-c oervulw ves-
irom t.dw ve~tJbular,
:flt 1. 1 c.-. pr e .l..L---r d.and
n .. Ib u-du -ibµ:!Ctlvt
. Cl n):.IJ ln}p(.'!'rta.ate
1.c ( d1 (i !)rc zentt'
Notiuni de ne urologi e 8 09
Cejc1!C'e..1 s au d u1erca de c ap e st e un s 1111ptom c are apare in foarte m ulte afec-
~i urn . P oate fi prov0ca1a d e atingerea unor fonnai iuni c ase po t deveni d ureroase ~i
c are SU.Tit si t1Ja1e fi e in in te norul c ut1 e i cra n ie ne (d u, ·a m ater . vase le intracrani e ne .
ancre le mening1e ne. mari le trunc h iuri arte ria le d e la baza cre ieru lui , si nu su ril e
venoase\. fi e in ex tcriorul accs te ia (pielea c apului , 'a pon evr oze le, artere le
extracramen e . in sp ecial a n e ra tempora la. cav it.at il e naturale cefalice: orb ite , fo se
nazale_ faringe, urech i etc .) . Ce le 111a1 frecvente cauze s u11t: hi pertens iunea a rte-
nala.. msuficienra renala . nev rozele, in toxicatiil e c u CO , tumo rile cerebra]e. tulbu-
rarile oculare ( d e r e fraqi e). afec t iunil e oto-rin o- la r ingo logice ( otite, s in uzite).
spond1 loza ce1-vicala e tc .
Tra1a m enru l cefa leei este in p rim ul r and etio logic . Simptomati c. se adm in is -
rrea za sedative_ a n a lgezice. r ecomandandu-se in co mpletare r epaus p s ihic ;;i fizi c ,
p s ih o terap ie . 0 form a c hn ica specia la d e cefal ee este m igrena . Acea s ta este o
afectiune caracterizata p rin c ti ze d e cefalee, de obi cei hemicranie. cu tulburari vizual e
$i d jgestive a soci ate . Are u n caracter fa m ilial $i se 1ntalnqte m_ai des la fe mei,
incepand d in perioad a pubertara. Este provocata d e obicei de w1 surmenaj inte lec-
tual. emo fii. abuz de tutun sa u al cool, p e1ioada prem enstruala. Cri z a dureroasa e ste
precedata d e un stadiu prodroma l, p u-e dureaza ore sau zile , caracteri zat p ri n
iritabi li tate, greruri , varsaturi. somno lenra. anorexie etc . Criza debuteaza prin tulburari
vizuale , de obice i scotoam e scanteietoare (puncte lumjnoase in campul vizual ).
Cefaleea apare dupa cateva minute, este strict unilaterala - de obicei fronto-orbitara __
- cu o in tens it_a te care devine repede intole:rabila, c u caracter pulsatil ~i este insotita
de greruri. v a rsaturi, p a loare a fete i, hiperlacrimape . Este agrav ata. d e lumjna ;;i
zgom o t $i calm ata J?a11ial de li ni ~re , fo tt.ineri c ~i comprese rec i.
Tra tam e nrul este profilacti c: p s ihoterapie, regim igienic de viata, reducerea
aportuJui .d e sare. Tratamenrul crize i c MJ.sta 1n administrarea de Acid acetils alici li c,
Ami nofen a z ona, C afeina $i Cod e ina Tartrat d e ergotamina (Cofedo l, -Cofergot).
infi lrrapi cu Novocaina inj uml a rrere i tempora_le superficiale .
NcTJ ,ra/gia rrigeminala esre un sin drom dureros· localiza.t pe teritoiiul de disuibutie
a nervu.J uj oigem en. Se carncrerizeaza p1in dureri p a.roxistice, de obicei :rara prodroame.
localizare unilateral, ]a nivelu] reg iw1ji ·supraorbitare $i suborbit are sau mandibulare ,
atroce, ava.nd c a.meter de d esdircru-i e lectri ce, insoiite de spasm al mu$chi lor fet ei .
Dureaza cai:eva zecimi d e secunda sau careva minute §i se termina brusc. intre c1ize .
d urere:i este absenta. Se deosebe$te o form a esen{iala, d e origine n ecunoscuta -
car e apare mai ales la fem ei $i care prezin ta ta bl o ul clinic d esciis mai s us - $1 oforma
secun.dara sa u si mpt.omatica. provocata d e fac tori locali, car e comprima sali irita
ner vu l oigemen (foca re infeqioa.c;e, sinuz a le s a u dentare. glaucom cronic, tumo.ri
cere bmJc. m e ning ite croni ce e tc. ). Fonna simptomati ca se carac re1izeaza p.rin dureri
coutmue . di::.c rcte. p e fon d u l ~arora ap a.r parox ism e dureroase , $i prin tulburari d e
s.ensibi lnare : hipoestezie., dimin ua rea reflexulu i c o m e ea~ etc .
T, aramemul esre e ri o log1c in nevra lgia s.e c undara : asanarea focarelor de infe~-
jie (dentare sau bJOuzal e ), mtervenii e ne urocbimrgicala in caz ul unei rumo r:i etc . In
nevrnJgja esen1ial a se prescri u : Tegreto l, Levom e p romazi n . i n formele r ezistente se
 8 1o Medicina intei·na pentru cadre 1riedii

poate incerca infiltratia cu alcoo l a ram urilor tenninale a le tr ige m enului sau neurotomia f en1·1b u tazona
·~ <
7· - i O z i•l
trigemenului (sectiunea radacinii senzitive a ra111u1ilor trigernenale inapoia ganglionului (Clorzoxazona _Paraf\ex
Gasser). rahianest ezie . fizioterap
Nevralgia occipitala sau nev ra lgi a Arno ld este caracteri zata prin durcri per- para\-izante s au in c e \e1
sistente; uneori d e foarte mare intc nsitate , in regiun ea occipi tala , irad iate spre cre~- imobillzare ::.;e pun e pro
ten1l capului , adesea bilaterale. Presiunea digital a la iumatatea d i sta □ te i d.intre masto.ida
17 _4.3. i. Tulburiiri obied
~i protu.beranta occipitala extema, sub occiput. pro vo aca o dure;e violenta. Boala
Tulburari1e obiecti
este datoraHf unui proces inflarnator local, determinat de fr ig, umezeala. infeq ii de
focar (dentar. arnigalian) . spondiloze cervicale etc . "e inta.lnesc i.zolat. c i i i
droame comple xe. in <
Tratamentul se face cu analgezic e, antireumati ce. ultrasc urte ~i. in fo nn ele
· motori1. de ecbilibru sa
rebele. cu infiltratii locale cu Xilina 1% asociata cu Hidrocortizon .
cunoscute si ndroa r
Nevra lgia intercostala este provocata de suferinre le iritative ale ne rvi lor in-
urrnatoarele:
tercostali. Durerile sunt 1ocalizate de-a lun gul coaste lor. sub fonna unor crize v io-
j lente, intermitente .. C auze mai frecvente sunt: fracturil e de coaste, osteitel e. zona
Smdro mul polzne
de sensibilitate ~i m o 1
zoster, tumorile v ertebrale etc.
membrelor.
.j Tra tanientul este in primul rand etiologic . Tr~tarnentul siniptomatic consta in
Aminofenazona. Algocalmin, infiltratii cu Novocaintr sau Xilina etc .
Radiculiteie sunt
tributj al e rulbura..ri1o
Ne~ 1ralgi~ sciatica este un sindrom dureros. localizat pe traiectul nervulu i sciati c. un p lan mernmeric ( c
Cauza cea mai frecventa este hernia discala, caracterizata prin hernia pos terioara a si abd omen . v enical
nucleului pulpos, care preseaza inelul fibros 1;ii. impreuna cu acesta. apasa pe radacinile
] nervului sciatic, producand durerea radiculara caracteristica. Cauze m ai rare sunt:
artroza vertebral a, morbul Pott, cancerul vertebral secund ar, spoodilitele . tumori le
Sindromul s e n::
Q:\obal. cu abolirea sc
;ul 1ez10naJ t mi e iite .
de bazin, fibromul uterin, injeqii intrafesiere cu substante iritative etc . Durerea este u-aumatisme ) - s e '

7 simptomul caracteristic; are ,sediul in regiunea lombo-sacrata ~i iradiaza in regiunea

fesiera,_ fata posterioara .a coapsei, ~i, in funqi e de radacina afectata. fie pe fa~a
antero-externa a gambei, dosul piciomlui, h&luce (L 4 -L 5 ), fie pe fata postero-extema
sau tetra.pleg ie . iar ~
obice i toate t:ip uri le
d1 sociat. r ealizand
-] a ~ambei , 1calcai, planta piciorului ( S 1). A.re caracter d_e furnicatura. uneori. de _jungh i
s;u de senzatie de sfa;-ietura. lntensitatea este variabila : uneori marcata, 'i rnpi ed1 cand
l abolire a sens1b11it:i.
tabetic , abolirea ser
somnuL alte~ri mai purin vie. in general este exacerbata de tuse . s tranut. defecari e Sindro mu l se
Cand durerea este vie . bolnavul cauta s-o reduca prezentand o pozit1e v icioasa a \ez:iurnle talarnusul

7 trunch{ului, aplecandu-1 lateral , spre a evita intinderea nervul_u i suferi nd. iar mersu l
este prudent $i $Chiopatat, sprijinindu-se p_e m embrul _n~fenor sanatos . De ob1 ce1
durerea este unilaterala. Durerea bilateral a se observa m cancere le \ ertebrale ~ 1
rupoestezie supen·
fi.ind mai accemua
\ duren a"·and c ar2
infiltratele neoplazice din micul bazin. D urerea poate fi p rovocata ;;i prin d1fente la orice exc:itare
manevre. Cea mai clmoscuta este m anevra Lassegue (bolnav ul fi ind c u lcat pe ::.pale . ~oarii a tegu:rn.er
flecta.rea membrului inferior in extensie. pe bazin. provoaca aparitia dureri i \. Durere~, 9 bie ct rece ). h ~
mai poate fi declan.$ata ~i prin compresiunea w1or puncte pe traiec tul nervuhu sciati c hemrntax.ie , hem.i ..
7 poniunea mijloci e a fesei . fata poste1ioara_a coapse1. fata ex tema a _ca?uh.11 petl.' -
neului. Bolnavul prezinta uneori h1poes tez1a ternori url u1 afrctat. c u dnnmuarea sau
abolireareflexului ahilian . ln forme le prelw1gite apare hi potonia rnusc ulaturiL. ev1denta
Sindrom.u. L s 1:
tate s.intetica ~ i d i

la ni velul regiun.ii fesiere . in care pliul inferior es1e coborat de partea bo lna,·a 17.4.4. Sind,
J Trata m ent: prim a masura este imobili zarea la pat. c u genunc hi1 flec m1i . Tra -
ta menrul simptomati c consta in: repau ~ pe pa1 ta re. cu pe rna s ub c ap ;-i g emmc h.l.
Deficitul m e
droa me anatom o

LJ