Hernia Inghinala

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
SI CERCETARII STIINTIFICE
SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT BUZAU
LUCRARE DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE
DIRECTOR:
Profesor doctor:Paul Iulius Negoita

INDRUMATOR:
Asistent:Bostan Emilia
ABSOLVENT:
Cojocaru Alexandra-Elena
SPECIALIZAREA
1
PROIECT DE CERTIFICARE
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
HERNIE INGHINALA
-BUZAU-
2017
PLANUL LUCRARII
2
Motto
Motivatia alegerii temei
1. Anatomia si fiziologia muschilor abdominali
2. Herniile
a) Generalitati;
b) Definitie;
c) Clasificare;
d) Etiologie.
3.1 Herniile inghinale
3.1.1. Hernia inghinala oblica externa
3.1.1.1 Definitie;
3.1.1.2 Clasificare;
3.1.1.3 Etiopatogenie;
3.1.1.4 Anatomie patologica;
3.1.1.5 Simptomatologie;
3.1.1.6 Evolutie, complicatii;
3.1.1.7 Tratament (conservator);
3.1.1.8 Diagnosticul pozitiv si diferential.
3.1.2. Hernia inghinala directa
3.1.3. Hernia inghinala oblica interna
3.2. Accidentele operatorii
3.3. Educatia pentru sanatate
4. Ingrijirea bolnavilor cu hernie inghinala
 CAZUL I;
 CAZUL II;
 CAZUL III.
5. Tehnici aplicate - Tehnica pansamentului
6. Bibliografie
MOTTO:
3
„Chirurgia este o meserie, fiind deopotriva arta minunata
si stiinta de o intelectualitate captivanta”.
Leriche
MOTIVATIE
Asistentii medicali au un rol foarte important in prevenirea si tratarea bolilor,

deoarece constituie elementul de legatura dintre persoana suferinda si personalul superior
medical. Serviciul pe care il presteaza, in ture ii permite o observare continua a
pacientului si urmarirea evolutiei bolii.
Meseria sa este obositoare si necesita o sanatate perfecta , o rezistenta fizica si
nervoasa precum si deprinderi si aptitudini profesionale.
In timpul stagiului practic am intalnit foarte multe cazuri cu HERNIE
INGHINALA ce constituie o afectiune relativ frecventa (una la 14 locuitori ) care apare
la toate varstele.
Hernia cu sediul inghinal este cea mai frecventa, reprezentand 80 % din totalul
locuitorilor.
In ceea ce priveste sexul, ea apare mai frecvent la barbati si in special la varsta
adulta si la batrani.
Prin interventiile lor autonome si delegate, asistentii medicali se alatura echipei
medicale ce contribuie la vindecarea pacientilor.
1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA MUSCHILOR ABDOMINALI
4
Muschii abdominali sunt muschi lati, care participa la formarea peretilor antero-laterali
si posteriori ai abdomenului. Aponevrozele lor anterioare se intretaie pe linia mediana formind
un fafeu fibros care se intinde de la apendicele xifoid la semifiza pubiana,numit linia alba.
Muschi abdominali sunt:
 muschiul oblic extern, care continua directia fibrelor intercostalilor externi
 muschiul oblic intern, care continua directia fibrelor intercostalilor interni
 muschiul drept abdominal, de o parte si de alta a liniei albe-muschiul piramidal
 muschiul transvers al abdomenului
 muschiul patrat al lombelor (fig 1)
5
Muschiul transvers al
Muschi drept abdominal abdomenului
Muschiul patrat al
Muschi oblic intern
lombelor
Muschi oblic extern
Muschiul piramidal
Fig 1: Muschii abdominali

Muschi abdominali sunt formati dintr-o parte muscular si una aponevrotica.
In regiunea anterioara si inferioara a abdomenului se afla canalul inghinal, care are traiect
oblic si este strabatut de funiculul spermatic la barbate si ligamentul rotund al uterului la femeie.
Canalul inghinal prezinta 4 pereti si 2 orificii:
 intern sau profund;
 extern sau superficial.
Inervatia muschilor abdominali este asigurata de:
 ultimile 6 perechi de nervi intercostali;
 primele 2 ramuri ale plexului lombar.
Actiunea muschilor abdominali participa la:
 mentinerea echilibrului corpului;
 miscarea de flexie a trunchiului;
 miscarea de rotatie;
 miscarile respiratiei,fiind antagonistiai diafragmului;
 asigura presiunea abdominal;
 contribuie la mentinerea pozitiei organelor abdominal;
 favorizeaza functia tubului digestive;
 ajuta la realizarea actului defecatiei;
 favorizeaza actul mictiunii;
 favorizeaza expulzia fatului la nastere(concomitant cu contractile uterului.
6
2. HERNIILE
a) Generalitati:
Hernia reprezinta iesirea partial sau totala a unui organ din cavitatea sau invelisul lui
normal. In acest sens se pot descrie hernia: cerebrale, pulmonare, musculare.
b) Definitie:
Herniile abdominale reprezinta exteriorizarea partial sau totala a unuia sau mai multor
viscera, din cavitatea peritoneala, la nivelul unor zone slabe ale peretelui abdominal, preexistente
anatomic.
7
c) Clasificare:
Aceasta definitie permite detasarea din punct de vedere morfo- si etiopatogenic de alte
afectiuni de tip protruziv asemanatoare clinic ca:
a) eventratii, evisceratii in careexteriorizarea viscerelor se face la nivelul unor zone slabe
parietale aparute secundar: plagi operatorii plagi traumatice;
b) hernii interne in care viscerele nu se exteriorizeaza;
c) hernii diafragmatice;
d) hernii peritoneale extreme de rare.
Fig2: Herniile
d) Etiologie:
Herniile abdominal pot fi:
a) congenitale;
8
b) dobandite.
Herniile congenital sunt aparente inca de la nastere sau pot fi obsital fiind fie incompleta
dezvoltare a peretelui abdominal, fie existent canalului peritoneo-vaginal,neobliterat prin care se
exteriorizeaza viscerele.
Determinismul oricarei hernia dobandite este rezultanta interactiunii a doua categorii de
forte:
1. rezistenta peretelui abdominal determinate de modul de alcatuire ca si de calitatea structurilor
sale;
2. presiunea exercitatadinspre interior asupra acestuia reprezentata de gradientul presional al
viscerelor abdominal la care se adauga forte complementare.
Herniile se observa mai ales in regiunile anatomice predispuse,numite zone herniare si
poarta diferite denumiri in functie de organele afectate,regiunea in care se produc.Se descriu
hernia abdominale ca:
1. hernii inghinale;
2. femurale;
3. ombilicale;
4. interne.
Uneori hernia constituie o infirmitate suparatoare , dar nu produce nici un accident: este
hernia simpla sau reductibila
Alteori apar complicatii datorate,fie nereductabilitatii herniei, fie unor leziuni ale
diferitelor elemente anatomice care o compun;in acest caz hernia se numeste complicate.
9
Hernia este o afectiune foarte frecventa. Frecventa herniei in spitale este destul de
ridicata, mai ales la barbati(o proportie de 5 barbati la 1 femeie).
Frecventa variaza si cu varsta:
 foarte ridicata in primul an de viata;
 descreste pana la adolescent;
 urca in perioada varstei mijlocii;
 ajunge maximum la batranete.
S-a remarcat o frecventa mai ridicata in regiunile bogate cu patologie tiriodiana.
Conditiile de mediu si de viata impun frecventa herniei si o frecventa mai mare se
intalneste in randul persoanelor care depun eforturi fizice continue (munci grele).
Alte cauze predominante sunt cele care produc o scadere a rezistentei peretelui abdominal
si consecutiv staza viscerala:
a) sarcini repetate;
b) obezitatea;
c) boli acute si cornice care sunt urmate de o hipertrofie musculara si bolnavii cu:bronsite
cornice,constipatii cornice si prostaticii la a caror stare inrautatita se adauga eforturile la tuse, la
defecatie sau mictiune.
3.1. HERNIILE INGHINALE

Herniile inghinale sunt varietatea cea mai frecventa reprezentand 90% din totalul
herniilor. Sunt frecvente in primul an al vietii datorita persistentei canalului vagino-peritoneal,
devin din ce in ce mai rare pana la adolescenta,de la aceasta varsta frecventa lor creste pana la
batranete. Frecventa lor este mai rara la femei datorita conditiilor de munca si persistentei
canalului vagino-peritoneal,deasemenea sunt mai frecvente la dreapta, decat la stanga de trei la
unu in proportie. Ca urmare a asezarii anatomice,herniile inghinale se prezinta sub trei varietati:
- hernia oblica externa;
- hernie directa;
- hernie oblica interna.
Ele se deosebesc din punct de vedere anatomopatologic,clinic si terapeutic.
10
2.A.1. HERNIA INGHINALA OBLICA EXTERNA
3.1.1.1 Definitie:
Aceasta este varietatea este varietatea cea mai frecventa. Ea se produce prin gropita
inghinala externa si urmeaza traiectul inghinal oblic din afara-inauntru si de sus in jos, adica
drumul pe care l-a urmat si testiculul in caderea sa spre scrot.
Fig 3: Hernia inghinala oblica externa

3.1.1.2 Clasificare:
Herniile inghinale oblice externe se deosebesc in:
 Hernii congenitale;
 Hernii capatate.
11
Herniile congenitale se fac prin canalul peritoneo-vaginal ramas permeabil in totalitate
sau numai in parte indiferent daca acesta este ocupat de la nastere sau mai tarziu.Caracteristica
lordin punct de vedere anatomopatologic este ca sacul se gaseste situat intre elementele
cordonului invelit ca si acesta de foita fibroasa comuna.
Herniile oblice externe capatate se fac tot prin gropita inghinala externa, dar in acest caz
numai este vorba de un canal preformat.Sacul herniar se dezvolta fie in afara cordonului, fie in
intriorul lui,despartind elementele ecestuia.
Sunt autori care considera aceasta din urma varietate tot congenitala, deoarece ea
presupune persistenta infundibulului peritoneal ramas dupa obliterarea canalului peritoneo-
vaginal. Din punct de vedere clinic caracteristica acestor hernia oblice externe este ca ele pot
coborî pana la scrot.
3.1.1.3 Etiopatogenia herniei inghinale
Pentru a intelege patogenia herniei trebuie sa dam cateva date asupra dinamicii cavitatii
abdominale.
Viscerele din cavitatea abdominala sunt supuse unei presiuni pozitive numita presiune
inter-abdominala. Din cauza acestei presiuni ele tind sa iasa afara. Presiunii inter-abdominale i se
opune presa abdominala compusa din centura muschilor abdominali, diafragmul si muschiul
ridicator anal.
In conditii fiziologice aceste doua forte contrare se gsesc in echilibru dinamic. Orice
cauza care influenteaza unul dintre aceste elemente si cu atat mai mult pe amandoua predispune
la aparitia herniei.
Presiune intra abdominala este diferita in etajul superior fata de cel inferior. In etajul
abdominal superior, din cauza miscarilor diafragmei presiune este negativa. In etajul abdominal
inferior creste mult, cand corpul sta in pozitie verticala (de aici necesitatea de a examina hernia,
bolnavul stand in picioare).
Contractia muschilor abdominali mareste presiunea intra abdominala care creste in
erfortul de: tuse, defectie, mictiune, tocmai de aceea in cazurile favorizante de hernie putem
descrie:
- bronsite cronice;
- constipatie;
- hipertrofie de prostata.
12
Insuficienta tiroidiala prin actiunea ei distrofica influenteaza musculatura ( frecventa
mare a herniilor in regiunile cu guse endemice ).
Bolile cronice si imbatranire scad troficitatea muschilor crescand totodata si frecventa
herniilor.Centura abdominala prezinta puncte slabe,aceste se gasesc in dreptul sparturilor
fiziologice ale peretelui abdominal (canal inghinal, ombilic) sau la intersectii musculare (linia
alba, spiegel, patrulaterul Grynfeld). In punctele slabe herniile sunt frecvente.
Fig 4: Herniile peretelui abdominal

Hernia nu este o boala locala, este expresia unei tulburari in troficitatea generala a
organului si a muschilor in primul rand si este cauzata de factorii favorizanti ai maririi presiunii
intra abdominale (tuse, constiaptie, mictiuni grele). Herniile apar la oamnei slabiti, la batrani, iar
mecanismul producerii lor este datorita efortului sau traumatismelor obisnuite.
3.1.1.4 Anatomie patologica
In raport cu gradul evolutiv al herniei se deosebesc:
 punctul de hernie, cand herbia se gaseste la nivelul inelului profund;
 hernia interstitiala sau intraparietala, cand hernia a patruns in traiectul inghinal;
 hernia inghino-pubiana sau bubonocelul, cand apare la nivelul orificiului inghinal
superficial;
 hernia funiculara, cand ajunge pana la radacina burselor;
 hernia inghino-scrotala, cand coboara in burse.
13
Fig 5: Punctul de hernie
Aceste varietati de hernie se pot deosebi mai bine la tineri si in herniile recente. In
herniile vechi voluminoase, traiectul din oblic tinde sa devina perpendicular fata de peretele
abdominal prin suprapunerea celor doua inele: profund si superficial. Oricum gatul sacului se
afla in totdeauna situat in afara arterei epigastrice. Elementele traiectului inghinal sufera
modificari in sensul ca orificiul superficial se largeste prin indepartarea stalpilor, iar tendonul
conjunct este impins in sus si se arcuieste deasupra herniei.
Sacul herniar
Pozitia sacului fata de cordon este intotdeauna intrafunicular si invelit de fibroasa
comuna in herniile congenitale, intrafunicular sau extrafunicular in herniile capatate.
In herniile intrafuniculare, elementele cordonului mai mulot sau mai putin imprastiate
sunt impinse la periferia sacului, iar in herniile extrafuniculare, cordonul in intregime este situat
pe una dintre laturile sacului, de obicei postero-inferior.
Sacul difera in morfologia lui dupa cum hernia este congenitala sau capatata. In herniile
capatate este mai gros decat in cele congenitale si nu ajunge niciodata in contact cu testiculul.
Canalul vagino-peritoneal este un diverticul peritoneal care intovaraseste testiculul in migrarea
sa si se astupa complet in prima luna dupa nastere, in locul lui ramanand un cordon subtire,
fibros situat intre elementele cordonului. Normal nu ramane din acest diverticul decat portiunea
inferioara care formeaza vaginala. In involutia sa pot aparea diferite anomalii: persistenta totala
sau partiala pe diferite intinderi. Cand canalul nu este deloc astupat, anomalia poarta numele de
peritoneo-vaginala. Cand obliterarea este partiala, canalul nu comunica cu vaginala, si este
anomalie peritoneo-funiculara. In sfarsit poate sa persiste un simplu diverticul peritoneal purtand
numele de fund de sac infundibuliform. De aici rezulta doua varietati principale ale herniei
inghinale congenitale: hernie testiculara si hernie peritoneo-funiculara.
14
Astuparea canalului nu se face simultan pe toata intinderea acestuia. La inceput apar in
anumite puncte diafragme de ingustare: inelele ramonet impart canalul in mai multe
compartimente. Un prim inel se gaseste in dreptul orificiului profund al traiectului inghinal, altul
in orificiul superficial si ultimul in unirea portiunii funiculare cu vaginala. Ulterior se astupa si
compartimentele cuprinse intre diafragme. Uneori diafragmele de ingustare se pot opri in
dezvoltare infatisandu-se ca niste inele in interiorul canalului si pot constitui mai tarziu cauza
unei strangulari intrasaculare. Alteori procesul de astupare se limiteaza numai la formarea de
diafragme aparand astfel diferite compartimente care mai tarziu pot da nastere la chisturi de
cordon.
Din aceste fapte decurg o serie de particularitati ale herniilor inghinale congenitale:
- existenta a numeroase varietati datorate anomaliilor in involutia canalului peritoneo-vaginal si
anomaliilor migrarii testiculului;
- forma bi sau multi oculara pe care o are de multe ori sacul acestor hernii;
- coexistenta frecventa a acestor hernii cu chisturi ale cordonului.
Varietatile principale ale acestor hernii sunt:
- hernia peritoneo-vaginal sau testiculara, in care canalul a ramas complet permeabil si continutul
herniei vine in contact cu testiculul;
- hernia inchistata a vaginalei, in care sacul proemina intr-o vaginal destinsa de un hidrocel;
- hernia funiculara, in care canalul a ramas permeabil numai in portiunea superioara si fundul
sacului se opreste mai sus sau mai jos pe traiectul cordonului. Aceasta la randul ei se poate
prezenta in diferite subvarietati:
a. hernie funiculara legata de vaginala printr-uncordon fibros gros(ligamentul Cloquet)sau printr-
un cordon gros, dar care are totusi un lumen foarte ingust;
b. hernia funiculara asociata cu chist al cordonului situat intre sac si vaginala si care poate avea
pozitii foarte diferite de chist funicular legat de sacul herniar printr-un canal ingust. Sacul
herniar este tangent la un chist. Chistul este situat pe una dintre laturile sacului.
Pe langa aceste varietati determinate de anomaliile canalului peritoneo-vaginal exista
varietati exceptionale, care coincid in general cu anomaliile migrarii testiculului. Ectopia
testiculului joaca un rol insemnat in patogenia acestor hernii rare. Ele sunt intotdeauna
congenitale,deci au un sac preformat si se dezvolta despartind diferitele planuri ale peretelui
abdominal. Testiculul oprit in migrarea sa, diferitele ingustari normale ale canalului peritoneo-
15
vaginal,sau ambii factori constituie obstacole in calea presiunii abdominale,care in mod normal
impinge continutul sau spre scrot, astfel incat hernia va fi nevoita sa urmeze alt drum. Se poate
admite deasemenea ca in cazurile cand exista si un sac scrotal; portiunea din sac cu o situatie
anormala nu este decat un diverticul preformat al canalului pe care hernia il ocupa la un moment
dat, dar se pote admite tot asa de bine ca aceasta s-a format secundar. In orice caz, pentru ca
aceste varietati exceptionala sa se poata produce sunt necesare intotdeauna un efort si un
obstacol. Se deosebesc urmatoarele varietati:
- hernia inghino-interstitiala,in care sacul se insinueaza intre aponevroza marelui oblic si
micului oblic. Aceasta hernie se poate produce sub doua forme: una pura fara prelungire scrotala
insotita adesea de un testicul ectopic,situat in traiectul inghinal si alta de prelungire scrotala cu
dublu sac, mai rara de obicei dar neinsotita de ectopie testiculara;
- hernie inghino-superficiala, in care sacul se insinueaza intre aponevroza marelui oblic si
tegumente, ia coincide adesea cu un testicul ectopic, situat la nivelu orificului inghinal
superficial pe care il blocheaza;
- hernia inghino- properitoneala, in care sacul se interpune intre peritoneu si fata profunda a
trasversului. Aceasta hernie poate sa fie asociata cu o ectopie testiculara care se blocheze orificul
inghinal profund. Ca si varietatea precedenta si aceasta se poate prezenta sub doua forme: cu un
sac simplu peritoneal sau cu o prelungire a sacului spre scrot
Herniile inghino-superficiale ca si cele inghino-properitoneale data fiiind laxitatea
tesuturilor pe care le desprind pot sa se dezvolte in diferite directii. Pentru herniile inghino-
superficiale faptul acesta merita sa fie retinut deoarece daca ele nu raman in regiunea abdominala
si evolueaza in jos, pot ajunge la baza triunghiului Scarpa si sa fie confundate cu hernie
femurala. Uneori hernia poate cobori indaratul scrotului sub tegumentele perineului (varietatea
perineala, iar diagnosticul fiind in cazul acesta si mai greu de pus).
Continutul
De cele mai multe ori continutul herniilor inghinale este format din:
- intestin subtire (enterocel) sau din epiploon;
- epiplocel obisnuit insa se gasesc ambele elemente .
Continutul mai poate fi alcatuit din cec cu apendice, diverticul Meckel, colonul transvers,
vezica urinara iar exceptional de rinichi sau stomac.
3.1.1.5 Simptomatologie:
16
Semnele fizice ca si cele functionale variaza cu gradul de dezvoltare al herniilor.
Inceputul dezvoltarii herniei trece de obicei neobservat.totusi unii bolnavi se plang de dureri vii
in regiunea inghinala la tuse si la mers. La inspectie nu se observa nimic. Daca introducem
indexul sau mai bine auricularul spre orificiul inghinal superficial constatam ca acesta este mai
larg si ingaduie introducerea degetului prin orificiu. Daca punem bolnavul sa tuseasca,simtim la
deget impulsia caracteristica,este vorba de un punct de hernie.
Bolnavul nu are nici o durere si vine la medic in momentul candapare o tumefiere in
zona inghinala. La inspectie se constata prezenta unei tumefieri pe traiectul inghinal (hernie
interstitiala) sau in dreptul orificiului inghinal extern (bubonocel). Ea dispare daca bolnavul se
culca, este reductibila, dar reapare in pozitia verticala si are o impulsie daca punem bolnavul sa
tuseasca sau sa faca un efort.
La pipait este nedureroasa cu o consistenta moale sau elastica. La oamenii grasi hernia
trebuie examinata cu atentie, in acest caz ea fiind mascata de abundenta tesutului adipos care
acopera regiunea. Se va cerceta in aceste cazuri starea orificiului inghinal superficial, impulsia la
tuse si expansiunea. Intr-un stadiu si mai inaintat, hernia se prezinta ca o tumoare mai mult sau
mai putin voluminoasa, de forma alungita, situata pe traiectul cordonului, avand axul mare
paralel cu arcada femurala. Exista prezenta acelorasi caractere in ceea ce priveste consistenta,
este bine delimitata si se reduce cand bolnavul se culca sau prin apasare. Cand continutul este
format din intestin, in momentul reducerii se poate auzi un zgomot caracteristic. La percutie,
este sonora, daca continutul este intestinal; pastoasa si mata, daca contine epiploon. Intr-o faza
mai inaintata, hernia ajunge pana in bursa corespunzatoare si daca este voluminoasa, destinde
scrotul. Ea este piriforma, cu pediculul superior, prezinta aceleasi caractere la pipait si precutie.
In aceasta faza bolnavii se plang de o senzatie de greutate, de dureri care iradiaza in lombe sau in
epigastru si adesea de colici si tulburari digestive.
3.1.1.6. Evolutie, complicatii
Herniile inghinale i-au proportii monstruoase ajungand pana la jumatatea copasei sau mai
jos. Pe langa capacitatea de munca pe care o determina si a volumului, constituie o infirmitate
suparatoare.
Herniile gigante dau un edem cronic pseudo-elefantiazic al scrotului care favorizeaza
ulceratia pielii si infectia.
17
Nereductibilitatea este complicatia cea mai de temut a herniilor voluminoase. Cauzele
acestei complicatii sunt aderentele inflamatorii, iar in cazurile in care continutul este un segment
fix al colonului, pierderea de domiciliu este prezenta. Nereductibilitatea poate fi partiala sau
totala. Pozitia Trendelemburg usureaza manevrele de reducere in cazul nereductibilitatii partiale.
Subocluzia este o complicatie deseori prezenta in herniile inghinale, datorita faptului ca
cecul formeaza de multe ori continutul acestor hernii.
Strangularea este complicatia cea mai de temut in herniile oblice externe, survine la orice
varsta. La copil strangularea este mai putin stransa, deoarece elasticitatea diafragmelor seroase
este mai mare la nivelul canalului peritoneo-vaginal. La sugari, strangularea poate ceda spontan
in urma unei bai calde.
3.1.1.7 Tratament ( conservator)
Tratamentul este conservator si chirurgical. Agentul de strangulare este in majoritatea
cazurilor, gatul sacului. La tineri, datorita inelului strans si tonicitatii musculare pastrate, agentul
de strangulare poate fi inelul fibros aponevrotic.
In herniile vechi si voluminoase, strangularea poate aparea ca manifestare clinica, in
urma unor bride sau aderente care alipesc ansele intestinale si dau ocluzii intrasaculare.
In herniile inghinale strangulate,spre deosebire de cele femurale, a caror agent de
strangulare este intotdeauna inelul fibros, formele cu evolutie supraacuta sunt rare, caci sacul
contine adeseori si epiploon, care amortizeaza in oarecare masura constrictia anselor.
Strangularea varietetilor rare de hernie inghinala (properitoneala si interstitiala) pune
problema unui diagnostic greu; s-a facut diagnosticul cu un abces periapendicular cu invaginatia
ileocecala. Trebuie atrasa atentia asupra faptului ca in herniile properitoneale si interstitiale cu
dublu sac, strangulaarea poate interesa numai continutul sacului superior in timp ce sacul scrotal
este liber. Contuzia se observa in hernia inghinala mai des decat in alte varietati data fiind
situatia acesteia. In ceea ce priveste celelelte complicatii descrise la generalitati nu prezinta nici-
o particularitate in herniile inghinale.
Forme clinice ( din punct de vedere chirurgical)
Simptomele se schimba cu gradul de dezvoltare a herniei; un punct de hernie care se
descopera numai prin impulsia la tuse pe care o simte degetul introdus in inelul inghinal, se
deosebeste evident de o hernie inghino-scrotala. In cazurile in care hernia este asociata cu un
hidrocel sau cu un chist al cordonului semnele fizice se modifica in sensul ca se adauga cele ale
18
bolii asociate. Acelasi lucru se intampla, cand, pe langa hernia inghinala exista si o hernie
femurala. Aceasta coexistenta se intalneste, de o bicei, la obezi cu deficiente musculare.
Hernia sugarilor poate fi datorata unei intarzieri sau unei aplazii ca la prematuri, la care
deseori hernia este mare si nereductibila. Alteori, hernia se datoreaza canalului peritoneo-vaginal
si poate sa apara la cateva luni dupa nastere. Herniile reductibile trebuie retinute in bandaj; lasate
libere, pot determina tulburari digestive cu rasunt asupra starii generale. La copii, hernia se
complica deseori cu o ectopie testiculara, de aceea examenul local trebuie sa precizeze
intotdeauna daca testiculul se afla in bursa.
Hernia inghinala la femei. Traiectul inghinal are aceeasi alcatuire ca la barbat, dar in loc
de cordon, contine ligamentul rotund. In dreptul inelulului inghinal profund, peritoneul formeaza
un infundibul.In unele cazuri exista un canal ce se lungeste pana la labia mare, nu este altceva
decat omologul canalului peritoneo-vaginal si poarta denumirea de canalul Nuck.
Hernia inghinala la femeie ocupa un loc aparte datorita diferitelor planuri anatomice fata
de regiunea inghinala a barbatului. Femeia face mai rar hernie inghinala si daca exista sacul
herniar el se afla in dreptul pubelui (hernie pubiana). Extrem de rar gasim situatii in care sacul
hernia sa coboare pana la nivelul labiei mari, realizandu-se o hernie inghino-labiala.
Orice hernie odata aparuta are tendinta de a evolua marindu-si volumul mai cu seama
daca se mentin conditiile favorizante care au generat-o (efort, slabirea peretelui abdominal,
repetarea unor sarcini si varsta). Evolutia herniilor poate tinde spre complicatii dintre care cea
mai grava este strangularea herniara. Complicatiile se pot instala brusc fara sa existe vreo relatie
directa intre volumul herniei si aparitia acesteia.
Herniile inghinale la femeie sunt intotdeauna oblice externe.Varietatile sunt:
- hernia complete sau inghino-labiala;
-hernia inghino-interstitiala;
-hernia inghino-properitoneala;
-hernia inchistata(Cooper), in care sacul are contact cu un chist al canalului Nuck.
Simptomele nu prezinta nimic deosebit.
3.1.1.8. Diagnosticul pozitiv si diferential
Diagnosticul pozitiv: este usor de pus in herniile reductibile. In cele nereductibile
diagnosticul diferential trebuie facut cu un chist al canalului Nuck cu un lipom, cu un fibrom al
19
ligamentului rotund.lucru care se confunda usor cu un epiplocel. In ce priveste complicatiile, in
special strangularea acestei hernia, sunt mai putin expuse decat cele femurale.
Diagnosticul diferential: variaza cu gradul de dezvoltare al herniei. O hernie interstitial
sau funiculara se poate confunda cu chistul cordonului sau cu ectopia testiculului. In prezenta
unei ectopii testiculare, trebuie facut intotdeauna un examen foarte atent al bolnavului pentru a
descoperii o eventual hernie,deoarece ectopia se complica si cu anomalie inevolutia
canaluluivagino-peritoneal. La oamenii grasi si la femei, hernia funiculara si bubonocelul pot fi
usor confundate cu o hernie femurala. Pentru aceasta trebuie cercetata situatie inelului dupa
reducerea herniei. Indicatia operatorie definitiva se stabileste numai in urma examenului general,
precizand in special daca bolnavul nu face continuu eforturi de tuse sau mictiune si enfizem,
bronsita cronica, stricture uretrale, hipertrofie de prostata; unele intre aceste boli putand constitui
dupa caz contraindicatii operatorii definitive sau numai temporare.
3.1.2. HERNIA INGHINALA DIRECTA
Aceasta se face prin gropita inghinala mijlocie situata intre artera epigastrica in afara si
cordonul arterei ombilicale inauntru, punct slab alo peretelui abdominal din cauza intreruperii
normale aa planurilor musculare. La factorul de ordine anatomic se adauga deficient musculara
care face ca aceasta hernie sa fie una de slabiciune si apare dupa varsta de 40 de ani, este deseori
bilaterala. Abundenta grasimii subperitoneale este inca un factor favorizant al acestei varietati de
hernie inghinala.
Anatomie patologica
Intinderea zonei slabe a peretelui abdominal depinde de largimea tendonului conjunct.
Sacul difera in constitutia lui. Este format din seroasa peritoneala dublata de o patura de tesut
conjuctivo-adipos si defasciatransversalis. Sacul este globules, fara pedicul, avand gatul foarte
larg.
20
Fig 6: Hernia inghinala directa
Vasele epigastrice situate in afara gatului sacului herniei ingaduie diagnosticul diferential
intre hernia directa si hernia directa externa, devenita secundar in aparenta directa. Sacul nu are
raporturi stranse cu cordonul.este intotdeauna extrafunicular si se separa de cordon foarte usor.
Continutul acestor hernii este intestinul subtire si epiploonul.
Cornul vezicii urinare poate fi atras prin dezvoltarea sacului astfel inact sa apara pe latura
interna a acestuia.
Simptomele: La inspectie, hernia apare ca o formatiune globuloasa, situate deasupra
portiunii mijlocii a arcadei femurale. Cand capata o oarecare dezvoltare, ea atinge linia mediana
si spina pubisului, dar nu coboara niciodata in scrot. Cand hernia este bilaterala, ceea ce se
intampla adesea, se observa doua formatiuni emisferice simetrice la radacina penisului. La pipait
ea apare moale sau pastroasa dupa continut. Daca este reductibila, se reduce foarte usor, dar se si
reface usor (la cel mai mic efort sau cand bolnavul se ridica in picioare). Dupa reducerea herniei,
degetul simte un inel foarte larg inauntrul arterei epigastrice ale carei pulsatii se pot percepe cu
usurinta.
3.1.3 HERNIA INGHINALA OBLICA INTERNA
Aceste hernii se fac prin gropita inghinala interna situata inauntrul cordonului arterei
ombilicale. Unii autori contesta existenta lor. Ele sunt cu totul exceptionale si numai la batrani.
Sunt hernii de slabiciune, gropita inghinala interna fiind portiunea cea mai rezisitenta din
peretele posterior al traiectului inghinal.
21
Fig 7: Hernie inghinala oblica interna
Pentru ca hernia sa se produca trebuie admisa o aplazie sau o deficienta musculo-
aponevrotica considerabiala.
Tratamentul profilactic al herniilor inghinale se face prin: tonificarea musculaturii
abdominale, cultura fizica medicala, evitarea cresterii intraabdominale prin tratatrea bronsitelor,
constipatie si tulburarilor mictiune.
Tratamentul curativ: Indiferent de varietatea herniei inghinale, tratamentul curativ este
cel chirurgical. La sugari s-a recomandat portul unnui bandaj solid, sperand sa se obtina astfel
inchiderea canalului peritoneo-vaginal. Acest bandaj trebuie tinut continu, ziua si noaptea. Pe
langa greutatea de a pastra acest bandaj in conditii de curatenie si de a mentine cu ajutorul lui
hernia redusa, rezultatele sunt indoielnice. Pe de alta parte, hernia asociata cu ectopie testiculara
contraindica portul bandajului. In orice caz, dupa sase ani nu se mai poate spera in astuparea
canalului vagino-peritoneal si hernia trebuie operata.
Scopul tratamentului chirurgical este de a se reface solid peretele abdominal, capabil sa
impiedice formarea recidivelor. Prin acest tratament se face in acelasi timp profilaxia
complicatiilor herniei ( strangulare, nereductibilitate, pierderea dreptului de domiciliu ).
Datorita tratamentului chirurgical timpuriu, astazi nu mai vedem decat foarte rar hernii
scrotale gigante sau hernii care si-au pierdut „ dreptul de domiciliu”, iar complicatiile acute s-au
rarit foarte mult fata de numarul inca mare al herniilor inghinale.
Tratamentul curativ trebuie sa rezolve principiile comune tuturor formelor de hernie.
3.2. Accidentele operatorii
22
In timpul operatiei pentru hernie inghinala se pot intampla unele accidente usor de evitat
daca se intrbuinteaza o tehnica corecta si se intrebuinteaza cu atentie. In cursul directiei sacului,
mai ales in herniile congenitale, se poate taia canalul deferent.
Vasele femurale sau epigastrice pot fi ranite, mai ales in momentul trecerii firelor
utilizate pentru refacerea peretelui posterior.
Ranirea vezicii urinare, in cursul operatiei pentru herniile directe, este deosebit de grava,
cand accidentul a trecut neobservat.
Lipsa unei bune hemostaze, mai ales in timpul disectiei sacului, duce la hematoame
considerabile.
Rezultatele tratamentului operator sunt foarte bune, in special la copii si la tineri, daca nu
exista antrofii musculare. La acestia, recidivele sunt datoarate greselilor de tehnica sau
complicatiilor postoperatorii:hematoamele si supuratiile. La batrani, recidivele sunt mai
frecvente fiindca se adauga o slabire a musculaturii abdominale.
3.3. EDUCATIA PENTRU SANATATE
Prin interventiile lor astentii medicali participa la prevenirea imbolnavirii, la ingrijirea
pacientilor cu suferinte acute sau cronice si la reabilitarea celor cu incapacitati cronice.
Educatia pentru sanatate consta in:
1. Masuri de profilaxie primara;
2. Masuri de profilaxie secundara;
3. Masuri de profilaxie tertiara.
1. Masuri de profilaxie primara vizand reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire
si consta in:
a) Diagnosticarea persoanelor cu risc crescut: cu inflamatii ale organelor de la
nivelul abdomenului inferior.
b) Dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice.
c) Alimentatie echilibrata.
d) Evitarea unui efort fizic deosebit, evitarea constipatiei, a tulburarilor de mictiune,
a tusei cronice, etc.
e) Tratamentul tonifiant al musculaturii abdominale (exercitii fizice).
f) Tratamentul bolilor care favorizeaza aparitia herniilor, casexiei, hipovitaminozele,
diabetul zaharat, obezitatea, anemia, bronsita cronica, adenomul de prostata.
23
2. Masuri de profilaxie secundara urmaresc ca in evolutia herniilor deja existente sa nu
apara complicatii grave prin:
a) Descoperirea stadiilor incipiente ale bolii.
b) Dispensarizarea bolnavilor si prescrierea interventiilor chirurgicale, explicandu-
se ca este metoda ideala de tratament a herniei inghinale.
3. Masuri de profilaxie tertiara se realizeaza prin actiuni destinate prevenirii incapacitatii
de munca, readaptarii individului si reintegrarea sociala in cazul aparitiei unor
complicatii invalidante.
La bolnavii cu contraindicatii operatorii se recomanda un tratament conservator
care consta in purtarea unei centuri ortopedice special confectionate.
4. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HERNIE INGHINALA
24
CAZUL I
PLAN DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HERNII INGHINALE
Prezentarea cazurilor:
1. Culegerea datelor:
Surse de informatie:
- Pacient;
- Foaie de observatie;
- Echipa de ingrijire;
- Familia.
Date generale:
Nume: G.
Prenume: I.
Sex: masculin.
Varsta: 42ani.
Stare civila: casatorit.
Ocupatia: inginer.
Nationalitatea: romana.
Religie: ortodoxa.
Limba vorbita: romana.
Alergii: nu prezinta.
Aspectul gurii: buze normal colorate, limba saburala, dentitie integra, gingii roz aderente dintilor,
reflex de deglutitie prezent.
Aspectul faciesului: facies trist, suferind.
Acuitate vizuala: ochi emetropi.
Acuitate gustativa si olfactiva: percepe bine mirosul si gustul.
Acuitate auditiva: buna.
Acuitate tactila: sensibilitate integra pastrata si la lucruri de finete.
Acuitate dureroasa: dureri in regiunea inghinala dreapta.
Semne particulare: nu prezinta.
Mobilitate articulara: articulatii mobile.
Sistemul osos: integritate pastrata.
25
Mobilizare: normal.
Grup sanguin: A(II), Rh pozitiv.
Date variabile:
Domiciliu: Buzau, comuna Lopatari.
Conditii de locuit: locuieste intr-o casa cu sase camere impreuna cu sotia si cei doi copii in
conditii salubre.
Echipa de sustinere: familia formata din sotie si cei doi copii care il viziteaza si il incurajeaza in
mod continuu, atat in ceea ce priveste interventia chirurgicala, cat si asupra evolutiei rapide si
fara complicatii a plagii operatorii.
 Data internarii: 18.01.2017
 Data externarii: 27.01.2017
 Conditii psihosociale: anxietate moderata, stare de constienta.
Anamneza asistentei medicale:
Antecedente heredo-colaterale: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-
venerice. .Antecedente personale si patologice: varicela in copilarie.
Antecedente personale si chirurgicale: nu prezinta.
Motivele internarii:
- dureri in regiunea inghinala stanga ce sunt exacerbate de efort si ortostatism;
- formatiune tumorala in regiunea inghinala stanga;
- anxietate, neliniste, agitatie;
- insomnia.
Istoricul bolii:
Pacientul diagnosticat cu hernie inghinala de aproximativ 6 luni se prezinta la medicul de
familie cu dureri in regiunea inghinala stanga, care ii face trimiterea pe data de 17.01.2017 la
camera de garda-chirurgie, unde in urma examinarii este internat de urgent la sectia de chirurgie
cu diagnosticul de hernie inghinala stanga dureroasa, pentru interventie chirurgicala.
Examen clinic general:
 Stare generala: pacient afebril, T = 36.5°C.
 Tegumente si mucoase: normal colorate.
 Tesut celular subcutanat : bine reprezentat.
 Sistem gangliono-limfatic : ganglion nepalpabil.
26
 Sistemul osteo-articular: integru.
 Aparat respirator:
- Torace normal conformat;
- Miscari respiratorii simetrice;
- Nu prezinta tuse, nu expectoreaza;
- Respiratie ampla si ritmica;
- Respiratie de tip costal inferior;
- R = 19/minut.
 Aparat cardiovascular:
- Socul apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medioclaviculara;
- Zgomote cardiace ritmice;
- Cord in limite fiziologice;
- P = 84/minut; TA = 130 - 80 mmHg.
• Aparat digestiv si anexe:
- Abdomen suplu, dureros spontan si la palpare in regiunea inghinala stanga;
- Ficat si splina in limite fiziologice;
- Tranzit intestinal normal.
 Aparat uro-genital:
- Lombe nedurerose; rinichi nepelpabili;
- Mictiuni fiziologice.
 Sistem nervos central: ROT-prezente.
 Sistem emotional: pacient anxios, agitat.
 Modul de odihna: pacientul doarme 3-4 ore pe noapte, prezinta insomnia.
Elemente de igiena:
Obiceiuri alimentare: 3 mese pe zi.
Alilnente preferabile: carne, cartofi, oua, lactate.
Lichide preferate: sucuri, vinuri in cantitati de 1200-1600 ml pe zi.
Eliminari: - Scaun:
- Frecventa: 1 la 2 zile;
- Cantitate: 300-350g;
- Forma: cilindrica;
27
- Consistenta: pastoasa;
- Culoarea: bruna;
- Miros: fecaloid.
Urina:
- Frecventa: 5-6 mictiuni pe zi;
- Cantitatea: 1200-1500ml / 24 ore;
- Culoarea: galben;
- Miros: de bulion.
Transpiratii: nu prezinta.
Expectoratie: nu prezinta.
Varsaturi: nu prezinta.
Obisnuinte igienice: pacient autonom in satisfacerea igienei corporale.
Activitati de recreere: in timpul liber ii place sa priveasca la televizor
Date variabile:
Greutatea: G=85kg;
Inaltimea: 1=1,78 m.
GRADE DE DEPENDENTA
1. Nevoia de a evita pericolele.
2. Nevoia de a dormi si a se odihni.
3. Nevoia de a comunica.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna statura.
5. Nevoia de a fi curat si de a avea tegumentele si mucoasele integre.
6. Nevoia de a practica religia.
7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.
DIAGNOSTIC MEDICAL: HERNIE INGHINALA STINGA EXTERNA.
II. Analiza si interpretarea datelor:
Probleme actuale:
- Dureri in regiunea inghinala stanga ce sunt exacerbate de efort;
- Formatiune tumorala in regiunea inghinala, reductibila;
- Insomnie.
Probleme potentiale:
28
- Peritonita herniara;
- Risc de complicatii;
- Instalarea fenomenelor subocluzive;
- Strangularea cu necroza sau perforatia organului herniat.
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE
- Alterarea confortului cauzata de formatiunea tumorala din regiunea inghinala stanga,
manifestata prin durerea din regiunea inghinala;
- Anxietate moderata cauzata de interventia chirurgicala, neadaptarea la rolul de bolnav,
manifestata prin neliniste, agitatie.
- Perturbarea somnului - cauza: durerile din regiunea inghinala stanga; manifestat prin
insomnii, oboseala in timpul zilei.
- Comunicare ineficienta la nivel afectiv - cauza: alterarea profunda a starii generale,
manifestata prin apatie, anxietate.
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura.
- Limitarea miscarilor din cauza formatiunii tumorale din regiunea inghinala, manifestata
prin mers nesigur si deplasare cu dificultate.
5. Nevoia de a fi curat ingrijit, de a avea tegumentele si mucoasele integre.
- Dificulatatea de a se sprijini din cauza durerilor, manifestata prin deficit de igiena.
6. Nevoia de a-si practica religia.
- Dificultatea de a participa la activitati religioase - cauza: durerile din regiunea inghinala
stanga, manifestata prin imposibilitatea de a participa la activitatile grupului religios de care
apartine.
- Lipsa de cunostinte in legatura cu pregatirea post operatorie, procedura chirurgicala,
pregatirile si urmarile postopertorii.
29
PLAN DE INGRIJIRE PREOPERATOR
Diagnostic nursing Obiectiv Interventiile asistentilor cu rol propriu si Evaluare
la internare delegat
1.Alterarea confortului. Pacientul sa Rol propriu: 18.01.2017

Cauza: prezinte - Instalez pacientul intr-un salon cu climat optim, Pacientul prezinta
-formatiunea tumorala din diminuarea curat, Iuminos, cu temperatura de 20-22°C, umiditate dureri in regiunea
regiunea inghinala stanga senzatiei de 40 % inghinala stanga
Manifestare: discomfort si sa - Asez bolnavul intr-un pat cu lenjerie curata si ii 19.01.2017
- durerea din regiunea prezinte o stare recomand sa adopte o pozitie antalgica Durerile s-au
inghinala stanga de bine atat - Ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti din salon diminuat
preoperator cat - Monitorizez functiile vitale si vegetative:
si postoperator. puls,respiratie, tensiune arteriala, temperatura,
Evaluare la 24ore. diureza
- Stau de vorba cu pacientul pentru a afla cat mai
multe despre afectiunea sa si pentru a afla nivelul
acestuia de cunostinte despre boala sa
- Supraveghez faciesul, aspectul acestuia cat si
comportamentul sau general
- Fac psihoterapie pacientului si evaluez
caracteristicile durerii, localizare (regiunea
inghinala), daca este permanenta, cat dureaza si daca
este exacerbata de efort, ortostatism
30
- Recomand pacientului repaos la pat
Rol delegat:
- La indicatia medicului pregatesc pacientul pentru
EKG si Rx pulmonar
- Pregatesc pacientul si materialele necesare
recoltarii sangelui
- Pentru bilantul preoperator: examene hematologice
(hemalocrit, hemoglobina, leucocite), examene
biochimice (glicemie, uree sanguina, determinarea
grupului sanguin, Rh, examen surnar de urina.
- Administrez : Algocalmin 3 Fiole (1 fiola = 2ml)
intramuscular 1 fiola = 7:13:19
- Observ efectul medicatiei asupra organismului
pacientului si mentin aceste interventii si in zilele
urmatoare.
2. Anxietate moderata. Pacientul sa prezinte o Rol propriu: 18.01.2017
Cauza : diminuare a - Asigur un climat de protectie psihica adecvat starii In urma interveniei
- interventia chirurgicala anxietatii inainte si de boala a pacientului prin inlaturarea excitantilor acordate, anxietatea s-
-neadaptarea la rolul de dupa interventia psihici, zgomote, lumina puternica a diminuat, dar nu a
bolnav chirurgicala - Combat teama pacientului purtand discutii disparut complet.
Manifestare: incurajatoare in ceea ce priveste interventia
- neliniste chirurgicala, anestezia si interventiile postoperatorii
- agitatie si caut sa obtin colaborarea acestuia inainte si dupa
31
interventia chirurgicala
- Incurajez relatia pacientului cu familia permitand
acesteia sa fie cat mai mult alaturi de el
- Asigur pacientul ca echipa operatorie constituita
din chirurg si anestezist si cadre medii vor face totul
pentru ca interventia sa se desfasoare in cele rnai
bune conditii.
3. Dificultatea de a se Pacientul sa prezinte o - Asigur conditii de microclimat, fara curenti de aer Pe perioada
ingriji. stare de bine fizic si pentru a nu raci spitalizarii pacientul a
Cauza: psihic - Pregatesc materialele necesare pentru baie avut tegumentele si
- durerile din regiunea - Cu tact si cu blandete solicit pacientul sa coopereze mucoasele curate,
inghinala la toate tehnicile de nursing de care are anevoie pe integre
Manifestari: perioada spitalizarii.
- deficit de igiena - Sfatuiesc pacientul sa mentina o igiena buna mai
ales la nivelul pliurilor (axila, inghinal, ombilic)
- Ii schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie si ii
masez zonele expuse presiunii
4. Limitarea miscarilor. Pacientul sa nu mai - Sfatuiesc pacientul sa se aseze intr-o pozitie care Dupa aplicarea
Cauza: prezinte dureri si sa sa-i diminueze durerile(de cubit lateral stang si drept) tehnicilor de nursing
- dureri in regiunea aiba o postura - Ii explic necesitatea limitarii miscarilor in timpul pacientul se simte mai
inghinala adecvata puseelor dureroase bine.
Manifestari: - Insotesc pacientul la exemenele paraclinice
- pozitie antalgica recomandate de medic
32
- Sfatuiesc pacientul sa faca miscari pasive si sa-si
schimbe
pozitia la fiecare 2 ore
- Masez tegumentele la punctele de presiune.
5. Perturbarea somnului. Pacientul sa Rol propriu: 18.01.2017

Cauza : beneficieze de un - Inlatur stimulii externi: auditivi, vizuali, ce ar putea Somn medicamentos.
-durerile din regiunea somn corespunzator perturba somnul pacientului
inghinala stanga varstei atat cantitativ - Invat pacientul sa practice tehnici de relaxare,
Manifestari: cat si calitativ, 7-8ore. exercitii respiratorii 5-10 minute inainte de culcare
-insomnii Evaluare la 48ore. - Observ raportul dintre starea de somn-veghe a
-somn ineficient cantitativ si pacientului
calitativ - Port discutii frecvente cu pacientul cu privire la
interventia chirurgicala si starea acestuia
postoperatorie
Rol delegat
- La indicatia medicului administrez Luminal, 1
tableta la ora 22:00
- Observ efectul medicatiei tranchilizante
6.Comunicare ineficienta Pacientul sa aiba o Rol propriu: In urma discutiei

la nivel afectiv. comunicare adecvata - Pun in valoare capacitatile, talentul si realizarile purtate cu pacientul
Cauza: cu membrii echipei de anterioare ale pacientului acesta este mai
- alterarea profunda a starii ingrijire si cu ceilalti - Dau posibilitatea pacientului sa-si exprime ideile, comunicativ atat cu
33
generale pacienti in termen de sentimentele si dorintele in ceea ce priveste membrii echipei cat si
Manifestari: 24 de ore. interventia chirurgicala, raspunzand cu multa cu ceilalti pacienti si
- anxietate amabilitate si promptitudine la toate intrebarile accepta interventia
-apatie pacientului. chirurgicala
- Antrenez pacientul in diferite activitati care sa-I
dea sentimentul de utilitate
- Ajut pacientul sa schimbe idei cu ceilalti pacienti
7. Dificultatea de a Pacientul sa - Determin pacientul sa-si exprime propriile Obiectiv realizat

participa la activitati beneficieze de convingeri si valori
religioase. modalitati de - Planific impreuna cu pacientul activitati religioase
Cauza: practicare a religiei pe - Caut modalitati de practicare a religiei (citirea unor
- durerile din regiunea perioada spitalizarii documente religioase)
inghinala stanga - Mentin interventiile cu rol propriu in urmatoarele
Manifestari: zile.
- imposibilitatea de a
participa la activitatile
grupului religios de care
apartine
8. Lipsa de cunostinte in Pacientul sa fie bine Rol propriu: In urma discutiei
legatura cu : informat despre - Explorez nivelul de cunostiinte al pacientului in purtate cu pacientul,
- pregatirea preoperatorie procedurile ceea ce priveste afectiunea sa, modul de manifestare, acesta este mai
- procedura chirurgicala preoperatorii. modul de participare la interventia chirurgicala si la comunicativ, atat cu
- procedurile si urmarile procesul de recuperare. membrii echipei, cat
34
postoperatorii - Pun la dispozitia pacientului o serie de'brosuri in si cu ceilalti pacienti
legatura cu afectiunea sa. si accepta interventia
- Constientizez pacientul asupra propriei chirurgicala.
responsabilitati privind sanatatea
- Verific daca pacientul a inteles intocmai mesajul
trimis si daca si-a insusit corect noile cunostinte
accumulate
- Mentin aceste interventii in urmatoarele zile
INTERVENTIE CHIRURGICALA: 19.01.2017 CURA RADICALA A HERNIEI- ANESTEZIE RAHIDIANA:

XILINA 2 %
PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR

Diagnostic nursing la Obiectiv Interventiile asistentilor cu rol propriu si delegat Evaluare
internare
1. Sensibilitate si reflexe Pacientul sa-si - Asigur conditii de microclimat la reintoarcerea in 19.01.2017 - ora
diminuate la nivelul recapete sensibilitatea salon: 13:00
jumatatii si reflexele de la - Temperatura de 18-20°C, Sensibilitate si
inferioare a corpului. nivelul jumatatii - Salon linistit, aerisit, prevazut cu instalatie reflexe diminuate
Cauza: inferioare a corpului in pentru in jumatatea
-rahianestezia urmatoarele 30 - 45 oxigen si aparatura pentru respiratie inferioara a corpului
minute. - Schimb lenjeria de pat TA = 125-80 mmHg
- Insotesc pacientul pe timpul transportului P = 80/minut
35
- Supraveghez transportul pacientului care trebuie sa R = 18 resp/minut
se faca eu atentie, fara smucituri, opriri sau porniri Ora 15:00
bruste, cu capul pe o parte Reflexele
- In timpul transportului urmaresc aspectul fetei osteotendinoase
(cianoza), respiratia, pulsul, perfuzia prezente bilateral,
- Transfer pacientul pe patul din salon asigurandu-i sensibilitatea, reapare
pozitia de decubit dorsal, fara perna, cu capul pe o treptat de la radacina
parte timp de 6 ore pana la restabilirea nivelului LCR spre extremitati.
- Urmaresc aspectul general al pacientului, coloratia Ora 18 :00
pielii, colorati unghiilor, starea extremitatilor, starea TA = 120-60 mmHg
mucoaselor, starea de calm sau agitatie P = 83/minut
- Urmaresc ritmul de scurgere al perfuziei si verific R = 21 resp/minut
pozitia cateterului in vena 20.01.2017
- Urmaresc reaparitia reflexelor si sensibilitatii in TA = 120-70 mmHg
membrele inferioare P = 84/minut
- Notez ora reaparitiei sensibilitatii in haluce R = 19 resp/minut
- Temperatura o masor dimineata si seara
- Urmaresc ritmul perfuziei cu care a venit din sala
de operatie si verific pozitia cateterului in vena.
2. Disconfort abdominal. Pacientul sa prezinte o Rol propriu: 19.01.2017
Cauza : diminuare a durerilor. - Observ caracterul durerii ce apare dupa incetarea Dureri acute la
- interventia chirurgicala Evaluare la 24 de ore efectului anestezicului nivelul plagii.
Manifestari: - Urmaresc durerea, localizarea si intensitatea precum 20.01.2017
36
- dureri la nivelul si starea de tensiune a peretelui abdominal Durerea s-a diminuat
plagii operatorii - Recomand mobilizare precoce pentru combaterea dupa administrarea de
balonarii si stimularii peristaltismului Algocalmin.
- Informez pacientul asupra evolutiei si modului de 21.01.2017
actiune al medicamentului asupra durerii Dupa efortul de mers
- Invat pacientul sa-si comprime cu palma plaga la grupul sanitar
operatorie atunci cand tuseste si cand isi schimba durerea s-a accentuat.
pozitia in pat. 22.01.2017
Rol delegat: Se administreaza
- Administrez la indicatia medicului Algocalmin 3 Algocalmin.
fiole ( 1 fiola=2ml) 23.01.2017
intramuscular 1 fiola=7 :13 :19 Pacientul a adormit
- Observ efectul medicatiei asupra organismului intre orele 1-5.
- Mentin interventiile cu rol propriu si delegate in Prezinta actualmente
zilele urmatoare. usoare dureri.
24.01.2017
Dupa
administrarea de
Algocalmin durerea
s- a diminuat.
3. Lipsa integritatii Pacientul sa prezinte o - Inca de la iesirea din sala de operatie urmaresc ca 19 - 20.01.2017
Tegumentelor. plaga operatorie cu plaga operatorie a pacientului sa nu sangereze Pansament curat, fara
Cauza: evolutie favorabila - Urmaresc zilnic pansamentul pentru ca acesta sa fie secretii.
37
- Interventia chirurgcala. spre cicatrizare in mentinut curat si uscat 21 – 22.01.2017
Manifestari: termen de 5 – 6 zile. - Pregatesc materialele necesare pentru efectuarea Plaga chirurgicala cu
- plaga operatorie. pansamentului: evolutie buna.
a) trusa cu instrumentar chirurgical steril; 23 – 26.01.2017
b) casoleta cu comprese de tifon sterile si vata sterile; Plaga operatorie
c) tavita renala; cu evolutie buna, spre
d) musama si aleza; cicatrizare.
e) manusi sterile; 27.01.2017
f) solutii antiseptice: aIcool de 70°, tinctura de iod, In a saptea zi se
apa oxigenata 3%, permanganat de potasiu 1/4000, extrag firele de
cloramina; sutura.
g) leucoplast Plaga operatorie cu
-, Efectuez pansamentul plagii respectand principiile evolutie spre
fundamentale in efectuarea corecta a unui pansament: vindecare.
1. Sa se lucreze in conditiile unei asepsii perfecte
(instrumentar, materiale, mainile celui care le
executa)
2. Sa se asigure absorbtia secretiilor: o compresa
de tifon sterila acoperita de vata hidrofila sterila.
3. Sa se aseptizeze plaga cu antiseptice
corespunzatoare stadiului ei de evolutie
4. Sa se protejeze plaga de agentii termici,
38
mecanici, chimici, infectiosi de mediu
5. Asigurarea repaosului pentru a grabi
cicatrizarea plagii
- Pozitionez pacientul in pat in decubit dorsal si
efectuez tehnica pansamentului, respectand timpii
unui ·pansament:
a) indepartez vechiul pansament
b) efectuez toaleta si dezinfectia tegumentelor din
jurul plagii cu alcool si tinctura de iod
c) aseptizez plaga prin tamponare cu tampoane de
vata imbibate in alcool
d) dezinfectez din nou tegumentul din jurul plagii cu
alcool de 70°
e) acopar plaga cu comprese de tifon sterile care
depasesc marginile plagii cu 8-10 cm
f) fixez pansamanetul cu leucoplast
- Dupa efectuarea pansamanetului, dezinfectez
instrumentarul chirurgical cu Deconex, il spal, il
clatesc il sterg, pregatindu-l pentru o noua sterilizare.
4. Posibila alterare a Pacientul sa prezinte - Urmaresc zilnic functiile vegetative ale pacientului; 21 – 27.01.2017
eliminarii intestinale. eliminare urinara si un diureza si scaunul. Diureza
Cauza: tranzit intestinal - Urmaresc daca prime mictiune apare dupa primele 6 fiziologica
normal. ore de la interventia chirurgicala. 1200-1500 ml.
39
- interventia chirurgicala Apare primul
scaun de
consistenta
pastoasa, cu
miros fecaloid,
cantitate=300g
5. Posibil dezechilihru Pacientul sa-si - In ziua operatiei hidratarea se face prin perfuzie cu 19.01.2017
hidroelectrolitic. mentina in limite ser fiziologic 9% - 1000 ml. Pacientul este
Cauza: optime balanta - Pana la reluarea alimentatiei normale este necesar hidratat parenteral in
- interventia chirugicala hidroelectrolitica. sa se administreze o ratie hidrica electrolitica si ziua operatiei
calorica sufcienta acoperirii necesitatilor cotidiene 20 – 26.01.2017
- In prima zi postoperator - regim hidric (hipocaloric, Pacientul este
hipolipidic, hipoglucidic, hipoprotidic) cu ceai echilibrat
neindulcit sau indulcit cu zaharina, supa de zarzavat hidroelectrolitic si
strecurata, apa fiarta si racita aproximativ 1000 ml nutritional.
- In a doua zi: ceai, citronada indulcita, lapte cu ceai,
zeama de la supa de zarzavat =1500ml.
6. Insomnie. Pacientul sa prezinte - Asigur un mediu de calm si siguranta, salon linistit 19.01.2017
Cauza: un somn si foarte bine aerisit Pacientul prezinta
- dureri la nivelul plagii corespunzator varstei - Asigur confortul pacientului prin : insomnii, treziri
Operatorii. cantitativ si calitativ, a) diminuarea surselor de iritatie fizica frecvente datorita
Manifestari: 7-8 ore pe noapte, in b) atenuarea durerii durerilor.
40
- ore insuficiente de sornn termen de 2-3 zile. c) asigurarea unei bune igiene corporale 20.01.2017
cantitativ si calitativ. d) asigurarea unei temperaturi adecvate in salon Pacientul acuza
e) asigurarea lenjeriei de pat, curata si uscata usoare insomnii.
f) adoptarea unei pozitii comode, pe saltele 21 -26.01.2017
confortabile Pacientul beneficiaza
g) sfatuiesc pacientul sa-si goleasca vezica de un
urinara inainte de culcare somn corespunzator,
- Stabilesc cu pacientul un orar de sornn si odihna 7-8 ore pe noapte.
- Explic rolul somnului si odihnei pentru refacerea
organismului si necesitatea evitarii factorilor care
influenteaza sornnul si odihna (oboseala, stresul,
cafeaua, alcoolul)
Rol delegat
- Administrez la indicatia medicului: Luminal 1
tableta ( 1tb=100 mg), ora 22 :00 per os cu rol sedativ
- Urmaresc efectul medicatiei
- Mentin interventiile cu rol propriu si delegat in
zilele urmatoare.
7. Posibila alterare a Pacientul sa se - Mobilizez pacientul pasiv, apoi activ, pentru a 19.01.2017
mobilitatii. mobilizeze activ preveni tromboflebita ( incep cu mobilizarea Pacientul este
Cauza: interventia pentru prevenirea la pat apoi in pozitie sezand, pacientul imobilizat la pat.
chirurgicala. complicatiilor agatandu-se de agatatoarele fixate la pat) 20.01.2017
embolice sau - Determin pacientul sa mearga cu ajutor in Pacientul se
41
pulmonare. Evaluare prima zi postoperator, de 3 ori pe zi, la deplaseaza cu ajutor.
la 24 de ore. inceput cate 5 minute, apoi, incepand din a 21.01.2017
doua zi cresc gradul si nivelul de mobilizare Pacientul si-a
activa. recapatat siguranta in
- Schimb in prima zi postoperator pozitia miscare si este
pacientului la fiecare 2 ore independent in
- Observ daca apare o discordanta intre satisfacerea nevoii de
temperatura si puls a se misca.
- Mentin interventiile cu rol propriu si delegat
si in zilele urmatoare.
8. Comunicare ineficienta Pacientul sa comunice - Pun in valoare capacitatile de comunicare ale
la nivel afectiv. eficient in termen de 2 pacientului.
Cauza: zile. - Dau posibilitatea pacientului sa-si exprime ideile,
- durerea de la nivelul sentimentele in legatura eu afectiunea sa.
plagii - Port discutii cu rol linistitor.
Manifestari: - Fac psihoterapia pacientului.
- anxietate moderata, - In urma interventiilor pacientul comunica eficient
neliniste cu personalul medical cat si cu ceilalti pacienti.
9. Cunostiinte insuficiente Pacientul sa posede - Pe baza informatiilor culese apreciez cunostiintele Pacientul a
referitor cunostinte pacientului referitor la starea de sanatate actuala si receptionat corect
la perioada de suficiente cu privire Ia capacitatea de concentrare; informatiile
convalescenta. perioada de - Completez cunostintele existente ale pacientului; transmise.
Cauza: convalescenta in - Stabilesc impreuna cu pacientul obiectivele
42
- situatia de criza termen de 2-3 zile. educationale dandu-i informatii pertinente;
Manifestare: - Observ progresul inregistrat de pacient in
- cerere de informatie autoingrijire si raman la dispozitia lui pentru a-l
Redusa. ajuta;
- Sfatuiesc pacientul sa faca efort fizic progresiv, sa
evite eforturile fizice intense, cel putin 6 luni pentru
evitarea aparitiei complicatiilor;
- Sa se prezinte la control la 30 zile de la externare.
- Invat pacientul sa poarte lenjerie curata si sa-si
efectueze toaleta pe regiuni in primele zile de la
externare.
INTERVENTII CONSTANTE
- Pe toata durata spitalizarii am asigurat conditii corespunzatoare de microclimat prin Interventiile propuse au
mentinerea unei temperaturi optime (18-20°C, aerisire zilnica, curatenie); fost realizate astfel incat,
- Am asigurat conditii igienice - am schimbat lenjeria de pat si am protejat-o cu rnusama si la externare, pacientul isi
aleza, urmarind modul de satisfacere a igienei personale si vestimentare a pacientului pentru satisface singur cele 14
mentinerea tegumentelor perfect curate prevenind asftel infectii cu poarta de intrare cutanata; nevoi fundamentale fara
- Am pregatit psihic si fizic pacientul pentru toate tehnicile de ingrijire acordate; grade de dependenta.
- Am recoltat produsele biologice:
- sange pentru examene hematologice (hemoglobina, hematocrit, leucograma) si
43
biochimice (glicemie, uree);
- urina pentru examenul sumar de urina respectand conditiile unei riguroase asepsii.
- Am urmarit si notat in foaia de observatie functiile vitale si vegetative: tensiunea arteriala,
puls, respiratie, temperatura, diureza, scaun;
- Am asigurat un raport caloric energetic si hidric, corespunzator stadiului clinic al afectiunii;
- Am pregatit pacientul si salonul zilnic pentru vizita medicala, participand si notand in foaia de
observatie indicatiile medicului;
- Am administrat medicamentele prescrise' de medic (Algocalmin, Ampicilina, Luminal)
respectand regulile de administrare a medicamentelor si am urmarit efectul lor asupra
organismului pacientului;
- Am pregatit instrumetarul chirurgical si materialul textil pentru sterilizare;
- Am pregatit preoperator pacientul:
-pregatire psihica si fizica;
-masurat si notat in FO functiile vitale si vegetative supraveghind starea generala a
pacientului;
-pregatirea locala;
-pregatirea din zona interventiei, transportul la sala de operatie;
-pregatirea pacientului din sala de preanestezie si din sala de operatie.
- Am supravegheat si ingrijit pacientul postoperator;
-urmaresc revenirea reflexelor de deglutitie, cornean, tuse, faringian, in maxim 30-45 minute
-supraveghez parametrii fiziologici postoperatori: tensiunea arteriala, puls, respiratie,
temperatura;
44
-urmaresc functiiIe vegetative, diureza si scaunul;
-supraveghez evolutia plagii si execut tehnica pansamentului respectand principiile si timpii
pansamentului;
-asigur reechilibrarea hidroeIectroIitica si acidobazica a pacientului;
-supraveghez mobilizarea pasiva si activa si suplinesc pacientul in toate manifestarile de
dependenta.
Pe toata durata spitalizarii am asigurat pacientului indeplinirea corespunzatoare a celor 14 nevoi
ale acestuia.
TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR
Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute

HLG Se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa pe heparina sau 12-16 g % 13,6g%
Hemoglobina EDTA dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu dopul de
culoare mov.
Se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa pe heparina sau 40-45% 40%
Hematocrit
EDTA dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu dopul de
culoare mov.
Leucocite Se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa pe heparina sau 4000-8000mm3 5300 mm3
45
culoare mov.
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa, fara substante 20-40mg % 28 mg %
Uree sanguina anticoagulante dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu
dopul de culoare rosie.
Se recolteaza 5-8 ml sange prin punctie venoasa fara substante 80-120 mg% 108 mg%
Glicemie anticoagulante dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu
Se recolteaza 1.6 ml sange prin punctie venoasa dimineata pe 0 – 20 mm
VSH nemancate + 0.4 ml citrat de sodiu 3.8% in tuburi vacutainer cu
dopul de culoare neagra.
Se face toaleta organelor genitale externe apoi se recolteaza 100- Albumina, pigmenti Albumina,
150 ml de urina din jetul mijlociu intr-o sticla perfect curate. biliari, corpi pigmenti biliari,
Aceasta se eticheteaza si se trimite la laborator. cetonici, uro- corpi cetonici, uro-
bilinogeni-absent bilinogeni-absent
Examen de urina Sediment urinar: Sediment urinar:
epitelii. foarte rare, epitelii.foarte
hematii si cilindrii rare,leucocite
granulose-absenti rare,hematiiatipice,
rare epitelii
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL CERUT PREGATIREA PACIENTULUI REZULTAT
Electrocardiograma - Pragatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii Cord in limite normale, fara
46
emotionali;
- Transport pacientul in sala de examinare cu caruciorul 10-15 minute inainte de
inregistrare; asez bolnavul comod pe patul de consultatie rugandu-l sa-si relaxeze
musculatura;
- Montez electrozii standard cat mai apropape de radacina membrelor asezand sub
placa de metal o panza inmuiata in solutie de electrolit (1 lingura sare la un pahar
apa), astfel: rosu-mana dreapta, galben-mana stanga, verde la piciorul stang, negru
picior drept
- Montez electrozii precordiali:
-V1 - spatiu IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului; modificari patologice.
( E K G)
- V2 - spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
-V3 - intre V2 si V4
- V4 -spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara;
-V5 -la intersectia dintre orizontala dusa din ~V4 si linia axilara anterioara stanga;
-V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
- Inregistrez derivatiile unipolare si precordiale;
- Dupa terminarea inregistrarii indepartez electrozii de pe pacient;
- Ajut pacientul sa se imbrace si-l conduc in salon;
- Notez pe electrocardiograma numele pacientului, varsta, data si ora inregistrarii,
semnatura celui care a efectuat-o.
Rx pulmonar - Pregatesc psihic pacientul: ii explic conditiile in care se face exemenul (camera Nu prezinta leziuni
in semiobscuritate) si conduc pacientul la serviciul de radiologie; pulmonare.
- Explic pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul exeminarii (sa faca
47
cateva miscari respiratorii dupa care sa urmeze o perioada de apnee, timp in care,
se face radiografia, dupa care sa urmeze o inspiratie profunda).
Pregatirea fizica a pacientului:
- Dezbrac complet regiunea toracica a pacientului si ii inderpatez obiectele
radiopacee si asez pacientul in pozitie ortostatica cu mainile in solduri si coatele
aduse inainte (fara sa ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de
ecran sau caseta care poarta filmul;
- Dupa examen ajut pacientul sa se imbrace si il conduc la pat.
TABEL CU MEDICAMENTE
Denumirea Mod de Doza
Calea de adminstrare Actiune Reactii adverse
medicamentului prezentare Unica Totala
- Alergii
500mg Antibiotic -Soc anafilactic
AMPICILINA FI = 500mg i.m. 2g
6:12:18:24 Bactericid -Tulburari gastro-
intestinale
1f -Alergie cutanata
ALGOCALMIN F = 2ml i.m. 3f Analgezic
7:13:19 -Anemie
-Excitatie nervoasa
1 tb Sedativ, hypnotic,
DIAZEPAM Tb = 10mg Per os 1 tb -Eruptii alergice de
Ora 22:00 Anticonvulsivant
tip urticarie
Hidratarea -Hipernatremie
SER FIZIOLOGIC 9% FI = 500ml In perfuzie intravenos 1000ml 1000 ml
organismului -Hipercloremie
XILINA 2% F = 2ml I - rahidian 1F 1F Anestezic -Anxietate
48
-Tahipnee
FENOBARBITAL F = 2ml i.m. 1F 1F Tranchilizant -Somnolenta diurna
Analgezic
MIALGIN F = 2ml i.m. 1F -Greata, varsaturi
opiaceu
Inhibitor al
ATROPINA F = 1ml i.m. 1F - Uscaciunea gurii
secretiei gastrice
SER GLUCOZAT 5% Fl = 500ml In perfuzie intravenos 1000ml 1000ml Refacere volemica Hipervolemie
49
EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia pe data de

27.01.2017.
Rolul asistentei medicale:
 Pregateste documentele necesare externarii:
 Pregateste pacientul si anunta familia asupra datei externarii
Starea pacientului la externare: vindecat chirurgical.
Grad de autonomie: pacientul isi satisface singur nevoile fundamentale.
Examen clinic: stare general ameliorata, tegumente si mucose integre, afebril.
Sub tratament cu: antibiotice, analgetice si tranchilizante - simptomele au disparut, iar
pacientul este vindecat chirurgical.
Pacientului i se recomanda urmatorul plan de ingrijire:
 Recuperare activa;
 Revenire la control;
 Reluarea capacitatii de munca.
Obiective:
 Sa cunosca necesitatea prezentarii la control la 30 de zile;
 Sa evite complicatiile si factorii de risc;
 Sa aiba o recuperare buna si activa;
 Sa-si reia activitatea in cele mai bune conditii.
Interventiile asitentei:
 Am explicat pacientului normele igienico-dietetice pe care sa le respecte;
 Sa evite orice cale de infestare;
 Sa evite stresul si oboseala;
 Sa evite efortul fizic si psihic;
 Sa se prezinte la control la termenul fixat sau ori de cate ori apare un simptom care ar
produce modificari evolutive;
 Sa realizeze o odihna corespunzatoare din punct de vedere cantitativ si calitativ;
 Sfatuiesc pacientul sa faca efort fizic si psihic progresiv, sa evite eforturile intense.
50
CAZUL II
Plan de ingrijire
I. Culegerea datelor:
- Pacient;
- Foaia de observatie;
Date generale:
Nume: C.
Prenume: G.
Sex: feminine.
Varsta: 65ani.
Stare civila: casatorita.
Ocupatia: pensionara.
Religia: ortodoxa.
Proteze: prezinta proteza dentara mobile.
Aspectul gurii: buze normal colorate, limba saburala, dentitie-edentata.
Acuitate vizuala: ochi emetropi.
Acuitate tactila: sensibilitate integra, pastrata si la lucruri definite.
Acuitate dureroasa: dureri in regiunea inghinala stanga.
Semne particulare: cicatrice in fosa iliaca dreapta-apendicectomie.
Mobilitate articulara: articulatii mobile in limite fiziologice.
Mobilizare: normala.
Grup sanguin: AB(IV), Rh pozitiv.
51
Date variabile:
Domiciliu: Judetul Vrancea, com. Balesti.
Conditii de locuit: Locuieste intr-o casa cu 3 camere, construita din caramida cu incalzire
pe lemne. Locuieste impreuna cu baiatul, nora si cei 2 nepoti, in conditii insalubre.
Echipa de sustinere: Familia formata din baiat, nora si cei 2 nepoti care o viziteaza si o
incurajeaza in mod continuu, atat in ceea ce priveste interventia chirurgicala, cat si asupra
evolutiei rapide si fara complicatii a plagii operatorii.
Data internarii: 05.04.2017.
Data externarii: 15.04.2017.
Conditii psihosociale: anxietate moderata, stare de constienta.
Antecedente heredo-colaterale: mama cardiac; tatal AVC.
Antecedente personale si patologice: hepatita.
Antecedente personale chirurgicale: histerectomie la 40 de ani.
Antecedente personale fiziologice: menarha la 12 ani, menopauza la 50 de ani.
 Durere in regiunea inghinala stanga ce sunt exacerbate de efort si tuse;
 Formatiune tumorala in regiunea inghinala;
 Tuse productiva cu expectoratie sero-mucoasa;
 Rinoree sero-mucoasa;
 Anxietate, neliniste, agitatie;
 Insomnie.
Istoricul bolii:
Pacienta in varsta de 65 de ani se prezinta la camera de garda la data de 05.04.2017
prezentand dureri ahdominale in regiunea inghinala stanga. In urma examinarii de catre medic se
recomandata internarea pe sectia chirurgie a Spitalului Judetean Buzau pentru investigatii si
tratament de specialitate.
 Stare generala: pacienta afebrila, T = 36,7°C.
 Tegumente si mucose: palide.
 Tesut celular subcutanat: bine reprezentat.
52
 Sistem gangliono-limfatic: ganglionii periferici nepalpabili.
 Sistemul osteo-articular: integru.
 Aparat respirator:
-Miscari respiratorii simetrice;
-Tuse productiva cu expectoratie sero-mucoasa;
-Respiratie ampla si ritmica; R = 20/min..
-Respiratie de tip costal superior;
 Aparat cardiovascular:
- Socul apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara;
-Zgomote cardiace ritmice;
-Cord in limite fiziologice;
-P = 90/mim; TA=140-85 mmHg.
 Aparat digestiv si anexe:
- Ficat in limite fiziologice;
- Splina nepalpabila.
 Aparat uro-genital:
- Lojele renale nedureroase;
- Rinichi nepalpabili;
 Sistem nervos central: ROT – prezente.
 Sistem emotional: pacienta anxioasa, agitate.
 Modul de odihna: pacienta doarme 4-5 ore pe noapte, prezinta insomnia.
Elemente de igiena:
 Obiceiuri alimentare: 3 mese pe zi.
 Alimente preferate: carne de pasare, legume.
 Lichide preferate: vinuri, sucuri, ceaiuri.
 Cantitatea: 1000-l500ml/zi.
Eliminari: - Scaun:
- Frecventa - 1/zi;
53
- Cantitatea - 250-300 g/zi;
- Forma – cilindrica;
- Consistenta – pastoasa;
- Culoarea – bruna; miros – fecaloid.
Urina:
- Frecventa: - 5-6 mictiuni/zi, 2/3 ziua si 1/3 noaptea
- Cantitatea 1100-1600 ml/24 ore
- Culoarea – galbena, miros - de bullion.
 Transpiratii: Nu prezinta.
 Expectoratie: Sero-mucoasa, cantitatea aproximativ 20-30ml/ 24 ore.
 Varsaturi: Nu prezinta.
Obisnuinte igienice: pacienta autonoma in satisfacerea igienei corporale
Activitati de recreere: in timpul liber ii place sa se joace cu nepoteii si sa-si viziteze
rudele.
Date variabile:
- Greutatea: G = 72 Kg;
- Inaltimea: I = 1.70 m.
GRADE DE DEPENDENTA
l. Nevoia de a evita pericole.
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
3. Nevoia de a dormi si odihni.
5. Nevoia de a bea si a manca.
6. Nevoia de a se misca si avea o buna statura.
7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a avea tegumente si mucoase integer.
8. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
9. Nevoia de a elimina.
DIAGNOSTIC MEDICAL:
- HERNIE INGHINALA STINGA INCARCERATA;
54
- IACRS.
Probleme actuale:
-dureri in regiunea inghinala stanga ce sunt exacerbate de tuse si effort;
-formatiune tumorala in regiunea inghinala;
-tuse productiva cu expectoratie sero-mucoasa;
-anxietate, neliniste, agitatie;
-inapetenta; astenie; insomnie;
- rinoree sero-mucoasa.
-peritonita herniara;
-risc de complicatii;
-instalarea fenomenelor subocluzive;
-strangularea cu necroza sau perforatia organului herniat.
- Alterarea confortului cauzata de formatiunea tumorala din regiunea inghinala
stanga, manifestata prin durerea din regiunea inghinala.
- Anxietate moderata cauzata de interventia chirurgicala, manifestata prin neliniste,
agitatie.
2. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.
- Obstructia cailor respiratorii cauzata de alterarea mucoasei nazale si faringiene
manifestata prin rinoree, tuse productive cu expectoratie sero-mucoasa.
3. Nevoia de a dormi si odihni.
- Perturbarea somnului cauzata de durerea din regiunea inghinala stanga, manifestata prin
insomnii, oboseala in timpul zilei.
- Comunicare ineficienta la nivel afectiv. Cauza: alterarea profunda a starii generale,
manifestata prin apatie, anxietate.
5. Nevoia de a elimina.
55
- Alterarea confortului cauzata de procesul infectios naso-farigo-bronsic, manifestata
prin tuse cu expectoratie sero-mucosa, rinoree.
6. Nevaia de a se misca si a avea a buna postura.
- Postura inadecvata din cauza durerilor, din regiunea inghinala stanga manifestata prin
pozitie antalgica.
7. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucosele.
- Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice din cauza durerilor din regiunea inghinala,
manifestata prin igiena deficitara a tegumentelor si mucose1or.
8. Nevoia de a bea si a manca.
- Alimentatie inadecvata calitativ si cantitativ din cauza durerilor si manifestata prin
inapetenta.
9. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.
- Din cauza durerilor, asteniei si manifestata prin limitarea miscarilor, greutate la
imbracare.
10. Nevoia de a-si practica religia.
- Dificultatea de a participa la activitati religioase din cauza durerilor din regiunea
inghinala stanga, manifestata prin imposibilitatea de a participa la activitatile grupului
religios de care apartine.
11.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.
- Cunostiinte ineficiente in legatura cu pregatirea preoperatorie, procedura chirurgicala.
56
internare
1.Alterarea confortului. Pacienta sa prezinte Rol propriu: 05.04.2017

Cauza: Diminuarea senzatiei de - Instalez pacienta intr-un salon cu climat optim, curat, Pacienta prezinta dureri
-formatiunea tumorala din discomfort si sa Iuminos, cu temperatura de 20-22°C, umiditate 40 % in regiunea inghinala
regiunea inghinala stanga prezinte o stare de bine - Asez bolnava intr-un pat cu lenjerie curata si ii stanga.
Manifestare: atat preoperator cat si recomand sa adopte o pozitie antalgica 06.04.2017
- durerea din regiunea postoperator. - Ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti din salon Durerile s-au diminuat.
inghinala stanga Evaluare la 24ore. - Monitorizez functiile vitale si vegetative: puls, 07.04.2017
respiratie, tensiune arteriala, temperatura, diureza Durerile mult diminuate.
- Stau de vorba cu pacienta pentru a afla cat mai multe
despre afectiunea sa si pentru a afla nivelul acesteia de
cunostinte despre boala sa
- Supraveghez faciesul, aspectul acestuia cat si
comportamentul sau general
- Fac psihoterapie pacientei si evaluez caracteristicile
durerii, localizare(regiunea inghinala), daca este
permanenta, cat dureaza si daca este exacerbata de efort,
ortostatism
- Recomand pacientei repaos la pat
Rol delegat:
57
- La indicatia medicului pregatesc pacienta pentru
EKG si radiografie pulmonara;
- Pregatesc pacienta si materialele necesare recoltarii
sangelui
- Pentru bilantul preoperator: examene hematologice
(hemalocrit, hemoglobina, leucocite), examene
biochimice (glicemie, uree sanguina, determinarea
grupului sanguin, Rh, examen surnar de urina.
- Administrez: Algocalmin 3 Fiole (1 fiola = 2ml)
intramuscular.
pacientului si mentin aceste interventii si in zilele
urmatoare.
2.Obstructionarea cailor Pacientul sa prezinte Rol propriu: 05.04.2017
respiratorii superioare. Cai respiratorii - Educ pacienta sa foloseasca batista individuala de Pacienta prezinta
Cauza : permeabile si o buna unica folosinta rinoree, expectoratie, tuse
- alterarea mucoasei nazale respiratie.Evaluare la o - Educ pacienta pentru a evita imprastierea secreltiilor productiva.
si faringiene. zi. nazale 06.04.2017
Manifestare: - Invat pacienta sa tuseasca, sa expectoreze, sa Pacienta nu mai
- rinoree, tuse productiva colecteze sputa in scuipatoare, sa nu o inghita prezinta tuse
cuexpectoratie - Asigur un aport suficient de lichide pe 24 ore (in jur expectoratie si
seromucoasa. de 1500-2000 ml) rinoree.
- Umezesc aerul din incapere cu apa alcoolizata 07.04.2017
58
- Aspir secretiile bronhice daca este cazul Pacienta respira bine.
- Invat pacienta sa faca gimnastica respiratorie
- Alimentez pacienta cu lichide caldute.
Rol delegat:
- La indicatia medicului administrez Bixtonim 3
picaturi pe zi (solutie 6 :12 :18)
- Gentamicina 3 f (1f=80 mg ) 1f/8 ore i.m.
pacientei.Mentin aceste interventii si in zilele urmatoare.
3.Perturbarea somnului. Pacienta sa Rol propriu: 05 -07.04.2017
Cauza : beneficieze de un - Inlatur stimulii externi: auditivi, vizuali, ce ar putea Somn medicamentos
-durerile din regiunea somn corespunzator perturba somnul pacientei
inghinala stanga varstei atat cantitativ - Invat pacienta sa practice tehniei de relaxare, exercitii
Manifestari: cat si calitativ, 7-8ore. respiratorii 5-10 minute inainte de culcare
-insomnii Evaluare la 48ore. - Observ raportul dintre starea de somn-veghe a
- oboseala in timpul zilei pacientei
- Port discutii frecvente cu pacienta cu privire la
interventia chirurgicala si starea acesteia postoperatorie
Rol delegat:
- La indicatia medicului administrez Fenobarbiltal,
1 fiola (1f = 2 ml) intramuscular la ora 22:00
- Observ efectul medicatiei tranchilizante.
4.Alterarea confortului. Pacienta sa nu mai Rol propriu : In urma ingrijirilor
59
Cauza: prezinte rinoree si tuse - Favorizez adaptarea pacientei la noul mediu primite si a tratamentului
-procesul infectios cu expectoratie. - Creez un microclimat optim prin asezarea pacientei administrat pacienta nu
rinofaringian Pacienta sa nu devina intr-o rezerva linistita, bine aerisita cu temperatura si mai prezinta rinoree si
Manifestari: sursa de infectie umiditate adecvata, luminoasa tuse.
- tuse cu expectoratie sero- nosocomiala. - Asigur repaos fizie si psihic:
mucoasa - Monitorizez functiile vitale si vegetale
- rinoree - Invat pacienta sa tuseasca cu gura inchisa, sa nu
stropeasca in jur pentru a preveni imprastierea
microbilor si aparitia infectiilor nosocomiale
- Educ pacienta cum sa expectoreze in scuipatoare, apoi
sa-si clateasca gura
- Pacienta sa foloseasca batista proprie sau de unica
folosinta
- Ofer pacientei lichide caldute, ceaiuri, supe, lapte
pentru a
evita deshidratarea
- Fac bilantul ingesta/escreta si il notez in foaia de
observatie
Rol delegat:
- La indicatia medicului administrez: -Bixtonim solutie
3*3 picaturi pe zi;
- Algocalmin 1 fiola intramuscular;
60
- Gentamicina 1 fiola la 8 ore (1 f=80 mg).
5. Postura inadecvata. Pacienta sa aiba o - Instalez pacienta intr-o camera bine aerisita, cu Pacienta are o pozitie
Cauza: pozitie adecvata. temperatura optima si o asez in pozie de decubit lateral fiziologica dupa incetarea
- durerile din regiunea stang; durerilor.
inghinala stanga. - Ii schimb pozitia corpului la fiecare 2 ore si masez
Manifestari: punctele de presiune pentru a activa circulatia si a
- pozitie antalgica preveni escarole;
- Asigur igiena tegumentelor si schimb lenjeria de corp
si pat la nevoie;
- Incurajez pacienta si o ajut sa faca exercitii pasive si
active;
- lnsotesc pacienta la exemenele paraclinice.
6.Dificultatea de a-si Pacienta sa poata sa-si Rol propriu: Are nevoie de ajutor la
acorda ingrijiri igienice. acorde ingrijirile - Explic pacientei ce masuri de igiena poate indeplini inceput pentru ingrijirile
igienice.
Cauza: igienice necesare singura si la care are nevoie de ajutor;
- durerile din regiunea - Ajut pacienta sa-si faca baie apoi sa se imbrace;
inghinala stanga - Explic pacientei importanta mentinerii curate a
Manifestari: tegumentelor si mucoaselor pentru prevenirea infectiilor
- igiena deficitara a tegumentare;
tegumentelor si - Mentin interventiile anterioare si in zilele anterioare.
mucoaselor.
7.Alimentatie inadecvata Pacienta sa se - Explorez gusturile, preferintele si obiceiurile Pacienta este alimentata
calitativ si cantitativ. alimenteze si sa se alimentare ale pacientei; si hidratata
corespunzator.
Cauza: hidrateze corespunzator - Servesc pacienta cu alimente la temperatura moderata,
61
- durerile din regiunea la ore fixe, la sala de mase intr-un mediu placut pentru
inghinala stanga a-i spori corsepunzator aspectul;
Manifestari: - Calculez bilantul ingesta/excreta si il notez in foaia de
- inapetenta Obesrvatie;
- Stabilesc cu familia ce alimente ii sunt permise pentru
a i le adduce;
- Inaltur din salon obiecte ce ar putea intretine
inapetenta prin mirosurile modificate (urinar, basinet);
- Invat pacienta sa se hidrateze suficient cu 2 I de lichide
pe zi (ceai, supe, compoturi).
8. Dificultatea de a se Pacienta sa se poata - Analizez in ce masura pacienta isi poate indeplini Pacienta se imbraca si se
imbraca si a se dezbraca. imbraca si dezbraca independent nevoile fundamentale si la care necesita dezbraca la inceput cu
singura. ajutor apoi singura.
Cauza: ajutor;
- durerile; - Vorbesc calm cu pacienta si o conving de
- astenia fizica. disponibilitatea de a o ajuta;
Manifestari: - Manifest intelegere empatica fata de situatia sa;
- greutate la imbracare; - Ii asez imbracamintea langa pat in ordinea folosirii si o
- limitarea miscarilor. ajut sa o foloseasca;
- Sfatuiesc pacienta si familia sa imbrace lenjerie curate,
comoda pentru a nu stanjeni miscarile si circulatia
sangelui.
9.Comunicare ineficienta Pacienta sa aiba o Rol propriu: In urma discutiei purtate
la nivel afectiv. comunicare adecvata cu - Pun in valoare capacitatile, talentul si realizarile cu pacienta acesta este
62
Cauza: membrii echipei de anterioare ale pacientului; mai comunicativa atat cu
- alterarea profunda a starii ingrijire si cu ceilalti - Dau posibilitatea pacientului sa-si exprime ideile, membrii echipei cat si cu
generale pacienti in termen de 24 sentimentele si dorintele in ceea ce priveste interventia ceilalti pacienti si accepta
Manifestari: de ore. chirurgicala, raspunzand cu multa amabilitate si interventia chirurgicala.
- anxietate; promptitudine la toate intrebarile pacientei;
-apatie. - Antrenez pacienta in diferite activitati care sa-I dea
sentimentul de utilitate;
- Ajut pacienta sa schimbe idei cu ceilalti pacienti si sa
incheie legatruri semnificative.
10. Dificultatea de a Pacienta sa beneficieze - Determin pacienta sa-si exprime propriile convingeri Obiectiv realizat.
participa la activitati de modalitati de si valori;
religioase. practicare a religiei pe - Planific impreuna cu pacientul activitati religioase;
Cauza: durerile din perioada spitalizarii. - Caut modalitati de practicare a religiei (citirea unor
regiunea inghinala stanga. documente religioase);
Manifestari: - Mentin interventiile cu rol propriu in urmatoarele zile.
imposibilitatea de a
participa la activitatile
grupului religios.
11.Anxietate moderata. Pacienta sa prezinte Rol propriu: In urma interveniei
Cauza : o diminuare a - Asigur un climat de protectie psihica adecvat starii de acordate, anxietatea s-a
Interventia chirurgicala anxietatii inainte si boala a pacientei prin inlaturarea excitantilor psihici, diminuat, dar nu a
-neadaptarea la rolul de dupa interventia zgomote, lumina puternica; disparut complet.
bolnav. chirurgicala. - Combat teama pacientei purtand discutii incurajatoare
63
Manifestare: in ceea ce priveste interventia chirurgicala, anestezia si
- neliniste; interventiile postoperatorii si caut sa obtin colaborarea
- agitatie. acesteia inainte si dupa interventia chirurgicala;
-Incurajez relatia pacientei cu familia permitand acesteia
sa fie cat mai mult alaturi de ea;
- Asigur pacienta ca echipa operatorie constituita din
chirurg,i anestezist si cadre medii vor face totul pentru
ca interventia sa se desfasoare in cele rnai bune conditii.
12. Lipsa de cunostinte Pacienta sa fie bine Rol propriu: Pacienta a inteles
in legatura cu : informata despre - Explorez nivelul de cunostiinte al pacientei in ceea ce necesitatea efectuarii
- pregatirea preoperatorie; procedurile priveste afectiunea sa, modul de manifestare, modul de interventiei chirurgicale;
- procedura chirurgicala; preoperatorii. participare la interventia chirurgicala si la procesul de este putin mai linistita si
- procedurile si urmarile recuperare; are incredere in echipa de
postoperatorii. - Pun la dispozitia pacientei o serie de'brosuri in chirurgie si cadrele
legatura cu afectiunea sa; medicale care o vor
- Constientizez pacienta asupra propriei responsabilitati ingriji postoperator.
privind sanatatea;
- Verific daca pacienta a inteles intocmai mesajul trimis
si daca si-a insusit corect noile cunostinte accumulate;
- Mentin aceste interventii in urmatoarele zile.
TEHNICI DE ÎNGRIJIRE PREOPERATORII

Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei cu rol propriu si delegat Evaluare
64
la internare
Pregatirea Pacienta sa fie pregatita Pregatirea psihica preoperatorie Pacienta este

preoperatorie fizica psihic si fizic, sa - Clarific cu pacienta si familia conceptiile eronate si explic pregatita atat fizic cat
si psihica. cunoasca procedurile procedurile preoperatorii, procedura chirurgicala cat si ingrij iriIe si psihic pentru
preoperatorii, procedura postoperatorii interventia
chirurgicala cat si ingrij - Explic pacientei fiecare tehnica si ce scop urmareste; chirurgicala.
iriIe postoperatorii - O informez despre urmarile firesti postoperatorii;
- Incurajez pacienta dandu-i exemple pacienti cu aceeasi
interventie chirurgicala si cu evolutie favorabila;
- O ajut sa-si exprime nelinistea, teama.
Pregatirea generala
A. Bilantul clinic general
- Observ si consemnez aspectul general al pacientei, inaltimea si
greutatea sa, varsta, aspectul pielii, faciesul, mersul, starea
psihica; masor si notez functiile vitale si vegetative - T.A., P.R.,
T., diureza si scaunul;
- Observ eventualele schimbari in starea pacientei.
B. Bilantul paraclinic
- Permite o apreciere exact a starii pacientei
- Notez in foaia de observatie rezultatele examenelor de laborator
Pregatirea pentru operatie
In ziua precedenta: preoperator:
65
- Dieta: asigur regim alimentar usor digerabil si lichide suficiente
2000-2500ml pentru punerea in repaos a tubului digestiv, pentru
mentinerea T.A., diminuarea setei si a acidozei cat si psihic
pentru postoperatorii; Repaos la pat
In seara zilei precedente:
- Pregatirea pielii: - Recomand pacientei sa faca baie generala
inclusiv spalatul parului; rad pilozitatea din regiunea pubiana
(cu aparatul de ras propriu) dezinfectez cu alcool o zona larga la
nivelul fosei iliace stangi, badijonez apoi cu tinctura de iod si
acopar cu pansament steril, verific starea de curatenie a
tegumentelor din regiunea axilara, inghinala, ombilicala, unghiile
(scurte fara lac de unghii)
- Examinez atent corpul pacientei pentru a observa eventualele
infectii cutanate si ale semnala chirurgului;
- Pregatirea tubului digestiv: - Pacienta nu mai bea si nu
mananca;
a) In salon: Pacienta este
- Inlatur bijuteriile (le predau familiei); pregatita atat fizic cat
- Rog pacienta sa merga la toaleta pentru a-si goli vezica urinara; si psihic pentru
- Rebadijonez cu un antiseptic colorat regiunea rasa; interventia
- Imbrac pacienta cu lenjerie curate; chirurgicala.
- Efectuez testarea la xilina 1% intradermic pe fata anterioara a
antebratului si citesc testul dupa 30 de min;
66
- Pregatesc documentele necesare: foaia de observatie cu
rezultatele analizelor de laborator si semnatura pacientei privind
acordul asupra interventiei chirurgicale;
- cu 30 de minute inainte ca bolnava sa fie dusa la sala de operatie
administrez cu rol delegat Mialgin If, Atropina If (intramuscular)
ca medicatie preanestezica.
b) Transport pacienta in sala de preanestezie:
c) In sala de preanstezie:
- Verific regiunea rasa si notez eventualele escoriatii (eczeme,
intertrigo);
- Pregatesc zonele pentru perfuzie prin badijonare cu tincture de
iod.
d) In sala de operatie:
- Instalez si fixez pacienta pe masa de operatie in decubit dorsal;
- Monitorizez functiile vitale: tensiunea arteriala, puls,
temperatura, respiratie;
- Membrele inferioare sunt legate de masa de operatie cu curelele
acesteia avand grija sa nu produca o compresiune neplacuta
asupra pacientei;
- Membrele superioare se afla in extensie, pe suporturi speciale de
perfuzie, avandu-se grija ca nervii sa nu se afla in extensie prea
mare sau trunchiurile nervose sa fie presate pe o zona prea tare a
mesei, ceea ce ar duce la pareza nervilor;
67
- Pacienta este dezbracata, se acopera zonele cu campuri nesterile,
cele pe care nu se opereaza, la distanta de zona de incizie;
- Tegumentele bolnavei se degreseaza de antisepticul anterior si
se curata, se badijoneaza cu alcool apoi cu tinctura de iod
incepand cu linia de incizie de la centru spre periferie, terminand Pacienta are
cu zonele septice; tegumente si mucoase
- Asigur campurile de izolare care evita contactul cu zona curate.
nesterila si lasa accesibila doar locul unde se face incizia; Pacienta respecta
- Asez instrumentarul si materialele necesare interventiei in asa regimul alimentar
fel incat sa fie la indemana medicului; preoperator.
- Pe masuta acoperita cu camp steril in partea stanga a acesteia

am asezat materialul pentru sutura; in dreapta instrumentarul
pentru anestezie, iar in mijloc tavita cu instrumentele sterile;
- Pe o tava acoperita asez materialul pentru pansament
- Pe o ala masuta asez tavita renala pentru tampoanele utilizate;
- Abordez o vena la mana dreapta (cateter, branula) si montez la
indicatia medicului perfuzia.
INTERVENTIE CHIRURGICALA 08.04.2013 CURA RADICALA A HERNIEI CU ANESTEZIE GENERALA

1. Sensibilitate si Pacienta sa-si recapete -Efectuez transportul silentilos, cu blandete fara zdruncinaturi la 08.04.2017 ora
reflexe sensibilitatea si sala de operatie la salonul serviciul ATI si o asez in decubit dorsal 13:00
68
diminuate ref1exele (cornean, de fara perna, cu capul intors intr-o parte; Stare de narcoza
Cauza: glutitie, faringian) in -Camera va fi aerisita , in semiobscuritate avand temperatura profunda.
-interventia urmatoarele 60 de optima cuprinsa intre 18-20°C, va fi prevazuta cu instalatie: de Ora 13:45
chirurgicala. minute. oxigen si aparatura de aspiratie; Retlexele
-Supraveghez aspectul general 'al pacientei coloratia pielii sesizand cornean,
paloarea si cianoza ; coloratia unghiilor, stare a extremitatilor, faringian si de
starea mucoaselor, starea de calm si agitatie; deglutitie, tuse
-Urmaresc ritmul perfuziei cu care a venit din sala de operatii si precum si starea
verific pozitia cateterului in vena, supraveghez tubul de dren. de constienta au
revenit dupa 45
min de la
interventie.
T.A. 120 -60 mm
Hg
P= 84/minut
R= 19/minut
09.04.2017
T.A. 130-80 mm
Hg
P=80/minut
R=20/minut
2. Disconfort Pacienta sa prezinte o Rol propriu: 08.04.2017
abdominal diminuare a durerilor. -Observ caracterul durerii ce apare dupa incetarea efectului Dureri acute la
69
Cauza: Evaluare la 24 de ore. anesteziCului; nivelul plagii.
- interventia -Urmaresc durerea, localizarea si intensitatea precum si starea de 09.04.2017
Chirurgicala. tensiune a peretelui abdominal; Durerea s-a
Manifestari: - Recomand mobilizare precoce pentru combaterea balonarii si a diminuat dupa
- dureri la nivelul stimularii peristaltismului; administrarea de
plagii operatorii. -Informez pacienta asupra evolutiei si modului de actiune al Algocalmin.
medicamentului asupra durerii; 10-11-.04.2017
-Invat pacienta sa-si comprime cu palma stanga plaga operatorie Bolnava a dormit
atunci cand tuseste si cand isi schimba pozitia in pat. intre orele 24 si 6
Rol delegat: Prezinta usoare
-Administrez la indicatia medicului : Algocalmin 3f ( 1f=2ml) dureri.
intramuscular 1f=7 :13 : 19, Diclofenac 2 supozitoare; 12-14.04.2017
-Observ efectul medicatiei asupra organismului; Durerea s-a
- Mentin interventiile eu rol propriu si delegat in zilele urmatoare diminuat.
3. Lipsa integritatii Pacienta sa prezinte o -Inca de la iesirea din sala de operatie urmaresc ca plaga operatorie 09.04.2017
tegumentelor plaga operatorie cu a pacientei sa nu sangereze; Pansamemt curat
Cauza : evolutie favorabila -Zilnic efectuez pansamentul pacientei si urmaresc ca acesta sa fie fara secretie.
- interventia spre cicatrizare in mentinut curat si uscat; 10.04.2017
termen de 6-7 zile.
chirurgicala -Pregatesc materialele necesare pentru efectuarea pansamentului: Plaga operatorie
Manifestari: -Efectuez pansamentul plagii respectand principiile fundamentale cu evolutie buna.
- plaga operatorie in efectuarea corecta a unui pansament: 11-12.04.2017
- Pozitionez pacienta in pat in decubit dorsal si efectuez respectand Plaga operatorie
70
timpii unui pansamanet: cu evolutie buna
- Rol delegat: spre cicatrizare.
- La indicatia medicului administrez: Oxacilina 2g (1f=500mg) 15.04.2017
500mg la 6 ore intramuscular 6:12:18:24, Gentamicina 3f In a saptea zi
(1f=80mg) lf la 8 ore, intramuscular 14:22:6 extrag firele de
- Observ evolutia plagii pe parcursul internarii. sutura. Plaga
chirurgicala cu
evolutie spre
vindecare.
4. Posibila alterare a Pacienta sa prezinte -Urmaresc zilnic functiile vegetative ale pacientei: diureza si 08.04.2017
eliminarii intestinale eliminare urinara si un scaunul; Prima mictiune
tranzit intestinal
Cauza: -Urmaresc daca prima mictiune apare in primele 6 ore de la apare la 6-8 ore
normal. Evaluare la 6
- interventia ore si respectiv 4/-72 interventia chirurgicala; dupa interventia
chirurgicala ore de la interventia -Urmaresc aspectul si cantitatea de urina emisa in 24 de ore, la chirurgicala.
chirurgicala.
inceput cantitatea de urina nu este abundenta, dupa 2 zih: revine la Diureza
normal; aproximativ
-Dupa perioada de pareza intestinala postoperatorie observ daca 600ml, de culoare
pacienta incepe sa emita gaze, acesta fiind primul semn ca galben inchis, cu
peristaltismul intestinal s-a restabilit; miros amoniacal.
-Recomand ca in primele 2 zile postoperator pacienta sa consume 09.04.2017
regim hidric, intarziind in aecst fel aparitia scaunului, ajutand sa nu Diureza=800ml
se ajunga la fortarea suturilor. Scaun absent
71
10.04.2017
Diureza este in
cantitate de 1200
ml. Apare primul
scaun de
consistenta
pastoasa, miros
fecaloid,
cantitate 200 g
5.Posibil Pacienta sa-si mentina Rol propriu 08.04.2017

dezechilihru in limite optime - In ziua operatiei hidratarea se face prin perfuzie cu ser fiziologic In ziua operatiei
hidroelectrolitic balanta 9% - 1000 ml; pacienta este
Cauza: hidroelectrolitica. - Pana la reluarea alimentatiei normale este necesar sa se alimentata prin
-interventia administreze o ratie hidrica electrolitica si calorica sufcienta perfuzie.
chirugicala acoperirii necesitatilor cotidiene; 09-14.04.2017
- In prima zi postoperator - regim hidric (hipocaloric, hipolipidic, Pacienta este
hipoglucidic, hipoprotidic) cu ceai neindulcit sau indulcit cu echilibrata
zaharina, supa de zarzavat strecurata, apa fiarta si racita hidroeleetrolitic
aproximativ 1000 ml, si nutritional
- In a coua zi: ceai, citronada indulcita, lapte cu ceai, zeama de la
supa de zarzavat =1500ml;
- In a treia zi : piure de cartofi, fidea , taitei cu lapte, biscuiti, iaurt,
72
piure de legume;
- Dupa reluarea tranzitului: carne de pui, peste alb si se revine
treptat la alimentatia obisnuita;
-alimentele trebuie sa fie calde, bine preparate, prezentate estetic, in
vesela foarte curata.
Rol delegat:
-administrez la indicatia medicului: ser fiziologic 9% 1:500 ml in
perfuzie;
-mentin interventiile cu rol propriu si delegat si in zilele urmatoare.
6. Insomnie Pacienta sa prezinte un Rol propriu 08-09.04.2017

Cauza: somn - Asigur un mediu de calm si siguranta, salon linistit si foarte bine Pacienta prezinta
- dureri la nivelul corespunzator varstei aerisit; insomnii, treziri
plagii operatorii cantitativ si calitativ, - Asigur confortul pacientei; frecvente datorita
Manifestari: 7-8 ore pe noapte, in - Stabilesc cu pacienta un orar de somn si odihna; durerilor.
- ore insuficiente de termen de 2-3 zile. - Explic rolul somnului si odihnei pentru refacerea organismului si 10.04.2017
somn cantitativ si necesitatea evitarii factorilor care influenteaza sornnul si odihna Pacienta acuza
calitativ. (oboseala, stresul, cafeaua, alcoolul). usoare insomnii.
Rol delegat 11-14.04.2017
- Administrez la indicatia medicului: Fenobarbital 1 tableta Pacienta
( 1tb=100 mg), ora 22 :00 per os cu rol sedative beneficiaza de un
- Urmaresc efectul medicatiei somn corespunzator,
- Mentin interventiile cu rol propriu si delegat in zilele urmatoare. 7-8 ore pe noapte.
73
7. Posibila alterare a Pacienta sa se - Mobilizez pacienta pasiv, apoi activ, pentru a preveni 08.04.2017
mobilitatii mobilizeze activ tromboflebita ( incep eu mobilizarea la pat apoi in pozitie sezand, Pacienta este
Cauza: pentru prevenirea pacienta agatandu-se de agatatoarele fixate la pat); mobilizata la pat.
- repaosul la pat complicatiilor trombo- - Determin pacienta sa mearga cu ajutor in prima zi postoperator, 09-10.04.2017
embolice sau de 3 ori pe zi, la inceput cate 5 minute, apoi, incepand din a doua zi Pacienta se
pulmonare. Evaluare cresc gradul si nivelul de mobilizare activa. deplaseaza cu
la 24 de ore. - Schimb in prima zi postoperator pozitia pacientei la fiecare 2 ore ajutor.
- Observ daca apare o discordanta intre temperatura si puls 11-14.04.2017
Mentin interventiile cu rol propriu si delegate si in zilele urmatoare. Pacienta si-a
recapatat
siguranta in mers.
8.Comunicare Pacienta sa comunice - Pun in valoare capacitatile de comunicare ale pacientei; In urma
ineficienta la nivel eficient in termen de 2 - Dau posibilitatea pacientei sa-si exprime ideile, sentimentele in interventiilor
afectiv zile legatura cu afectiunea sa; pacienta
Cauza: - Port discutii cu rol linistitor; cormunica eficient
- durerea de la nivelul - Fac psihoterapia pacientei; cu personalul
plagii - In urma interventiilor pacienta comunica eficient cu personalul medical cat si eu
Manifestari: medical cat si cu ceilalti pacienti. ceilalti pacienti.
- anxietate moderata,
neliniste.
9.Cunostiinte Pacienta sa
posede - Pe baza informatiilor culese apreciez cunostintele pacientei Pacienta a receptionat
insuficiente referitor cunostinte referitor la starea de sanatate actuala si capacitatea de concentrare. corect informatiile
transmise.
la perioada de suficiente cu privire la - Completez cunostintele existente ale pacientei;
74
convalescenta perioada de - Stabilesc impreuna cu pacienta obiectivele educationale dandu-i
Cauza: convalescenta in informatii pertinente;
- situatia de criza termen de 2-3 zile - Observ progresul inregistrat de pacienta in autoingrijire si raman
Manifestare: la dispozitia ei pentru a-l ajuta;
- cerere de informatie - Educatia sanitara in timpul efectuarii unui pansament;
redusa - Sfatuiesc pacienta sa faca efort fizic progresiv, sa evite eforturile
fizice intense, cel putin 6 luni pentru evitarea aparitiei
complicatiilor;
- Sa se prezinte la control la 30 zile de la externare;
- Invat pacienta sa poarte lenjerie curata si sa-si efectueze toaleta pe
regiuni in primele zile de la externare.
- Pentru schimbarea pansamentului sa se prezinte la sala de
pansamente.
- Pe toata durata spitalizarii am asigurat conditii corespunzatoare de microclimat prin mentinerea Interventiile propuse au fost
unei temperaturi optime ( 18-20°C, aerisire zilnica, curatenie); realizate astfel incat, la externare,
- Am asigurat conditii igienice - am schimbat lenjeria de pat si am protejat-o cu rnusama si aleza, pacienta issi va satisface singura
urmarind modul de satisfacere a igienei personale si vestimentare a pacientei pentru mentinerea cele 14 nevoi fundamentale
tegumentelor perfect curate prevenind asftel infectii cu poarta de intrare cutanata; fara grade de dependenta.
- Am pregatit psihic si fizic pacienta pentru toate tehnicile de ingrijire acordate,
75
- sange pentru examene hematologice ( hemoglobina, hematocrit, leucograma) si biochimice
( glicemie, uree);
- Am urmarit si notat in foaia de observatie functiile vitale si vegetative: tensiunea arteriala, puls,
respiratie, temperatura, diureza, scaun;
- Am asigurat un raport caloric energetic si hidric, corespunzator stadiului clinic al afectiunii;
- Am pregatit pacienta si salonul zilnic pentru vizita medicala, participand si notand in foaia de
observatie indicatiiIe medicului;
- Am administrat medicamentele prescrise de medic (Algocalmin, Arnpicilina, Luminal)
respectand regulile de administrare a medicamentelor si am urrnarit efectul lor asupra
organismului pacientului;
- Am pregatit instrumetarul chirurgical si materialul textil pentru sterilizare.
- Am pregatit preoperator pacientul:
 pregatire psihica si fizica;
 masurat si notat in FO functiile vitale si vegetative supraveghind starea generala a
pacientului;
 pregatirea locala;
 pregatirea din zona interventiei, transportuI la sala de operatie;
 pregatirea pacientei din sala de preanestezie si din sala de operatie.
- Am supravegheat si ingrijit pacienta postoperator:
 urmaresc revenirea reflexelor de deglutitie, cornean, tuse, faringian, in maxim 30-45 minute;
 supraveghez parametrii fiziologici postoperatori : tensiunea arteriala, puIs, respiratie, temperatura
 urmaresc functiiIe vegetative, diureza si scaunul;
76
 supraveghez evolutia plagii si execut tehnica pansamentului respectand principiile si timpii
pansamentului;
 asigur reechilibrarea hidroelectroIitica si acidobazica a pacientei;
 supraveghez mobilizarea pasiva si activa si suplinesc pacientul in toate manifestarile de
dependent.
Pe toata durata spitalizarii am asigurat pacientului indeplinirea corespunzatoare a celor 14 nevoi
ale acestuia.

HLG Se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa pe heparina sau 12-16 g % 12,6g%
Hemoglobina EDTA dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu dopul de
culoare mov.
Hematocrit
culoare mov.
Leucocite Se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa pe heparina sau 4000-8000mm3 8000 mm3
77
culoare mov.
Uree sanguina anticoagulante dimineata pe nemancate in tububul vacotainer cu
Glicemie anticoagulante dimineata pe nemancate in tububul vacotainer cu
Se recolteaza 1.6 ml sange prin punctie venoasa dimineata pe 5-10 mm/h 20 mm/h
VSH nemancate + 0.4 ml citrat de sodiu 3.8% in tuburi vacutainer cu 10-20 mm/h 40 mm/h
dopul de culoare neagra.
Aceasta se eticheteaza si se trimite la laborator. cetonici, uro- corpicetonici, uro-
Epitelii, foarte rare, epitelii,foarte
granulosi-absenti rarehematiiatipice,
rare epitelii
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL REZULTAT
PREGATIREA PACIENTULUI
CERUT
78
- Pragatesc pacienta din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii emotionali
- Transport pacienta in sala de examinare cu caruciorul 10-15 minute inainte de
inregistrare
- Asez bolnava comod pe patul de consultatie rugandu-o sa-si relaxeze musculatura
- Montez electrozii standard cat mai apropape de radacina membrelor asezand sub placa de
metal o panza inmuiata in solutie de electrolit (1 lingura sare la un pahar apa), astfel: rosu-
mana dreapta, galben-mana stanga, verde la piciorul stang, negru picior drept
Cord in limite
- V1 - spatiu IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
normale, fara
Electrocardiograma - V2 - spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
modificari patologice
- V3 - intre V2 si V4
- V4–spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara;
- V5-la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stanga;
- V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
- Inregistrez derivatiile unipolare si precordiale
- Dupa terminarea inregistrarii indepartez electrozii de pe pacienta
- Ajut pacienta sa se imbrace si o conduc in salon
- Notez pe electrocardiograma numele pacientei, varsta, data si ora inregistrarii, semnatura
celui care a efectuat-o
Rx pulmonar - Pregatesc psihic pacienta: ii explic conditiile in care se face exemenul (camera in Nu prezinta leziuni
semio bscuritate) pulmonare
- Conduc pacienta la serviciul de radiologie
- Explic pacientei cum trebuie sa se comporte in timpul exeminarii (sa faca cateva
79
miscari respiratorii dupa care sa urmeze o perioada de apnee, timp in care, se face
radiografia, dupa care sa urmeze o inspiratie profunda)
Pregatirea fizica a pacientei
- Dezbrac complet regiunea toracica a pacientei si ii inderpatez obiectele radiopacee
- Asez pacienta in pozitie ortostatica cu mainile in solduri si coatele aduse inainte (fara sa
ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul
- Cand pozitia verticala este contraindicata asez pacientul in pozitie sezand sau decubit
dorsal
- Dupa examen ajut pacienta sa se imbrace si o conduc la pat
Denumirea Doza
Mod de prezentare Calea de adminstrare Actiune Reactii adverse
medicamentului Unica Totala
500mg Antibiotic - Alergii
Oxacilina FI = 500mg i.m. 2g
6:12:18:24 -Soc anafilactic
1f -Eruptii cutanate
Gentamicina F = 80ml i.m. 3f Antibiotic
14:22:6 -Greata
-Iritatie locala
Diclofenac Sup = 100mg Rectal 1 sup = 6:18 2 sup Antiinflamator nesteroid
- Prurit
3 Decongestiv al mucoasei -senzatie de uscaciune
Bixtonim 1 Pic Nazal 9 pic
pic=6:12;18 nazale nazala, palpitatii
Analgezic -Alergie cutanata
Algocalmin F = 2ml i.m. 1F=7:12:19 3F
Antipirectic -anemie
-Excitatie nervoasa
Fenobarbital F = 2ml i.m. 1F=22:00 1F Sedativ hipnotic
-Eruptii alergice
80
Ser fiziologic -Hipernatremie
Fl = 500ml In perfuzie intravenos 1000 ml 1500 ml Hidratarea organismului
9% -Hipercloremie
-Anxietate
Xilina 2% F = 2ml i.rahidian 1F 1F Anestezic
-Tahipnee
Mialgin F = 2ml i.m. 1F 1F Analgezic, opiaceu -Greata, varsaturi
Inhibitor al secretiei - Uscaciunea gurii
Atropina F = 1ml i.m. 1F 1F
gastrice - Tahicardie
81
EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacienta, medicul a hotarat externarea acesteia pe data de 15.04.2017.

 Pregateste documentele necesare externarii;
 Pregateste pacienta si anunta familia asupra datei externarii.
Starea pacientei la externare: vindecat chirurgical.
Grad de autonomie: pacienta isi satisface singura nevoile fundamentale.
Sub tratament cu: antibiotice, analgetice si tranchilizante - simptomele au disparut, iar pacienta
este vindecata chirurgical.
Pacientei i se recomanda urmatorul plan de ingrijire:
Obiective:
Interventiile asitentei:
 Am explicat pacientei normele igienico-dietetice pe care sa le respecte;
 Sa se prezinte la control la termenul fixat sau ori de cate ori apare un simptom care ar produce
modificari evolutive;
 Sfatuiesc pacienta sa faca efort fizic si psihic progresiv, sa evite eforturile intense, cel putin 6 luni
pentru evitarea aparitiei complicatiilor.
82
CAZUL III
PLAN DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HERNII INGHINALE
Prezentarea cazurilor:
1. Culegerea datelor
- Pacient;
- Foaie de observatie;
- Familia.
Date generale:
Nume: G.
Prenume: I.
Sex: masculin.
Varsta: 60ani.
Stare civila: casatorit.
Ocupatia: pensionar.
Religie: ortodoxa.
Proteze: nu prezinta.
Aspectul gurii: buze normal colorate, limba saburala, dentitie cu lipsuri.
Acuitate vizuala: hipermetropie, VOD = VOS = +0.75.
Acuitate tactila: sensibilitate integra pastrata si la lucruri de finete.
Acuitate dureroasa: dureri in regiunea inghinala stanga.
Semne particulare: cicatrice in regiunea inghinala stanga.
Mobilitate articulara:articulatii mobile.
83
Mobilizare: normal.
Grup sanguin: B(III), Rh pozitiv .
Date variabile:
Domiciliu: Buzau, comuna Merei.
Conditii de locuit: locuieste intr-o casa cu 3 camere, impreuna cu sotia in conditii salubre.
Echipa de sustinere: familia formata din sotie si cei doi copii care il viziteaza si il incurajeaza in mod
continuu, atat in ceea ce priveste interventia chirurgicala, cat si asupra evolutiei rapide si fara complicatii
a plagii operatorii.
Data internarii: 25.01.2017
Data externarii: 03.02.2017
Conditii psihosociale: anxietate moderata, stare de constienta/
Antecedente heredo-colaterale: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice.
Antecedente personale si patologice: parotida epidemica la 10 ani.
Antecedente personale si chirurgicale: hernie inghinala stanga operata acum 6 luni.
- dureri in regiunea inghinala dreapta ce sunt exacerbate de efort si ortostatism;
- formatiune tumorala in regiunea inghinala stanga;
- anxietate, neliniste, agitatie;
- insomnie.
Istoricul bolii:
Pacient cunoscandu-se cu hernie inghinala stanga operata acum 6 luni, la nivelul regiunii
inghinale stangi, pe scheletele cicatricii constata ca o formatiune tumorala dureroasa spontan si la
palpare, reductibila, cu expansiune la tuse. Se prezinta la medicul de familie, care-i face trimitere pe data
de 25.01.2017 la camera de garda-chirurgie, unde in urma examinarii este internat de urgenta la sectia de
chirurgie cu diagnosticul de hernie inghinala dreapta, dureroasa si formatiune tumorala testicul drept,
pentru interventie chirurgicala.
- Stare generala: pacient afebril, T = 36.4°C.
- Tegumente si mucoase: normal colorate.
84
- Tesut celular subcutanat : bine reprezentat.
- Sistem gangliono-limfatic : ganglioni perifireci nepalpabili.
- Sistemul osteo-articular: integru.
- Aparat respirator:
- Miscari respiratorii simetrice;
- Nu prezinta tuse, nu expectoreaza;
- Respiratie ampla si ritmica; R = 20/minut.
- Respiratie de tip costal inferior;
- Aparat cardiovascular:
- Socul apexian in spatiul V intercostal stang pe linia medio-claviculara;
- Zgomote cardiace ritmice;
- Cord in limite fiziologice;
- P = 80/minut; TA = 130 - 80 mmHg.
- Aparat digestiv si anexe:
- Ficat si splina in limite fiziologice;
- Tranzit intestinal normal.
- Aparat uro-genital:
- Lombe nedurerose;
- Rinichi nepelpabil;
- Sistem nervos central: ROT-prezente.
- Sistem emotional: pacient anxios, agitat.
- Modul de odihna: pacientul doarme 3-4 ore pe noapte, prezinta insomnii.
Elemente de igiena:
Obiceiuri alimentare: 3 mese pe zi.
Alilnente preferabile: carne, cartofi, oua, lactate.
Lichide preferate: sucuri, vinuri in cantitati de 500 ml pe zi.
Eliminari - Scaun:
- Frecventa: 1 la 2 zile;
85
- Cantitate: 250g;
- Forma: cilindrica; consistenta: pastoasa;
- Culoarea: bruna; miros: fecaloid.
Urina:
- Frecventa: 5-6 mictiuni pe zi; 2/3 ziua si 1/3 noaptea;
- Cantitatea: 1300-1600ml / 24 ore;
- Culoarea: galben; miros: de bulion
Transpiratii: nu prezinta.
Expectoratie: nu prezinta.
Varsaturi: nu prezinta.
Obisnuinte igienice: pacient autonom in satisfacerea igienei corporale.
Activitati de recreere: in timpul liber ii place sa priveasca la televizor si sa se joace cu nepotii.
Date variabile:
Greutatea: G=90kg;
Inaltimea: 1=1,80 m.
GRADE DE DEPENDENTA
4. Nevoia de a se misca si a avea o buna statura.
5. Nevoia de a fi curat si de a avea tegumentele si mucoasele integre.
DIAGNOSTIC MEDICAL: HERNIE INGHINALA DREAPTA INCARCERATA.
Probleme actuale:
- Dureri in regiunea inghinala dreapta;
- Formatiune tumorala in regiunea inghinala, reductibila;
- Dureri la nivelul testicului drept, testicul usor marit de volum;
- Insomnie; anxietate.
86
- Peritonita herniara;
- Risc de complicatii;
- Instalarea fenomenelor subocluzive;
- Strangularea cu necroza sau perforatia organului herniat.
- Alterarea confortului cauzata de formatiunea tumorala din regiunea inghinala stanga, manifestata
prin durerea din regiunea inghinala;
- Anxietate moderata cauzata de interventia chirurgicala, neadaptarea la rolul de bolnav, manifestata
prin neliniste, agitatie.
- Perturbarea somnului - cauza: durerile din regiunea inghinala stanga; manifestat prin insomnii,
oboseala in timpul zilei.
- Comunicare ineficienta la nivel afectiv - cauza: alterarea profunda a starii generale, manifestata prin
apatie, anxietate.
4. Nevoia de a se misca si a avea 0 buna postura.
- Limitarea miscarilor din cauza formatiunii tumorale din regiunea inghinala, manifestata prin mers
nesigur si deplasare cu dificultate.
5. Nevoia de a fi curat ingrijit, de a avea tegumentele si mucoasele integre.
- Dificulatatea de a se sprijini din cauza durerilor, manifestata prin deficit de igiena.
6. Nevoia de a-si practica religia
- Dificultatea de a participa la activitati religioase - cauza: durerile din regiunea inghinala stanga,
manifestata prin imposibilitatea de a participa la activitatile grupului religios de care apartine.
- Lipsa de cunostinte in legatura cu pregatirea post operatorie, procedura chirurgicala, pregatirile si
urmarile postopertorii.
87
Diagnostic nursing Obiectiv Interventiile asistentilor cu rol propriu si delegat Evaluare
la internare
1.Alterarea Pacientul sa Rol propriu: 25.01.2017

confortului. prezinte - Instalez pacientul intr-un salon cu climat optim, curat, Iuminos, Pacientul
Cauza: diminuarea cu temperatura de 20-22°C, umiditate 40 %; prezinta dureri in
-formatiunea senzatiei de - Asez bolnavul intr-un pat cu lenjerie curata si ii recomand sa regiunea
tumorala din regiunea discomfort si sa adopte o pozitie antalgica; inghinala dreapta
inghinala dreapta prezinte o stare - Ii fac cunostinta cu ceilalti pacienti din salon; Durerile s-au
Manifestare: de bine atat - Monitorizez functiile vitale si vegetative: puls,respiratie, diminuat dupa
- durerea din regiunea preoperator cat tensiune arteriala, temperatura, diureza; administrarea
inghinala dreapta. si postoperator. - Stau de vorba cu pacientul pentru a afla cat mai multe despre medicamentului
Evaluare la 24 ore. afectiunea sa si pentru a afla nivelul acestuia de cunostinte despre
boala sa;
- Supraveghez faciesul, aspectul acestuia cat si comportamentul
sau general;
- Fac psihoterapie pacientului si evaluez caracteristicile durerii,
localizare (regiunea inghinala), daca este permanenta, cat dureaza
si daca este exacerbata de efort, ortostatism;
- Recomand pacientului repaos la pat.
Rol delegat:
- La indicatia medicului pregatesc pacientul pentru EKG si Rx
88
pulmonar;
- Pregatesc pacientul si materialele necesare recoltarii sangelui
pentru bilantul preoperator: examene hematologice (hemalocrit,
hemoglobina, leucocite), examene biochimice (glicemie, uree
sanguina, determinarea grupului sanguin, Rh, examen surnar de
urina.
- Administrez : Algocalmin 3 Fiole (1 fiola = 2ml) intramuscular;
- Observ efectul medicatiei asupra organismului pacientului si
mentin aceste interventii si in zilele urmatoare.
2. Anxietate Pacientul sa prezinte Rol propriu: In urma

moderata. o diminuare a - Asigur un climat de protectie psihica adecvat starii de boala a interveniei
Cauza : anxietatii inainte si pacientului prin inlaturarea excitantilor psihici, zgomote, lumina acordate,
- interventia dupa interventia puternica; anxietatea s-a
chirurgicala chirurgicala. - Combat teama pacientului purtand discutii incurajatoare in ceea diminuat, dar nu
-neadaptarea la rolul ce priveste interventia chirurgicala, anestezia si interventiile a disparut
de bolnav. postoperatorii si caut sa obtin colaborarea acestuia inainte si dupa complet.
Manifestare: interventia chirurgicala;
- neliniste; - Incurajez relatia pacientului cu familia permitand acesteia sa fie
- agitatie. cat mai mult alaturi de el;
- Asigur pacientul ca echipa operatorie constituita din chirurgi
anestezist si cadre medii vor face totul pentru ca interventia sa se
desfasoare in cele rnai bune conditii.
3. Postura Pacientul sa se - Am ajutat sa-si schimbe pozitia la fiecare 2 ore; Dupa tratamentul
89
inadecvata. deplaseze cu - Am efectuat exercitii pasive si masez punctele de presiune la adecvat pacientul
Cauza: - dureri in usurinta si sa aiba o fiecare schimbare a pozitiei; se deplaseaza
postura adecvata. fara ajutor si are
regiunea inghinala. - Actionez asupra diminuarii durerii care constituie factorul
o postura
Maifestari: - pozitie principal in abordarea unei pozitii antalgice; adecvata.
antalgica; - Sfatuiesc pacientul sa se deplaseze incet si sprijinit pentru a nu
- mers greoi. amplifica durerea;
- Insotesc pacientul la exemenele parac1inice.
4. Dificultatea de a Pacientul sa se poata - Ajut pacientul sa se schimbe atunci eand este transportat Pacientul are
se imbraca si imbraca si dezbraca - Asez imbracamintea langa patul pacientului in ordinea necesara nevoie de ajutor
fara ajutor
dezbraca. imbracarii pentru a se
Cauza: - dureri, - Asigur conditii optime in salon cu luminozitate (caldura si imbraca si
astenie, oboseala umiditate corespunzatoare) dezbraca.
Manifestari: - apatie, - Asez pacientul intr-un salon cu pacienti care au aceeasi afectiune
dezinteres fata de si se simt bine
infatisarea sa. - Sfatuiesc pacientul sa poarte imbracaminte lejera, curate si sa fie
schimbata usor la nevoie.
5. Perturbarea Pacientul sa Rol propriu 18.01.2017
somnului beneficieze de un - Inlatur stimulii externi: auditivi, vizuali, ce ar putea perturba Somn
Cauza : somn corespunzator somnul pacientului; medicamentos
-durerile din regiunea varstei atat cantitativ - Invat pacientul sa practice tehniei de relaxare, exercitii
inghinala dreapta. cat si calitativ, 7- respiratorii 5-10 minute inainte de culcare;
Manifestari: 8ore. Evaluare la 48 - Observ raportul dintre starea de somn-veghe a pacientului;
-insomnii; ore. - Port discutii frecvente cu pacientul cu privire la interventia
90
-somn ineficient chirurgicala si starea acestuia postoperatorie.
cantitativ si calitativ. Rol delegat:
- La indicatia medicului administrez Fenobarbital, 1 fiola;
- Observ efectul medicatiei tranchilizante.
6.Comunicare Pacientul sa aiba o Rol propriu: In urma discutiei
ineficienta la nivel comunicare adecvata - Pun in valoare capacitatile, talentul si realizarile anterioare ale purtate cu
afectiv. cu membrii echipei pacientului; pacientul acesta
Cauza: de ingrijire si cu - Dau posibilitatea pacientului sa-si exprime ideile, sentimentele este mai
- alterarea profunda a ceilalti pacienti in si dorintele in ceea ce priveste interventia chirurgicala, raspunzand comunicativ atat
starii generale. termen de 24 de ore. cu multa amabilitate si promptitudine la toate intrebarile cu membrii
Manifestari: pacientului; echipei cat si cu
- anxietate; - Antrenez pacientul in diferite activitati care sa-I dea sentimentul ceilalti pacienti si
-apatie. de utilitate; accepta
- Ajut pacientul sa schimbe idei cu ceilalti pacienti. interventia
chirurgicala.
7. Dificultatea de a Pacientul sa - Determin pacientul sa-si exprime propriile convingeri si valori; Obiectiv realizat.
participa la beneficieze de - Planific impreuna cu pacientul activitati religioase;
activitati religioase modalitati de - Caut modalitati de practicare a religiei (citirea unor documente
Cauza: practicare a religiei religioase);
- durerile din regiunea pe perioada - Mentin interventiile cu rol propriu in urmatoarele zile.
inghinala dreapta. spitalizarii.
Manifestari:
- imposibilitatea de a
91
participa la
activitatile grupului
religios de care
apartine.
8. Lipsa de Pacientul sa fie bine Rol propriu In urma discutiei

cunostinte in informat despre - Explorez nivelul de cunostiinte al pacientului in ceea ce priveste purtate cu
legatura cu: procedurile afectiunea sa, modul de manifestare, modul de participare la pacientul, acesta
-pregatirea preoperatorii. interventia chirurgicala si la procesul de recuperare; este mai
preoperatorie; - Pun la dispozitia pacientului o serie de'brosuri in legatura cu comunicativ, atat
-procedura afectiunea sa; cu membrii
chirurgicala; - Constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privind echipei, cat si cu
-procedurile si sanatatea; ceilalti pacienti si
urmarile - Verific daca pacientul a inteles intocmai mesajul trimis si daca accepta
postoperatorii. si-a insusit corect noile cunostinte accumulate; interventia
- Mentin aceste interventii in urmatoarele zile. chirurgicala.
INTERVENTIE CHIRURGICALA 25.01.2013 CURA RADICALA A HERNIEI

ANESTEZIE RAHIDIANA: XILINA 2%

internare
92
1. Sensibilitate si Pacientul sa-si - Asigur conditii de microclimat la reintoarcerea in salon: Sensibilitate si
reflexe diminuate la recapete sensibilitatea - Temperatura de 18-20°C; reflexe diminuate
nivelul jumatatii si reflexele de la - Salon linistit, aerisit, prevazut cu instalatie pentru in jumatatea
inferioare a corpului nivelul jumatatii oxigen si aparatura pentru respiratie; inferioara a corpului.
Cauza: inferioare a corpului in - Schimb lenjeria de pat;
-rahianestezia urmatoarele 30 - 45 - Insotesc pacientul pe timpul transportului; Reflexele
minute. - Supraveghez transportul pacientului care trebuie sa se osteotendinoase
faca eu atentie, fara smucituri, opriri sau porniri bruste, cu prezente bilateral,
capul pe o parte; sensibilitatea,
- In timpul transportului urmaresc aspectul fetei (cianoza), reapare treptat de la
respiratia, pulsul, perfuzia; radacina spre
- Transfer pacientul pe patul din salon asigurandu-i pozitia extremitati.
de decubit dorsal, fana perna, eu capul pe o parte timp de 6
ore pana la restabilirea nivelului LCR;
- Urmaresc aspectul general al pacientului, coloratia
pielii, coloratia unghiilor, starea extremitatilor, starea
mucoaselor, starea de calm sau agitatie;
- Urmaresc ritmul de scurgere al perfuziei si verific pozitia
cateterului in vena;
- Urmaresc reaparitia reflexelor si sensibilitatii in
membrele inferioare;
- Notez ora reaparitiei sensibilitatii in haluce.
2. Posibila alterare a Pacientul sa-si - Observ cu foarte multa atentie faciesul bolnavului, 25.01.2017 ora
93
circulatiei si pastreze functia culoarea tegumentelor, aspectul unghiilor deoarece orice 20:00
respiratiei. cardiopulmonara la modificare a acestora imi da informatii in ceea ce priveste Respiratie rara si
nivel corespunzator, sa
Cauza: interventia aparitia unei complicatii imediate : paloarea exagerata ampla,
aiba o buna circulatie
chirurgicala. -Semn de hemoragie interna, cianoza-semn de asfixie, buze R=25/min,
periferica. Evaluare la
2-6-24 de ore. uscate-semn de deshidratare; P=90/min,
- Urmaresc parametrii fiziologici: TA o masor ori de cate T.A.=140/90mmHg
ori este nevoie, in primele ore postoperator; 26.01.2017
- Din 15 in 15 minute; in urmatoarele 6 ore din 30 in 30 R=23/min
minute, iar in urmatoarele 16 ore, din ora in ora, notand P=86/min
datele in F.O. TA=140/90 mmHg
- Pulsul il masor la 10-15 minute urmarind frecventa, 27..01.2017
ritmicitatea, amplitudinea pe care le notez in FO. In cazul R=20/mm,
in care apar modificari anunt medicul. P=76/min,
- Respiratia-notez frecventa, ritmul, ampltudinea si anunt TA= 130/80mmHg
medicul in caz de tuse sau expectoratie.
- Temperatura o masor dimineata si seara
- Mobilizez precoce pacientul prevenind astfel aparitia
unor eventuale complicatii tromboembolice.
3.Disconfort Pacientul sa prezinte o Rol propriu Dupa adminstrarea

abdominal diminuare a durerilor. - Observ caracterul durerii ce apare dupa incetarea de Algocalmin
Cauza: interventia Evaluare la 24 de ore efectului anestezicului; 27.01.2017
chirurgicala. - Urmaresc durerea, localizarea si intensitatea precum si Pacientul a adormit
Manifestari: starea de tensiune a peretelui abdominal; intre orele 24-6.
94
- dureri la nivelul - Recomand mobilizare precoce pentru combaterea Prezinta actualmente
plagii operatorii. balonarii si stimularii perislaltismului; usoare dureri.
- Informez pacientul asupra evolutiei si modului de 28.01.2017
actiune al medicamentului asupra durerii; Dupa administrarea
- Invat pacientul sa-si comprime cu palma plaga operatorie de Algocalmin
atunci cand tuseste si cand isi schimba pozitia in pat. durerea s-a diminuat.
Rol delegat:
- Administrez la indicatia medicului:
- Algocalmin 3 fiole ( 1 fiola=2ml) intramuscular;
- Indometacin 2 supozitoare 1 sup/ 12 ore 6:18;
- Observ efectul medicatiei asupra organismului;
- Mentin interventiile cu rol propriu si delegate in zilele
urmatoare.
4. Lipsa integritatii Plaga operatorie sa se - Inca de la iesirea din sala de operatie urmaresc ca plaga 26.01.2017
Tegumentelor. cicatrizare in operatorie a pacientului sa nu sangereze; Pansamentul imbibat
Cauza: aproximativ 7 zile. - Urmaresc zilnic pansamentul pentru ca acesta sa fie cu secretii
-Interventia chirurgcala mentinut curat si uscat; sanguinolente scurse
Manifestari: - Pregatesc materialele necesare pentru efectuarea prin tubul de drenaj,
- plaga operatorie. pansamentului: cantitatea
-, Efectuez pansamentul plagii respectand principiile aproximativ 150 ml
fundamentale in efectuarea corecta a unui pansarnent: culoare rosu deschis.
- Pozitionez pacientul in pat in decubit dorsal si efectuez 27.01.2017
tehnica pansamentului, respectand timpii unui ·pansament; Pansament imbibat
95
Rol delegat: cu secretii
La indicatia medicului administrez: sanguinolente.
-Oxacilina 2g ( 1f=500mg ) 500 mg la 6 ore i.m. 28.01.2017
6:12:18:24 O treime din
-Gentamicina 3f ( 1f=80mg) 1 f la 8 ore i.m. 14:22:6 comprese sunt
-Observ evolutia plagii imbibate cu secretii
-Observ efectul medicatiei asupra organismului si mentin seroase si
interventiile in zilele urmatoare canguinolente
-Dupa perioada de pareza intestinala postoperator observ 29.01.2017
daca pacientul incepe sa emita gaze,acesta fiind primul Schimbarea
semn ca peristaltismul abdominal s-a restabilit pansamentului si a
-Recomand ca in primele doua zile postoperator pacientul tubului de dren cu 1-
sa consume un regim hidric,intarziind in acest fel aparitia 3 cm.
scaunului pentru a nu se ajunge la fortarea suturilor.
30.01.2017
de lichid eliminate
prin tubul de dren
este de aproximativ
300ml, aspect rosu
deschis.
01.02.2017
Pansament curat si
uscat; scot firele unal
da, unul nu.
96
02.02.2017
Scoaterea celorlalte
fire.Acoperirea
plagii cu pansament
steril.
03.02.2017
Plaga cicatrizata
5. Posibila alterare a Pacientul sa prezinte - Urmaresc zilnic functiile vegetative ale pacientului; 25.01.2017
eliminarii inestinale. eliminare urinara si un diureza si scaunul Prima mictiune
tranzit intestinal
Cauza: - Urmaresc daca prime mictiune apare dupa primele 6 ore apare la 6 ore dupa
normal.
- interventia de la interventia chirurgicala. interventia
chirurgicala. chirurgicala 800 ml,
de culoare galben
inchis, miros
amoniacal.
26.01.2017
Diureza aproximativ
1800ml, acaun
absent
27.01.2017
Diureza este in
cantitate de 1200ml.
Apare primul scaun
97
de consistenta
uscata, miros
fecaloid, cantitate
150g.
6.Posibil dezechilihru Pacientul sa-si - In ziua operatiei hidratarea se face prin perfuzie cu ser Pacientul este
hidroelectrolitic mentina in limite fiziologic 9% - 1000 ml. echilibrat
Cauza: optime balanta - In prima zi postoperator - regim hidric (hipocaloric, hidroelectrolitic si
-interventia chirugicala hidroelectrolitica. hipolipidic, hipoglucidic, hipoprotidic) cu ceai neindulcit nutritional.
sau indulcit cu zaharina, supa de zarzavat strecurata, apa
fiarta si racita aproximativ 500 ml
- In a doua zi: ceai, citronada indulcita, lapte cu eeai,
zeama de la supa de zarzavat =1500ml.
- In a treia zi: regim lacto –fainos-vegetarian. Dupa
reluarea tranzitului, carne de pui, peste alb,si se revine
treptat la alimentatia obisnuita.
7. Insomnie Pacientul sa prezinte - Asigur un mediu de calm si siguranta, salon linistit si 25.01.2017
Cauza: un somn foarte bine aerisit Pacientul prezinta
- dureri la nivelul plagii corespunzator varstei - Stabilesc cu pacientul un orar de sornn si odihna insornnii, treziri
operatorii cantitativ si calitativ, - Explic rolul somnului si odihnei pentru refacerea frecvente datorita
Manifestari: 7-8 ore pe noapte, in organismului si necesitatea evitarii factorilor care durerilor.
- ore insuficiente de termen de 2-3 zile. influenteaza sornnul si odihna (oboseala, stresul, cafeaua, 26.01.2017
somn cantitativ si alcoolul) Pacientul acuza
calitativ. Rol delegat usoare insornnii.
98
- Administrez la indicatia medicului: Fenobarbital 1 fiola 27.01.2017
( 1f=2 ml ), ora 22 :00 i.m. Pacientul beneficiaza
- Urmaresc efectul medicatiei de un sornn
- Mentin interventiile cu rol propriu si delegat in zilele corespunzator,
urmatoare. 7-8 ore pe noapte.
8. Posibila alterare a Pacientul sa se - Mobilizez pacientul pasiv, apoi activ, pentru a 25.01.2017
mobilitatii mobilizeze activ preveni tromboflebita ( incep eu mobilizarea la pat Pacientul este
pentru prevenirea apoi in pozitie sezand, pacientul agatandu-se de imobilizat la pat.
complicatiilor trombo- agatatoarele fixate la pat) 26.01.2017
embolice sau - Determin pacientul sa mearga cu ajutor in prima zi Pacientul se
pulmonare. Evaluare postoperator, de 3 ori pe zi, la inceput cate 5 deplaseaza cu ajutor.
la 24 de ore. minute, apoi, incepand din a doua zi cresc gradul si 27.01.2017
nivelul de mobilizare activa. Pacientul si-a
- Schimb in prima zi postoperator pozitia pacientului recapatat siguranta in
la fiecare 2 ore miscare
- Observ daca apare o discordanta intre temperatura

si puls
- Mentin interventiile cu rol propriu si delegate si in
zilele urmatoare.
99
9.Comunicare Pacientul sa comunice -Pun in valoare capacitatile de comunicare ale In urma
ineficienta la nivel eficient in termen de 2 pacientului interventiilor
pacientul comunica
afectiv zile - Dau posibilitatea pacientului sa-si exprime ideile,
eficient cu
Cauza: sentimentele in legatura eu afectiunea sa personalul medical
- durerea de la nivelul - Port discutii cu rol linistitor cat si cu ceilalti
pacienti
plagii - Fac psihoterapia pacientului
Manifestari: - In urma interventiilor pacientul comunica eficient cu
- anxietate moderata, personalul medical cat si cu ceilalti pacienti
neliniste.
10.Cunostiinte Pacientul sa posede - Pe baza informatiilor culese apreciez cunostiintele Pacientul a
insuficiente referitor cunostinte pacientului referitor la starea de sanatate actuala si receptionat corect
informatiile
la perioada de suficiente cu privire Ia capacitatea de concentrare
transmise.
convalescenta perioada de - Completez cunostintele existente ale pacientului
Cauza: convalescenta in - Stabilesc impreuna cu pacientul obiectivele
- situatia de criza termen de 2-3 zile educationale dandu-i informatii pertinente
Manifestare: cerere de - Observ progresul inregistrat de pacient in
informatie redusa. autoingrijire si raman la dispozitia lui pentru a-I
ajuta
- Educatia sanitara in timpul efectuarii unui
pansament
- Sfatuiesc pacientul sa faca efort fizic progresiv, sa
evite eforturile fizice intense, cel putin 6 luni pentru
evitarea aparitiei complicatiilor
100
- Sa se prezinte la control la 30 zile de la externare
- Invat pacientul sa poarte lenjerie curata si sa-si
efectueze
toaleta pe regiuni in primele zile de la externare.
- Pe toata durata spitalizarii am asigurat conditii corespunzatoare de microclimat prin mentinerea unei Interventiile propuse au
temperaturi optime ( 18-20°C, aerisire zilnica, curatenie) fost realizate astfel incat,
- Am asigurat conditii igienice - am schimbat lenjeria de pat si am protejat-o cu rnusama si aleza, urmarind la externare, pacientul isi
modul de satisfacere a igienei personale si vestimentare a pacientului pentru mentinerea tegumentelor satisface singur cele 14
perfect curate prevenind asftel infectii cu poarta de intrare cutanata. nevoi fundamentale fara
- Am pregatit psihic si fizic pacientul pentru toate tehnicile de ingrijire acordate. grade de dependent.
- sange pentru examene hematologice ( hemoglobina, hematocrit, leucograma) si biochimice ( glicemie,
uree)
- Am urmarit si notat in foaia de observatie functiile vitale si vegetative: tensiunea arteriala, puls, respiratie,
temperatura, diureza, scaun
- Am asigurat un raport caloric energetic si hidric, corespunzator stadiului clinic al afectiunii.
- Am pregatit pacientul si salonul zilnic pentru vizita medicala, participand si notand in foaia de observatie
indicatiiLe medicului
- Am administrat medicamentele prescrise de medic (Algocalmin, Arnpicilina, Fenobarbital) respectand
101
regulile de administrare a medicamentelor si am urrnarit efectul lor asupra organismului pacientului.
- Am pregatit instrumetarul chirurgical si materialul textil pentru sterilizare.
- Am pregatit preoperator pacientul psihic si fizic.
 masurat si notat in FO functiile vitale si vegetative supraveghind starea generala a pacientulu
 pregatirea Iocala
 pregatirea din zona interventiei, transportuI la sala de operatie
 pregatirea pacientului din sala de preanestezie si din sala de operatie
- Am supravegheat si ingrijit pacientul postoperator
 urmaresc revenirea reflexelor de deglutitie, cornean, tuse, faringian, in maxim 30-45 minute
 supraveghez parametrii fiziologici postoperatori : tensiunea arteriala, puIs, respiratie, temperatura
 urmaresc functiiIe vegetative, diureza si scaunul
 supraveghez evolutia plagii si execut tehnica pansamentului respectand principiile si timpii
pansamentului
 asigur reechilibrarea hidroeIectroIitica si acidobazica a pacientului
 supraveghez mobilizarea pasiva si activa si suplinesc pacientul in toate manifestarile de dependent
Pe toata durata spitalizarii am asigurat pacientului indeplinirea corespunzatoare a celor 14 nevoi ale acestuia.

HLG Hemoglobina Se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa pe heparina sau 12-16 g % 13,6g%
culoare mov
102
Hematocrit
culoare mov
Se recolteaza 2 ml sange prin punctie venoasa pe heparina sau 4000-800mm3 5300 mm3
Leucocite EDTA dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu dopul de
culoare mov
Uree sanguina anticoagulante dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu
dopul de culoare rosie
Glicemie anticoagulante dimineata pe nemancate in tuburi vacutainer cu
Se recolteaza 1.6 ml sange prin punctie venoasa dimineata pe 0,6-1,3mg% 0,87 mg%
Creatinina nemancate + 0.4 ml citrat de sodiu 3.8% in tuburi vacutainer cu
Aceasta se eticheteaza si se trimite la laborator. cetonici, uro- corpi cetonici, uro-
epitelii. foarte rare, epitelii.foarte
granulose-absenti rare,hematiiatipice,
rare epitelii
103
EXAMENE PARACLINICE
EXAMENUL REZULTAT
PREGATIREA PACIENTULUI
CERUT
Electrocardiograma - Pragatesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii emotionali Cord in limite
- Transport pacientul in sala de examinare cu caruciorul 10-15 minute inainte de normale, fara
inregistrare modificari patologice
- Asez bolnavul comod pe patul de consultatie rugandu-l sa-si relaxeze musculatura
- Montez electrozii standard cat mai apropape de radacina membrelor asezand sub placa de
104
metal o panza inmuiata in solutie de electrolit (1 lingura sare la un pahar apa), astfel: rosu-
mana dreapta, galben-mana stanga, verde la piciorul stang, negru picior drept
-V1 - spatiu IV intercostal, pe marginea dreapta a sternului;
- V2 - spatiul IV intercostal pe marginea dreapta a sternului;
-V3 - intre V2 si V4
-V4 –spatiul V intercostal stang, pe linia medioclaviculara;
-V5 -la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara anterioara stanga;
-V6 - la intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
- Inregistrez derivatiile unipolare si precordiale
- Dupa terminarea inregistrarii indepartez electrozii de pe pacient
- Ajut pacientul sa se imbrace si-l conduc in salon
- Notez pe electrocardiograma numele pacientului, varsta, data si ora inregistrarii, semnatura
celui care a efectuat-o
Rx pulmonar - Pregatesc psihic pacientul: ii explic conditiile in care se face exemenul (camera in Nu prezinta leziuni
semio bscuritate) pulmonare
- Conduc pacientul la serviciul de radiologie
- Explic pacientului cum trebuie sa se comporte in timpul exeminarii (sa faca cateva
miscari respiratorii dupa care sa urmeze o perioada de apnee, timp in care, se face
radiografia, dupa care sa urmeze o inspiratie profunda)
Pregatirea fizica a pacientului:
- Dezbrac complet regiunea toracica a pacientului si ii inderpatez obiectele radiopacee
- Asez pacientul in pozitie ortostatica cu mainile in solduri si coatele aduse inainte (fara sa
105
ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul
- Cand pozitia verticala este contraindicata asez pacientul in pozitie sezand sau decubit dorsal
- Dupa examen ajut pacientul sa se imbrace si il conduc la pat
Denumirea Mod de Calea de Doza
Actiune Reactii adverse
medicamentului prezentare adminstrare Unica Totala
500mg Antibiotic - Alergii
Oxacilina FI = 500mg i.m. 2g
6:12:18:24 -Soc anafilactic
1f
F = 2ml i.m. 3f Analgezic Analgezic
Algocalmin 7:13:19
-Eruptii cutanate
Antibiotic
Gentamicina F=80mg i.m. 1F 14:22:6 3F -greata, varsaturi,
cefalee
Ser fiziologic FI = 500ml In perfuzie 1000ml 1500 ml Hidratarea organismului -Hipernatremie
106
9% intravenos -Hipercloremie
Analgezic antiinflamator
Indometacin Sup =50mg Rectal 1 sup 6:18 2 sup Iritatie locala, prurit
nesteroid
1F la ora -Excitatie nervoasa
Fenobarbital F = 2ml i.m. 1F Sedativ hipnotic anticonvulsivant
22:00 -Eruptii alergice
Stimulent al musculaturii
Miostin F = 1ml i.m. 1F 1F -Greata, bradicardie
Decurarizant neted
Atropina F = 1ml i.v. 1F 1F Inhibitor al secretiei gastrice - Uscaciunea gurii
In perfuzie
Ser glucozat 5% Fl = 500ml 2F 1000ml Refacere volemica Hipervolemie
intravenos
107
EVALUARE FINALA
De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia pe data de

03.02.2017.
 Pregateste documentele necesare externarii;
 Pregateste pacientul si anunta familia asupra datei externarii.
Starea pacientului la externare: vindecat chirurgical.
Grad de autonomie: pacientul isi satisface singur nevoile fundamentale.
Sub tratament cu: antibiotice, analgetice si tranchilizante - simptomele au disparut, iar
pacientul este vindecat chirurgical.
Pacientului i se recomanda urmatorul plan de ingrijire:
Obiective:
Interventiile asistentei:
 Am explicat pacientului normele igienico-dietetice pe care sa le respecte;
 Sa se prezinte la control la termenul fixat sau ori de cate ori apare un simptom care ar
produce modificari evolutive;
 Sfatuiesc pacientul sa faca efort fizic si psihic progresiv, sa evite eforturile intense, cel putin
6 luni pentru evitarea aparitiei complicatiilor.
108
CONCLUZII
Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnavi au vizat evolutia

manifestarilor de dependenta si prevenirea aparitiei complicatiilor
Prima etapa a constat in diagnosticarea corecta clinic si biologic prin efectuarea
exemenelor de specialitate din sange si urina urmarind simptomele bolii, inainte de
administrarea unui tratament.
HERNIA INGHINALA: este o boala de actualitate impunandu-se punerea unui
diagnostic corect, o interventie intr-un timp eficient astfel incat sa obtinem o vindecare
fara aparitia complicatiilor.
In urma aplicarii tratamentului medicamentos, a respectarii regimului igieno –
dietetic corespunzator, independent in satisfacerea nevoilor fundamentale s-a materializat
in fiecare caz prin disparita simptomelor.
109
5. TEHNICI APLICATE
1. Asigur condilii de igiena: protectie sanitara.
Scop: prin respectarea normelor de protectie in unitatile sanitare, posibilitatea
aparitiei
accidenteior de munca si imboinaviri profesionale, precum si injectiile si infestarile cu
microorganisme provenite de la bolnavi, transmiterea lor de la un bolnav la altul, creste
rezistenta si capacitatea de munca.
1.1. Aplicarea regulamantului privind circuitele functionale m unitatile sanitare,
respectarea asepniei si antisepsiei.
2. Asigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati.
Scop: confortul, odihna si ingrijirea bolnavilor, mentinerea tegumentelor in stare
perfect
curate pentru prevenirea infectiilor cu poarta de intrare cutanata, pastrarea igienei
persoanale a bolnavilor.
2.1. Pregatirea patului si accesoriilor lor.
2.2. Schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului si protejarea acestuia cu aleze si
musama.
2.3. Urmarirea modului de satisfacere a igienei personale si vestimentare a
pacientului
2.4. Dezbracarea si imbracarea bolnavilor
3. Planificarea la examenul medical
Scop: crearea unui climat favorabil intre bolnavi si echipa medicala pentru
obtinerea
cooperarii lui active; stabilirea medicatiei dupa diagnosticuI existent examinarii.
3.1. Pregatirea salonului pentru examenele eUnice si vizita medicala;
3.2. Pregatirea bolnavului in vederea vizitei medicale.; .
3.3. Participarea la examenul clinic general si notarea in F.O. a indicatiilor
medicului.
4. Recoltarea produselor biologice
Scop: cercetarea in laborator a unor con stante biologice ale organismului aflat in
stare
110
patologica.
4.1. Efectuarea punctiilor capilare, venoase
4.2. Recoltarea sangelui pentru examene: hematologice si bio-chimice
4.3. Recoltarea unei urine pentru examenul sumar de urina
5. Administrarea medicamentelor
Scop: evolutia starii bolnavului spre vindecarea partiala sau totala.
5.1. Observarea modului in care bolnavul respecta prescriptiile medicale
5.2. Asigurarea circuitului medicamantelor
5.3. Administrarea medicamantelor pe cale orala parentala prin injectii
intravenoase.
5.4. Efectuarea injectiei intramusculare
6. Aplicarea agentilor fizici.
Scop: accentuerea procesului de resorbtie (comprese reci).
6.1. Aplicarea compreselor umede
7. Hidratarea organismului.
Scop: restabilirea echilibrului hidro-e1ectrolitic al organismului
7.1. Hidratarea prin perfuzie
8. Alimentatia bolnavului.
Scop: asigurarea aportului caloric si energetic-calitaitv Sl cantitativ necesar
intretinerii
organismului si inlesnirea procesului de vindecare
8.1. Observarea apetitului bolnavului
8.2. Calcularea ratei alimentare
8.3. Intocmireafunctiei de alimentatie zilnica
8.4. Alimentarea activa a bolnavului
9. Sterilizarea instrumentelor si materialelor jolosite in activitatea medico-
sanitara.
Scop: realizarea procesului de asepsie prin care se previne patrunderea germenilor
patologici in organism prin solutie de continuitate
9.1. Pregatirea instrumentarului chirurgical in vederea sterilizarii
9.2. Pregatirea sondelor de cauciuc si material plastic
111
9.3. Pregatirea materialului textil (halate, campuri, alezc:-pentru sterilizare)
10. Supravegherea bolnavului.
Scop: stabilirea diagnosticului si evolutiei bolii si implicit starii bolnavului.
10.1. Observarea faciesului, starii psihice a starti de constienta a bolnavului si
reactivitatii generale
10.2. Masurarea si 1'10tarea, Tensiunii Arteriale, puis, respiratie, temparatura,
diureza,
inaltimea si greutatea corporala
10.3. Observarea tegumentelor si mucoaselor bolnavului
10.4. Observarea pozitiei bolnavului si evitarea complicatiilor prod use de
pozitionarea
prelungita intr-un singur loc-escare.
11. Prevenirea complicatiilor.
11.1. Schimbarea pozitiei bolnavului
11.2. Mobilizarea bolnavului
11.3. Asigurarea igienei personale
11.4. Ingrijiri igienice
11.5. Respectarea medicatiei si regimului alimentar
12. Efectuarea transportului bolnavului.
Scop: deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigatii, diagnostic si
tratament.
TEHNICA EFECTUARII PANSAMENTULUI
Definitie: pansament = actul chirurgical prin care o plaga se aseptizeaza si se
protejeaza pentru a-si usura cicatrizarea.
Efectuarea corecta a unui pansamant trebuie sa respecte urmatoarele principii
fundamantale:
1. Sa se lucreze in conditii de aseptie perfecta: instrumentele si materialele folosite
sa fie sterile, iar mainile ce1ui ce-l executa si tegumentele din jurul plagii, dezinfectate.
2. Sa se asigure absortia secretiilor:o compresa de tifon acoperita cu vata hidrofila.
3. Sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare stadiului ei de evolutie
4. Protejarea plagii fata de agentii termici, mecanici, climaterici si infectiosi a1
112
mediului inconjurator
5.Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grabi cicatrizarea.
Scop: pansamentul protejeaza plaga de factorii novice (termici, mecanici,
climaterici si infectiosi ai mediului inconjurator), asigura o buna absortie a secretiilor si
asigura un repaus perfect al regiunii lezate, favorizand cicatrizarea.
Materiale necesare:
• tava medicala sau masuta cu instrumente;
• trusa cu instrumente sterilizate: -1-2 pense hemostatice;
- 1-2 pense anatomice;
- 1-2 foarfece.
• caserola cu compuse sterile;
• caserola cu tampoane de vata hidrofila sterile;
• tavita renala;
• musama si aleza (in functie de regiune);
• solutii antiseptic: - H2O2 3%;
- alcool medicinal;
- tincture de iod 2%;
- cloramina tb – sol 0.5%;
- solutie de rivanol 1%;
• fesi de diferite marimi;
• galifix sau leucoplast.
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
- Se explica bolnavului neeesitatea efeetuarii pansamantului.
- Se aseaza bolnavul in pozitie cat mai comoda, in decubit dorsal sau sezand in functie de
regiunea unde este situate plaga.
Efectuarea tehnicii:
 Spalarea pe maini cu apa curenta si sapun, dezinfectarea cu alcool medicinal.
 Examinarea plagii si a tegumentelor din jur. Daca plaga a fost pansata, se
desfaceleucoplastul si se ridica pansamantul vechi cu multa blandete, pentru a nu se
produce dureri prin dezlipirea brutala; daca nu se desprinde, se inmoaie in H202 si apoi se
ridica pansamentul.
113
 Se indeparteaza din plaga eventualele secretii prin tamponare cu comprese sterile uscate si
se arunca fiecare compresa utilizata in tavita renala.
 Se iau 2 pense anatomiee din trusa de instrumente.
 Cu o pensa se ia o compresa sterile si cu ajutorul celei de a doua se efectueaza un tampon
care se imbiba cu H202 turnand din sticla.
 Se curata marginile plagii periferie, de cateva ori, la fiecare stergere folosind un alt
tampon (cel care se utilizeaza este aruncat in tavita renala).
 Se sterg marginile plagii cu un tampon curat.
 Se dezinfecteaza tegumentele sanatoase din jurul plagii (nu plaga!) cu alcool iodat 1%,
tinctura de iod sau alcool de 700.
 Se curate plaga prin tamponare.
 Se acopera prin aplicare pe plaga cu 2-3 comprese sterile uscate care sa depaseasca
marginile plagii cu cel putin 1-2 cm.
 Peste pansament se aseaza un strat de vata sterila hidrofila.
 Se fixeaza pansamantul cu leucoplast sau prin bandajare cu o fasa in functie de regiune.
 Spalare pe maini cu apa curenta si sapun si dezinfectare cu alcool.
Ingrijirea bolnavului dupa tehica:
 Bolnavul se aseaza in pozitie cat mai comoda.
 Regiunea lezata se pune in repaus pentru a se reduce durerea si a asigura vindecarea cat
mai rapida.
 Se acopera bolnavul cu o invelitoare de flanela.
Reorganizarea locului de munca:
 Se arunca materialul infectat din tavita renala in incineratoml electric (tampoane, cruste,
etc.)
 Se curata, se spala, se degreseaza si se dezinfecteaza instrumentele utilizate si se pregatesc
pentru sterilizare
 Se aeriseste salonul.
De retinut:
 Toaleta plagii si a tegumentelor din jur se face in conditiile unei asepsii perfecte.
114
 Sunt categoric interzise apasarea, stoarcerea sau masajul plagii, regiunilor invecinate; prin
aceasta s-ar putea provoca o diseminare a germenilor din plaga determinandu-se
septicemia.
 Nu se introduc in caserola instrumentele cu care se lucreaza in plaga. Pentru pastrarea
asepsiei se va intrebuinta o pensa numai pentru servirea materialului necesar.
 In cazul pansamentelor care produc dureri se administreaza sedative ale sistemului nervos.
 La femei parul lung va fi prins intr-o boneta sau basma
4. BIBLIOGRAFIE
1. Crangulescu-N. “Medicina interna’’-Editura Stiintifica si Tehnica Bucuresti 1998.

2. Dr.Roxana Albu- ‘’Anatomia si Fiziologia omului’’ Editura Dimitrie Bistriceanu
3. Dr. C.Paunescu- “Manual de medicina interna pentru scoala de asistenti medicali”,
Editura medicala
4. Coldea Luminita si Colaboratorii- “Nursing-Principiile fundamentale “, Editura Alma
Mater, Sibiu 2003
5. Teodorescu Gheorghe- “Ghid de terapie in medicina interna” – Bucuresti 1997
6. Dr. C. Borundel –“Medicina interna pentru cadre”, Editura medicala Bucuresti
7. Lucretia Titirca- “Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali”, Bucuresti 1998
8. Lucretia Titirca – “Urgente medico-chirurgicale”, Editura Medicala, Bucuresti 1999
9. Lucretia Titirca- “Ghid de nursing”, Editura Viata Medicala Romanesca, 1998
10. Lucretia Titirca- “Breviar de explorari functionale”, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 1995
115
11. Dr. Mioara Mincu- “ Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si
bolnav.Nursing”, Manual pentru Scolile postliceale, Editura Universala 2000
116
117

Hernia Inghinala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hernia Inghinala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DE STAT BUZAU

Profesor doctor:Paul Iulius Negoita

Asistentii medicali au un rol foarte important in prevenirea si tratarea bolilor,

1. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA MUSCHILOR ABDOMINALI

Fig 1: Muschii abdominali

3.1. HERNIILE INGHINALE

Fig 3: Hernia inghinala oblica externa

Fig 4: Herniile peretelui abdominal

3.2. Accidentele operatorii

4. INGRIJIREA BOLNAVILOR CU HERNIE INGHINALA

1.Alterarea confortului. Pacientul sa Rol propriu: 18.01.2017

5. Perturbarea somnului. Pacientul sa Rol propriu: 18.01.2017

6.Comunicare ineficienta Pacientul sa aiba o Rol propriu: In urma discutiei

7. Dificultatea de a Pacientul sa - Determin pacientul sa-si exprime propriile Obiectiv realizat

INTERVENTIE CHIRURGICALA: 19.01.2017 CURA RADICALA A HERNIEI- ANESTEZIE RAHIDIANA:

PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute

De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia pe data de

1.Alterarea confortului. Pacienta sa prezinte Rol propriu: 05.04.2017

TEHNICI DE ÎNGRIJIRE PREOPERATORII

Pregatirea Pacienta sa fie pregatita Pregatirea psihica preoperatorie Pacienta este

cu zonele septice; tegumente si mucoase

- Asigur campurile de izolare care evita contactul cu zona curate.

- Asez instrumentarul si materialele necesare interventiei in asa regimul alimentar

fel incat sa fie la indemana medicului; preoperator.

- Pe masuta acoperita cu camp steril in partea stanga a acesteia

INTERVENTIE CHIRURGICALA 08.04.2013 CURA RADICALA A HERNIEI CU ANESTEZIE GENERALA

5.Posibil Pacienta sa-si mentina Rol propriu 08.04.2017

6. Insomnie Pacienta sa prezinte un Rol propriu 08-09.04.2017

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute

De comun acord cu pacienta, medicul a hotarat externarea acesteia pe data de 15.04.2017.

1.Alterarea Pacientul sa Rol propriu: 25.01.2017

2. Anxietate Pacientul sa prezinte Rol propriu: In urma

8. Lipsa de Pacientul sa fie bine Rol propriu In urma discutiei

INTERVENTIE CHIRURGICALA 25.01.2013 CURA RADICALA A HERNIEI

PLAN DE INGRIJIRE POSTOPERATOR

3.Disconfort Pacientul sa prezinte o Rol propriu Dupa adminstrarea

- Observ daca apare o discordanta intre temperatura

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

Analiza ceruta Mod de recoltare Valori normale Valori obtinute

De comun acord cu pacientul, medicul a hotarat externarea acestuia pe data de

Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnavi au vizat evolutia

1. Crangulescu-N. “Medicina interna’’-Editura Stiintifica si Tehnica Bucuresti 1998.

S-ar putea să vă placă și