a

.
Fizioterapie-lucrari practice
I
CUPRINS:

LUCRAREA PRACTICA NR.1

INTRODUCERE IN FIZIOTERAPIE..................................................7
1.1 Metode de evaluare
1.2 Tehnicile si metodele recuperarii medicale fizioterape'utice
LUCRAREA PRACTICA NR. 2
FIZIOTERAPIA IN TRATAMENTUL DURERII...............................13
2.1 Tipurile de durere
2.2 Localizarea, caracterul si modul de declansare al durerii
2.3 Metodele fizioterapeutice folosite in terapia durerii
LUCRAREA PRACTICA NR. 3
MASOTERAPIA........................................................................... 18
3.1 Tehnicile clasice de masaj
3.2 Tehnicile complementare de masaj
3.3 Tehnicile speciale de masaj
3.4 Masajul-general
3.5 tehnicile de masaj ale diverselor orgahe si aparate
3.6 Masajul-reflex
3.7 Masajul mecanic
3.8 Masajul oriental
3.9 Indicatiile si contraindicatiile masajului
LUCRAREA PRACTICA NR. 4
ELECTROTERAPIA...........................................................................43
4.1 Curentii de joasa frecventa
4.2 Curentii cu impulsuri de joasa frecventa
4.3 Curentii de medie frecventa
4.4 Curentii de inalta frecventa
4.5 Campurile electromagnetice
4.6 Fototerapia
4.7 Electroterapia orizontala
LUCRAREA PRACTICA NR. 5
ARTR1TELE.......................................................................................57
5.1 Fizioterapia in afectiunile reumatismale inflamatorii si ale
aparatului dento-maxilar
5.2 Artrita reumatoida. juvenila. Program de recuperare. Alcatuire
schema terapeutica, exemplificari
5.3 Spondiloartropatiile seronegative. Program de recuperare.
Alcatuire schema terapeutica, exemplificari
 5.4 Artritele induse de microcristale. Program de recuperare. 4
Alcatuire schema terapeutica, exemplificari
5.5 Artrita temporo-mandibulara. Program de recuperare. Alcatuire
schema terapeutica, exemplificari
LUCRAREA PRACTICA NR. 6
POLIARTRITA REUMATOIDA........................................................70
6.1 Manifestari clinice
6.2 Simptome de debut
6.3 Manifestari la nivelul articulajiei temporo-mandibulare §i la
nivelul cavitatii orale
6.4 Diagnostic
6.5 Strategii terapeutice de recuperare. Exemple
6.6 Program de recuperare
fizioterapeutic LUCRAREA PRACTICA
NR. 7
SINDROMUL SJOGREN...................................................................79
7.1 Xerostomia - Tablou clinic
7.2 Xeroftalmia - Tablou clinic
7.3 Manifestari in cavitatea orala
7.4 Teste diagnostice specifice
7.5 Metode fizioterapeutice de tratament
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC..............................................85
7.7 Tablou clinic
7.8 Manifestari in cavitatea orala
7.9 Criterii de diagnostic
7.10 Program de recuperare. Exemple
7.1 ITratamentul de recuperare in cadrul manifestarilor din cavitatea
orala
LUCRAREA PRACTICA NR.8
SCLERODERMIA
...........................................................................................................
91
8.1 Tablou clinic. Exemplificari
8.2 Simptome si semne de diagnostic
8.3 Manifestari clinice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
8.4 Diagnostic pozitiv
8.5 Tratament fizioterapeutic general
8.6 Tratamentul fizioterapeutic in cadrul manifestarilor de la nivelul
articulatiei temporo-mandibulare
DERMATOMIOZITA SI POLIMIOZITA..........................................96
8.7 Polimiozita. Manifestari clinice. Exemplificari
8.8 Dermatomiozita. Manifestari clinice. Exemplificari
8.9 Criterii de diagnostic
 8.10 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare
8.11 Manifestari la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si
cavitajii orale. Tratamentul de recuperare
LUCRAREA PRACTICA NR. 9
OSTEOPOROZA
........................................
id
9.1 Manifestari clinice
9.2 Fizioterapia in osteoporoza
9.3 Tehnici si metode fizioterapeutice de recuperare
BOALA PAGET A OSULUI..............................................................106
9.4 Tablou clinic. Exemplificari
9.5 Diagnostic pozitiv
9.6 Tratamentul de recuperare
LUCRAREA PRACTICA NR.
10
BOALA ARTROZICA.......................................................................no
10.1 Clasificare
10.2 Forem clinice dupa topografie. Exemplificari
10.3 Fizioterapia in afectiunile reumatismale degenerative. Alcatuire
schema terapeutica. Exemplificari
10.4 Disgunctiile temporo-mandibulare artrogene.
10.5 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare
DUREREA LOMBARA JOASA........................................................123
10.6 Fizioterapia in tratamentul durerii lombare
joase LUCRAREA PRACTICA NR. 11
FIBROMIALGIA...............................................................................125
11.1 Evaluarea numarului de puncte dureroase trigger/ tender
11.2 Criterii de diagnostic
11.3 Tratamentul de recuperare in fibromialgie. Exemplificari
11.4 Sindromul fibromialgic in medicina dentara. Examenul clinic
11.5 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare in
sindromul fibromialgic de la nivelul aparatului dento-
maxilar
LUCRAREA PRACTICA NR. 12
PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA..........................................131
12.1 Forme clinice
12.2 Fizioterapia in afectiunile reumatismale periartieulare
12.3 Schema terapeutica de tratament. Exemplificari
BURSITE, TENDINITE.....................................................................135
12.4 Bursite. Tablou clinic
12.5 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare al bursitelor
12.6 Sinovita si capsulita articulatiei temporo-mandibulare.
 Tratamentiul de recuperare
12.7 Tendinite si Tenosinovite. Forme clinice LUCRAREA PRACTICA NR.1
12.8 Tratamentul fizioterapeutic de recuperare al tendinitelor
12.9 Tendinita temporala. Tratamentiul de recuperare
LUCRAREA PRACTICA NR. 13
NEVRALGIA TRIGEMINALA.......................................................... HI
13.1 Caracteristici clinice INTRODUCERE IN FIZIOTERAPIE
13.2 Tratamentul de recuperare fizioterapeutic in nevralgia
trigeminala
MIASTENIA GRAVIS........................................................................144 Fizioterapia este stiinta care studiaza actiunea factorilor fizici (apa,
13.3 Manifested clinice. Exemplificari lumina, caldura, electricitatea, examenul fizic regulat, masajul) asupra
13.4 Tratamentul de recuperare fizioterapeutic organismului uman. Ca urmare, fizioterapia este tehnica de recuperare
LUCRAREA PRACTICA NR. 14 medicala indicata in afectiunile degenerative ale aparatului neuro-musculo-
PARALIZIA FACIALA PERIFERICA §1 DE TIP CENTRAL artro-kinetice, in artroze, in bolile articulare, inflamatorii, autoimune,
............................................................................................................. precum si in toate patologiile care afecteaza organismul uman.
147 Orice tratament de recuperare medicala trebuie sa fie precedat de un
examen clinic complet, de investigatii paraclinice, precum §i de unele
14.1 Paralizia facials periferica. Manifestari clinice
evaluari necesare stabilirii gradului de afectare a functiei unei structuri ale
14.2 Obiective s.i principii fundamentale de tratament fizioterapeutic aparatului locomotor, articulafii, muschi, nervi.
14.3 Paralizia faciala de tip central. Manifestari clinice De aceea, examenul clinice trebuie sa puna in evidenta natura
14.4 Fizioterapia in recuperarea paraliziei faciale de tip central patologiei:
LUCRAREA PRACTICA NR. 15 daca este un proces inflamator, degenerativ sau mecanic; daca
ASPECTE PATOLOGICE ALE ARTICULATIEITEMPORO- procesul patologic este in faza acuta, de activare sau
MANDIBULARE ......................................... .' remisiune;
............................................................................................................. numarul de articulatii interesate, daca avem o singura
153 articulatie afectata vorbim de interesare monoarticulara,
15.1 Evaluarea si examenul clinic intre 2 si 5 articulatii vorbim de interesare oligoarticulara, iar
15.2 Tratamentul de recuperare in tulburari articulare ale atm mai mult de 5 articulatii afectate avem afectare poliarticulara;
15.3 Tratamentul de recuperare in tulburari musculare ale atm alte organe afectate.
15.4 Fizioterapia in traumatismele articulatiei temporo-mandibulare Prin urmare, inainte de stabilirea unui tratament de recuperare,
15.5 Fizioterapia in anchilozele articulatiei temporo-mandibulare indiferent de patologie, trebuie facuta anamneza si stabilit istoricul bolii.
BIBL1OGRAFIE.......................................'
157 Sindromul inflamator se caracterizeaza prin:
tumefac|:ie; cSldura locala; roseafa; durere;
redoare articulara matinala.
Patologia de tip mecanic se caracterizeazS prin: " - durere METODELE DE EVALUARE IN
ameliorata prin punerea in repaus a articulatiei; FIZIOTERAPIE
- durere intensificata prin incarcare articulara;
- redoare articulara de scurta durata (aproximativ 10 minute). Evaluari speciale
- una care se refera direct la functionalitatea
aparatului NMAK (electrodiagnosticul) si
t - una care apreciaza indirect "capacitatile"
 acetuiasi aparat 2. Evaluare sensibilitatii urmareste asimetriile de perceptie:
(electronografia). - anestezie
- hipoestezie
Evalu&ri analitice - parestezie
A. Bilantul (testing) articular si muscular - hiperestezie
B. Evaluarea sensibilitatii Medicul atinge fata pacientului bilateral, fruntea, mandibula. Bolnavul
trebuie sa descrie senzatii asemanatoare pe ambele parti.
Evaluari semianalitice
A. Evaluarea segementelor aparatului NMAK ce vor fi implicate Examenul clinic al articulatiei temporo-mandibulare ne permite sa
in tractiuni (manipulari) si / sau elongatii facem urmatoarele constatari:
B. Evaluarea posturii si aliniamentului corpului durerea la nivelul articulafiei temporo-mandibulare o intalnim
in artrite, poliartrite, artroze;
Evaljiari semiglobale incapacitatea de a deschide complet gura o intalnim in
A. Evaluarea echilibrului microstomia din sclerodermia sistemica;
B. Evaluarea mersului - ulceratiile dureroase ale mucoasei bucale in lupusul
eritematos sistemic, sindromul Behcet;
Evaluarea aparatului dento-maxilar se realizeaza cu ajutorul evaluarii - ulcerafiile nedureroase la niveluul mucoasei bucale in
analitice, si anume: sindromul Reiter;
1. Bilantul articular urmareste: in reducerea salivatiei suspectam sindromul Sjogren;
- limitarea amplitudinii miscarii de deschidere a cavitatii oboseala musculara in miozite, dermatomiozite, etc.
bucale si a laterotruziei;
- durerea articulara, cracmentele, crepitatiiale articulafiei
TEHNICILE §1 METODELE RECUPERARII MEDICALE
temporo-mandibulare;
- muschii maseter si temporal anterior sunt sensibili la I. FACTORIINATURALI DE CURA
palpare; Clima
- .asimetria fetei sau a arcadelor dentare. Apele minerale
Peloidele (namolurile terapeutice)
Cura balneoclimaterica

II. HIDROTERMOTERAPIA
Mijloacele §i tehnicile hidrotermoterapiei:
1. Compresele f
2. Cataplasme
3. Hidrofoarele
4. Fricftunile
5. Spdldrile
6. Afuziunile
7. B&ile
8. Du§urile 10. Aplicafii speciale
9. Impachetdrile - Bdile cu vartej de apd (wHirl-pool)
 - Dusul masaj
- Dusul subacval - Ascendente - se creste progresiv temperatura de la 37 la 40°.
- Terapia cufactori contrastanti (cura Kneipp) Sunt indicate in crizele de astm bronsic, crizele anginose.
- Sauna Partiale.
-Crioterapia
jmpachetarile pot fi uscate, aplicate dupa anumite proceduri sau umede
Cornpresele se aplica cu o bucata de panza inmuiata in apa. Compresele cu namol, parafina. Au efect vasodilatator, antiinflamator, antalgic,
pot fi: relaxant. Sunt indicate in artrite, artroze, nevralgii, redori.
- Reci, cu efect antalgic, vasoconstrictor, antihemoragic. Pot fi
aplicate in once proces inflamator;
III. ELECTROTERAPIA utilizeaza diferite forme de curent in
- Calde, cu actiune relaxanta, de sedare, antiinflamatoare,
scop terapeutic.
indicata in procesele inflamatorii cronice. Curentul de joasa frecventd utilizeaza :
1. Curentul galvanic
Cataplasmele se aplica cu ajutorul unor substante umede - mustar, hrean,
2. Curentii cu impulsuri
musejiel, namol. Mustarul are efect decongestionant. - Curentii diadinamici
- Se aplica in mialgii, nevralgii. - Curentii cu impulsuri, altii decdt curentii diadinamici
- Curentii Tra'bert — curenti de ultrastimulare
Frictiunile sunt proceduri reci, folosindu-se bucati de panza umede cu
- Neurostimularea transcutanatd
ajutorul carora se efectueaza frictiuni, apoi se fac frictiuni cu palmele pana (TENS) Curentul de medie frecvenfa
acestea se incalzesc. Regiunea frictionata se sterge si se acopera. Sunt Curentul de inaltafrecvenfd
indicate in fracturi, traumatisme Afuziunile sunt aplicari de apa fara 1. Unde electromagnetice (UEM)
presiune (dusurile). >Unde scurte (US)
>Unde ultrascurte (UUS)(microunde, unde radar)
Baile sunt cele mai solicitate proceduri din fizioterapie. Pot fi: 2. Unde mecanice
- medicamentoase, cu difertite substante - iod, sare, sulf; >Ultrasunetul (ULS)
- Indiferente (35-37°), au efect sedativ, relaxant, indicate 3. Magnetoterapie
in bolile aparatului locomotor, nevroze; 4. Fototerapia
- Calde, indicate in afectiunile cronice, ortopedice, in y Radiatiile ultravioletef UV-
sechele, pareze, reumatismul cronic; actinoterapia yRadiafiile infraro§ii (RJR-
I - Kinetoterapeutice - se adauga miscarile pasive sau active.
Se executa 5 minute miscare, urmata de 5 minute pauza,
solux)
>Laserterapia
timp de 20 de minute. Sunt indicate in redori musculare si > Fototerapia cu lumindpolarizatd
articulare;
- Reci generale, sunt drastice si folosite mai rar. Au
efect stimulant. Nu sunt recomandate bolnavilor IV. MASAJUL este clasificat in cloua man categorii:
cardiaci; A. Masajul occidental
B. Masajul oriental

10
V. KINETOTERAPIA (terapia prin mi§care) are urmatoarele LUCRAJREA PRACTICA NR.2
obiective:
l.Relaxarea (intriseca-metoda Jacobson, extrinseca)
2.Corectarea posturii §i aliniamentului corpului
3.Cre§terea mobilitatii articulare FIZIOTERAPIA fN TRATAMENTXJL DURERII
4.Cre§terea fortei musculare
5.Cres.terea rezistentei musculare ip^^J este experienta senzoriala, dar si afectiv- emotionala
6.Coordonarea, controlul, echilibrul neplacuta, asociata cu distructie tisulara actuala sau potentiala, pur
7. Antrenarea la efort subiectiva, dificil de definit si, adesea, greu de descris sau interpretat
8. Corectarea deficitului respirator
9. Reeducarea sensibilitatii Terapia durerii poate fi realizata prin mijloace farmacologice si/sau
- Tehnici §i metode in kinetoterapie nonfarmacologice si anestezice.
- Tehnicile de reeducare neuromusculara (facilitare neuromusculara O abordare modema §i obiectiva a tratamentului durerii presupune o
abordare multimodala, de asociere a diferitelor metode §i tehnici.
§i proprioceptiva-FNP)
Terapia durerii necesita o abordare multidisciplinara, datorita
- Terapia ocupationala complexitatii etiopatogenice.
- Activitatea motrica adaptata (conceptul AMA) Spre deosebire de durerea acuta, care are o functie de semnalizare a
leziunii tisulare, durerea cronica este lipsita de aceasta caracteristica §i
Principii de evaluare: genereaza un sindrom complex de tulburari fizice §i psihice. (Ion Cristea -
Patologia umana afecteaza organismul: Terapia durerii, Bucure$ti: Celsius 2006)
- la nivel de organ sau aparat-infirmitate (impairment) Metodele fizioterapeutice utilizate in terapia durerii sunt multiple,
- la nivelul individului ca intreg-disfunctie, o incapacitate (disability) dar pentru ca terapia sa fie eficienta este necesara stabilirca unui diagnostic
- la m'velul integrarii sociale a individului- handicap precoce §i corect. Analiza durerii prin anamneza este obligatorie.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)-clasificare internationals a
bolilor cronice privind cele 3 aspecte = clasificarea IDH (International
Classification of Impairments, Disabilities and Handicaps):
a) 9 categorii mari de infirmitati CUM TRATAM DUREREA ?
b) 9 categorii mari de incapacity
c) 7 categorii mari de handicap Terapia durerii necesita o abordare multidisciplinara, datorita
complexitatii etiopatogenice.
A§adar, in terapia durerii trebuie sa tinem cont de tipul durerii, de
localizarea durerii, de caracterul durerii, precum §i de modul de declan?are
al durerii, de exemplu:
- in durerea lombara acuta durerea este declan§ata, de obicei,
de mis.can bruste, ridicarea de greutati, etc.; trebuie stanbilit
momentul aparitiei si disparitiei durerii; trebuie evaluate
manifestari insotitoare;
modul de perceptie al durerii. (Fizioterapia §i recuperarea medicala -
Iaroslov Kiss, Editura Medicala Bucuresti 2002)

in tratamentul durerii trebuie sa tinem cont de: 1. Tipul de durere:

 - durere pulsatila Intensitatea durerii este descrisa variabil, in functie de personalitatea
- durere batanta ii gradul de cultura al pacientului.
- durere zvacnitoare (in inflamatii)
- durerea ca un fulger (atingere nervoasa, ex. nevralgia de trigeraen) Evaluarea clrnica a durerii se face cu scala analoga vizuala a durerii:
- durerea ca o crampa (atingere musculara)
- durerea colica (viscerala) Apreclerea pacientuiui(ei) privind cfurerea: evaluare de la 0 (fari durere) la 10 (durere
insuportabifS)
- durerea iradiata
- durerea dupa amputatii (membru fantoma) 0 1 2 3 ----- 4 ----- 5 ----- 6 ----- 7 ----- 8 ----- 9 ----- 10 wTncercuiJi cifra
- durerea tip arsura
- durerea generalizata
- durerea meteodependenta
- durerea nocturna.
- durerea in repaus Scala de evaluare a efectelor terapiei asupra dure

2. Localizarea durerii:
- daca durerea apare pe o regiune mica pacientii prezinta, de
regula, durere de natura articulara;
- aca durerea se intinde pe o zona mai larga, (cranio-
cervicala), atunci putem vorbi de o darere de natura
muscularas
trebuie stabilit daca durerea este provocata local sau este
proiectata.
• wTncercuifi
cifra
I Foarte multumit.....................................1
I Multumit...............................................2
I Oarecum mul$umit..............................3

3. Caracterul durerii: | Nemulfumit..........................................4

- daca durerea este continua, progresiva putem vorbi de o durere i

de natura articular^.; f Foarte nernul|umit..............................5

- daca durerea estede tip recurent, cu perioade de remisiune putem
vorbi de o durere de natura rnusculara sau nervoasa - nevralgia de
trigemen.

4. Modul de declansare al durerii: Durerea la nivelul aparatului dento-maxilar

in durerea lombara acuta durerea este declansata, de obicei, de La nivelul aparatului dento-maxilar durerea se identifica prin anamneza.
Factorii care declanseaza durerea sunt:
miscari bruste, ridicarea de greutaji, etc.; momentul aparitiei si
disparrfiei durerii; manifestari insofitoare; modal de percep^ie al - Limitarea si blocarea miscarilor mandibulei
durerii. Oboseala muschilor masticatori
- Zgomotele articulare
- Procesul inflamator
METODEFIZIOTERAPEUTICE FOLOSITE IN TERAPIA DURERII x
Mijloacele folosite in terapia durerii variaza in functie de
substratul fiziopatologic al durerii:
1. Electroterapia
A. CmmtMlgateanic are urmdtorele efecte:
- reduce spasmele musculare;
- are efect analgezic la polul pozitiv;
- create excitabilitatea celulara.
B. Curen£ii diadinamici cu valori cuprinse intre 500 §i 50 Hz,
aplicati intre 20 si 30 de minute au efect antalgic.
C. Stimularea nervoasa electrica transcutanata (TENS):
- stimulare cu intensitate scazuta si frecventa mare (58Hz)
poate fi folosita in durerea acuta;
- stimulare cu intensitate crescuta si frecventa scazuta,
unde intensitatea curentului trebuie sa fie mai mare sau
eel putin egala cu pragul dureros pentru a fi eficienta
analgetic;
- stimularea cu intensitate crescuta si frecventa crescuta -
produce tetanie musculara;
- stimularea cu intensitate scazuta si frecventa scazuta nu
produce analgezie.
Depasirea pragului durerii prin intensitatea curentului determina eliberarea
opioizilor endogeni.
Metoda este indicata in terapia durerii acute, dar mai ales a celei cronice.
Avantajele pe care le ofera stimularea electrica transcutanata (TENS)
sunt reducerea durerii, sedare si vasodilatatie locala.
Se recomanda ca introducerea TENS in programul terapeutic sa fie precoce
pentru a se obtine rezultate optime. Nu s-au descris efecte secundare.
TENS suprima temporar simptomatologia dureroasa sj este indicata atunci
cand produce parestezie in zona afectata, ceea ce o recomanda in durerea
superficiala - tegumente, muschi, nervi periferici.
In concluzie, TENS este indicata in:
- durerea acuta - posttraumatica, postoperatorie
- diirerea cronica- provocata de nevrom, spasm muscular,
puncte trigger, dureri cervicale, toracale, lombare, dureri
dentare, nevralgia de trigemen.
D. Ultrgsunetele au efecte antalgice §i posibilitatea de a transporta
dincolo de bariera cutanata unele substante farmacodinamic active,
2. Kinetoterapia_- terapia prin miscare.
In cazul leziunilor articulare pot fi folosite tehnicile akinetice de
imobilizare (imobilizari de punere in repaus, imobilizari de contentie si
corectie) si posturare (corective si de facilitare).
Tehnicile kinetice pot fi statice sau dinamice. Tot in cadrul
kinetoterapiei se foloseste ca si tehnica terapeutica exercitiul fizic
terapeutic.
3. Masoterapia
In tratamentul durerii masoterapia foloseste toate tehnicile si metodele
de relaxare, decontracturare si de facilitare a miscarii.
4. Laseroterapia
5. Acupunctura este o metoda terapeutica analgetica descoperita in
China Antica cu aproximatic 1000 de ani i.e.n. Conform statisticilor
din 1988 peste 2jmilioane de interventii chirurgicale au fost efectuate
sub acupunctura. In Europa este introdusa ca metoda analgetica in anul
1972 de catre medicul vienez Benzer.
Medicina traditionala Chineza descrie 14 meridiane si 361 de puncte
implicate in efectuarea acupuncturii. Din cele 50-90 de tipuri de ace
speciale, la ora actuals sunt folosite aproximativ 5 variante.
" Studiile experimentale arata ca prin acupunctura se elibereaza
opioizi endogeni. t
Conform recomandarilor OMS acupunctura este acceptata ca metoda
terapeutica in anumite tipuri de durere cronica si poate fi o terapie adjuvanta
fizioterapiei.
6. Qrtezarea rig ida sau elastics folosita in distructii osoase sau
fracturi.
7. Tera2l?ocupationala.
 LUCRAREA PRACTICA NR.3
1. T^gjezire (efleuraj. alunecare, masaj piaptane)
. Reprezinta alunecari ritmice §i usoare efectuate asupra tegumentului in
MASOTERAPIA sensul circuiatiei de Intoarcere. Se adreseaza pielii, tesutului celular
subcutanat, sistemului vascular periferic 51 sistemului nervos periferic.
^fe^^^^3 prelucrarea metodica a partilor moi prin mijloace Poate fi aplicata cu efect usor stimulant, ca manevra introductiva a
manuale sau mecanice, in scop fiziologic, curativo-profllactic sau masajului sau cu efect relaxant, calmant ca manevra intercalate intre
terapeutic" celelalte manevre de masaj sau care incheie sedinta de masaj.
. Se executa cu fata palmara sau dorsala a mainilor si / sau a degetelor, cu
CLASIFICAREA MAS AJULUI: pumnul. Pe suprafete mici se poate folosi 0 mana, iar pe suprafete mai
man ambele maini (asezate in cere, la acelasi nivel sau paralel sau una
deasupra celeilalte, cu miscari simultane sau alternative).
Dupa persoana care efeciueaza masajul:
Amasajul efectuat de catre o alta persoana;
2. Fricti.un_e
Aautomasajul.
» Se adreseaza in special tesutului celular subcutanat s.i structurilor moi
Dupa regiunea la care se aplica; periarticulare. Are rolul de a create supletea si elasticitatea lor. Pe cale
Amasaj somatic (asupra parfilor moi superficiale): reflexa are efecte circulatorii, trofice §i de stimulare sau relaxare neuro-
0 general: musculara. De asemenea determina analgezie locala.
• Ea consta Tni.r-o comprimare blanda ^i o deplasare a tesuturi lor moi
extins la mtreaga suprafata a corpului; pe planul osos.
restrans la partile mai bogate in tesuturi moi;
• Efecte: hiperemie a pielii li efect analgezic local, scazand sensibilitatea
0 partial: terminatiilor nervoase.
regional pe o parte importanta §i bine definite a corpului;
segmentar pe portiuni anatomice distincte, in special membre;
local pe portiuni mici de piele §i tesut subcutanat, pe grupe de
mus.chi, pe articulatii; Amasajul profund (asupra
organelor interne).

Dupa origine, tehnica §i metodologia de aplicare I.

Masajul occidental: Fig. 2 Frictiunea
Amasajul uscat:
Fig. 1 Netezirea
0 masajul manual efectuat de catre maseur sau automasaj:
■ masajul clasic:
□ TEHNICI CLASICEr. Framantat (petrisai)
principale: netezirea; frictiunea; framantarea; baterea; vibratia Este 0 manevra care se adreseaza in special mugchilot imbunatatindu-le
mecanic calitatile, iar prin activarea circuiatiei sanguino-limfatice create
§i schimburile nutritive §i eliminarea toxinelor.
Consta In apucarea, ridicarea, "stoarcerea" tesuturilor moi §i apoi presarea
lor pe planul de sprijin osos, urmata. apoi de slabirca presiunii dar fara a
desprinde mainile de pe zona. Mi§carea se reia in zona sau in alta. Acest
lucru se realizeaza in directie longitudinala pe fibrele musculare:
18 19
 =» In sensul circulatiei de Intoarcerc venoase si lirafatice pe zonele cu
masa musculara; => de la extremitate spre
radacina mernbrelor.
■■■
Fig.3, 4 Framantatul masei musculare
4. Batere (tapotaj, tapotament)
• Consta din lovirea usoara §i ritmica a tesuturilor moi, superficiale sau
profunde in functie de intensitatea loviturii.
® Efectele locale constau intr-o vasodilatatie locala cu hiperemie si cresterea
excitabilitatii neuro-musculare, cu activarea
sistemului simpatic-parasimpatic. In aplicare pe zone
reflexe are actiune asupra organelor interne si
sistemului nervos central, cu efect relaxant sau stimulant in functie de
tehnica, intensitate, durata.
5. Yibratie
• Consta in imprimarea tesuturilor moi a unor miscari oscilatorii ritmice,
care realizeaza deplasari mici ale acestora cu presiuni ondulatorii (ca un
tremurat). Manevrele fine si prelungite au efecte hiperemice locale si
relaxante locale si generale. Daca cresc in amplitudine §i intensitate
produc si o activare circulatorie locala. Efectele de redresare circulatorie
si a proprioceptiei sunt asemanatoare terapiei cu factor! contrastanti.
• Poate fi realizata manual sau mecanic (aparate vibratorii portabile, mese
sau paturi sau scaune vibratorii). Desi acestea din urma au oscilatiile
vibratorii constante, realizarea manuals este mai sensibila si odata
insusita tehnica efectele sunt mai pregnante.
Ma
t
H
Fig.5 Vibratia
Fig.6 Baterea
- TEHNICI COMPLEMENT ARE::
- cernutul si rulatul muscular;
- presiunile si tensiunile;
- tractiunile, scuturaturile,
elongatiile;
1. Cgrnutul jii rulatul masei musculare
• Cernutul se executa cu mainile aplicate de o parte si de alta a segmentului cu
degetele usor flectate. Masa musculara este "plimbata" de jos m sus si
lateral, dintr-o palma in alta (asemanator cernutului intr-o sita), Intr-un
ritm vioi si cu deplasarea, din aproape m aproape a mainilor, de-a lungul
segmentului, in sus si in jos.
• Rulatul se executa tot cu mainile asezate de o parte si dc alta a
segmentului, dar degetele sunt intinse si palmele apasand pe tesuturi mai
puternic decat la ceraut. Tesuturile moi se ruleaza intre palme, in toate
sensurile, intr-un ritm alert. Un maseur experimentat poate realiza rulatul
numai asupra pielii si tesutului celular subcutanat.
« Cernutul si rulatul cresc supletea tesuturilor, augmenteaza functia
circulatorie si trofica, scad incordarea musculara si nervoasa, cu efecte
calmante si relaxante generale.
3. Tractiunile, elongatiile gi sc uturaturile
• Tractiunile (manipularilejexecutate asupra articulatiildr fac parte din
terapia manipulativa (reprezentand o mobilizare fortata care poarta
elementele unei articulatii peste jocul voluntar si obi§nuit al lor, pana la
limita jocului anatomic posibil, fara 'insa a-1 depasi; astfel se tensioneaza
articulatia si apoi se executa un plus de mi§care pasiva, rezultand de
obicei un cracment). Manipularile pot fi executate in modurile umiatoarc:
 Elongatiile vertebrale reprezinta tractiunea in ax a diverselor regiuni ale
coloanei cu scopul de a indeparta vertebrele intre ele, pentru a reduce
leziunile discale sau pentru a favoriza procesul de acomodare a aparatului
disco-ligamento-radicular.

Fig.7 Cernutul ?i rulatul masei musculare

2. Presiiinile si tensiunile Fit?.8

©
• Presiunile pot fi executate in mai multe maniere tehnice si scopuri diferite: Fig.9 Presiunile si tensiunile
=> pe periost - pe zone sau punctc speciale se executa presiuni continue
sau intermitente, de intensitate medie sau mare, ce pot alterna cu neteziri I
sau vibratii locale cu actiune locala si reflexa (cresterea
sensibilitatii $i o ischemie locala trecatoare, urmate de scaderea
®
sensibilitatii cu analgezice si hiperemie persistenta, relaxare musculara,
sedare generala); => pentru modelarea craniului si toracelui la copiii
mici (metoda
Pecunia);
=> pe nervi (metoda Cornelius) - prin presiune continua sau vibratoare pe Fig. 10 Elongatii manuale
ale coloanei
radacinile nervoase, traiectele nervilor sau punctele motorii, cc sunt cervicale
indicate in radiculopatii sau neuropatii insotite de tulburari functionale; ALTE TEHNICIFOLOSITE IN SCOPUL CRE§TERII
=> pe punctele de miogeloza sau musculatura "tensionata", de obicei pe EXCITABILITATII LOCALE:
spate, asezand palmele cu degetele intinse de o parte si de alta a
coloanei vertebrale si aplicand presiuni se deplaseaza palmele de- - ciupirile tegumentului si tesutului celular subcutanat;
a lungul coloanei, concomitent sau altemativ (pentru a realiza presiuui - pensarile por^iunilor musculare ale membrelor,
mai intense se poate folosi greutatea trunchiului, care prin aplecare - ridicarilor muschilor;
in fata este transmisa mainilor); asocierea cu trepidatii ii creste - stoarcerile.
eficienta; manevra trebuie sa produca o senzatie placuta de relaxare
locala si generala. "Ciupirile" tegumentului $i tesutului celular subcutanat - efectuate cu v^rful
=> Tensiunile se executa asupra articulatiilor segmentelor, cu cresterea sau degetelor (fig. 11)
scaderea presiunii intraarticulare, prin mobilizari pasive sau activo-pasive "Pensarile" portiunilor tnusculare ale membrelor - se apuca intre
blande, progresive si insistente; eie determina o senzatie placuta locala cu degete o cuta de piele, tesut celular subcutanat sau chiar muschi daca este
cresterea supletei structurilor moi articulare si periarticulare si a circulatiei posibil, care se strange usor, se ridica cat permite si apoi se elibereaza
locale si implicit cresterea gradului de miscare articulara si Tnlaturarea brusc, executandu-se alert pe diferite zone alternative (fig. 12).
eventualelor infiltrate intra si periarticulare. "Stoarcerile" - ca si cum s-ar stoarce o mfa, realizand o combatere a
stazei circulatorii locale (fig. 13)

Fig. 1
Fig. 12 Pensarile" portiunilor musculare ale membrelor
 22 23
dar cu predilectie celor mai sus mentionate, se indica in afectarile posttraumatice
si reumatismale ale acestora. 2. masajul asociat cu contractia musculara

Fig. 13 Stoarcerile

Fig. 15 Masajul manipulativ Terrier-Benz

D Tehnici Speciale:

Pentru piele: Pentru fascii:

1. kineplastia Morice reprezinta un framantat a! pielii si al tesutului conjunctiv 1 masajul manipulativ Rabe
sub forma unui "malaxaj" epidermo-dermic centripet, realizat cu una sau
2. metode califomiene de fasciterapie:
ambele maini, in acelasi sens sau in sens contrar; are rol in stimularea
- metoda Lehner
circulatiei locale, in special a celei veno-limfaticesi in mentinerea sau
- metoda Rolf
cresterea troficitatii locale.
2. petrisajul Jaquet & Leroy;
Pentru capsula articulara:
3. masajul trofic Glerant;
1.
4. metoda "palpare-rulare" Wetterwald
masajul profund Cyriax -: cu douS sau trei degete se patrunde profund
inzona articulara si periarticulara, realizandu-se fricfiuni transversale
sispiralate ale capsulei articulare si inserjiilor ligamentare; are ca
efectmentinerea "functionalita|ii" acestor structuri relativ slab
vascularizate sicu o reactie negaliva rapidS la stimuli defavorabili interni si
externi.

Fig. 14 Kineplastia Morice

Pentru muschi, tendoane, ligamente:

1. masajul manipulativ Terrier-Benz - consta. intr-un contact manual minimal al
terapeutului cu zona afectata (de obicelpulpar si mai rar prin marginea radiala
Fig. 16 Masajul profund Cyriax
sau cubitala a mainii, articulatia rnetacarpofalangiana a indexului, priza 'In
bratara"), iar mana aplicata pe zona de tratat nu se misca, masajul realizandu-se
prin miscarea indusa zonei / segmentuluide catre mobilizarea sa pasiva, prin
balansarea corpului terapeutului;adresandu-se de fapt tuturor structurilor Pentru segmente:
aparatului NMAK, 1. masajul de apel al toracelui, pentru membrul superior;
2. masajul de apel al abdomenului, pentru membrul inferior;

9/L
Pentru afectiunile veno - limfatice:
1. drenajul manual limfatic Leduc & Godard
2. metoda van der Mohlen reprezinta varianta mecanica a drenajului
limfatic ce se foloseste dupa aplicarea celei manuale si consta in
exprimarea mecanica a edemului restant cu ajutorul unui tub de
cauciuc infasurat sub tensiune si spire de la degete spre ra.da.cina
membrului afectat; astfel dupa stimularea limfaticelor cu migrarea
moleculelor spa|iului interstitial in colectoarelelimfatice prin
aplicarea initiala a variantei manuale Leduc & Godard, se accentueaza
efectul acesteia si se mentine pentru o perioada mai indelungata
"stoarcerea" membrului.
3. masajul talpii venoase Lejars;
Fig. 17 Drenajul manual limfatic
Leduc & Godard
Pentru organele profunde:
1. metoda Grossi
Bazandu-se pe existenta legaturilor viscero-cutanate in care un stimul |
aplicat pe suprafata cutanata a peretelui abdominal actioneaza asupra
musculaturii netede a stomacului si intestinului (fiind, de fapt, o metoda
refiexoterapica speciala), se adreseaza ptozelor gastrice si intestinale, a
dereglarilor secretorii determinate de acestea, de origini diverse (inclusiv
posttraumatice si chirurgicale, exclusiv tumorile neoplazice) si se
realizeaza succesiv astfel:
pacientul in decubit dorsal si relaxat, terapeutul repereaza. zonele
reflexe cutanate hiperestezice;
terapeutul executa efloraje usoare si lente pe toate zonele si se repeta
acestea pe zonele cele mai sensibile, durata sedintei nedepasind 20-
25 de minute; eficienta tratamentului se urmareste prin aprecierea
modificarilor zgornotelor intestinale la ascultatia abdominals
(practic, terapeutul asezat lateral fata de pacient, cu o mana executa
masajul si cu cealalta. deplaseaza stetoscopul).
26
Fig. 18 Metoda Grossi
Pentru efecte combinate:
metoda Knap
metoda Vogler
Masajul general
Prin masaj general se intelege o combinare a tuturor masajelor parti ale
in maniera prezentata mai jos.
Este indicat ca masajul general sa inceapa cu regiunea spatelui,
pentru ca este o regiune intinsa, putin dureroasa, care permite diferite
manipulatii. Manipulatiile care se fac sunt netezirea, framantatul, baterea si,
rar, frictiunea. Maseurul se aseaza de partea dreapta a bolnavului cand
bolnavul este cu fata in sus si de partea stanga cand este cu fata in jos. La
masarea spatelui nu se da o atentie speciala regiunii lombo-sacrate, ci se
considers ca parte integrants in masajul spatelui.
Se maseaza apoi membrul inferior pe partea posterioara, incepand de
la calcai pana la regiunea fesiera; apoi bolnavul se intoarce si se maseaza
membrele inferioare pe partea anterioara, dand atentie cuvenita labei.
Se trece la membrul superior, la torace, la gat si se termina de obicei
cu masajul abdominal, limitandu-se la masajul peretelui abdominal (tesut
adipos si fascii) si nu la interiorul abdomenului.
Masajul general se completeaza cu exercitii de gimnastica usoara, in
special cu gimnastica respiratorie.
Durata masajului poate sa varieze de la 1-2 ore, insa in cazul cand este
indicat in scop terapeutic, nu este bine sa depaseasca 30-40 minute,
deoarece pe de o parte, produce reactii prea intense datorita actiunii
prelungite asupra receptorilor cutanati si tisulari, lar pe de alta parte
catabolitii tisulari eliberati in mare cantitate si patrunsi in circulatia generala
pot provoca efecte nedorite.
27

Masajul diverselor organe §i aparate
1. Masajul tesuturilor corpului
Pielea §i {esuturile conjunctive subiacente realizeaza bariera dintre
organism §i mediu, ce are un rol complex: atat de structure fizica propriu-zisa
cu rol in protecjie, aparare, nutritie, termoreglare, cat si de interfata pentru
scbimburile informationale dintre sistemul viu, reprezentat de organismul
uman, §i variatiile mediului extern. Indiferent de modalitatile de actiune asupra
acestei bariere se realizeaza o stimulare, mai mare sau mai mica, a sistemului
viu.
Astfel, folosind tehnicile clasice principale, complernentare §i speciale
prezentate anterior, se obfine un efect direct, cu o "profunzime de actiune"
dependents de intensitatea stimularii. Prin conexiuni directe din aceasta zona
sau prin feed back-uri se realizeaza cuplajul informational si cu structurile
superioare de control informational, care la randul lor reactioneaza.
Aplicarea tehnicilor de masaj reflex face apel direct la aceste structuri,
ca §i la organele interne, cu rol in "economia" organismului.
2. Masajul aparatutai locomotor
Datorita structurilor sale complexe, interconexiunilor sale vaste si
rolului sau primordial in realizarea mi§carii aparatului locomotor i se acorda
o noua incadrare, aceea de aparat neuro-musculo-artro-kinetic, care arata
mult mai bine legatura dintre structura §i functiile sale.
Acest aparat este foarte sensibil la toate tipurile de masaj, indiferent ca
acesta este aplicat diferentiat structurilor sale componente (muschi, articulatii,
structuri periarticulare, periost) sau per ansamblu. Profunzimea manevrelor
este mai mare decat cea a masajului pielii ?i fesutului conjunctiv, iar
intensitatea, durata si frecventa variaza in functie de efectul pe care dorim sa-1
obtinem: calmant-relaxant sau tonifiant-excitant.
3. Masajul aparatului cardio-vascular
Acest masaj a fost aplicat timpuriu pentru activarea circulatiei periferice
§i in special a celei veno-limfatice centripete. Astfel circulatia arteriala t§i
poate desfa§ura activitatea in conditii mai bune. In acest mod se imbuna-
tateste circulatia intregului organism si de aceea masajului i se mai spune ?i
"inima periferica". In cadrul tehnicilor speciale si al masajului mecanic sunt
detaliate tehnicile specifice, cele clasice principale si complementare putand
fi aplicate in once condi{ii de diagnostic §i dozaj corect. Procedeele de masaj,
pe langa actiunea directa asupra sistemului vascular, influenteaza §i nervii
vasculari (care regleaza la randul lor §i circulatia organelor profunde) §i la
Care se adauga eliberarea din {esuturi de substanfe vaso-motoare cu actiune de
lunga durata.
Masaj ul modificat al regiunii precordiale are efecte asupra cordului prin
intermediul sistemului nervos, putand fi aplicat precoce dupa intervenfiile pe
cord pentru imbunatatirea irigatiei si functiilor cordului (vezi masaj ul
organelor toracice).
Aplicarea masajului reflex regleaza functionalitatea aparatului cardio-
vascular in intregul sau ansamblu.
^1. Masajul capului
Pentru a putea avea acces liber asupra acestei structuri complexe
pacientul sta pe un scaun scund §i isi fixeaza barbia in propriile maini sau pe
un suport special, iar terapeutul sta in picioare sau pe un scaun inalt astfel
incSt sa lucreze cu mainile sub nivelul umerilor sai. El isi muta pozifia in
fafa, in spatele §i in lateral fata de bolnav in functie de necesit&fi.
Masajul se poate executa cu ambele maini sau numai cu una (cealalla
mana sprijina partea opusa a capului). Se maseazS in ordinc fruntea si partea
anterioara a capului, crestetul, portiunea occipitala §i ceafa, pSr|ilc laterale
ale capului. Pacientul isi schimba unghiul de inclinare a capului in flincfifl
de necesitati, iar sprijinul este realizat fie de o mana a terapeutului, fie de
suporturi, fie de toracele terapeutului. Se folosesc de obicei neteziri, frictiuni,
vibratii, bateri usoare §i ritmice pentru a influenta pielea fetei §i cea paroasa,
vasele, nervii cranieni si cervicali, mu§chii lati si subtiri.
Fig. 19 Masajul capului
 in final se executa vibratii usoare pe stern si coaste, din aproape in
aproape, in sens circular;

Fig.2O, 21- Masajul fetei

Fig. 22 Masajul regiunii precordiale
Masajul fetei este o forma specials de masaj, care foloseste tehnicile
cunoscute adaptate la particularitatile morfo-functionale ale regiunii, in
urmatoarele scopuri: ♦ tonifiant-excitant (creste ritmul cardiac si tensiunea arteriala):
♦ cosmetic: => se aplica aceleasi manevre, in aceeasi ordine si dupa aceeasi
=> pastrarea sau refacerea aspectului estetic; tehnica, dar cu miscari/mai vii, mai rapide si mai energice, intre
=> corectarea unor defecte minore; => care se intercaleaza frictiuni circulare energice.
prevenirea si tratarea ridurilor;
♦ terapeutic:
=> tratamentul unor cicatrice, aderente, pareze. Masajul organelor respiratorii
In aplicatie reflexa zonala sau de la distanta sunt influentate functiile Este utilizat in insuficientele respiratorii de diverse cauze, avand
drept scop cresterea circulatiei functionale si a schimburilor gazoase,
structurilor anatomice continute de cutia craniana. degajarea cailor respiratorii.
5. Masajul organelor toracice Din pozitie identica cu cea pentru masajul precordial se respira
Toracele contine structurile anatomice principale ale aparatului cardio- profund, ritmic si rar. In inspir terapeutul patrunde cu ambele maini sub
vascular (cordul si vasele mari) si ale aparatului respirator (plamani, pleure torace, cu degetele orientate inspre coloana vertebrala, iar spre sfarsitul
inspirului si in pauza postinspiratorie ridica usor toracele si aplica
si caile respiratorii).
trepidatii usoare. In expir mainile aluneca incet spre partea antero-
Masajul acestora foloseste fie variatele tehnici de masaj reflex sau
inferioara a coastelor. Spre sfarsitul expirului si in pauza postexpiratorie
oriental, fie tehnicile clasice adaptate particularitatilor anatomo-functionale. se efectueaza presiuni usoare, vibratii si trepidatii.
♦ Masajul rcgiunii precordiale
Pacientul sta in decubit dorsal cu capul si trunchiul usor ridicate, iar
membrele usor flectate. Din dreapta sa terapeutul executa manevre in
scop:
♦ calmant-relaxant (scade si regleaza ritmul cardiac, scade tensiunea
arteriala):
=> neteziri cu palma intinsa, ce este condusa din cot, lent si usor
dinspre zona epigastrica -> pe partea anterioara a sternului -» Fig. 23 Masajul organelor respiratorii
zona costala stanga -> varful cordului; => urmeaza fricjiunea, in
acelasi sens, executata de asemenea lent si
usor pentru piele si tesutul celular subcutanat;
31
=> apoi se executa un tapotament rar, lent si usor cu degetele
indepartate sau cu palma caus;
30
"6. Masaju! organelor abdominale framantarea colonului, care se face in felul urmator: se apasa cu
e Masajul colonului varful celor patru degete ale unei maini asupra partii inferioare a
Dupa manipulatiile prezentate anterior se trece la cecului, comprimand in acelasi timp cu degetele celorlalte maini
partea dorsala a mainii care actioneaza direct asupra cecului si
influen{area musculaturii organelor din interiorul abdomenului. in
acest scop.
Fig. 24 masajul colonului
Se fac miscari de flexie din falangele a Il-a si a Ill-a a
mainii care vine in contact cu peretele abdominal, dupa care se
intind degetele ac^ionand in directia colonului ascendent in
acelasi ritm de flexie si extensie de-a lungul colonului intreg pana in
partea inferioara a sigmoidului. Frictiunea se face cu varful
degetelor mainii stangi, peste care se apasa degetele celeilalte
maini pentru a putea patrunde mai bine in profunzime, progresand
de la cec, de-a lungul colonului ascendent, transvers, descendent
si sigmoid. La aceste frictiuni se poate adauga a treia manipulate,
frictiunea combinata cu vibratia in aceeasi directie, cautand sa se
actioneze rnai intens asupra musculaturii netede a intestinelor.
Baterea se face cu varful degetelor sau cu partea dorsala a
degetelor fiectate din prima articulatie interfalangiana sau, in sfarsit,
cu palma flectata. intre flectarea dintre manipulate se aplica
netezirea circulara profunda.
Masajul intestinului subtire
Se face in toate direc^iile avand in vedere topografia regiunii
si intrebuintand manipulatiile de introducere menfionate mai sus.
Frictiunea se face cu varful degetelor, avand radacina mainii
indreptata in toate directiile. Se face apoi framantarea
periombilicala cu radacina mainii, cu varfurile degetelor, sau cu
radacina cubitala a mainii tinuta in supinatie. Mai departe se aplica
tocatul cu varful si pulpa degetelor si scuturatura laterala, prinzand
peretele abdominal intre police si celelalte patru degete, scuturand
orizontal. Se incheie cu o netezire circulara.
• Masajul stomacului
Are scopul de a intari musculatura acestuia si de a usura
evacuarea continutului acestuia. Pentru a intari musculatura,
masajul se va face inainte de mancare, iar in vederea evacuarii
se va face la 1-2 ore dupa mancare. Tehnica masajului consta din:
• => netezirea de-a lungul curburii man (de la stanga la dreapta)
pana la ombilic, apoi vertical in sus, in regiunea epigastrica; =>
framantarea in
aceeasi directie, cu partea cubitala a mainii, executand
miscari de intoarcere de la pronatie si supina|ie; => in
masajul stomacului are mare rol vibratia care se poate
combina, atat
cu netezirea, cat si cu framantarea.
• Masajul ficatului si vezicii biliare
Consta din netezire, framantare si mai ales din vibratie. Mana
stanga a maseurului se fixeaza in spatele bolnavului, iar cu mana
dreapta (cu radacina mainii) maseurul face miscari de masaj pe
hipocondrul drept cerand bolnavului sa inspire adanc. Miscarile
se vor face in directia mersului acelor de ceas. Vibratia se face, fie
cu varful degetelor, cautand a se intra sub marginea inferioara a
coastelor din hipocondrul drept, fie vibrand cu palma deasupra
coastelor. inainte de a termina se face o vibratie bilaterala a
arcului costal drept, aplicand mana stanga la spatele bolnavului in
regiunea coastelor a Vl-a - a IX-a, iar mana dreapta pe partea
antero-inferioara a toracelui. Se execute astfel vibratii bilateral,
atat in cursul inspiratiei, cat si in cursul expiratiei.
• Masajul rinichilor
Se face asupra polului inferior, executand vibratii profunde in
timpul expiratiei, cu palma si cu varful degetelor, de jos in sus. De
asemenea se poate aplica asupra regiunii renale si vibratia cu
palma, punand bolnavul culcat pe abdomen. Masajul acestei
regiuni se aplica in caz de rinichi ptozat, daca acesta nu a devenit
inca mobil.
• Masajul vezicii urinare <•
Se executa initial alunecari lente in jurul santurilor iliace, de
sus in jos. Apoi se efectueaza presiuni vibrate In zona
suprapubiana.
 m MASAJUL REFLEX: Testicol si epididim: D12-L5;
- masajul reflex conjunctiv: Cord si aorta descendenta: C3-C4 stang;
Stomac: C3-C4 si D5-D9 stang;
A fost descoperit de Dicke *§i perfecfionat de Kohlrausch si Leube. Colon ascendent: D9-L1;
Colon descendent: C3-C4;
Consta. in framantari §i in special fricjiuni puternice cu vaiful a unul sau Ficat si vezica biliara: D6-D10 dreapta;
doua sau trei degete pe anumite zone reflexe. Aceste zone sunt impastate 51 Rinichi: C4;
sensibile spontan §i la palpare atunci cand organul corespunzator este bolnav. Vezica urinara: D4-L3; S2-S4;
Ovar si anexe: D10-L3 bilateral.

I - vezica
urinara; 2 -
constipatia;
3 - rnenstruatia; 4 - intestin;
5 - sistemul venos §i
limfatic; 6 - hepatobiliara; 7
- inima;
8 - stomac;
9 - sistemul arterial al
membrelor inferioare;
10 - hipomenoreea; F
ig. 26 Masajul reflex segmentar
II -cap; 12-brate.
Masaiele reflexe speciale: -
Fig. 25 Masajul reflex conjunctiv reflexologia vertebrala; -
reflexologia limbii; -reflexologia
endonazala; -reflexologia
Masajul reflex segmeiitar auriculara; -reflexologia irisului; -
Reprezinta influentarea tesuturilor si organelor profunde prin reflexologia intestinului gros; -
mecanism reflex datorita actiunii asupra unui dermatomiotom, reflexologia dintilor; -reflexologia
corespunzator unui segment vertebral. Arcurile reflexe prezinta o palmara; -reflexologia plantara; -
specificitate homolaterala si segmentara: fenomenele algice si reflexe apar neuralterapia.
pe partea corpului unde se gaseste organul sau tesutul lezat si acestea pot fi
influentate prin actiune pe zona metamerica corespunzatoare :
Reflexologia auriculara: ca si pe scoarta cerebrals, exists si pe ureclie 0
proiectie a unui homunculus cu capul in jos si partea posterioara. pe
Piairliii §i bronhii: C3-C4, D3- pavilionul urecliii. Majoritatea acestor "zone reflexe occidentale" corespund
D9; Esofag: D3-D5 bilateral; cu "cu punctele auriculare orientale" foiosite in auriculo-punctura si
Intestin aubtire D3-D4; Apendice:
C3-C4, D11-D12 dreapta; Rect:
presura. Stimularea acestor zone se poate realiza cu pu!pa" auricularului,
C3-C4, D11-D12, L1-L2; Pancreas: cu unghia, cu 0 bagheta specials, cu electrozi punctiformi, cu campuri
C3-C4, 35
D7-D9 stinga; Ureter: D10-
LZ; Uter:D10-L3 bilateral;
34
 magnetice localizate prin dispozitive speciale pe punct sau cu dispozitive
speciale de forma homunculusului care se fixeaza pe pavilion si in
porfiunea initials a conductului auditiv extern.
Reflexologia plantara: daca reflexologia palmara nu este atat de folosita
pe cat s-ar parea la prima vedere, datorita faptului ca membrele
superioare sunt uzitate in activitatile cotidiene, cea plantara continua sa-si
mentina locul de frunte in reflexologie, atat datorita posibilitatii de abord,
cat si intensitatii si persistentei efectelor.
Tehnica de diagnostic si tratament este identica cu cea palmara.

Fig.26 Principalele puncte reflexe auriculare

1 - ochi; 2 - miros; 3 - maxilar; 4 - plamani; 5 - auz; 6 - stomac; 7 -
gat; 8 - gonade; 9 - splina, pancreas; 10 - inima; 11 - vezica biliara; 12
- rect;
13-nerv sciatic; 14-genunchi; 15 -rinichi; 16-nervtrigemen; 17-agresivitate; 18 - tragus; 19-piele;
20
- umar; 21 - punct zero; 22 - membra inferior;
23 - membru superior; 24 - alergie; 25 - punct Darwin; 26 - punct de sinteza; 27 - punct cerebral; 28 -
punct occipital; 29 - punct genital; 30 - punct medular.

Reflexologia palmara: palmele prezinta. de asemenea foarte multe zone

reflexogene, utilizate in scopuri diagnostice si mai ales terapeutice. Dupa
detectarea punctelor sensibile la palpare se realizeaza masajul lor timp de
cateva minute, pana la disparitia impastarii sau durerii locale, cu varful
unui deget sau cu instrumente speciale cu capul rotunjit. Fig. 28 Reflexologia plantara
Reflexologia dintilor: Orsatelli, folosind scrieri vechi ale medicinei chineze, a
realizat o cartografiere a zonelor reflexe de pe dinti, care daca sunt tratati
din punct de vedere stomatologic sau sunt stimulati prin percutii usoare
cu baghete speciale, amelioreaza functia unor organe interne.

Fig. 27 Zonele reflexogene palmare

1 - sinusuri; 2 - plamani; 3 - umar; 4 - ficat; 5 - pancreas; 6 - vezicula biliara; 7 - apendice; 8 - colon;
9 - vezica; 10 - sold; 11 - ovare; testicule; 12 - ureche; 13 - plex solar; 14 - suprarenala; 15 - rinichi;
16 - hipofiza; 17 - zona cerebrala; 18 - glanda pineala; 19 - cap; 20 - gat; 21 - stomac; 22 - tiroida; 23
- coloana vertebrala; 24 - intestin subfire; 25 - uter, prostata, penis; 26 - inima; 27 - splina.

36
 A masajul umed:
0 niasaj clasic:
- fricjiunile;
- spalarile;
I - inima; S - stomac; H - afuziunile;
VB - vezica biliara; - baile, cu valuri, cu vartej de apa (whirl pool), cu masaj, cu bule de
IG - intestin gros; P - plaman; diverse gaze, cu abur;
F - ficat; SP - splina- J - dusurile, in general;
pancreas; R - rinichi.
5? 0 Masai special:
- baia cu vartej de apa;
- dus-masaj;
- dus-subacvatic;
- terapia cu factori contrastanti;
1
C=> cp>
- masajul cu gheata;
Fig.29 Corespondenta dintilor cu meridianele de acupunctura ce
controleaza functia organelor interne II. MASAJUL OMENTAL A
masajul neenergetic: 0 osteopresura -
masajul periostal; 0 digitopresura -
0 Automasajul: presopunctura:
- masajul clasic; - craniopresura;
- masajul reflex; - rinofaciopresura:
- faciopresura;
0 Masajul mecanic: - rinopresura;
■ masajul vibrator se realizeaza: - auriculopresura;
- diferite tipuri de impulsuri de curent electric si camp magnetic din - mano si podopresura:
domeniul joasei, mediei si inaltei frecvente; - pe punctele de acupunctura;
- unde mecanice (ultrasunet) in camp discontinuu si continuu; - pe sistemul pumn - glezna;
- prin electrozi, ventuze cu vid (vacuum) cu / fara diferite tipuri de - presura generala pe punctele de acupunctura ale
impulsuri electrice; meridianelor; 0 touch for health;
- fotolii, paturi, mese vibratorii (oscilante);
- aparate vibratorii portabile. Digitopresura (presopimctura)
Stimularea punctelor de acupunctura prin presiune digitala (alaturi de
instrumente speciale sau improvizate, cum ar fi betigase de leinn, capatul
rotunjit al unui instrument de scris) mai poarta denumirea improprie de
acupresura. Punctele se maseaza cu pulpa degetului sau cu unghia, prin
mi§cari circulare intermitente, usoare si rapide, timp de 1-2 minute in
suferinfele acute sau rare, respectiv puternice, timp de 5-10 minute, in
Fig.30 Masajul vibrator m suferinjele cronice. Terapia se realizeaza pe bolnavul in decubit si acesta
r&mane culcat inca 20 minute dupa terminarea sedintei.

Masajul nevibrator. 39

38
Ea este indicate in special in afectiunile aparatului neuro-musculo-artro- kinetic de tip Yin (in care domina sindromul algic) si in afecfiunile
 psihosomatice.
Mecanismul de actiune se bazeaza pe principiile acupuncturii si in paciopresura
special pe relatjia Yin-Yang. Neurofiziologii occidentali leaga mecanismul
de ac^iune de zdrobirea $esuturilor subiacente tegumentului, cu eliberarea 1 - craniu 51 fa{a; 2 - gat; 3 - plaman; 4 - cord; 5 - ficat; 6 -
unor mediatori chimici locali ce realizeaza zone de hiperemie si a unui splina; 7 - uter; vezicula;
potential electric de leziune. Ele declanseaza reflexe locale si la distanta. 8 - vezica biliara; 9 - stomac; 10 - san;
Locul de aplicare este foarte variat: punctele de acupunctura localizate 11 - coapsa; 12 - intestin subfire; 13 - intestin gros; 14 - umar;
15 -bra{; 16 -mana;
pe corp si cele din microsisteme. Prezentam in continuare principalele 17 - rinichi; 18 - ombilic; 19 - lombe;
metodologii de aplicare. 20 - coapsa; 21 - genunchi; 22 - rotula;
23 - gamba; 24 - picior.

Craniopresura: Fig.33 Cele 24 de pimcte faciale

Lmio B

■Rinopresura (nazopresiira)

..« £
Fig. 31 zonelor corpului Proiectja active si a 1 - craniu fi fa(a; 2 - gat; 3 - plaman; 4 - cord; 5 - ficat; 6 -
splina; 7 - rinichi; 8 - organe
uman genitale exteme; 9 - ovar sau testicol; 10 - vezicula
biliara; 11 - stomac; 12 - intestin sutyire; 13 - intestin
gros; 14-vezica; 15 - ureche; 16 - piept; 17
- san; 18 - ceafa si spate; 19 - lombe; 20
- membru superior;
21 - sold si coapsa; 22 - genunchi si gamba; 23 - picior si
degete.
Fig. 34. Cele 23 de puncte de proiectie nazala

0 metode
combinate (cele mai uzitate):
m chinezesti:
Fig. 32 Proiectiile motorii, vasomotorii si □ Ngam;
□ Tao-Inn;
B japoneze:
□ Do-Inn;
□ Shiatsu;

A masajul energetic pe punctele de acupunctura, pe puncte speciale si pe

meridianele energetice.

senzoriale

40 41
INDICATIILE MASAJULUI:
LUCRAREA PRACTICA NR.4
- pe primul plan se situeaza, conform statisticilor, sechelele post
traumatice, afectiunile reumatice §i tulburarile neurologice s. i trofice.
- optimizarea formei sportive este o indicatie foarle importanta;
- sindromul de decondifionare (hipomobilitate = sedencarism, cre§terea
in greutate = obezitate, scaderea capacitatii de adaptare a termo- ELECTROTERAPIA
reglarii la rece) devine o arie tot mai larga de aplicare a masajului, in
Electroterapia consta in folosirea curentului electric pentru
cadrul profilaxiei primare; stimularea tesuturilor, pentm tratarea diverselor afectiuni si recuperarea
■ nu in ultimul rand trebuie menfionat rolul sau in cadrul profilaxiei functiilor pierdute ale organismului. Oasele, cartilajele, ligamentele,
secundare; tendoanele, muschii sunt influentati pozitiv de electricitate.
- menfinerea unei stari fiziologice normale §i a formei fizice §i
psihice de zi cu zi sunt de asemenea indicatii ale masajului care In concluzie, electroterapia poate trata o gama larga. de afectiuni,
capata o audienfa tot mai mare. printre care amintim:
cefalee, dureri postoperatorii;
CONTRAINDICATIILE MASAJULUI pot fi: artrita, poliartrita, spondilita;
- definitive (absolute, to tale): afectiuni maligne sau cu potential de hematoame, contuzii, intinderi musculare;
malignizare prin masaj §i temporare, care la randul lor pot fi spondiloza, lombalgie, discopatie;
determinate de: celulita;
- afecfiuni cu evolutie previzibil favorabila, la care a§teptam statusul constipatie cronica;
care ne permite sa aplicam masajul; atrofii musculare, etc.
-afectiuni cu evolufie imprevizibila, la care ne abtinem pana cand se
determina statusul care ne permite aplicarea sau nu a masajulni. Electroterapia utilizeaza proprietatile terapeutice ale curentului
electric, transformat de aparate speciale in diversi curenti stimulatori.
Dintre contraindicatiile masajului care se pot incadra intr-una din Acestia se clasifica in:
categoriile de mai sus mentionam: - curenti de joasa frecventa
procese inflamatorii in faza acuta; - curenti de medie frecventa
- curenti de inalta frecventa
boli infecto-contagioase;
hemoragiile;
boli acute ale organelor interne; A. CURENTII DE JOASA FRECVENTTA
plagi §i fracturi, arsuri, eczeme; Au valori cuprinse intre 0-100 Hz, cei mai frecvent utilizati fiind:
psihopatii majore. curentul galvanic (continuu); galvanizare simpla;
Indicafiile §i contraindicafiile trebuie sa find seama §i de galvanoionizari (cu solutii medicamentoase) bai
particularitatile individuate ale pacientului §i ale bolii. galvanice; curentii cu impulsuri: curentul
diadinamic (CDD).

Curentul galvanic circula biologic de la polul negativ (-) spre polul pozitiv
(+) producand polarizarea membranei celulare.

42 43
Stratul superficial al tegumentului - epiderma, fesutul carnos, parul Tesutul adipos, glandele sebacee, tesutul osos sunt mai
sunt considerate foarte rau conducatoare de electricitate. permeabile electric si totusi rau conducatoare de electricitate.
 Tesutul subcutanat, glandele sudoripare, muschii striati si netezi,
organele interne sunt bune conducatoare de electricitate.
Sangele circulant, limfa, LCR, si mediile transparente ale ochiului,
mucoasele sunt foarte buni conducatori de electricitate.
Deci, conductibilitatea electrica a tesuturilor depinde de continutul
de apa si electroliti a acestora.
Intre electrozi si tegument se intrepune un strat protector, bun
conducator de electricitate, numit strat hidrofil, alcatuit din straturi
suprapuse de tifon del,5 cm, umezit cu solutie slab alcalina (apa distilata).
Se pot pune solutii alcaline la anod si acide la catod pentru a imbunatati
conductibilitatea tisulara.
Galvanizarea consta In aplicarea a doi electrozi metalici sau din cauciuc
pe tegumentul regiunii de tratat, prin intermediul stratului hidrofil.
Electrozii pot fi plasati "fata in fata", de o parte si de alta a regiunii de
tratat (ex.: latero-lateral la articulatia genunchiului sau antero-posterior la
cea a umarului). Pozitionarea longitudinals se poate aplica la segmentele
lungi - anodul proximal si catodul distal. Cu cat distanta dintre electrozi
este mai mare, cu atat eficienta metodei scade. Reguli de aplicare;
- electrozii trebuie sa fie perfect netezi, de dimensiuni potrivite
zonei de tratat. Se recomanda folosirea de solutii de protectie
pentru a scadea riscul de leziune tegumentara;
- orice leziune a tegumentului este contraindicata in aplicarea
curentului electric pe acea zona. Dupa aplicatie tegumentul va
prezenta un eritem local in zona de aplicare a catodului, eritem
care normal va dispare. Orice obiect metalic se indeparteaza
din zona de tratat;
- durata tratamentului / sedinta este de minim 30 minute, numarul
si periodicitatea sedintelor fiind in functie de diagnostic. In
starile acute se prescriu 8-10 sedinte / cura, iar in afectiunile
cronice se pot prescrie la 2 zile pana la 14-16 sedinte,
repetabile la 4-6 luni.
Baile galvanice repfezinta o tehnica terapeutica In care membrele
superioare si inferioare ale pacientului sunt dispuse in 4 vane de faianta
sau
%n material plastic polimerizat, armat cu fibre de sticla (baie galvanica
quadricelulara - Schnee). Exista si posilbilitatea introducerii pacientului cu
intregul corp in vana (baie totala - Stagner).
Baia galvanica quadricelulara este prevazuta cu un stimulator
electric, care furnizeaza tensiune continua necesara alimentarii celor 4 vane.
■B fiecare vana este amplasat cate un electrod. Electrozii au forma
dreptunghiulara., avand o grosime de cca 10 mm, latime de 60mm si
lungime 200mm (pentru maini) si 400 mm (pentru picioare).
Daca la ambele maini se aplica potential (+) si la picioare potential (-
I se realizeaza o baie descendenta, iar daca la maini se aplica potential (-) si
la picioare (+) se realizeaza o baie ascendents.
Curentul de lucru utilizat nu depaseste valoarea de 30mA.
Stimulatoml electric furnizeraza. o tensiune de maxim 100V. Durata sedintei
este de 10 - 15 minute.
Baia galvanica este indicata in:
- afectiuni inflamatorii ale extremitatilor;
- efect analgezic si antiinflamator;
- tulburari ale circulatiei periferice;
- HTA moderata, cu aplicatie descendenta
Fig.l Baia galvanica quadricelulara
Galvanoioeizarea (denumita ionoforeza sau ionizare) este o metoda
terapeutica bazata pe proprietatea curentului galvanic de a ioniza substantele
farmacologic active, aflate intr-o solu|ie slab concentratSj de pana la 3% si
de a favoriza trecerea acestor ioni prin migrare spre polul opus.
Solutiile medicamentoase se plaseaza pe stratul hidrofil al
electrodului cu aceeasi polaritate cu ionul principal activ terapeutic.
Electrozii folositi nu sunt de dimensiuni egale, electrodul al carui
strat hidrofil este impregnat cu solutie medicamentoasa va fi de dimensiuni
mai mici decat celalalt, devenind astfel mai activ si focalizat pe regiunea de
tratat.
 efect de reglare nespecifica neuro-vegetativa, in cazul aplicarii in
regiunea cervicala, avand actiune asupra tonusului vagal si eel
simpatic.

fhjrgntul galvanic este indicat in:

boli reumatismale degenerative;
boli reumatismale inflamatorii;
periartrite, tendinite, bursite, fibromialgii;
patologia postraumatica;
patologia sistemului nervos;
stres, durere somatica;
suferinte cardiovasculare - HTA, tulburari de circulate
Fig.2 Exemple de galvanoionizari periferica;
afectiuni dermatologice -- acnee, cicatrici cheloide, sclerodermie;
nevralgii.
Solutii Concentrafia Polaritatea Intensitatea Durata Patologie
§edintei
Hidrocortiz 3 - 2 5 + (anod) 5-lOrnA 10-15 Inflamatii Contraindicatii:
on mg/§edinta minute pacienti cu intoleranta la curentul galvanic
Iodura de 1-3% - (catod) 5mA 5-20 minute Nevralgii leziuni tegumentare - plagi, TBC cutanat, afectiuni
Na trigeminale dermatologice suprainfectate;
Nevralgii
sciatice alergii la unele solutii medicamentoase;
Sclerodermi e bolnavi febrili;
pacienti cu contentii metalice - tije, placi cu suruburi, proteze
Sulfat de 2-10% + (anod) 2-3 mA 15-20 . Negi articulare metalice (m functie de materialul folosit - titanul,
magneziu minute Hipertensiun e aliajele greu conducatoare de electricitate - electroterapia poate
Salicilat de 2-4% - (catod) 5mA 5-10 minute Artrite fi folosita cu moderatie si in functie de suportbilitatea si
sodiu Periartrite senzatiile pcientuiui), stimulatoare electrice cardiace.
Neuromialgi i
Tipurile clasice de CDD si efectele lor terapeutice sunt urmatoarele:
Efectele biofiziologice ale curentului galvanic: -*■ Monofazat (MF) - efect dinamogen, excitator muscular dand
efect analgezic - manifestat mai ales la anod, ca urmnare a actiunii senzatia de vibratie ca un masaj electric muscular —^ Difazat
asupra receptorilor senzitivi; (DF) - efect analgetic, ridica pragul de sensibilitate
efect de stimulare, excitare - manifestat la catod, ca urmare a la durere, imbunatateste circulatia arteriala zonala prin
actiunii curentului asupra fibrelor nervoase motorii;
inhibitia sistemului simpatic -*■ Perioadd
efect sedativ - datorat actiunii asupra SNC, proximal se plaseazS
anodul (+) si distal catodul (-); scurtd (PS) - efect excitator-tonifiant,
efect hiperemiant, vasodilatator, cu vasodialatatie reactiva, mai ales vasoconstrictor si antiresorbtiv, indicat in edeme profunde,
hematoame
la polul negativ (catod) producand eritem cutanat si cresterea
temperaturii locale; —^ Perioadd hmgd (PL) - efect puternic analgezic si secundar
miorelaxant, cu efect pe durata mai lunga de tirap
46
I -4> Ritm sincopat (RS) - efect puternic excitomotor putand ■ realiza electrogimnastica musculara cu mobilizare
 de articulatii, folosit ca electroterapie de motilitate §i
tonifiere
Mai exista. si alte tipuri de impulsuri diadinamice derivate cum sunt:
curent moriomodulat, dimodulat, sfert de unda sau tiratronic, medie
perioada
Exists si alte tipuri de curenti cu impulsuri utilizati in scop terapeutic: curent
faradic, neofaradic, Trabert, Leduque, curentii trapezoidali sau exponential
utilizati in electrostimularea musculaturii partial denervate, dupa cercetarea
curbei I/T prin electrodiagnostic.
Exista contraindicatii in utilizarea- acestor tipologii de impulsuri electrice
mai ales bolnavii cu stimulatoare cardiace pacemaker.
Curentii cu impulsuri (joasa frecventa) sunt utilizati pentru:
1. Stimularea musculaturii normoinervate
Impulsurile electrice cele mai fiziologice pentru stimularea musculaturii
normomervate sunt cele dreptunghiulare, cu frecven>a intre 30 si 50 Hz,
cu ajutorul carora se efectueaza electrogimnastica.
Indicatii terapeutice
Intensitatea de lucru are valori cuprinse intre 90-100 Hz, fluid indicati
in:
hipotrofii musculare de inactivitate (aparat gipsat, imobilizare
prelungita la pat);
musculatura hipotrofiata sau contractata;
hipotrofia varstnicilor
stimularea musculaturii abdominale flaste hipotone.
Ideala este asocierea electrogimnasticii cu tehnici de kinetoterapie.
Tehnicd
Catodul se aplica intotdeauna pe punctul motor al muschiului, iar
anodul cat mai aproape.
Efecte
- Efect antalgic - in entorse, contuzii;
Efect vasomotor - in profilaxia trombozelor periferice;
- Efect trofic - in rdiculopatii, parestezii, nevralgi, neuropatii
periferice.
!
Ku sunt indicati in pareze si paralizii spastice, spasme musculare.
2. Stimularea musculaturii partial sau total denervate Lezarea sau
mtreruperea caii de comanda motorie (nervul periferic) duce la suferinta
neuro-musculara, cu instalarea rapida a hipotrofiilor si atrofiilor musculare,
care incep sa apara in primele 72 de ore. Astfel, fibra musculara nu mai
raspunde la stimul electric cu declansare brusca (impulsul
(Jreptunghiular), ci va raspunde la impulsuri cu panta lenta de crestere -
impulsul exponential si triunghiular.
3. Electrostimularea musculaturii netede
Procedura se adreseaza musculaturii organelor interne. Fibra musculara
neteda nu reactioneaza decat la impulsuri exponentiate. Metoda este
indicata in constipatii cronice, vezica urinara atona, etc.
4. Electrostimularea musculaturii spastice
Impulsurile utilizate sunt dreptunghiulare cu frecventa intre 07-1 Hz.
Electrozii se pozitioneaza pe grupe musculare antagoniste (flexori-
extensori, abductori-adductori). Metoda realizeaza inhibarea
motoneuronului muschiului spastic, rezultand relaxarea acestuia.
■
5. Curentii Trabert
Sunt curenti de ultrastimulare.
Impulsurile au forma dreptunghiulara, cu durata de 2 msec si frecventa
de 140 Hz.
Au actiune analgezica si secundar vasodilatatoare.
Catodul se aplica pe locul dureros si anodul la mica distanfa,
aproximativ 5 cm, timp de 15-20 minute, 7 sedinte zilnic.
/-
\6. Neurostimularea transcutanata (TENS) Este indicata in reducerea sau
I suprimarea durerii din diverse patologii:
dureri cronice, postoperatorii
cefalee;
nevralgii trifeminale, faciale, intercostale; *
algii dentare
sindrom cervical;
zona zoster;
cauzalgii;
artrite;
patologia canceroasa.
49
 CURENJII INTERFERENTIALI

• Creeaza excitatii electrice localizate in interiorul unei regiuni din corp,

Fig.3 Aparat TENS prin interferenta care rezulta din incruci§area a doi curenti sinusoidali'
de medie frecventa (3,9 §i 4,0 kHz). Interferenta celor doi curenti in
tesut conduce la fenomenul de bcitai, in care frecventa purtatoare este
Modalitati de aplicare a electrozilor in domeniul joasei §i mediei media aritmetica a frecventelor celor doua componente (3,95 kHz), iar
frecvente: (fig. 4 si fig.5) anvelopa variaza in ritmul diferentei frecventelor celor doua
componente (100 Hz).
Au efecte analgetice, hiperemiante, decontracturante, trofice §i pe
structurile neurovegetative.

Flg.7 Pareza faciala stanga mixta post neurinom ponto-

cerebelos stang operat: ELITE pe hemicraniul sting

Fig. 4 Fig.5
C. CURENTII DE fNALTA FRECVENTA Au
B. CURENTII DE MEDIE FRECVENTA valori mai mari deflOO kHz.
Aparatele genereaza in unria transformarii acestor curenti energii ce
Au valori cuprinse intre 1000-100 000
Hz
Curenti Nemec- au o penetrabilitate mai mare in profunzime, actioneaza terapeutic.
creeand excitatie electrica intr-o zona de interferenta a doua circuite Nu provoaca excitatie neuromusculara §i nici efecte electrolitice sau
electrice perpendiculare (curenti interferentiali) electrochimice
UNDELE SCURTE- genereaza energie calorica cu penetrabilitate mare
(endotermie). Sub varsta de 25 de ani sunt indicate cu precautie §i in
doze mici, deoarece poat distruge cartilajul de crestere.

Fig.6. Modalitati terapeutice in domeniul inediei frecvente


Fig.8 Aparat de terapie cu unde scurte Fig.9 Aparat de terapie cu ultrasunet
ULTRASUNETUL- genereaza energie mecanic-vibratila prin efectul
piezoelectric inversat.
UNDELE DECIMETRICE, MICROUNDELE SI UNDELE RADAR au
efect caloric puternic. Intensitatea este cuprinsa intre 300-3000 MHz. In
ORL si Stomatologie sunt folositi electrozi focali si discoidali.
Distanta de aplicare este de 5 si 10 cm fata de tegument.
j&ldj&stij; artroza, artropatii, poliartrita reumatoida, parodontite
acute apicale sau marginale, dureri post extractie.
Iiitensitate: 3-8 W, aplicare 5-10 minute, distanta 3-10 cm.
CAMPURILE ELECTROMAGNETICE- MDF
Magnetodiafliuxul este un dispozitiv electronic care genereaza
caropuri electromagnetice de joasa frecventa in regim continuu, trenuri
ntmice si aritmice intre 50 si lOOHz, cu ajutorul bobinelor cervicala si
lombara.
Este indicat in toate tipurile de reumatism, sechele
posttraumatice, conWzii, plagi, hematoame, afectiunile sistemului
nervos, algoneurodistrofii.
Clasa stimulatorie
Cuprinde toate procedurile de electroterapie care stimuleaza la o
Fig. 10 Aparat de terapie Magnetodiaflux
FOTOTERAPIA
Foloseste actiunea energiei luminoase asupra organismului, folosind
spectre diferite m functie de lungimea de unda X
Exista astfel:
radiatii infrarosii- produc eritem caloric
radiatii ultraviolete- produc eritern actinic de diferite
grade biodozate
lumina polarizata- lampa Bionic
fascicolul LASER monocrom cu o singura X, in
spectrul vizibil sau I.R., efect de biostimularc cu
proprietati informationale
TERAPIA ORIZONTALA
Terapia orizontala este o terapie noua, foarte specializata care utilizeaza
bj_oelectricitatea pentru a realiza managementul durerii si al
tulburarilor circulatorii.
Terapia orizontala pleaca de la premiza ca modificarile bioelectrice in
tesuturile vii sunt strict combinate cu modificarile biochimice si vice
versa. /
Bazandu-se pe interdependenta naturala a acestor caracteristici ale
tesuturilor vii, terapia orizontala combina simultan efectele biolectrice
cu cele biochimice, realizand o mai buna actiune la nivel celular si
prin aceasta o imbunatatire a rezultatului tratamentului.
frecventa intre 1 - 1000 impulsuri / secunda.
La acest nivel de frecventa joasa intensitatea este crescuta si scazuta pentru
 a obtine efectul dorit, efect considerat bioelectric deoarece creeaza
potential de actiune in celula.
In electroterapie potentialul de actiune poate fi realizat doar cand
intensitatea este crescuta suficient pentru a depasi pragul energetic
celular.
Terapiile clasei stimulatorii depasesc acest prag energetic producand
potential de actiune.
Clasa multi-facilitatorie
Cuprinde acele proceduri electrice care opereaza cu impulsuri cu
frecventa intre 1000 - 100 000 impulsuri / secunda si care realizeaza
efecte fara producerea poteritialului de actiune la nivel celular. La aceste
frecvente mari efectele sunt considerate biochimice. Clasa multi -
facilitatorie nu poate produce potential de actiune deoarece in
cazul acestor proceduri electrice intensitatea trebuie mentinuta
constant si potentialul de actiune poate fi produs doar prin cresterea si
scaderea intensitatii in celula.
Terapia cu curenti interferentiali
Utilizand 4 electrozi, terapia interferentiala utilizeaza doua valori de
frecventa ale Clasei multi-facilitatorii care prin interferenta se anuleaza
reciproc si produc efectele Clasei stimulatorii.Tesuturile vii din centrul ariei
de tratat receptioneaza efectele Clasei stimulatorii, in timp ce celelalte zone
din afara punctului de interferenta receptioneaza efectele Clasei multi-
facilitatorie.
Astfel terapia interferentiala produce efectele ambelor clase in aria
de terapie dar in regiuni diferite.
Celulele sunt electrice si biochimice prin natura lor si actioneaza prin
combinarea acestor doua caracteristici pentru a produce efecte.
Bazandu-ne pe interdependent naturala a acestor doua caracteristici
ale tesuturilor vii se considera ca dezvoltarea unei terapii care combina
ambele efecte bioelectric si biochimic simultan determina o mai buna
actiune la nivel celular.
Terapia orizontala utilizeaza o intensitate a curentului constants si un
nivel de frecventa situat in CTasa multi-facilitatorie ( mai mare de 1000 Hz).
CONTRAINDICAJIILE TERAPIEIORIZONTALE
EFECTELE TERAPIEI ORIZQNTALE
," Terapia orizontala aduce beneficii majore pacientului care prezinta durere
cronica si / sau tulburari circulatorii, si anume:
1. Stoparea imediata, dar temporara a durerii - prin blocarea
ciclului durerii .
2. Refacerea musculaturii - terapia orizontala poate creste forta
musculara la pacientii cu hipotrofii si atrofii musculare.
3. Reducerea nivelului de durere a pacientului - cateodata starea
pacientului este asa severa incat principalul scop al terapiei este de a scadea
durerea la un nivel suportabil. Dupa reducerea nivelului de durere al
pacientului terapia orizontala poate permite inceputul altor tratamente
care sa duca la o inbunatatire a starii pacientului.
4. Reglarea metabolismului celular prin cresterea aportului de
substante nutritive si accelerarea eliminarii produsilor de catabolism.
5. Refacerea echilibrului hormonal prin interventia la nivelul
biochimic celular.
6. Imbunatatirea calitatii vietii pacientului.
Fig.l 1 Modalitati de fa-atament cu ajutorul terapiei orizontale
INDICATIILE TERAPIEI ORIZONTALE
Terapia orizontala este utilizata in tratarea urmatoarelor afectiuni
Boala artrozica,
Osteoporoza,
Fibromialgie,
Entorse,
Cor.tuzii,
Rupturi musculare,
Hipotrofii, atrofii musculare,
Edeme articulare,
Fracturi.
55
Tromboflebite, Tromboze manifeste clinic,
- Pacemaker cardiac,
Rise crescut de hemoragie, LUCRAREA PRACTICA NR.5
- Tulburari de ritm
cardiac, Tetanie,
Procese inflamatorii acute locale cauzate de infectii bacteriene
ARTRITELE
sau virale (furuncul, flegmon, herpes simplex, zona zoster
acuta), Cancer Artrita este o afectiune inflamatorie, cronica sau acuta care afecteaza
articulatiile. Se manifesto frecvent printr-un aspect de zona inflamata.
turnefiata, insotita de caldura, rogeata, durere si limitarea capacitatii_de
mobilizare a articulatiei.
In unele cazuri, artrita poate apare secundar unei infectii sau a unor
traumatisme. Cel mai frecvent este, insa, manifestarea unei bQiLautoimune.
Din punt de vedere clinic, artrita se caracterizeaza prin dureri adesea
nocturne, care pot trezi bolnavul. Dimineata articulatiile isi gasesc
mobilitatea dupa o perioada de incalzire. Epidermul este rosu, trandafiriu
sau violaceu. Articulatia este umflata din cauza efuziunii lichidului sinovial.
Prelevarea prin artrocenteza (punctionarea articulatiei) permite
confirmarea caracterului inflamator al bolii.

TIPURI DE ARTRITA
- Artrita reumatoida juvenila - apare la tineri sub 16, 17 ani
- Poliartrita - forma pozitiva
- Poliartrita - forma, negativa
- Spondiloartropatiile seronegative: Artrita reactiva (sindromul
Riter), Spondiloza anchilozanta, Boala Behcet, Artrita psoriazica
fe, - Atrite induse de microcristale - Guta

I. ARTRITA^RMJMATOIDA,,.J1IYE.MILA = boala autoimuna Este o

boala inflamatoare articulara cronica ce intereseaza. una sau mai multe
articulatii si apare la tineri sub varsta de 16-17 ani. I Are 3 forme de debut:
- Debut sistemic (boala Still) .
;
H - Debut poliarticular
- Debut oligoarticular

Radiologic observam:
tumefieri ale partilor moi; osteoporoza; 1
- inchiderea prematura a epifizelor;
 deteriorari ale cartilajului; ingustari ale
spatiului articular; modificari erozive ale Ulterior, se produce inlocuirea tesutului de granulatie cu fibrocartilaj de
coloanei cervicale. regenerare 51 apoi apare osificarea articulatiei sacroiliace.
\n timp apre erodarea marginii anterioare a coipului vertebral si aparitia
Tratament farmacologic - vertebrelor ,,patrate",ligamentul intervertebral inflamat se fibrozeaza si apoi
AINS -1 linie se calcified, ducand la aparitia unor spicului ososi (entezita).
• acid acetilsalicilic in afara articulafiilor procesul inflaroator poate afecta tracrul uveal anterior.
Uveita acutS anterioara apare la 20% din pacienti.
• nesalicilice — naproxen, ibuprofen, diclofenac, etc
e
COX 2 selective - meloxicam, Tabloul clinic este reprezentat de:
: • COX 2 specifice - celecoxib durerea lombara sau fesiera apare la majoritatea pacientilor sub
Corticoterapie Terapie de fond 40 de am, in proportie de 80%, debuteaza insidios, este
- Saruri de aur persistenta, cu o durata de eel putin 3 luni si este recidivanta.
- Ciclosporina A Durerea apare in partea a 2-a a noptii si este insotita de redoare
- Sulfasalazina matinala, se amelioreaza dupa exercitiu si se agraveaza dupa
repaus prelungit.
Tratament de recuperare - raduiculoalgie sciatica cu iradiere pana in spatiul
- Kinetoterap.ie pentru mentinerea si cresterea fortei muse ul are, popliteu; afectarea bilaterala a articulatiei soldului;
~ Ma§SU dupa retragerea procesului inflamator, hidartroza la
- Inot, gimnastigj-....medicals in bazin pentru mentinerea mobilitatii genunchi; entesite;
articulare; - semne generale: anorexie, febra, scadere ponderala, transpiratii
- Repausjarticular - 8-10 ore somn nocturn +1-3 ore ziua - pe plan dur, nocturne.
cu evitarea imobilizarilor prelungite.

II. SPONDILOARTROPATII SERONEGATIVE Examenul fizic

Sunt artropatii inflamatorii distincte de poliartrita reumatoida, factoral
reumatoidfnnd absent.
1. Spondilita anchilozanta este o boala inflamatorie cronica, care
afecteaza preponderent coloana vertebrala, debutand la nivelul articulatiilor I
sacroiliace si progresand ascendent.
Boala evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza coloanei vertebrale. Este
mai frecventa la barbati, raportul mtre barbati si femei fund de 5/1.
Anatomie patologica
Este un proces inflamator cronic, cu infiltrare de limfocite, plasmocite,
macrofage, tesut de granulatie subcondral, care duce la erodarea cartilaj
ului iliac si apoi a celui sacrat.
La examenul fizic apare contractura paravertebrala, limitarea
anteflexiei lombare. Se executa manevra Schober - se marcheaza doua
repere, una la apofiza spinoasa L5 si una la 10 cm mai sus. Normal aceasta
distanta creste cu minim 5 cm in timpul flexiei si este sub 4 cm la bolnavul
cu spondilita anchilozanta.
O data cu progresia bolii, coloana se rigidizeaza, iar lordoza lombara
se sterge.
In mod normal, intre expirul fortat si inspirul fortat se produce o
expansiune a cutiei toracice cu 5 cm. In spondilita anchilozanta aceasta
scade sub 5 cm. Bolnavii au 0 respiratie de tip abdominal, iar abdomenul
este protuberant.
Afectarea coloanei cervicale face ca, in final, capul sa aibe o pozitie
flectata, cu privirea indreptata in pamant.
 deteriorari ale cartilajului; ingustari ale
spatiului articular; modificari erozive ale Ulterior, se produce inlocuirea tesutului de granulatie cu fibrocartilaj de
regenerare si apoi apare osificarea articulatiei sacroiliace. |n timp apre
coloanei cervicale.
erodarea marginii anterioare a corpului vertebral si aparitia vertebrelor
,,patrate",ligamentul intervertebral inflamat se fibrozeaza si apoi se calcifica,
Tratament farmacologic - ducand la aparitia unor spicului ososi (entezita). ; jn afara articulatiilor
AINS -1 linie procesul inflaroator poate afecta tractul uveal anterior. Uveita acuta
• acid acetilsalicilic anterioara apare la 20% din pacienti.
• nesalicilice - naproxen, ibuprofen, diclofenac, etc
• COX 2 selective - meloxicam, Tabloul clinic este reprezentat de:
• COX 2 specifice - - durerea lombara sau fesiera apare la majoritatea pacientilor sub
celecoxib Corticoterapie 40 de ani, in proportie de 80%, debuteaza insidios, este
Terapie de fond persistenta, cu o durata de eel putin 3 luni si este recidivanta.
- Saruri de aur Durerea apare in partea a 2-a a noptii si este insotita de redoare
- Ciclosporina A matinala, se amelioreaza dupa exercitiu §i se agraveaza dupa
- Sulfasalazina I repaus prelungit.
- raduiculoalgie sciatica cu iradiere pana in spatiul popliteu;
Tratament de recuperare afectarea bilaterala a articulatiei soldului;
hidartroza la genunchi;
- Kinetoterapie pentru mentinerea si cresterea fortei musculare,
I - entesite;
- Masaj dupa retragerea procesului inflamator, - semne generale: anorexie, febra, scadere ponderala, transpiratii
- mot; gimnastisa medicals, in bazin pentru mentinerea mobilitatii I nocturne.
articulare;
- Repaus^articular - 8-10 ore somn nocturn +1-3 ore ziua - pe plan
dur, cu evitarea imobilizarilor prelungite. Examenul fizic
La examenul fizic apare contractura paravertebrala, limitarea
II. SPONDILOARTROPATII SERONEGATIVE anteflexiei lombare. Se executa manevra Schober - se rnarcheaza doua
Sunt artropatii inflamatorii distincte de poliartrita reumatoida, factom]_ repere, una la apofiza spinoasa L5 §i una la 10 cm mai sus. Normal aceasta
reumatoid fiind absent. distanta cre§te cu minim 5 cm in timpul flexiei si este sub 4 cm la bolnavul
cu spondilita anchilozanta.
1. Spondilita ancfailozamta este o boala inflamatorie cronica, care O data cu progresia bolii, coloana se rigidizeaza, iar lordoza lombara
afecteaza preponderent coloana vertebrala, debutand la nivelul articulatiilor sesterge.
sacroiliace si progresand ascendent. In mod normal, intre expirul fortat si inspirul fortat se produce o
Boala evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza coloanei vertebrale. Este expansiune a cutiei toracice cu 5 cm. In spondilita anchilozanta aceasta
mai frecventa la barbati, raportul intre barbati 51 femei fiind de 5/1. scade sub 5 cm. Bolnavii au 0 respiratie de tip abdominal, iar abdomenul
este protuberant.
Anatomie patologica Afectarea coloanei cervicale face ca, in final, capul sa aibe 0 pozitie
Este un proces inflamator cronic, cu infiltrare de limfocite, plasmocite, flectata, cu privirea indreptata in pamant.
macrofage, tesut de granulatie subcondral, care duce la erodarea_cartilajului
iliac si apoi a celui sacrat.
Manifestdrile extraarticularesunt reprezentate de:
Afectari oculare - uveita, se intalneste in majoritatea cazurilor cu
HLA B27 pozitiv;
Afectare pulmonara - fibroza pulmonara, mai ales a lobului superior;
Manifestari neurologice - ca urmare a fracturilor de la nivelul
coloanei cervicale.
Kxercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de oitostatism, decubit
dorsal si ventral, de eel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea
acestora intr-un serviciu de specialitate) pentru intarirea musculaturii I
paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii articulare.
qinmastica respiratorie este obligatorie. Exercifiile se stabilesc in functie de
evolutia bolii.

TRATAMENT ^iRReducarea funttionala a articulatiilor periferice se face prin exercitii de

jfjnobilizare activa si pasivi, pana la exercitii de postura cu greutati si scripeti. In
Obiectivele urmarite in tratamentul spondilitei anchilozante sunt: oprirea in unele cazuri se recomanda hidroldnetoterapie (miscari in apa), practicarea
evolutie a procesului inflamator, deci stabilizarea bolii; prevenirea inotului.
deformarilor de coloana vertebrala si a anchilozei; reintegrarea in munca a
bolnavului, deci recuperarea functionala. i Masajul, cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare, vibratii)
K • In stadiul de debut:
Tratamentul medicamentos => masaj manual uscat, umed, vibrator electric cu caracter sedativ;
Injecfii locale cu hidrocortizon in artritele periferice (uneori) si sarurile de aur => masaj toracic si al organelor toracice.
(rareori), tot in formele periferice. Tratamentul de baza este fenilbutazona • In perioada de stare:
sau derivatii sai, indometacinul si medicatia decontracturanta (Clorzoxazon, => masaj toraco-rahidian;
Paraflex, Decontractil).
I => dusuri;
=> masaj si electroterapie antalgice;
Tratamentul de reeducare si recuperare - => cur a Kneipp.
Kinetoterapia vizeaza corijarea cifozei, diminuarea redoarei, ameliorarea • In perioada puseelor evolutive:
functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare. :: => masaj umed sedativ;
E» => masaj uscat si electric antalgic; =>
Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Sunt necesare masaj toraco-rahidian sedativ; => masaj
repausul diurn si somnul pe pat tare si drept, fara perna. Repausul la pat nu cu gheata.
trebuie exagerat, el fiind indicat numai in perioadele acute, dureroase, de scurta • in stadiul final:
durata, pentru a nu favoriza anchiloza. Se contraindica sederea prelungita pe => masaj uscat, umed, vibrator electric cu caracter excitator;
fotoliu sau scaun, care nu trebuie sa depaseasca o ora pe zi. Bolnavul trebuie => masaj toraco-rahidian tonifiant; :=> tractiuni, manipulari,
sa faca miscari cat mai frecvente. Supradozarea efortului este relevata de elongafii.
aparitia durerilor. Fiind vorba de un tratament de lunga durata, exercitiile
trebuie sa fie de scurta durata si usor de executat. Somnul de noapte trebuie sa Hihidroterapie, termoterapie, balneoterapie.
fie de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara perna, pe pat tare. Ziua se
fac 3 - 4 cure de repaus de 5 -10 minute de decubit dorsal. Dimineata si seara, Electroterapie pentru managements durerii, cu efect antalgic si antiinflamator,
cateva minute de exercitii de respiratie, de gimnastica rnedicala si exercitii de pentru musculatura paravertebrala, cu efect decontracturant.
postura cu capul perfect drept, calcaiele, sacral si occiputul in contact cu
peretele.

60 61
Program de recuperare in Spondilita ancliilozanta: i
a. In stadiul de debut: ■ j Boala Behget este o boala multisistemica, cronica, caracterizata prin
1. posturari nocturne pe pat dur ulceratii recurente orale, genitale si uveita. Aceasta boala afecteaza mai mult
2. exerci^ii de constientizare si corectare posturala sexul masculin si sunt incriminati factori genetici si de mediu.
3. tehnici si metode de relaxare —>mobilizarea activa relaxanta a
articulatiilor vertebrotoracice, soldurilor, genunchilor si gleznelor ,;Cele 5 simptome frecvente ale bolii sunt:
4. girnnastica respiratorie cu accent pe expansiunea toracica
5. tonifierea musculaturii fixatoare a omoplatilor, dorsala si abdominala ulceratii bucale
6. tonifieri musculare generale progresive ulceratii genitale
7. activitate fizica moderata, intretaiata de posturi de repaus si efectuata in probleme ale pielii;
pozitii functionale corectate, care sa previna aparifia deformarilor afectari oculare
articulare artrita
8. hidrokinetoterapie si inot terapeutic

b. In perioada de stare:
1. posturari cu efect sedativ si corectiv—+ tehnici si metode de relaxare
musculara globala;
2. metoda Klapp si Cotrel in pozitii lordozante
3. torifierea musculaturii paravertebrale Kg.l Ulceratii bucale(\vww. vasculitis.med) Fig.2 Stomatita
aftoasa
4. gimnastica respiratorie cu accent pe respiratia toracica maxima si
,;
educarea respiratiei toraco-abdominale;
5. exercitii de constienzare si corectare posturala, in special in activitatile
vietii zilnice—> metoda "$coala spatelui"; Inflamatia la nivelul mucoasei bucale determina aparitia stomatitei
6. liidrokinetoterapei si terapie ocupationala in pozifii corijate aftoase la majoritatea bolnavilor (90%). Dupa un interval de timp de
7. cura Kneipp. existenta a unor pete ro$ii apar ulceratii multiple cu diametral de 2-10 mm,
dispuse in grupuri, care au o baza galbena si un halou rosiatic, Ele sunt
c. In perioada puseelor evolutive: dureroase si dispuse pe mucoasa jugala, limba buze, mai rar pe palatul dur si
1. posturari in extensie ale trunchiului si membrelor;
;pe faringe. Leziunile se vindeca intre 3 si 30 de zile fara a lasa cicatrici.
Stomatita aftoasa este prima manifestare a bolii.
2. gimnastica rcspiratorie cu insistenta pe tonifierea musculaturii Ulceratii
principale si accesorii, din pozitii corijate; gentitale - sunt
3. contracfii izometrice ale musculaturii centurilor—* asuplizarea prezente in 80%
ccnturilor din patrupedie; din cazuri,
4. ± corset ortopedic cu fereastra pentm respiratie. intereseaza vulva si vaginul la femei si penisul si scrotul la barbati.
Leziunile vulvare sunt dureroase si lasa cicatrici la vindecare, cele vaginale
d. In stadiul finaI: sunt indolore. La barbat ulceratiile genitale sunt dureroase. La 2/3 dintre
1. tracfiuni, nianipulari, elongafii, progresiv si cu prudenta bolnavi se produc atacuri de uveita. anterioara si posterioara. Uveita
2. gimnastica rcspiratoric cu insistenfa pe respiratia abdominala posterioara este cauza principaia. a pierderii vederii.
3. hidrokinetoterapie
4. readaptare funcfionala socio-profcsionala.
 tendoanelor pe os la nivelul falangelor mainii si degetelor de la
picior.
Sindrom extraarticular este reprezentat de:
- diaree, uretrita, cervicita
Fig.3 UveitS (www.fortunecity.com) - leziuni mucoase: ulceratii bucale nedureroase;
- leziuni cutanate si ungbiale
Sinovita este asimetrica si afecteaza mai ales articulatiile - conjunctivita bilaterala;
genuticbinhii si gleznei. Pot aparea si leziuni cutanate ca urmare a vasculitei - manifestari cardiace;
- noduli, papule, pustule; - manifestari renale
In concluzie, combinatia: uretrita, artrita si conjunctivita = sindrom Riter.
Manifestari articulare - artrita, oligoartrita.
fratament farmacologic:
Manifestari neurologice - meningo-encefalo-mielite antiinflamatoare nesteroidiene;
antibiotice (derivati de tetraciclina);
f;
I - metotrexat - in formele grave si prelungite

TRATAMENT:
Scopul tratamentului este de a reduce durerea si de a prevenii \. Artrita psoriazica reprezinta urmatoarele particularitati:
complicative grave. artrita + psoriazis
Se administreaza: artrita + istoric familial de psoriazis + dactilita / modificari
Corticosteroizi (reduc durerea si inflamatia); unghiale; dactilita;
Imunosupresoare (controleaza sistemul imun); femeile sunt mai prediscuse la boala decat barba|ii; artrita
Anticoagulante inflamatoare cronica asimetrica, fiind afectate articulul iile man
Repaus fizic in timpul reactivarilor; si cele mici (degete mana/picior); eruptie cutanata
Exercitii fizice - inotul, mersul pe jos - in perioada de psoriaziforma; unghii mici cu depresiuni; ± uveita.
remisiune a bolii.

3. Artrita reactiva seronegativa (Sindromul Riter) Este o

artropatie inflamatoare. ca urmare a unei infectii entgrale
(Salmonelle) saujirogenitale (Clamydia).

Tabloid clinic evidentiazd urmdtoarele aspecte:

manifestarile clinice apar dupa 1-3 saptamani de la
infectie; febra, anorexie, scadere ponderala; Fig.4
sindrom articular - sunt afectati genunchii, gleznele, degetele de
la picior, pumnul. Articulatia este_rosie, calda, dureroasa. Apar
dureri Igjnbosacrate sau fesiere. ~Sunt afectate inserctiile
64 65
Tratament: III. ARTRITELE INDUSE DE MICROCRISTALE '
AINS, corticoterapie intraarticular, medicatie de fond,
kinetoterapie, fizioterapie 1. Guta este boala determinate de tulburarile
metabolismului nucleoproteidelor. Se
caracterizeaza prin exces de saruri de acid uric in
 sange fhiperuricemie") si urina (hiperuricurie) si depunerea
lor in cartilajele, membranele si sinoviale ale articulatiilor
mici ale rnainilor si picioarelor, articulatiei tibio-tarsiene si
a genunchiului.
Tratament
1. Tratamentul atacului de guta se face prin evacuarea
lichidului articular incarcat cu cristale de acid uric si
punerea in repaus a articulatiei;
2. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de
colchicina, indometacin, fenilbutazona;
3. Tratamentul hiperuricemiei si al conditiilor asociate:

Fig. 5 Pacient diagnosticat cu guta - tumefierea articulatiei metatarsofalagiene
Diagnostic. Examenul clinic pune in evidenta urm&toarele particular
itati:
monoartrita cu debut brusc - articulatia
metatarsofalangiana a halucelui;
de regula apare la barbati sau la femei dupa menopauza;
febra;
declansarea la exces alimentar sau bauturi
alcoolice, stres; prezenta de tofi sau calculi renali.
Examene sanguine evidentiaza prezenta hiperuricemiei. La
examenul de urina sedimentul poate prezenta cristale de acid uric-
La examinarea lichidului sinovial, acesta este galbui, cu
vascozitate scazuta si leucocite
crescute.
;.
Examenul radiologic este negativ la inceputul suferintei, leziunile
osoase apar mai tarziu, dar inainte de aparitia tofilor subcutanati.
Apare erodarea cartilajului, Tngustarea spatiului interarticular,
osteofiza marginala.
tratamentul artritei
acute suprimarea
aportului de alcool;
reducerea aportului de purine;
scadere ponderala; controlul
hipertensiunii arteriale.
Artrita temporo-mandibulara este o inflamatie a ligamentului
alveolar. Provoaca comprimarea terminatiilor nervoase ale
ligamentului dintre osul alveolar si radacina dintelui. De asemenea,
provoaca mobilitatea dintelui, cu
senzatia de contact prematur cu antagonistic
Tratamentul artritei temporo-mandibulare consta din
administrarea de antiinflarnatoare si tratament fizioterapeutic.
In puseul acut al bolii se evita miscarile ample ale
articulatiei si este indicat masaj cu gheata, masaj miorelaxant.
Eectroterapia se realizeaza utilizand curenti de joasa
frecventa cu efect analgezic si miorelaxant, catodul pe locul
dureros si anodul cat mai aproape (curenti diadinamici,
neurostimulare transcutanata).
I Ultrasunetele sunt indicate in doze mici, aplicate local,
intre 5 si 10 minute -5-10 sedinte.
In tratamentul artritei temporo-mandibulare sunt indicate ca
metode de terapie acupunctura si laseroterapia.

„
,
'
,
,

66 67
METODE DE RECUPERARE IN - scaderea forfei musculare;
ARTRITA - efuziuni articulare;
- dureri;
Afecjiunile reumatice articulare due la: - instabilitate articulara;
- scaderea mobilitafii articulare; - reducerea capacitatii de munca si autoingrijire.
 De aceea, tratamentul trebuie initiat cat mai devreme §i focalizat
pe ameliorarea si tratarea manifestarilor de mai sus.
Kinetoterapia este principala forma de refacere a functiilor
diminuate in bolile reumatismale si trebuie sa completeze
tratamentul medicamentos.
In puseele de activare inflamatorie articulara se procedeaza
prin imobilizare si aplicarea de rece local.
jonetic. Progresiv se instaleazS posturi vicioase si dereglarea axelor de
miscare. In timp structurile devin din ce in ce mai "rigide" cu
permanentizarea defectelor axiale si scaderea progresiva a capacitatii de
miscare.
Electroterapia foloseste cuenti de joasa si medie frecventa
pentru combaterea durerii si a inflamatiei.

Qbieetivele programului kinetoterapeutic sunt:

a. Infaza acuta §i suhacuta:
1. scaderea durerii si inflamatiei;
2. mentinerea mobilitatii articulare;
3. mentinerea fortei §i rezistenjei musculare; 1
4. menfinerea troficitafii si supletei structurilor capsulo-ligamentare si =
tendinoase.

b. In faza cronica activa - la cele anterioare se adauga si

combaterea inflamatiei ?i tendinitei distructive.

c. In faza cronica inactiva. Se urmare§te corectarea posturilor

vicioase prin masaj insistent, profund urmat, in ordine, de
multiple tehnici de mobilizare post masaj —■»• posturari
functionale-^- kinetoterapie ■—> posturari funcfionale.
Indiferent de etiologie, procesul inflamator este cantonat in
membrana sinoviala, capsula articulara, tecile §i bursa tendonala si / sau in
masa musculara. Acesta determina unul sau mai multe efecte: lichid
sinovial in exces, mgrosarea membranei sinoviale, presume intraarticulara.
crescuta, "rigidizarea" tendoanelor, scaderea forfei si / sau a masei
musculare. Astfel apare "tensionarea" structurilor ce participa la
contractie §i la mi§carea aparatului neuro-musculo-artro-
68
 LUCRAREA PRACTICA NR.6
POLIARTRIT A REUMATOIDA
Este o suferinta caracterizata prin infla.matie cronica jnflitrativ-
plorijCT^vaj.^ingviaIeLarticulare. Se exprima clinic prin ajtrita la mai
rnulte articulatii.
Debuteaza intre 30-40 ani si 60 ani. Afecteaza indeosebi articulatiile
membrelor. Femeile sunt mai predispuse de 2-3 ori mai des decat
barbatii.
Articulatiile sunt umflate, lntepenite, deformate, dureroase, mai ales
noaptea si dimineata.
Dupa cativa ani de evolutie poate atinge tendoanele, pielea (noduli
subcutanati), pericardul, plamanii. Se asociaza adesea cu sindromul
Sjogren (ochi uscati, gura uscata).
Dc cauza necunoscutS., ea face parte din bolile autoimune, in curscul
cfirora organismul produce anticorpi (factor reumatojd) indreptat
impotriva propriilor tesuturi.
In suferinta din poliartrita reumatoida se deosebesc trei momente
evolutive:
f- sinovita inflamatorie S
- distructia cartilajului L-
fibroza.
LeziuHile extraarticulare sunt reprezentate de:
Noduli reumatioizi;
Afectare vasculara de tip inflamator, vasculite; Modificari musculare
prin atrofii, ca urmare a afectarii miofibrilelor; Pericardita;
Afectarea pulmonara este mai rar mtalnita, nodulii reumatoizi pot
aparea in parenchimul pulmonar si in pleura.
Manifestari clinice
Cel mai adesea elementul declansator al suferintei il reprezinta
sjresul emotional, CTpunerile la_frig si traumatismele,
Suferinta incepe la o articulatie, iar la scurt timp se extinde si la alte
articulatii.
70
Simptomele de debut sunt:
- Rgdoare articulara matinala prelungita;
- Poliartralgil episodice;
TumefjerLarticulare;
- Mialgji, slabiciune musculara in special la
umeri; Obo^eala;
- Pierdere ponderala;
- Starejleiiisco_nfort.
O mare vaSoare diagnostica o arejimetna suferintei articulare!
La mana semnul caracteristic este sinovita articulafiei interfalangiene
pxoxjmale. Simultan, se pierde capacitatea de prehensiune digito-
palmara.
Neuropatia compresiva a nervului median (sindroniul canalului carpian)
este consecinta artritei pumnului si a tenosinovitei flexorilor.
Fig. lji 2 Aspecte clinice in poliaitrita
Sinovita cotului este mtalinta mai frecvent, iar din cauza exudatului
articular miscarea de extensie este mult limitata.
La artrita umarului semnele apar mult mai tarziu, artrita este
bilaterala, artrita glenohumerala.
La genunchi eroziunile cartilaginoase si ale osului sunt de intensitate
mai mica. Sunt afectate articulatiile femurotibiala si femuropatelara.
Extensia devine din ce in ce mai limitata, pana cand se instaleaza un
flexum permanent.
La nivelul coloanei vertebrale segmentul cervical sufera eel mai des,
prin subluxatii in articulatia atlanto-axoidiana.
 71
Artrita temporo-mandibulara este frecventa in 50-60% din cazuri, dar TRATAMENT
rareori este grava impiedicand alimentarea. Clinic se manifesta prin Scopul tratamentului in poliartrita reumatoida este:
dureri, limitarea deschiderii gurii, crepitatii, modificari la nivelul indepartarea durerii
contactelor ocluzale. Afectarea este bilaterala. reducerea inflamatiei
Aspectul fetei este modificat (aspect de facies de "pasare"), apar protejarea structurilor articulare
modificari ale secretiei salivare - hiposialie, asialie, inflamatie si mentinerea functionalitatii
durere la nivelul articulatiei temporo-mandibulare. controlul implicatiilor sistemice.
Manifestarile in cavitatea orala sunt reprezentate de modificari odontale:
dintii se distrug cu usurinta, Strategii terapeutice:
apar dificultati de In perioada de activare a bolii, in puseul acut este indicat
deglutitie, .re£ausul pentru a reduce inflamatia si durerea articulara;
marirea in volum a parotidelor si a glandelor Kinetoterap_ia se realizeaza prin exercitii pentru mentinerea fortei
submaxilare si sublinguale. musculare si amobilitatii articulare, fara exacerbarea inflamatiei.
Pentru managementul durerii sunt indicate proceduri de masaj,
POLIARTMTA REUMATOIDA electroterapie antalgica stimulare electrica transcutana, a^upmictiira.
Principii de clasificare: Jmobilizarea articu lara este indicata in perioadele de acticvare a
A. Sunt necesare 4 din 7 criterii pentru a incadra un pacient in bolii, pentru a evita miscarile nedorite ale articulatiilor inflamate
categoria PR §i eventuale deforaiari.
B. Pacientii cu 2 sau mai multe diagnostice nu sunt exclusi Orteze si mecanisme adaptative
II. Criterii* Educarea pacientului si a familiei
A. Redoare matinala acestuia. Modificarea stilului de viata.
B. Artrita la> 3 regiuni articualre
C. Artrita a articulatiilor
mainii I). Artrita simetrica.
E. Noduli reumatoizi
I'. Ftctor reuniatoid in
ser (J. Modificari
nulioj'.rafice
* Crilcriilc A-D trcbuie sa fie prezente timp de eel putin 6
Fig. 5,6,7 Exeraple de exercitii pentru mentinerea fortei musculare §i a mobilitatii

Fig. 3 ?i 4 Aspecte radiologice in poliatrita reumatoida

72 73
i' . ' *■*'■•
 Fig. 9 Exemple de mijloace necesare adaptate activitatilor zilnice

TratamcntuI farmacologic
Antiinflamatare nesteroidiene: A' M*h
Fig. 8 Exemple de ortezare pentm prevenirea deformarilor aspirina (in doze mai mari de 3gr la 24 de ore) folosita in
osoase asociere cu preparate pentru protectie gastrica;
- jndometacim.il;
- ibubrofen, ketoprofen,
etc CorticoterapFa este indicata in:
- prezenta vasculitei;
- ca terpie in legatura cu AINS;
- prepratele cele mai des folosite sunt prednisonul si prednisolonul.

74 75
Sarurile de aur au efect terapeutic mai ales cand sunt administrate la inceputul
bolii, ameliorarea observandu-se dupa aproximativ doua luni de tratament.
Terapia imunosupresiva este indicata in cazul in care valoarea factorului
reumatoid este foarte mare si a existentei poliadenopatiilor: ciclofosfamida;
Program de recuperare in Poliartrita reumatoida
metotrexatul ciclosporina Administrare locala intraarticular de preparate cu
Hidrotermoterapie
cortizon In procesele inflamatorii acute este indicata crioterapia si repausul,
pentru a prevenirea distructiilor osoase.
Terapie chirurgicala consta in: In artritele cronice sunt indicate baile calde (38 -40°C) si indiferente 1 cu
" sinovectomie = ablatie chirurgicala, partiala sau totala a sinovialei ■ temperaturi cuprinse intre 36 -37°C pentru a reduce durerile si redorile articulare.
artroplastie = interventie chirurgicala constand in creerea unui nou
spatiu articular pentru restabilirea mobilitatii articulatiei
" tenoplastie = repararea chirurgicala a unui tendon B
protezare articulara
76

Fig. 10 Exemplu de terapie chimrgicalS

Electroterapie
Terapia cu unde scurte si microunde este total interzisa in artritele acute
pentru ca duce la incalzirea intensa a tesutului sinovial. Kinetoterapie
Sunt indicate galvanoionizari, bai galvanice, TENS-uri, curenti a. In perioada inflamatorie:
diadinamici. 1. imobilizare sau repaus simplu in pozi^ii antalgice—> posturari simple In
pozitii functionale—+posturari extreme alternante
2. periajul/masaj cu gheata pe articulatiile afectate —>tracfiuni usoare in
Masaj^ ax
• In perioada inflamatorie: 3. mobilizari pasive—>auto-pasive—>pasivo-active, blande
=> masaj decontracturant al marilor grupe musculare din jurul articulatiilor 4. exercitii de mobilizare activa ampla controlaterala si axio-periferice
afectate; => masaj cu gheata pe homolaterale, progresiv
articulatiile afectate. 5. ± exercitii izometrice
• In perioada subacuta:
=> media frecventa; b. in perioada subacuta:
=> Diapuls; 1. imobilizare sau repaus sau posturari simple in pozitii
=5- masaj sedativ-relaxant local . functionale—►posturari extreme alternante;
• In perioada de remisiune: 2. periajul/masaj cu gheata pe articulatiile afectate —►tractiuni usoare in
r^> masaj umed cu apa; ax;
=> masaj muscular tonifiant; 3. mobilizari pasive—»auto-pasive—>pasivo-active;
=^> tractiuni, elongatii; =>
masaj Cyriax. 77
ferme, neregulate si posibil dureroase;
- igbra;
Simptomele se accentueaza in mediu cu umiditate sc&zuta, aer - atrofii ale papilelor linguale:
conditional fum de tigara, vant.
fisuri orale, mai ales la colturile gurii.
Comega este farajuciu si prezinjjjjsroziuni si ulceratii. care sun
inconjurate de_edem , dand aspectul de keratina punctata.
Manifestarile in cavitatea orala sunt reprezentate de:
infectii recurente ale gatului; ulceratii ale
XEROSTOMIA se carcterizeaza prin:
mucoasei orale; infectii cu virus herpetic;
- senzatie de gura uscata, de arsura la nivelul cavitafii bucale;
candidoza orala; gingivite grave; carii explozive.
necesitatea de a bea lichide in timpul mesei;
- dificultatea de a mesteca si de deglutitie;
~ dklkiie pentru solide si alimente uscate;
- dificultatea de a vorbi timp indelungat;
modificarea sau pierderea gustului;
" lial£iiai_carii_denliire, infectii la nivelul cavitatii bucale ;
- candidoza orala;
- marirea in volum a glandelor parotide, care la palpare sunt
 Cu toate ca aceste manifestari orale nu sunt grave in raport cu
uianifestarile sistemice ale bolii, ele sunt de mare ajutor in diagnosticul
precoce al bolii. Boala carioasa, fund provocata de bacteriile din placa
dentara este influentata de diversele imunodeficiente.
1 Modificari orale prin scaderea secretiei salvare:
- senzatie de gura uscata;
Teste diagnostice specifice:
- dificultate in inghitirea alimentelor solide;
- modificari de gust;
- senzatie de arsura;
- incapacitatea de a vorbi mai mult decat cateva minute.
2 Clinic se remarca:
- buze subtiri, inguste, care se usuca si se descuameaza;
- limba este eritematoasa, cu fisuri adanci, atrofii ale papilelor;
- gingii cu depozit albicios prin prezenta celulelor descuamate;
- dintii prezinta carii, devin friabili, sfaramiciosi si se rup usor;
- afectarea glandelor salivare, eel mai des fiind afectate glandele
parotide, ducand la hipertrofie, urmala de atrofie si scleroza.
Testul Scbirmer I. Se efectueaza cu hartie de filtru latfi de 5 mm
introdusa la nivelul sacului conjunctival, cu masurarea distanfei
umezite dupa 5 minute (daca hartia se umezeste sub 8 mm testul este
considerat pozitiv). In mod normal hartia se umezeste in acest
interval intre 8 - 15 mm.
- Determinarea debitului salivar
- Scintigrafia glandelor salivare cu Tc99
- Sialografia

81

2. Semne ale ochilor uscati - eel pu|in un rezultat pe

zi? pozitiv
Testul Schirmer
Testul
Fig. 2,3 Carii roz explozive
dentare bengal In xerostomie .. Fig. 4 Condidoza
3. Simptomc ale gurii uscatc 80 - eel putin un raspuns pozitiv:
Ati avut senza{ia zilnica de gura uscata pentru eel putin 3
luni? A(i avut glandele salivare tumefiate persistent sau recurent
Fig. 4 Testul Schirmer
la vfirstn adultS? Beji frecvent lichide pentru a usura deghil^ia
webeye.opbth.uiowa.edu
ajirnenteloruscate?
Biopsie 4. TfiltC © pt 1 secretici salivare - eel putin un rezultat pozitiv
glande salivare
1 )ck:rminarca dcbitului salivar total (<1,5 ml in 5 minute)
minore glande
Sialografia glandei parotide
parotide
Scinligrafia glande salivare
glandelor
lacrimale
5, Blopila glandclor salivare minorc (scor focus >1)
Criteriile de
(>. Aulounticorpi diagnostic
prezenti in serale SS - Consensul Americano-
Aceuropean,
anti SS-A2002
Ac
anti Simptome
SS-B ale ochilor uscati - eel putin un raspuns
pozitiv: Ap avut senzatia zilnica, persistenta de ochi uscati pt eel
putin 3 luni? Aveti senzatia de corp strain intraocular?
4 criterii indeplinitc,
Folositi lacrimi dintre care
artificiale unuldetrebuic
mai des 3 ori r sa fie obligatoriu criteria V
Tabelul
sau VI.
 TRATAMENT
Tratamentul necesita interventie interdisciplinara intre medicul dentist,
oftalmolog, reumatolog si internist

Tratament Igieno-dietetic:
- educatia pacientului,
- igiena cavitatii bucale,
82 - evitarea deshidratarii prin aport de lichide,
evitarea alimentelor uscate,
evitarea expunerii la factari poluanti si la frig, evitarea
administrarii de medicamente antispastice, antidepresive
triciclice, antihistaminice, a si P-blocante, simpatomimetice

Tratamentul xeroftalmiei
reducerea inflamatiei glandelor lacrimare si imbunatatirea
functiei acestora,
reducerea inflamatiei de la nivelul suprafetelor oculare
asigurarea unui film lacrimal permanent administrarea
de lacrimi artificiale, preferabil fara consei-vanti
tratamentul infectiilor locale

Tratamentul xerostomiei
folosirea de paste de dinti si geluri orale cu fluor;
l'educerea uscaciunii bucale ;
- preveniraea si tratarea cariilor dentare si a infectiilor orale
- stimularea secretiei salivare - pilocarpina;
substituenti artificiali ai salivei;
tratamentul infectiilor orale si a candidozei orale; tratament
medicamentos antiinflamator, corticoterapic sau chirurgical in cazul
turnefactiilor glandelor salivare . Medicul stomatolog trehuie sa previna
si sa trateze car la dentara, tratamentul candidozei si stimularea
fluxului salivar.

83
 Tratament profilactic
La pacientii cu xerostomie se vor practica aplicatii frecvente cu
fluor, pe langa folosirea unor substante fluoride. Din cauza sensibilitatii
mucoasei orale, se recomanda o pasta de dinti fara prea raulte
componente alergenice.
Tratament curativ
Cariile explozive se vor trata in functie de situatia clinica, prin restaurari
coronare sau reconstructii protetice clasice sau moderne.
Tratamentul manifestdrilor extraglandulare
- tratamentul mialgiei si asteniei fizice si artralgiilor;
- tratament medicamentos .antiinflamatoar;
- tratament de recjiperare jlzioteraBgutic:
- managementul durerii prin proceduri de electroterapie antalgica
si majajjnjflrelaxant;
- kinetoterapie pentru mentinerea structurilor articulare si
cresterea fortei musculare
Tratamentul manifestarilor sistemice presupune corticoterapie de scurta
durata.
Sindromul Sjogren este o boala inflamatorie a glandelor exocrine cu
impact considerabil la nivelul cavitatii orale. De aceea, medicul dentist este
primul care poate depista semnele primare ale acestei boli; se impune astfel
familiarizarea cu manifestarile acestei afectiuni si pregatirea necesara unei
interventii precoce active in diagnosticarea si tratarea sindromului Sjogren.
Tratarea leziunilor de la nivelul cavitatii orale are efect profilactic,
dar si terapeutic, astfel ca medicul dentist are un rol major in cadrul echipei
multidisciplinare.
84
LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC
Este o.feaala inflamatorie de origine autoimuna, caracterizata printr-
I un p!Qces_Jrjj]ani^JMeg_-J&dsaza_.iua.....mare.JiJurnar^iie.-Xirgane
(piele,
grticulatii, si&te.m~nervosr-serQas.e).
Boala de cauza necunoscuta in care tesuturile si celulele sunt distruse
de autoanticorpii patogeni (anticelulari sunt cei mai reprezentativi) si
complexele imune.
Tablou clinic
1. Semne generale:
■■A febra, ca urmare a procesului inflamator; I
- pierderea poftei de mancare;
\ - scadere in greutate;
/ - astenie, anorexie;
2. Manifestari oste-articulare si musculare
Durerile articulare sunt prezente la 90% dintre bolnavi - artralgii si artrit.e.
Artrita este frecvent simetrica, afecteaza in special articulafiile mici si este
adesea reversibila si fara deformari. Nu se intalnesc eroziuni articulnre,
deoarece procesul inflamator este exiidativ si nu ploriferativ ca fi m
poliartrita reumatoida1.
3. Manifestari cutanate:
Eritem al fetei in forma de MELdeJluJure (vespertilio) ce cuprindc
eminentele malare si piramida nazala, respectand santul nazo-labial.
Eritemul se poate extinde si pe alte zone, in special cele expuse la soare
(frunte, barbie, regiunea decolteului).
O alta manifestare este urticareia si sensibiljlatea,la Lumina.
Parul este uscat, fara luciu si se rupe usor de la emergenta. Alopecia
poate fi permanenta cand sunt leziuni discoide.
Leziunile intalnite sunt dejti^jde^ej^tui^sjrid^ojmJRifynaud) si
leziuni ale mucoaselor , constand in ulceratii ale mucoasei palatului dur si
moale. ~—— -
85
 ritem al'fetei in forma de aripi de fluture (yespertilio) Leziuni asemanatoare pot fi intalnite si in alte maladii. Exista insa
elemente particulare clinice: simetricitatea kziunilor. ocolii-Ra
parodontiului mareinal. Mai apar si leucokeratoze ca urmarca scaderii
imunitatii.
- Xerostomia insoteste perioadele de activitate ale bolii, ca apoi sa
dispara.
- ffiperkeratoza limbii merge spre foliculii pielosi dand aspect de "limba
de pisica";
si fisuri n~"ci in smalt, cu zone de dentina decalcificata.
Fie

4. Atingere renala
5. Manifestari neuropsihice
6. Manifestari cardiovasculare
7. Manifestari pubnonare
8. Manifestari digestive
Fig. 3 Gingivite
9. Manifestari in cavitatea orala
Majoritateapacientiolor cu LES prezinta leziuni patologice ale mucoasei
Tabel 1. Criteriile revizuite ale Colegiului American de Reumatologie pentru
bucale sau histo-patologice, in absenta unor manifestari clinice. diagnosticul LES

1. Rash malar Eritem facial fix, la nivelul eminentelor

2. Leziuni discoide malare cheratozice
Placi eritematoase ciclice cu cruste
3. Fotosensibilitate aderente sj posibile cicatrici atrofice
Expunerea la- razele ultraviolete determina aparitia
4. Ulceratii orale rashului cutanat
5. Artrita Ulceratii orale gi naso-faringiene
Artrita neeroziva a 2 sau mai multe articulatii
periferi.ee, cu durere, tumefactie §i exudat
Fig. 2 Mucoasa lupica ■ Pleurita sau
'6. Serozita " pericardita, evidentiate pe ECG, prin frecatura
Debutul mucoasei lupice este adesea concomitent cu eritemul facial. pleurala/ pericardica sau prin eviden^ierea lichidului
Hiposialia este urmata de arsura sau usturime ce se accentueaza pe pleural/ pericardic
fondul unui pH acid si nu permite bolnavilor decat ingestia de 7. Afectare renala ■ Proteinurie > 0,5g/dl sau > 3+ (daca nu se poate
lichide.
Mucoasa este rosie, luciasa, congestionata, edernatiata, presarata cu determina cantitativ)sau
macule hemoragice de culoare intensa. Afectare neurologica ■ Cilindrii celulari
Dupa 2,3 zile de la debut in locul maculelor apar ulceratii. Acestea sunt Convulsiisau Psihoza, fara
mici si superficiale. Uneori ulceratiile cuprind intreaga mucoasa buco- 9. Afectare hematologica
faringiana.
 alte cauze Leuco < 4000/mmc la 2 sau mai multe determinari sau
Anemie hemoliticasau peme
87
Limfopenie < 1500/mmc la 2 sau mai multe - _Corticostejpizi; - au proprietati antiinflamatoare si
determinarisau
Trombocitopenie <100000/mmc, in absenta imunosupresive Prednison, Metilprednisolon);
administrari unor medicamente ce pot induce astfel - ^Ciclofosfamida este eel mai eficient imunosupresor, dar si eel
de modificari hematologice mai toxic
Anticorpi anti ADN dublu catenarsau - Dermatitele,astenia ,artritele pot raspunde la antimalarice.
Anticorpi anti-Smsau
10. Anomalii Anticorpi antifosfolipide - anticorpi anti- Tratament fizioterapeutic
imunologice cardiolipina, test pozitiv pentru anticoagulant lupic,
test fals pozitiv pentru sifilis Durerile si oboseala impun raasuri fizicale antalgice si de conservare
11. Anticorpi
Determinati prin irnunofiuorescenta sau alta tehnica a energiei: repaus, controlul durerilor prin aplicarea de cj|ldjirjLjiiasaj
echivalenta. in absen^a medicamentelor ce pot
antinucleari determina aparitia acestor anticorpi sedativ, electroterapie antalgica TENS, bai galvanice. Fenomenul Raynaud
poate fi redus prin proceduri de incalzire a mainilor -bai calde, impachetari cu
parafina.
Pentru diagnosticul LES sunt necesare 4 criterii dm cele 11.

Boala trebuie suspicionata cand la o femeie tanara apare febra, purpura,
splenomegalie, artrita, eruptie cutanata, nefrita.
Prezenta anticorpilor antinucleari este esentiala pentru diagnosticul LES.
Tratament medicamentos
I j&cercz£ifi_jrfe__c/^££gj« a fortei musculare sunt initiate cand este cazul.
Tratamentul include o serie de masuri generale' asociate cu
tratamentul patogenic adaptat gravitatii bolii.
Astfel, se interzic expunerile la soare si raze ultraviolete,se va evita
administrarea unor medicamente care ar putea induce sau agrava boala, precum
si transfuziile de sange;
Sarcina este pemiisa doar dupa o perioada de liniste a bolii de 3 ani.
■^Aproximativ 25% dintre bolnavii de LES prezinta fomie usoare de
boala, ara manifestari care sa le puna viata in percol. Acestia trebuie tratati
fara glucocorticoizi.
■;
Terapie fizicala
Exercifiile.. aerobice pot imbunatatii capacitatea aerobica la pacientii cu LES
forma moderata.
Exercifii izom§trice sunt indicate pacientilor cu inflamatii articulare. Exercitii
izalanice pot fi utilizate cand inflamatia este absenta sau redusa.
Oboseala poate impiedica progresul unor pacienfi. Daca durerca este
prelungita peste 1-1,5 ore dupa activitate exercifiile trebuiesc redusc In
intensitate si/sau durata.
Ultrasuu&tvi este o modalitate frecvent utilizata pentru a produce
endotermie unei articulatii afectate, dar nu trebuie utilizat in prezenfa
inflamatiei. Cand ultrasunetul este utilizat pentru cresterea amplitudinii de
miscare , articulatia trebuie miscata simultan cu aplicarea de
ultrasunetul ui.
Teim.QiBLap.ie si ultrasunet sunt indicate in durerea articulara cu caracter

cronic, in tirnp ce gheata este modalitatea preferata pentru articulatiile

Tratament farmacologic Medicamentele cele inflamate.
mai folosite in LES includ: Piscina (bazinul) este un excelent mediu pentru efectuarea exercitiilor la
- AjitiinflamaJnarp, nftstfirniriiflne, indicate in formele usoare cu nivelul articulatiilor inflamate.
febra si manifestari osteo-articulare;
Antimalaricele, de sinteza, indicate in manifestable cutanate si Rolul terapiei ocupationale (TO) este de a ajuta pacientii sa-si recapete
articulare; independenta functionala la maximum posibil in ciuda problemelor cauzate de
boala.

88 89
Principiile terapiei ocupationale la pacientii cu LES includ urmfitoarele activitati:
 activitatile zilnice (ADL) sunt incurajate fi pot necesita LUCRAREA PRACTICA NR.8
antrenament cu echipament, tehnici §i proceduri speciale. -
activitatile ADL includ hranirea, imbracatui, imbaierea, Ingrijire si
gospodarire. SCLERODERMIA

Este o boalJL^a !£Sutului conjunctiy, de etiologie necunoscuta,

Tratamentul in cadrul rnanifestarilor din cavitatea orala f manifestandu-se prin: f- induratia si ingrosarea pjglii \ " anomalii
In primul rand medicul dentist trebuie sa aiba in vedere vasculare I - anomalii imunologice ^modificari degenerative fibrotice
modalitatea de abordare a pacientilor cu LES din punct de vedere
terapeutic, astfel incat sa minimalizeze infectiile orale si interactiunea Slerodermia prezinta mai multe forme:
cu alte niedicamente. I. Sclerodermia localizata, fara interesare sistemica:
Concomitent cu tratamentul medicamentos specific pentru LES se - morfea in placi, formeaza placi cutanate, numite morfee;
va recomanda fizioterapie de recuperare.
Pentru ameliorare durerii si inflamatiei se recomanda:
- masaj usor relaxant la nivelul fetei,
- ultrasunetul pentru a produce endotermie la nivelul
articulatiei afectate, dar nu in prezenta inflamatiei. Poate fi
aplicat cu un strat de gel antiinflamator, parafma sau glicerina.
- exercitii izometrice pentru cresterea movilitatii articulare,
exercitii de mimica si contra rezistentei opuse de kinetoterapeut Fig 1. Morfea m placi
pentru cresterea fortei musculare. www.overview.htm
- Logopedie.
Logopedul poate interveni cand pacientul prezinta o vorbire neclara, - sclerodermia lineara - sclerodermia in banda, foraieaza benzi
dificultate in intelegerea limbajului, sau cand prezinta dificultati in a bine limitate de tesut scleros, tare si indurat, de un alb sidefiu
vorbi adecvat. limitat de o margine liliachie la nivelul membrelor, fetei si pe
Indivizii cu probleme de inghitire pot fi deasernenea evaluati si pielea capului;
tratati de logoped.
- sclerodermia in picatura - elemente rotunjite de un alb
sidefiu, care afecteaza ceafa, gatul, umerii si partea de sus
a toracelui.

Sclerodermia sistemica - asociaza manifestari ale sclerodermiei

(Fenomen Reynaud , disfunctie esofagiana) cu manifestari clinice si
serologice ale LES, Poliartritei reumatoide ?i Pclimiozitei.
I I. forma cutanatd limitatd — Sindromul Raynaud ( pe vreme rece
vasele sanguine se contracta brusc, degetele devin albe ca
marmura, apoi violete), cu sclerodactilie (sclerodermia
91
90
degetelor). Pielea devine neteda, rigida, degete rigide, in flexie alimentelor);
ireductibila. Apar telangiectazii (dilatari ale micjlor vase 3. scleroza sine scleroderma;
sanguine), atingerea motorie a esofagului, care duce la disfagie; 4. sindroame de suprapunere ,,overlap"
2. forma cutanatd difuzd - se caracterizeaza prin extinderea
sclerodermiei la plamani, la unul sau mai multe viscere, in
principal rinichi, la tubul digestiv (esofagita si malabsortia
 :
$-*ta
Fig. 4 Pacient diagnosticat cu sclerodermie, imposibilitate de a
Fig.3 Sindrom Raynaud deschide larg gura

Simptome § i semne de diagnostic

Sclerodermia generalizata are severitate si evolutie variabila, de la ingrosarea
cutanata generalizata (scleroza sistemica), cu afectare viscerala progresiva si frecvent
fatala, pana la o forma caracterizata prin interesarea localizata a pielii (numai la degete
si la fata) si cu evolutie prelungita, timp de zeci de ani, inainte de afectarea organelor in
Fig. 5 Exemplu de calcificSri subcutanate
terne. Aceasta forma este
este denumita Sindromul CR£ ST:
—<—.—^&—
Manifestarile de la nivelul articulatiei temporo-mandibidare:
- atralgii;
Calcmoza, fenomen Ray naud, Esofagita, Sclerodactilie, Telangiectazie. Exista si
- artropatii;
sindroarae suprapuse: slerodermatomiozita ( ingrosare cutanata si slabiciune musculara).
- vasoconstrictie;
Cele mai frecvente manifestari de debut In sclerodermia generalizata sunt
- atrofie gingivala;
Fenomenul Raynaud si edemul insidio s al extremitatilor distale ale membrelor, cu
- facies cu buze subtiri, rigide, cu riduri disparute, orificiul bucal redus;
ingrosarea progresiva a pielii degetelor.
- retractia buzelor , incisivii superior! sunt dezveliti in permanenta
Polialtralgiile sunt, de asemenea, un s imptom important. Tulburarile
- microstomia;
digestive sau respiratorii reprezinta uneori prima manifestare a bolii. Fata
- xerostomie;
are aspect imobil, aspect de ,, icoana bizantina", cu stergerea pliurilor
- telangiectazii
cutanate de pe frunte, nas este subtiat TBuzele se strang, ceea ce impiedica
deschiderea larga a gurii si apar pliuri radiale in jurul buzelor.

Fig.6 Tesut fibros In partea inferioara a buzei Fig. 7 Constrictie dsulara orala.
www. images.pennnet.com Pacientul prezinta
microstomie

92 93

Diagnosticul pozitiv se stabiles, te pe baza criteriilor majore si M nore: Sclerodactilie

minore: Majore: Scleredem proximal de artic MCF sau MTF i Cicatrici stelate la miv pulpei degetelor
Fibroza pulmonara bibazala Diagnostic: 1 M +
2m
Tratamentul presupune corectarea anomaliilor vasculare, anomaliilor imune, ji
fibrozei excesive.
Tratament igieno-dietetic:
repaus prelungit
evitarea frigului - protectia extremitatilor
evitarea introducerii mainilor in apa rece
- mese mici la intervale frecvente in esofagita de reflux
Tratament farmacologic
A. Tratament antifibrotic:
Fibroza este procesul patologic eel mai evident in sclerodermie, odata
constituita ea este practic imposibil de combatut, actualmente neexistand
modalitati terapeutice de a indeparta excesul de colagen tisular, fara a leza
structura tesuturilor. D-penicilamina este agentul antifibrozant eel j mai
utilizat in sclerodermia sistemica. Alti agenti antifibrozanti: interferon,
relaxina (ameliorarea afectarii cutanate), colchicina.
- corticosteroizi - miozita, sinovita
- metotrexat - in cazuri de sclerodermie generalizata,
Nifedipin - in sindromul Raynaud ;
- Antibiotice - inhiba proliferarea florei intestinale; ,
j Fig. 6 Terapie cu ultrasunete
Nici un medicament nu a influentat semnificativ evolutia naturala a
sclerodermiei generalizate. j In cadrul manifestarilor de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se
B. Tratament vasodilatator - blocante de canale de calciu, Nifedipina
retard
C. Tratamentulpneumopatiei interstitiale fibrozante - Ciclofosfamida +
doze mici de glucocorticoizi
D. Tratamentul disfunctiei esofagiene
Cel mai adesea este implicat esofagul inferior (80%). Se recomanda
utilizarea antiacidelor §i Omeprozol pentru vindecarea esofagitei de
reflux.
94
E. Tratamentul malabsorbtiei
Telangiectaziile mucoasei gastrice(,,stomac pepene ro§u") pot determina
microhcmoragii repetate cu anemie feripriva. Ele pot fi tratate prin
fotocoagulare cu laser.
F. Tratamentul crizei renale sclerodermice - glucocorticoizi +
stabilizarea tcnsiunii arteriale.
1 G. Tratamentul afectarii cardiace
Programul de recuperare are ca obiective mentinerea mobilitatii articulare §i
cresterea elasticitatii pielii.
..*
Tratament fiziokinetoteraQ£Ulic presupune:. r-
reducerea contracturilor, I - mentinerea
mobilitatii articulare, i - prevenirea
deforcnatiilor, tonifierea musculaturii.
Exercitiile de mobilizare sunt esentiale si se aplica de 2 ori pe zi.
Putem folosi caldura prin impachetari cu parafina, caldura umeda,
ultrasunete.
In sclerodermie bolnavul trebuie evaluat periodic, iar metodologia de
recuperare trebuie adaptata in functie de modificarile constatate.
recomanda tratamentul atraligiilor, artropatiilor, vasoconstrictiei.
i Profilactic se evita expunerile la frig.
i Sunt indicate comprese calde la nivelul fetei timp de 5 minute, avand
j ca efect reducerea durerii si scaderea contractiei musculare. De asemenea,
compresele cu parafina au efectjT.!p_cjej]iian^rvasc^iktalor.
Masai relaxant se efectueaza manual si electric in spectrul infrarosu
cu efect de endotermie, precum si masaj cu vitamina E siuleiuri veeetale.
Sunt recomandate ultrasunete (efect caloric), o data pe zi, 5,- 10 zile
si galvanoionizari cu sare iodata.
95
 DERMATOMIOZITA §1 POLIMIOZITA
Sunt boli sistemice ale tesutului conjunctiv, caracterizate prin
modificari inflamatorii si degenerative in mu§chi (polimiozita) si frecvent si
in tegument (dermatomiozita), ducand la slabiciune musculara simetrica si
la un grad de atrofie musculara, in special la centurile membrelor.
Dermatomiozita si polimiozita fac parte, alaturi de alte afectiuni din
grupul miopatiilor inflamatorii idiopatice.
Aceste afectiuni sunt caracterizate prin scaderea progresiva a fortei
musculare, cu afectarea musculaturii scheletice si incapacitate functionala
musculo-articulara secundara, precum si prezenta unor manifestari
extramusculare .
implicati in deglutitie, muschii limbii. Musculatura distala este rar
afectata in dermatomiozita, iar musculatura inervata de nervii cranieini
nu este afectata.
Leziunile tegumentare din demiatomiozita sunt reprezentate de: -
rash heliotrop - liliachiu, localizat periorbitar si asociat cu edemul
pleoapei superioare;
Fig.l Rash heliotrop periorbitar
www. dermatology.cdlib.org

rash papular, semnul lui Gottron - eruptii maculo-papuloase

Polimiozita - Manifestari clinicc localizate siaietric-p£-ikta dorsala a mainii si a articulatiilor mainii,
la nivelul coatelor, genunchilor, gleznelor.
Debutul bolii poate fi acut sau insidios. De regula, la copii debutul
este acut, iar la adult insidios.
Sensibilitatea si durerea musculara sunt, de obicei, mai putin
dramatice decat slabiciunea musculara
Slabiciunea musculara poate evolua brusc, sau evolueaza in
saptamani sau luni. Pentru ca slabiciunea sa devina manifests este
necesara o distructie de peste 50% din fibrele musculare, ceea ce Fig. 2 Semnul lui Gottron
inseamna ca oboseala musculara indica o miozita avansata.
Pacientii pot avea dificultati in ridicarea bratelordeasjjpjajimerilor, - rash macular la m'velul umerilor si gatului (seniuuj s a l ul ui ) ,
la urcarea scarilor si la ridicarea din pozifie"sezanda, Flexorii gatului pot decolteului (,,eritem in V"), fetei;
fi sever afectati, detemiinand lncapacltatea de ridicare a capului de pe - telangiectazii perjunghjale;
gerna. Slabiciunea musculara laringeana poate provoca disfonie. - eruptie de tip exfoliativ pe fata palmara a degetelor mainii - ,,mana
Interesarea musculaturii striate a faringelui si a portiunii superioare a de mecanic" ."~~~" ■ ■ ■ ----- .
esofagului duce la disfagie si regurgitatii.
Pe langa aceste manifestari mai apare atrofie musculara, poliartrita
neeroziva, calcinoza.

Dermatomiozita - Manifestari clinicc

Manifestarile clinice in dermtomiozita sunt reprezentate de rashjcutanat
heliotrop in V si fotosensibilitate.
Afectarea musculaturii este progresiva, simetrica, debutand la nivelul
centurilor. Pot fi afectati in evolutie si muschii flexori ai gatului, muschii
96
I J I
Fig.3 Eruptie de tip exfoliativ pe fata palmara a degetelor mainii - ,,mana de mecanic"
Eruptia cutanata precede in majoritatea cazurilor afectarea musculara
din Dermatomiozita, intervalul de timp fund variabil. Atata timp cat
pacientii prezinta doar leziuni tegumentare, fara implicare musculara,
diagnosticul este dc dermatomiozita amiopatica.
97
 Teste diagnostice
- Testarea clinica a rezistentei musculare.
- Teste de laborator:
- Rezonanta magnetica nucleara (RMN) - permite detectarea.
modificarilor de la nivel muscular, alegerea locului pentru biopsie.
- Ultrasonografia musculara - detecteaza atrofia musculara; permite
alegerea locului pentru biopsie;
- Biopsie musculara
- Electromiografie (EMG) - traseu de tip miopatic.
Criteriile lui Bohan si Peter de diagnostic:
1. slabiciune musculara proximala simetrica
2. cresterea nivelului seric al enzimelor musculaturii scheletice
3. traseu EMG modificat
4. anomalii la biopsia musculara
5. rash cutanat tipic pentru dermatomiozita
Tratament farmacologic
- /C!orticoterapia
- \ Imunosupresoarele
- (_Jmunoglobuline administrate intravenos.
TRA TAMENT FIZIOTERAPEUTIC
Programele de recuperare includ tratamente fizicale, terapie
ocupationala, ortezare, tratament logopedic si suport psihosocial.
Binemteles, principalul scop a fiecarui program terapeutic este de a
pastra si daca este posibil, a imbunatatii functia musculara existenta,
de a preveni atrofia care poate aparea cu inactivitatea asociata cu
miozita , de a prevenii contracturile rezultate din limitarea mobilitatii
articulare si vindecarea fibroasa a musculaturii inflamate, de a restaura
capacitatea aerobica a indivizilor cronici.
Deci cele trei deficiente fizice carora trebuie sa se adreseze
programul cuprind slabiciune musculara, scaderea mobilitatii articulare
si oboseala.
Anumiti pacienti prezinta slabiciune musculara moderate care
raspunde prompt la medicare cu sau fara terapie fizicala, in timp ce altii
sunt imobilizati la pat si prezinta slabiciune musculara severa, acuta.
98
Manifestarile de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si a cavitatii orale
sunt reprezentate de:
<& durere §i sensibilitate la palpare;
In faza acuta a bolii, durerile musculo-articulare pot fi tratate cu
caldura sau hidrotermoterapie, temperaturi cuprinse Intre 36,5 si 38 de
grade Celsius , timp de 20-30 de minute si masaj sedativ periarticular.
Acest tratament este indicat inainte de exercitiile pentru musculatura
acut inflamata.
Cand tensiunea musculara sau tendinoasa limiteaza extensia maxima
fiziokinetoterapeutul trebuie sa Tnt_mdjji.qnr nnKr,hiiLl_pana la punctul de
discomfort mediu si sa mentina aceasta pozitie pentru 12-18 secunde.
Cand forta musculara este 2/5 sau mai putin (incapacitate de a se
opune gravitatii) trebuie realizate intinderi pe toata amplitudinea de
miscare dar pe masura ce forta musculara se apropie de 3/5 trebuie
instituit un program activ, asistat. Aceasta implica o combinatie de
exercitii izotonice si izometrice cu ajutorul curelelor elastice cu
rezistente diferite.
Pe masura ce forta musculara se apropie de 4/5 (forta musculara
aproape normala ) trebuie utilizata o abordare mai agresiva cu greutatii
sau aparate rezistive.
Mobilitatea redusa a articulatiilor poate fi cauzata de o artropatie
inflamatorie sau contractura tendinoasa sau a tesuturilor moi. Caldura
este contraindicata pacientilor cu artrite acute si recele este indicat la
acesti pacienti.
Pacientii cu miopatie acuta sau cronica, deseori prezinta tensiune la
nivelul tendoanelor si capsulelor cat si la nivelul muschilor din jurul
articulatiilor. In aceasta circumstanta, caldura ar trebui aplicata pentru a
creste mobilitatea, inaintea instituirii unui program de crestere a
amplitudinii de miscare si fortei musculare, la pacientii cu artrite acute.
Pe masura ce evolutia pacientului se imbunatatestc, trebuie
implementat un program de conditionare, aerobic care se adrescaza
oboselii.
La bolnavii cu tulburari respiratorii se pot initia tehnici de drenaj
postural si terapie manuala toracica.
De asementea, trebuie facuta o evaluare si management printr-un
logoped specializat tn disfagie.
Un fizioterapeut si un terapeut ocupational pot consilia pacientul
asupra pozitiei, telinicilor de pozitionare si posturilor cat si asupra unor
manevre speciale de reeducare a mghitirii pentru a prevenii aspirarea.
99
^B reducerea amplitudinii si vitezei de miscare a mandibulei;
£n modificari de masticatie datorate oboselii musculare accentuate;
*& edem al fetei in jurul malarelor si al cavitatilor orbitare, cu eritem de "portelan";
 &> pe mucoasa gingivala se pot gasi pete
punctiforme sau retea
orborescenta; &t> edemul poate infiltra limba, faringele si laringele,
LUCRAREA PRACTICA NR.9
provocand
dispnee.
OSTEOPOROZA

Tratament Osteoporoza este o boala scheletic a sistemica. caracterizata prin scaderea

Antiinflamatoare nesteroidiene; masei osoase si deteriorarea microarhitectuni tesutuiui ososTavand drept
- Repaus in perioada de activare a bolii; consecinta cresterea fragilitatii osoas e_§i1 implicit, a riscului de fractura.
- Purtarea unui guler (minerve) in cazul afectiunii muschilor flexori ai Osteoporoza reprezinta o problema de sanatate publica de actualitate, cu un
impact major asupra calitatii vietii.
gatului;
Corticoterapie
- Reeducarea deglutitiei;
- Masaj de tonifiere a musculaturii atrofiate -„-.„„„_------------,„„............................. _ . ™

Exercitii de mimica } F.'iclorii do jisc in osi

Electroterapie stimulatorie. - faclori gcnotici: creditatc,etnie,
polimorfism genetic;
-factori fi^iolouici; varsla M) ani,
-scxul feminin,
- date antroponietricc;
- factori homionalirhipogonadisni1,
-"hipertiroidistn;
■ . ■ . ■ ■ • : s ■ ; ■ ■ ■ ■ >?' ■' < ■ ,

ajtiifactqri: ■ ■ ■: - : - ' ^.i'%''?•■■

, - medicamente,

%
- afectiuni digestive,
mctaholice,
neoplazice,
- iiiiobilizare
prelungita,
- i->loi ic de fracturi pe os
patologic.

Osteoporoza idiopatica este cea mai frecventa, 75% din totalitatea cazurilor de
osteoporoza, sexul feminin fund mai predispus.

101
 Fig. 1 Os onormal Fig.2 Os osteopoirotic
www. wsr.byu.edu

Section ol bone showing

Manifestari clinice

Osteoporoza are o perioada subclinica lunga, subiectii sunt de obicei

ttSimptomatici, sau acuza vagi dureri dorsolombare, care se accentueaza in
ortostatism prelungit, sau ca urmare a unor solicitari fizice mai intense, care
se atenueaza prin repaus in decubit dorsal.
Osteoporoza vertebrala devine simptomatica odatS cu aparitia
tasarilojivertebrale. Cel mai des tasarea vertebrala se exprima prin dureri in
r&gjunea dorsala infertoara saiumsftlunea lombara , care se instaleza brusc
dupa un mic efort de ridicare sau tractiune.
La unii bolnavi, osteoporoza insotita de tasari vertebrale poate fi
complet asimptomatica, fiind identificata cu prilejul unui examen radiologic
intamplator. Tasarile vertebrale multiple determina:
- Diminuarea inaltimii
- Agropierea rebordului_costal de crestele iliace;
- Cifoza cu proiectia anterioara a capului.
I.
Fig.2 Deformarea progresiva a reliefului coloanei vertebrale $i scaderea in inaltime
Tratamentul osteoporozei vizeazd urmatoarele obiective:
- atingerea unui varf al masei osoase maximal in adolescents
si pana. la varsta adulta tanara;
- prevenirea aparitiei complicatiilor osteoporotice - fracturi;
- stabilizarea sau cresterea masei osoase;
ameliorarea simptomatologiei determinate de complicative
osteoporozei;
- tratamentul afectiunilor cauzatoare de osteoporoza
secundara; I
- ameliorarea functiei fizice si a calitatii vietii pacientilor cu
osteoporoza

Tratamentul igieno-dietetic:
- Alimentatie echilibrata, bogata in lactate, fara excese proteice.
102
Regimurile de slabire scad continutul de estrogeni ai corpului, reduc aportul
de calciu si pot duce la osteoporoza. Aportul alimentar de calciu in tipul
perioadei de crestere si consolidare influenteaza masa osoasa maxima.
- Expunere normals, la soare.
- Exercitiul fizic are o foarte mare importanta, cresterea masei
 musculare stinuxland formarea osului, Adolescentii si adultii trebuie sa
faca
exercitnfizice, si sa practice diferite sporturi (alergari, ciclism, inot).
Se
recomanda exercitii adaptate varstei.
- Schimb^i£a-stilului-4@^mta - renuntare la fumat, alcool;
- Scaderea riscului de
cadere
Corsete_de_siis|iiLere
.
103
Tratament farmacologic antiosteoporotic
Medicatie antiresorbtiva: Densitometria radiografica a mandibulei a demonstrat modificari in
grosimea corticalei mandibulare.
- Calciu si vitamina D3 Printre afectiunile cauzatoare de osateoporoza seundara se numara
- Estrogeni ' fracturile, luxatiile de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare.
Bifosfonati - alendronat (Fosamax), lisendronat (Actonel), In tratamentul acestor afectiuni se recomanda:
ibandronat (Bonviva) Calcitonina - - Electroterapie cu:
Modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni Medicatie m - unde scurte aplicata bilateral;
osteoformatoare: - ultrasunete la nivelul mandibulei si articulatiei temporo-
mandibulare;
M - curenti de joasa jrecventa (50 - lOOHz) cu efect antalgic ;
9 - curenti diadinamici.
- Fluoruri
- Masaj;
- Parathormon - teriparatide (Forteo)
- Aplicatii locale cu parafina;
Factori de crestere, steroizi anabolizanti —
- Exercitii pentru cresterea fortei musculare si a mobilitatii articulare;
nandrolon decanoat (Decanofort) Medicatie
osteoformatoare si antiresorbtiva Densitometria radiografica a mandibulei se efectueaza prin
- Ranelat de strontiu (Osseor) intermediul radiografiilor retroalveolare si a celor panoramice.
Se masoara grosimea corticalei mandibulare la ambele unghiuri ale
mandibulei. Ea are valoare clinica in diagnosticul osteoporozei, in
■

Tratamentul de recuperare - are ca obiective:

implantologie si ortodontie.
- ameliorarea durerii,
M
- prevenirea/ corectia modificarilor posturale (cifoza),
- ameliorare functionala prin cresterea fortei musculare si a • In circulatiei.
mobilitatii articulare. tratamentul durerii Electroterapia actioneaza analgezic si
se recomanda este indicata in suferintele segmentare ale
TRA TAMENTUL DE RECUPERARE « masaj pentru coloaneL^srtebrale. Sunt indicate proceduri de
ameliorarea starii electroterapie cu unde scurte, terapie cu
Fizioterapia urmareste tratamentul durerilor vertebrale cronicej musculare si ultrasunete, curenti diadinamici.
ameliorarea functionala a celorlalte segmente si cresterea fortei musculare. , pentru stimularea Termoteram'e cu impachetari
 cu parafina si namol. Hidroterapie - bai calde, bai cu sare
in concentratie de 3%.
Kinetojgrap_ia este unul dintre cei mai importanti factori ai
tratamentului insuficentei musculare in osteoporoza. Ea trebuie practicata
zilnic dupa un program stabilit de catre kinetoterapeut — exercitii pentru
cresterea fortei musculare, exercitii izometrice, stretching. Fig. 2. Oslcopows IA - (.TOfK'i'Cl jvj.ivjitinii'.'-; iin,i,:t> ^l^^'w^;^
relative riwJidthX-ucy of Imth iJ^s Vrtt.liicduceJ daiin'iion aufl
Rezultatele studiilor sustin ipoteza ca persoanele cu osteoporoza pot niiioclibulai' iiilcriiv unrtes mixlcriieiy erotlotl. evfi.iaawe
Wiurmiiu1 ft*«wption iriglu-Dj <>r WI'ICK u:\i-n-ly ■.■mi.W

prezenta un rise crescut de manifestare a osteoporozei orale. Fig.3. Imagine normals a

[WU V.)

Fig. 4 Osteoporoza moderata (stanga)

104 cordticalei mandibulare Osteoporoza severa (dreapta)
www.scielo.cl.com www.scielo.cl.com

105
BOALA PAGET A OSULUI
- fracturi patologice;
- artroza articulatiilor adiacente;
Este o boala osoasa apartinand osteodistrofiilor, fiind - degen^rare sarcomatoasa;
caracterizata prin productia anarhica._de_tesut osos.dejsir.uct.ura - complicatii neurologice;
grosolana^ dens si rnai Pjrtiriiezistent. - complicatii cardiace.
Se caracterizeaza prin cresterea ratei tumover-ului osos si
resorbtie excesiva, urmata de fomiare de os nou, dezorganizat structural
si slab functional.
Cele mai frecvente localized sunt la pelvis, coloana lombara,
femur, craniu, stem, sacru, coloana toracala, tibie si humerus.

Fig.2 Pacienta diagnosticatS cu boala Paget §i care

prezinta deformari osoase la nivelul maxilarului
www.dent.ucla.edu.
Fig.3 Aceasta este o imagine intraorala a pacientei din Fig.2.
Observati cresterea in dimensiune a osului alveolar si deplasarea dintilor.
 Examenul radiologic pune in evidenta zone de osteocondensare si zone de oste

Tabloul clinic
1
Figura 1. Cele mai frecvente localizari (www.elipetromed.ro.kinetoterapie)

Majoritatea pacientilor sunt asimptomatici (80%). Cand apar primele ,«

simptome, manifestarile clinice sunt detemiinate de complicatiile bolii.

JK
Manifestarile clinice sunt extrem de variate, in functie de segmentul Fig.4 Radiografie laterals cu zone de osteocondensare si zone de osteoliza
osos afectat: www.imaging.consult.com

WSJ
- durere osteo-articulara cu caracter inflamator si mecanic 107
- deformari faciale si craniene;
- pulpita acuta, fara. carii dentare;
- deformari osoase asimetrice , in stadiile avansate: tibie in ,,lama de
, sabie", largirea craniului, cu aspect triunghiular si cu baza la calota;
- pierderea lordozei lombare;
106

I
- la nivelul oaselor lungi - zona dc hipertransparenta
bine" delimitate, in ,,V"
 ? Tratament de intretinere

Poate fi necesara continuarea tratamentului cu Bifosfonat sau

Calcitonina pentru boala Paget, in cazul in care aceasta este activa in
ciuda tratamentului
.'■■rnedicamentos. Daca aceste medicamente nu sunt eficiente, medicul
poate prescrie Plicamicina, care se administreaza intravenos.
Fizioterapia poate ajuta la imbunatatirea fortei si rezistentei musculare si la
mentinerea echilibrului.
; Acupunctura si tehnicile de relaxare pot ajuta la diminuarea durerii la unii "
pacienti.
Fig.5 zona de hipertransparenta bine delimitata, in ,,V"
www.elipetromed.ro
Tratament in cazul agravarii bolii

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe examenul clinic si radiologic, care , Daca boala Paget se agraveaza, pot aparea complicatii, ca osteoartrita. In
pune' in evidenta deformarile osoase carcteristice, cu zone neregulate de unele cazuri, va fi necesara inlocuirea chirurgicala a articulatiei. Uneori,
osteoliza j si osteocondensare, la care se adauga niveluri crescute de se recomanda tratamentul chirurgical pentru a elimina presiunea
fosfataza alcalina sericfi si excretie urinara crescuta de hidroxiprolina. exercitata pe nei'v (nervul este prins intre oasele coloanei vertebrale) sau
pentm a corecta deformarile osoase (arcuirea membrelor inferioare).
Tratament Optiunile chirurgicale includ:
- inlocuirea totala a articulatiei soldului sau genunchiului
Multi pacienti nu necesita tratament pentru boala Paget, dar - osteotomia, care ajuta la intarzierea sau la evitarea inlocuirii
este| necesara monitorizarea pentru tot restul vietii datorita riscului chirurgicale a articulatiei. (www.elipetromed.ro.kinetoterapie). Cazurile
crescut de complicatii, cum ar ft inflamatiile articulare (artrite), rupturile asimptoniatice nu necesita tratament medicamentos specific. In cazurile
osoase (fracturi) si tulburarile nervoase. Daca boala este activa, este simptomaticc obiectivele principale ale tratamentului sunt:
necesar consultul medical la fiecare 3 luni.
controlul activitatii bolii, prevenirea progresiei
Ca si tratament initial al bolii Paget, se prescrie, de obicei^Bifosfonat, care bolii, reducerea complicatiilor. Tratamentul
reduce distructia tesutului osos, ajuta la controlul simptomelor de tipul medicamentos nespecific: - A INS - in
durere osoasa si poate preveni complicatiile osteoartritice si tulburarile vederea diminuarii simptomatologiei algice;
sistemului nervos. In cazul intoleranlei la Bifosfonat, se poate administra glucocorticoizi, pentru perioade scurte
Ccdcitonina. TratamentJizTdkinetoterapeutic:
Bifosfonatii, aproape intotdeauna, inactiveaza boala Paget. Daca durerea;
Masuri de igiena ortopedica a artjcjiiatiilor;
osoasa nu cedeaza in limpul tratamentului de incetinire a distructiei osoase,
poate fi nevoie de Aspirina, Ibuprofen sau alt antiinflamator nesteroidianj Exercitii pro^msly^jje_jDjentinenL.a Danhilitatii articiilare.
ajxmusului muscular si a capacitatii circulatorii; Hidrokinetoterapie
[ -
Masaj: i -
1 elecjtroterapie cu imrjulsuri antalgice;
0 - masaj_uscat decontracturanFsi trolic".
8 109
LUCRAREA PRACTICA NR. 10
Mediul mecanic al articulatiei, Incarcarea
cartilajului, Traumatismul ?i defomiarea
BO ALA ARTROZICA articulara, Solicitarea profesionala,
Activitatile sportive intense, Slabirea
Definite - ".. .mjj^rarjjietgrogen de afectiuni care evnlneaza CM manifestari musculaturii.
articulare datorate alterarii integritatii cartilajului gjrnadiilcariLcgnsecutive
a osului subcondral"
~~~~ Artrozele afecteaza in special, articujatiile perifence sau vertebrate, fiind
caracterizate morfopatologic prin leziuni degenerative aie cartilajului hialin, cu
interesarea osului subcondral, a sinovialei si a tesuturilor raoi periarticulare.
Clinic se manifests prin dureri, deformari si limitarea miscarilor articulatiei.

Clasifware
Artrozele se calsifica in:
Artroze primare:
- Generalizate sau difuze (poliartroze)
Localizate (cu variante topografice) Fig 1. Genum varum deviere in plan frontal a
gambei, Fig.2 Genu valgum -
Artroze secundare unor: Traumatisme inauntm fata de axa femurului deformatie a
Inflamatii (poliartrita reumatoida) genunchiului in pain frontal
cu devierea gambei in lateral
fata de axa femurului
- Tulburari de dezvoltare ->
- osik
- Boli hematologice
Boli endocrine n 0,
Boli neurologice
Depuneri de cristale de hidroxiapatita

Factori de rise pentru arlrozd

Factori generali: Ereditatea, 111
- Nutritia,
Statusul honnonal si densitatea osoasa, Fig.3 Genu recurvatum
- Metabolismul cartilajului si osului.
Factori locali (biomecanici):
Obezitatea,
110
Manifestarile clinice in artroza sunt: 1. ARTROZA MAINII
Durerea articujara,
Redoarea articulara de inactivitate < 30', Reducerea
Forme clinice dupa topografie
mobilitatii (antalgica, osteofite, atrofii, anchiloze), Artroza pumnului §i a mainii apare mai frecvent la femei dupa 40-50
ritfi-grade He, instabilitate. de ani, cu o jena m mi^carile articulatiilor. Articulatiile mainilor, supuse
zilnic la mari solicitaxi mecanice si in acelasi timp slab protejate prin
tesuturile moi periarticulare - sunt frecvent sediul leziunilor artrozice.
In urma examenului radiologic sepoate constata: La palpare se evidentiaza. modificari ale temperaturii locale,
consistenta unor tumefactii, precum si unele modificari ale sensibilitatii.
- ingustarea spatiului articular; Mobilizarea pumnului si degetelor se incepe prin efectuarea unor
- scleroza subcondrala. chiste subcondrale; mi§cari test de flexie-extensie a degetelor, impreunarea mainilor, etc. Astfel,
ne dam seama care dintre miscarile elementare este limitata si ne vom
+/-deformari, subluxatii, anchiloze. completa evaluarea prin aprecieri obiective asupra unghiurilor de miscare
(goniometrie) si testare a fortei musculare cat mai analitic posibil.
In artroza pumnului si a mainii constatam:
leziuni cartilaginoase, leziuni osoase (proliferari osteofitice), leziuni ale
Substratul morfologic al semnelor radiologice estenfiale in sinovialei: vascularizatie redusa si fibrozare. Astfel, apar deformari
artroze:
ASPECTUL articulare care due la tractiuni si solicitari excesive ale capsulei si
SUBSTRATUL MORFOLOGIC ligamentelor articulare, care se fibrozeaza compromitand si mai mult functia
Ingustarea spatiului articular articulara.
(subtiere, Pierdere de cartilaj ulcerare, dispaxitie);
Tumefactia articulara apare numai in cazurile asocierii cu un proces
Ingrosare osoasa reparativa inflamator. De obicei tumefactia este minima.
Scleroza subcondrala
In stadiile avansate pot aparea deformai'i articularc si si i b 111 x a 11 i
Alte semne subiective: senzatie de intepeneala, fatigabilitate, scfiderc I
Proliferare osoasa si fortei musculare.
cartilaginoasa
Nodulii heberden Rizartroza
Microfracturi
Osteofitoza marginals Pseudochisturi sau subcondrale
geode

Fig.4 Artie. Interfalangiana disatla Fig. 5 micjorarea spatiului articular

Hipertrofie osoasa Reactie Osteofitoza Scleroza subcondrala
inflamatoare

112 113
2. Gon artrozele pot fi primare sau secundare. Examenul clinic evidentiaza tumefiere, deformari articulare,
Durerea este exacerbata de mers, urcatul si coboratul scarilor, limitarea progresiva. a miscarilor, cracmente si crepitatii, instabilitati
sprijin unipodal. articulare, hipotrofie musculara. (Beary, Luggen, 2006; Balanescu, 2006;
Ling, Rudolph, 2006). 3. Coxartroza
Gonartrozele secundare pot fi cauzate de: raumatisme - fracturi, In coxartroza durerea articulara este exacerbata de mers, urcatul si
luxatii, entorse, leziuni de menisc; coboratul scarilor. Miscarile active si pasive stint limitate, eel mai precoce
fund afectata rotatia interna. Membml afectai_este in flexie, adductie, si rota|
ie_extema, iar in stadiile avansate acest membra poate fi scurtat prin
Fig. 6 ModificSri patologice in gonartroza ( www.romania.durolane.co.) bascularea in sus a bazinului, scolioza lombara si hiperlordoza secundara
compensatorie. (Beary, Luggen, 2006; Balanescu, 2006; Ling, Rudolph,
Genunchi sanatos 2006).

• 1 .Cartilajul normal asigura o suprafata neteda asa incat oasele

pot aluneca usor unele pe celelalte
• 2. Acidul hialuronic cu concentratie mare din lichidul sinovial
asigura o perna protectoare de fluid precum si lubrifierea articulatiei
• 3.Os normal

Genunchi artrozic
• 4.Cartilajul erodat este complet disparut, oasele se pot atinge dureros
in timpul miscarilor
• 5.Acidul hialuronic cu
concentratie mai mica din lichidul
sinovial protejeaza mai putin
articulatia
• 6.0steofite ("ciocuri" osoase)
Fig. 7 Imagine radiologies in coxartxozS
Reducerea spatiului articular §i osteofite
www.scritube.com
Trlatamenlnl de recuperare in gonartroze §i coxartroze
Tratamentul consta obligatoriu in sedinte de fizioterapie efectuate de 2
ori pe an si asociate, daca este cazul, cu masaj terapeutic, la care se
adauga lunar, daca este posibil, programul de kinetoterapie. Acesta
creste_mnbi1i1atp,3 nsienHrtirnlara fonn^iiljrm^rnlar^ tonifica insertiile si
creste utritia cartilajului.
Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive,jictive,
active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de
stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici tin caz sedintele de
kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara
supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.

4. Spondiloza
Cele mai importante cauze ale spondilozei cervicale sunt : -
Procesul de uzura; Tulburarile de statica;
Malfonnatiie congenitale; Surmenajul profesional si
sportiv;

114 115
 - Afectiunile inflamatorii Simptomatologia se accentueaza la miscarile de lateralitate ale capului si
este frecventa la perosanele de sex feminin cu o structura labila.
Tablou clinic
6. Nevralgia cervico-brahiala
1. Cervicalgia cronica poateft:
m Reprezinta durerea cervicala si a membrului superior, ca urmare a
Cefalica - prezenta in leziunea coloanei cervicale superioare;
iritatiei si compresiunii unui ram nervos intre nivelul C5 - C8. Durerea
Interscapulara ?i brahiala - prezenta cand leziunea intereseaza se manifests cervical, interscapular, precordial si brahial. Durerea se
segmentul inferior. accentueaza nocturn, la mobilizari , la efort si poate fi
insotita de parestezii distale.
2. Cervicalgie acuta si torticolis acut
- Durerea poate iradia ocular, auricular sau facial.
Torticolisu] acut se defmeste printr-o inclinare laterala a capului,
involuntara, dureroasa, cu aparitie brutala, cu blocarea miscarilor de rotatie
si lateroflexie. Se manifests printr-o contractura a muschilor gatului
(sternocleidomastoidian si trapez) unilaterala.
Durerea impiedica orice deplasare a capului si dureaza cateva zile.

3. Cefalea cervicald prezinta 3 forme:

- Forma occipitala - nevralgia Arnold (la nivelul radacinii C2
siC3);
Fig. 8 Spondiloza cervicala
Forma occipitotemporomandibulara. Durerea apare in Rectitudinea coloanei cervicale
regiunea parietala, auriculara si la nivelul unghiului inferior Inguslarea spatiului C5-C6
al mandibulei (la nivelul ramului anterior al nervului (C2, C3) Osteofitoza anterioara si
Forma suborbitara (cea mai frecventa - 67%). Durerea este postenoara
episodica sau continua. Aparitia :acestui tup de durere
priveste conexiunile nervului trigemen cu maduva cervicala
(fileteleCl,C2, C3); TratamcntuI de recuperare al cervicalgiilor
i

4. Migrena cervicala Tratamentulpresupune realizarea unndtoarelor tehnici §i metode: 1.

posturare diurna in minerva-guler si nocturna pe perna cervicala si pat dur,
Se caracterizeaza prin cefalee, greturi, varaturi, tulburari oculare si
2.tehnici si metode de relaxare,
neurovegetative.
3.masaj clasic si special (masaj reflex al tesutului conjunctiv, masaj
5. Sindromul cervical pro fund al tesutului conjunctiv pe punctele de miogeloza, masaj Cyriax,
masaj reflex oriental ) —> manipulari si elongatii ale coloanei cervicale—
Este datorat osteofitelor vertebrale si cuprinde cervicalgii, cefalee
>-mobilizari postmasaj,
occipitala, vertije, acufene, parestezii, greturi, varsaturi, sindroame nevrotice. reeducare posturala a rahisului cervical si a centurii scapulare,
mobilizari pasive si active ale coloanei cervicale Tn toate axele, la
116 limita de mobilitate si fara a provoca durere,
contractii izometrice ale musculaturii paravertebrale,
117
7. tonifieri musculare: - globale ale musculaturii cervicale,
- analitice ale musculaturii cervicale si dorsalc dorsale si scapulare: tehnici $i metode de
facilitate neuromusculara proprioceptiva, reflexologia posturala, 118
8. hidrokinetoterapie, inot, exrcitii sportive adaptate,
9. constientizarea posturii si aliniamentului corect in timpul activitatii
fizice,
10. tehnici de relaxare urmate de masaj sedativ al musculaturii zonale ?i
apoi de mobilizari progresive.

Fig.9 Spondiloza lombara

Osteofite voluminoase (mai accentuate pe dreapta)
Scleroza marginala
Ingustarea spatiului iv

Tratamentul de recuperare al dorsalgiilor

&)Datorate deficientelor de staticd vertebrala:

• masaj dccontracturant si conjunctiv profund pe punctele de
miogeloza, precedat de termoterapie;
• electroterapie antalgica pe punctele dureroase;
• manipulari in special in sindroamele interapofizare;
• masaj reflex;
• masaj umed;
• kinetoterapie specifica. de reechilibrare musculara.

b) Benigne ale tinerelor femei:

• masaj decontracturant dorso-lombar precedat de termoterapie;
« electroterapie locala antalgica;
• masaj sedativ urmat de tehnici de relaxare;
« eventual tractiuni dorsale usoare.
c) Prin perturbdri ale mecanicii articulare: manipulari si/sau elongatii Tratamentul de recuperare
precedate de termoterapie, la care se asociaza masaj al lombalgiilor
decontracturant local.
a) Infaza acuta:
• masaj cu gheata pe emergentele
 rahidiene, pe punctele Valleix; 11Q
• masaj manual lombo-fesier, relaxant;
• electroterapie analgetica: curenti cu impulsuri, rnagnetodiaflux,
unde
scurte; » manipulari si / sau tractiuni lombare in lumbago
nehiperalgic.
b) In faza subacuta: se executa elementele fazei acute +
introducerea
progresiva a elementelor fazei cronice.
c) In faza cronicd + lombalgiile de origine dorso-lombara,
lombalgiile
psohosomatice:
• electroterapie cu impulsuri cu caracter analgetic-
excitomotor, unde
scurte radarterapie
• masaj decontracturant muscular lombar + antalgic local,
masaj
pentru combaterea dezechilibrului muscular
paravertebral; « masaj reflex conjunctiv;
• masaj Cyriax in tulburarile ligamentare;
• manipulari si / sau elongatii;
• masaj vascular al membrului inferior in cazul purtarii unui lombostat.

Sciatica vertebmla comund, sciatalgiile

a) Infaza acuta:
» tractiuni continue sau intermitente la pat;
• masaj cu gheata;
® electroterapie antalgica radiculara: in special media frecventa spectru;
• masaj lombar decontracturant + masajul feselor si al membmlui
inferior.
b) Infaza subacuta: ca si in cazul lombalgiilor.
- Exercitii efectuate in bazine cu apa;
- Kinetoterapie (exercitii de mobilitate §i de intarire musculara);
- Terapie ocupationala;
- Protezare articulara (orteze);
Tratamentul medicamentos:
Oral: Analgezice, inhibitori specifici ai Cox-2, antiinflamatoare
Fig. 10 Model de corset lombosacrat nesteroidiene neselective, Salicilati neacetilati, alte analgezice pure
(tramadol, opiacee) Intraarticular: glucocorticoizi, Hialuronan
Tratamentul non-farmacologic al artozelor presupune:
- Educarea pacientului;
- Scadere ponderala in caz de obezitate; TRATAMENT FIZIOTERAPEUTIC
- Un principiu important in tratamentul artrozei este miscarea fara Obiectivul principal al recuperarii medicale in artroze este reducerea,
suprasolicitare;
calmarea durerii si relaxarea musculara. - Masaj - masaj usor relaxant, urmat de tehnici spaciale si coplementare,
In artrozele dureroase, decompensate se obtin rezultate foarte bune in functie articulatia si zona de tratat;
cu masaj clasic, exercitii izometrice, curenti de joasa frecvenfa. - Masaj circulator si relaxant,superficial si profund (regiunea cervicala +
trapez + zona dorsala):
Plan general de recuperare in artroze: => clasic;
- Electroterapie - galvanoionizari, bai hidroelectrice. Aceste proceduri => special: masaj reflex al tesutului conjunctiv, masaj profund al
amelioreaza durerea , cresc hiperemiai si scad tonusul muscular; tesutului conjunctiv pe punctele de miogeloza, masaj Cyriax,
- Curenti diadinamici (CDD); masaj reflex oriental;
- Unde scurte; - Manipulari si elongatii ale coloanei cei~vicale;
- Ultrasunete - aplicatii locale; - Mobilizari postmasaj;
- Termoterapie - aplicarea de caldura locala pentru cresterea circulatiei - Balneo terapie;
locale si ameliorarea mobilitatii articulare. In stadiul acut aplicatiile reci - Kinetoterapie - exercitiile practicate in boala artrozica sunt prescrise in
sunt mult mai utile; functie de gradul afectarii articulare. In artrozele active, cu distructii osoase
mari nu sunt indicate exercitiile cu solicitari mari. In acest stadiu se indica
exercitiile efectuate in apa pentru a nu solicita mediul mecanic al
120 articulatiei;
- Exercitii pentru cresterea mobilitatii articulare si musculare;

Disfunctiile temporo-mandibulare artrogene

Printre disfunctiile temporo-mandibulare artrogene se numarS:

- Durerea la nivelul articulartiei;
Limitarea sau mobilitatea asimetrica a mandibulei;
- Anomalii ale ocluziei dentare;
Zgomotele articulare;
- Leziuni ale discului articular -disfimctia ansamblului
condil- disc;
- Inflamatia tesuturilor articulare.

Tratamnent:
- Antalgice, antiinflamatoare nesteroidiene;
- Intraarticular - glucocorticoizi;
- Terapie ocluzala: gutiere interocluzale pentru ameliorarea
disfunctiei articulare si protectia dintilor

Tratament fizioterapeutic
In procesul acut este indicat repausul miscarilor mandibulare - se va
evita deschiderea exagerata a arcadelor dentare (mestecatul gumei, cascat);
121
- Termoterapie- prin aplicatii de coprese calde la nivelul articulafiei pentru
- Terapia stresului; ameliorarea durerii, scaderea tonusului muscular si activarea circulatiei;
 - Crioterapie - prin aplicarea de comprese reci sau gheata in
DUREREA LOMBARA JOASA
cazul puseului inflamator;
- Electriterapie cu ultrasunete aplicata cu gel antiinflamator intre 5 Durerea lombara joasa este deflnita ca fund durerea si disconfortul resimfite
si 10 sedinte, aplicatii de 10 minute; de pacienti la nivel lombar, cu sau fara durere la nivelul membrelor
- Unde scurte cu electrozi pozitionati paralel la 1 cm de zona de infcrioare (Burton si colab, 2004).
tratat;
- Masaj usor la nivelul articulatiei cu efect relaxant si pentru Tabel 1. Principalele cauze ale durerii lombare joase (Hallett Whitman §i
stimularea circulatiei; colab, 2006; Bojinca, 2006; Hills, 2006; Borenstein, 2006; Datta si colab,
- Kinetoterapie pentru muschii masticatori si a celor incriminati in 2005; Speed, 2004)
tulburarile functionale ale articulatiei temporo-mandibulare.
Degenerative §i mecanice (foarte frecvente) u
Boala artrozica
11
Alterari degenerative ale discului intervertebral
(protruzie, prolaps)
■ Anomalii posturale - cifoza, scolioza
■ Spondiloliza, spondilolistezis
H
Stenoza lombara
■ Sacroileita
a
Sindrom de hipermobilitate
linflamatorii
■ Spondilartropatii - spondilita anchilozanta
B
Sacroileita
Infectioase (rare) K
Discita. . ■
Osteomielita
■ Abcese paraspinale
Osoase (frecvente)
B
Fracturi vertebrale osteoporotice
■ Boala Paget
■ Osteomalacie
Neoplazice (rare)
■ Metastaze
■ Mielom multiplu
Viscerale (durere referita)
■ Afectiuni genito-urinare
■ Afectiuni retroperitoneale
■ Anevrisme aortice
<4

123
Tablou clinic
Durerea lombara joasa este considerata: acuta, daca episodul dureros
dureaza mai pufin de 6 saptamani, sub-acuta, daca episodul dureros
dureaza intre 6 si 12 saptamani, si cronica, daca dureaza mai mult de 12
saptamani (Burton si colab, 2004).
Trataraentul de recuperare:
Trtatamentul fizioterapeutic presupune:
> electroterapie cu scop antalgic si decontracturant;
> termoterapie locala ;
> masaj - superficial in faza acuta;
> hidroterapie;
Kinetoterapia, care are ca obiective:
> corectarea posturii si constientizarea pozitiei corecte a
coloanei lombare,
J> zav or ar ea co lo an ei lo mb are in timp u l ef or tu lu i,
> refacerea si men tiner ea mobilitatii articular e,
> tonif ierea mu scu latur ii,
> cresterea forfei si rezistentei musculare,
> r eedu car ea co or don ar ii,
> asu p lizar ea tru n ch iu lu i infer ior - p rog r amu l W illiams;
Tra tam en tu l b a ln ear este in d icat i n p er io ad ele d e r
emisiun e, s ta t i u n i l e in d i ca t e f i in d : M an g a l i a , Te c h
ir g h io l , Ef o r ie N o r d , Ef or ie Sud , A mar a, b aile H er cu
lan e, Felix .
Tratamentchirurgicalesteindicatincazulinefi
c i e n t e i tratamen tulu i con serv ator timp de aproximativ 2 lun
i sau in cazul recur en telor fr ecv en te § i indelung ate. (H allett
Wh itman si co lab , 2 0 0 6 ; B o j in c a , 2 0 0 6 ; H i l l s, 2 0 0 6 ;
D a tt a s i co l ab , 2 0 0 5 ; K i s s,
2004).
LUCRAREA PRACTICA NR. 11
FIBROMIALGIA
iFibromjalgiajeste un sindrom caracterizat prin existenta mai multor
(puncte dureroase), ^uj^ri_djiuzeMcu_diirata mai
mar e d e
Fib ro mialg ia ar e str an se leg atur i cu sin dr o mu lr du r er ii mio f
asciale si cu sindro mu lfoboselii cron ice.
Pu n cte le tr ig g er /t en d er su n t d e o b ice i zo n e b in e cir cu m
scr i se d e s e n s i b i l i t a t e s i d u r e r e s p e c i f i c s , i n t i n d e r e a p
a s i v a s a u a c t i v a a mu s c h i u l u i a f e c t a t c r e s c a n d i n m o d
constant durerea. Muschiul dinimediatavecinatatees
t e i n c o r d a t c a o f r a n g h i e s a u a v a n d o b a n d a palp ab ila.
Fibromialgia,desifrecventa,este rar diagnosticat
a , d i n c a u z a co nf u ziei cu alte suf er in te r eu matice (r eu matismu
l psih og en)
Evaluarea numarului de puncte dureroase:
TRIGGER/TENDER
- Mijlocul fruntii
- Occiputul
- Trapezul - punctul mijlociu al marginii supcrioarc
- Supraspinosul - deasupra marginii interne a spinei scapulci
- M. fesier
Epicondilul lateral
dorsala a antebratului
~ PcJicele
- Conturul extern al marelu i tro h an ter
- C on d ilu l in ter n al f emur u lu i
 124 125
Tratamentul punctelor dureroase trigger/tender:

I.Metode ce intreqip ciclul durerii

Agenti farmaoologici;
l.Analgezice nonopioide pentru durerea usoara si moderat; 2.Analgezice
opioide pentru durerea moderata: codeine, meperidine; 3.Analgezice opioide
pentru durerea severa: hydromorphone, morphine, oxymorphones
4.Analgezice adjuvante:
i&> Antidepresive triciclice: amitriptyline,
<& Anticonvulsivante: carbamazepine
£D Neurolepjijce: haloperidol
(£a Antihistaminice: hydroxyzin
Fig 1 Punctele sensibile la palpare in fibromialgie:
1 - cervical inferior (2); 2- coasta a Il-a (2); 3 - epicondUultoeral (2); 4 - genunchi (2); 5 .
'
H.Metode de refacere a lungimii normale de repaus a muschiului:
occiput (2); 6 - trapez (2); 7 - supraspinos (2); 8 - gluteal (2); 9 - marele trohanter (2) ,1, miorelaxante cu actiune complexa
(www.efibro.com). g) terapie de relaxare si tehnicii de presopunctura urmate de un program
regulat si de lunga durata de stretching
3. corectarea biomecanici corporale, a stresului si rutinei zilnice
CRITERHLE DE DIAGNOSTIC ALE FIBROMIALGIEI: - Infiltratii sau stimularea cu ace a punctelor hipersensibile trigger/tender
( diprophos - 0.5-1 ml in amestec cu xilina 1% 5-10 ml)
CRITERIIOBLIGATORII: . - Injectii cu toxina botulinica tip A
1. durere difuza si redoare in eel putin 3 sedii anatomice, cu - Spray-uri criogene
durata de eel putin 3 luni; . , Tratamentul de recuperare medicala
2. absenta unor boli prin evaluarea diagnostica (lezium traumaticei (ll)Activitatefizica :
boli reumatice si absenta testelor de laborator anormale) &s plimbari in aer liber,
CRITERIUL MAJOR: &> exercitii aerobe (alergare, bicicleta ergonomica)
- 5 sau mai multe "puncte dureroase" tipice ^ <& kinetoterapie in bazine cu apa calda sau la temperatura de indiferenta
(37°C) sub indrumarea specialistului
CRITERII MINORE: i& tractiuni cervicale in ax si exercitii de relaxare
- modificari ale simptomelor in functie de activitate; ,2. Asistentdpsihologica:
- modificari ale simptomelor in functie de vreme; - Recomandari privind odihna pentru refacerea neuropsihica;
- modificari ale simptomelor in functie de anxietate si stres; -Recomandari privind managementul activitatilor zilnice
- somn neodihnitor, oboseala generala; (perfectionoism, tendinta exagerata de a muncii);
- anxietate, cefalee; - Masuri pentru evitarea stresului mecanic la nivelul coloanei
- colon iritabil; cervicale si lombare;
-Folosirea unei perne tip rulou situata in concavitatea coloanei
- parestezii neradiculare.
cervicale;
Diagnostics pozitiv se pune prin prezenta criteriului major (5 puncte
dureroase tipice) si eel putin 3 criterii minore.

126 127
 wwmu \
Fig. 7 §i 8 — muschiul pterigoidian, buccinator 51 temporal
3. Electroterapie antalgica §i
miorelaxantd: &> Curenti diadinamici
(CDD), J& Curenti galvanici,
/& Stimulare nervoasa transcutanata (TENS),
■ *& Ultrasunete i <& Terapie laser
SjMasaj sedativ si decontracturant general, cu uleiuri speciale relaxante
(Jj'ApHcatii cu parafina

www.monografias.com/

Examenul clinic se face prin palparea punctelor dureroase intrabucale

Fig. 2 Metoda Jacobson de relaxare
de la nivelul musculaturii pterigoidiene si compresia m. buccinator
si maseter.
Multi bolnavi prezinta durere la palpare, la nivelul musculaturii
Fig.3 Presopunctura masetemlui si temporalului, senzatie de iritabilitate in regiunea
aponevrozei de la nivelul m. temporal.

Fig.9

Fig, 4,5,6 Exercitii de strething

Examenul clinic prin palparea
punctelor dureroase intrabucale
Sindromul fibromialglc io medicina dentara www.monografias.com
Zonele trigger miofasciale creaza durere referita la nivel dentar:
• La nivelul m.temporal -> dintii maxilari, frontali sau laterali
Diagnosticul diferential se face cu sindrome ale disfunctiei articulatiei
• La nivelul masetemlui -> dintii laterali, maxilari si
temporomandibulare si cu bruxismul. ~ ' ~
mandibulari La nivelul digastricului -> frontalii inferiori Se impune diagnosticul sitralamentul functiilor masticatorii pentru a
preveni malocluziile si malpozitiile dentare, precum alterarea functiei
masticatorii.

128 129

Tratamentul de recuperare• presupune: - Masaj relaxant si presopunctura. pe puntele dureroase;

~ Terapie de reducere a|,stresului emotional; - Acupunctura;
- Administrarea de miorelaxante seara inainte de culcare; - Injectarea punctelor dureroase cu solutie anestezica sau toxina
- Reducerea mi?carilor mandibulare; boltulinica;
 - Terapie cu ultrasuntete - 10 zile, 10-15 minute sedin^a;
- Laseroterapie;
- ferapie ocluzala si ortodontica.
clinica a bolii. Astfel, in umarul dureros simplu acut se recomenda
repausul absolut al articulatiei (bratul este sustinut intr-o esarfa). La
umarul pseudoparalitic tratamentul este eel chirurgical. In general in
toate fazele de PSH tratamentul se imparte in: igieno-dietetic,
evolutia starii psihice, medicamentos, balneofizical, electroterapie,
LUCRAREA PRACTICA NR. 12
PERIARTRITA SCAPULO-HUMERALA
Este o afectiune caracterizata prin
4juren_j)r£V0^M£JJj_9.illllSDl&.tLe a
Periartrita scapulo-humerala prezinta urmatoarele forme
clinice: - Tendinita rotatorilor (ruptura rotatorilor) -
Tendinita bicipitala calcificanta '- Bursita subacromiala
Clinic se manifests prin:
- Durgre
Limitare marcata a m2S_cariIor
Puncte_dureroase_ale_ uniarului
Fazele evolutive ale periartritei scapulo-humerale sunt:
- Umar dureros simplu - miscari limitate
- Umar dureros mixt - limitare
Umar blocat - capsulita adeziva, ,,umar blocat"
Umar pseudoparalitic - rujDtura
EVOLU^IA BOLII
Evolutia umarului dureros simplu este favorabila, vindecarea
producandu-se in cateva saptamani sau eel mai mult in cateva luni fie
spontan, fie in urma tratamentului, Uneori insa durerea se poate
agrava, umarul dureros simplu devenind umar dureros acut,
hiperalgic. Uneori evolutia spontana spre vindecare necesita 1-2 ani.
La umarul blocat evolutia este indelungata; in lipsa unui tratament
adecvat, blocajul umarului poate persista cateva luni; cu timpul insa,
uneori dupa 6 luni, umarul incepe sa se elibereze si majoritatea
bolnavilor isi recupereaza in intregime mobilitatea.
Tratament
Tratamentul periartritei scapulo-humerale arc ca obiectiv sa
£ajmeze (lurcrca, s.1 combata inflamatia sijendinta, sa amelioreze
mobilitatea articulara. Intensitatea si complexitatea tratamentullui
depind de forma
131
masaj, kinetoterapie, terapie ocupationala si cura balneoclimatica.
Tratamentul igieno-dietetic
Tratamentul igienic consta in punerea in repaus a umarului afectat. In
caz de dureri acute, intense, repausul trebuie realizat prin imobilizarea
membrului superior cu ajutorul unei esarfe, mentinandu-1 in adductie.
Tratamentul dietetic consta intr-un regim alimentar hiposodat ca
urmare a tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene.
Tratamentul medicamentos
Acesta este util din faza acuta si va consta in antalgice, vitamine,
infiltratii si la nevoie antibiotice. La umarul dureros simplu ca
medicatie se indica aspirina, se fac infiltratii cu acetat de
hidrocortizon. Dupa cedarea durerilor , la umarul dureros acut se
administreaza fenilbutazona sau indometacinul. De asemenea, se fac
miscari pentru a se evita anchilooza. Deci, atat in umarul dureros
simplu cat mai ales in umarul dureros acut, mobilizarea (activa si
pasiva) va fi prudenta, treptata.
Din procedurile de electroterapie sunt foarte utile in aceasta
boala curentii djajdinamici, C]ir^rjtui galYanic_ .asociat,
ionoteragia medicamentoasa (novocaina, calciu), bai
^alvanic^^bicelulare, ultraviolete in doza eritem.
Tot din electroterapie mai folosim:
bai de lumina partiala 10-15
minute •
diatermia cu unde scurtejn doze
medii ultrasunete.
Curentul galvanic
In raport cu localizarea proceselor patologice si de faza lor de
evolutie, procedam la modul de aplicare a curentului continuu.
In sindroamele de umar dureros utilizam o aplicare transversals
cu doi electrozi egali, unul anterior, altul posterior, intensitatea
curentului va fi mica, 15-20 minute. Aceasta procedure este
preferata fata de oricare alta mai ales in PSH, unde se poate aplica
si in faza acuta.
132
Curentul diadinamic
In mod obisnuit, se incepe cu tipul de curent difazat de 100, timp
de 15-20", durata necesara pentru adaptare, dupa care
conductibilitatea electrica a tegumentului ajunge la un maxim.
Reducem cu 1-2 mA intensitatea si trecem la un curent monofazat de
50, timp de 15-20". In acest interval de timp crestem intensitatea cat
se poate de mult, pana aproape de pragul senzatiei neplacute. Este
faza de adaptare a sensibilitatii.
La sfarsitul celor 30-40" se poate trece la CDD modulat cu
lunga perioada fara sa mai fie nevoie sa acordam o atentie
deosebita intensitatii curentului.
Diatermia cu unde scurte cuprinse intre 40-150 W, respectiv 20-74
mA. Distanta de la fata inferioara a localizatorului pana la tegument
va fi de cca. 2-5-10 cm in raport cu marimea suprafetei pe care o
iradiem.
Directia localizatorului va fi de preferinta perpendiculara pe
suprafata tegumentului.
Durata iradierii variaza in limite destul de largi, de 5-30
minute, media fiind intre 10 si 15 minute.
Procedurile de faidroterapie aplicata in PSH
Procedurile care se aplica au rolul sa recupereze functionalitatea
umarului si sunt: - comprese reci — cu actiune antiinflainatoare, la
15°, pe loc dureros: - baife as,cgnderite_dg mami - 35-39°C, timp de
15-20 minute;
Masajul se active.
efectueaza
Kinetoterapia
Dupa masajul selectiv urmeaza kinetoterapia, care se face la inceput
prin miscari pasive.
Dupa miscari pasive urmeaza miscarile active pe care bolnavul le
executa singur, iar dupa acestea se mai fac miscari active cu rezistenta
in care kinetoterapeutul opune rezistenta iar pacientul incearca sa
execute miscarile.
133
 BURSITELE . Burtslta este
inflamatia acuta sau cronica a unei burse seroase.

Bursele sunt formatiuni anatomice care faciliteaza miscarile. Se

gasesc situate in zone in care tendoanele si muschii tree in dreptul unor
Fig.l, 2, 3 proeminente osoase.
Testarea mobilit&tii §i a durerii umarului
Fig. 4, 5 Caz clinic de umSr blocat, inainte de tratament

Fig. 1. Bursa
www.your-soul.com

Ele usureaza alunecarea si faciliteaza miscarile. De fiecare parte a

corpului exist^8p/de burse.
Fig. 5, 6 Caz clinic de umar blocat, dupft tratament
In bursite durerea poate fi spontana sau declansata la rniscare.

Cauzele bursitelor sunt

■ /"microtraumatismele,
• J presiunile excesive si indelungate,
miscarile repetitive,
30t fi secundare altor afectiuni reumatologice

TabJou clinic
Simptomul principal este^urerea in zona afectata, cu iradiere, uneori, in
membrul respectiv.
Uiaeori se observa eritem al tegumentelor supraiacente.
Din cauza inflamatiei burselor apare redoare si limitarea miscarilor
respectivelor articulatii.
Durerea se accentueaza la miscare datorita presiunilor exercitate la
nivelul burselor afectate.

135
134
 1
3
6

Blirsa
adarn.com
Fig. 2,3, 4, 5 Localizarile burselor

Tratament
Obiectivele tratamentului in bursite sunt:
- ameliorarea durerii;
- diminuarea procesului inflamator;
- evitarea factorilor de rise - traumtisme repetate, artroze;
■
- prevenirea recur entelor

Repausul constituie o masura necesara in tratamentul bursitelor,

indiferent de localizarea lor.
In bursitele acute se indica o imobilizare de 7-10 zile si evitarea
activitatilor solicitante timp de 1, 2 saptamani.
Aplicatiile rsci (comprese reci sau pungi de gheata) in bursitele acute
usureaza durerea si reduc tumefactiile.
Medicare antiinflamatoare cu AINS si infiltratii locale cu
I4
glucocflHicoizi.
In puseul acut al bursitelor, cand este prezenta durerea si redoarea se
poate recomanda ortezarea articulatiei afectate. ;
Masajul trebuie efectuat la inceput cu gheata, umiat de un masaj usor .■ ; ,; ■

cu geluri si creme antiinlamatoare.

Kinetoterapia este recomandata dupa retractia puseului acut si
contsta din miscari pasive, unnate de miscari active efectuate pe toata )

amplitudinea de miscare.
Trebuie evitata mentinerea aceleiasi pozijii prcum si a miscarilor
repetitive.
E otera pia antal gica este reco man data la ince putul trata metu lui, puta ndu- se utili za curs ntul galv anic. ISM S,
lectr urm ata de terap ie cu ujtra sune te, aplic ata local pe zone le dure roas e.
 n cu succes in bursite. In bursitele superficiale este indicata punctia
c si aspiratia lichidului bursal;
t Antibioterapia trebuie rercomandata doar in cazul infectiilor.
u Tratamentul chirurgical este indicat doar in cazurile in care celelalte
r tratamente au dat gres.
a
s Sinovita si capsulita articulatiei temporo-mandibulare poate
fi cauzata de:
i r
- infectii intraarticulare,
l - Lupusul eritematos sistemic,
a - poliartrita reumatoida,
s
e - in urma unor microtraumatisme
r Sinoviala fiind bogat inervata articulatia este foarte dureroasa.
o
t
e
r
a
p
j
a
p Fig. 6 Articulatia temporo-mandibulara
o 3 .bp.blogspot.com
t
Tratament sinovitei §i capsulitei articulatiei temporo-mandibulare
f presupune:
i - Repausul articulatiei-slmiscari cat mai putine in puseele acute;
u ~ Antiinflamatoare nesteroidiene;
t - Aplicatii reci, crioterapie;
i - Masaj cu cu creme antiinflamatoare;
l
i - In cazul microtraumatismelor sunt recomandate injectii
z intraarticulare cu corticosteroizi;
a - Electroterapie cu ultrasunete in doze mici si medii intre 0.05 si 0.5
t W/cm2 intre 2 siu 10 minute, sediinte de 6-12 zile.
e Laseroterapie.
137
A
cupu
 TENDINITE - TENOSINOVITE
nervul median seta comprimat in trelsctul ws3u prln vanatul eajpian

Tendonul reprezinta o prelungire a muschiului pana la os, prin care

acesta se insera si isi exercita actiunea mecanica, mobilizand
articulatiile.
Tendonul poseda proprietati elastice, care ii permit sa moduleze
activitatea musculara si care diminua. riscul de ruptura in caz de Fig. 1 Zona afectata de compresia nervului median
contractii violente rapide musculare. www.mymed.ro
Tendinita reprezinta, de fapt, ruptura partiala a unor fibre tendinoase,
insotita de edem local. - La cot: Epicondilita laterala ; Epicondilita mediala ;Tendinita
insertiei musculo-tendinoase a bicepsului
Cauzele tendinitelor pot fi: - La umar: Tendinita mansetei rotatorilor; Ruptura mansetei
- traumatismele, rotatorilor Tendinita bicipitala; Tendinita calcifianta;
- miscari repetative, in exces, Capsulita adeziva
- afecjiunile inflamatorii sistemice,
- sportul - mot, tenis, golf, baseball, fotbal, dans, basketball, Membru inferior
- meserii - La picior: Tendinita achiliana; tendinita tibiala posterioara;
Sindromul deJuneJLtarsian
Tabloul clinic este reprezentat de: - La genunchi: Tendinita patelara ; Tendinita anserina;
- Dureri pe traiectul tendonului respectiv. Durerea se accentueaza. la Tendinita poplitee
miscare si poate apare un nodul sensibil la palpare;
- Redoare; Obiectivele tratamentului sunt:
- Tumefiere, roseata. locala; ameliorarea durerii; evitarea
In unele cazuri tenosinovita poate evolua spre rsiractie cicatriceala, miscarilor repetitive;
cu stenoza tecii sinoviale, care impiedica alunecarea si miscarea - evitarea activitatilor ce provoaca durere;
tendonului, ducand la reducerea miscarilor. prevenirea recurentelor

Tratament antiinflamator presupune administrarea de AINS si infiltratiii

Forme clinice: locale cu glucocorticoizi, anestezice.
Membru superior
- La mana: ] Tratament de recuperare consta in:
Tenosinovita flexorilor si extensorilor mainii j, - Imobilizare /
Tenosinovita flexorilor degetelor si a degstului I / - masaj
mare Sindromul de canal carpian j , - kinetoterapie
| In formele acute se recomanda repaus postural. Apoi se recomanda
! fizioterapie antalgica, contractii izometrice, mobilizari pasive lente si blande
i pe amplitudinea care nu provoaca durere.

138
 - In formele cronice:
- Masaj local pro fund cu substante uleioase, masaj Cyriax,
efectuandu-se frictiuni perpendiculare pe directia fibrelor
musculare sau ligamentare timp de 10 minute.
- Masajul transversal pro fund inlatura aderentele fibroase si
reface muschiul si tendonul.
- Tensionari, scuturaturi, tractiuni, elongatii.
Tendinita temporala apare ca urmare a activitatii continue si prelungite a
muschiului temporal, ca urmare a stresului emotional sau a unei dureri
profunde.
Clinic se remarca:
- pDurere in regiunea tamplei si la nivelul globului ocular;
-1 Durere la contractia m. temporal;
- i Limitarea deschiderii cavitatii bucale;
- I Infiamatia lig.amentuM_^.tilo-mandibulai-3 care produce
(jlurere la nivelul rnuschiului temporal
Tratamentul in formele acute :
- AINS + anestezice;
- Evitarea pe cat posibil a miscarilor;
N - Masaj cu gheata;
^ - Electroterapie antalgica (TENS, ultrsunete la nivelul m.
temporal si pe zonele dureroase);
- Laseroterapie
Dupa puseul acut se indica mobilizarea articulatiei pe amplitudinea care nu
provoaca durere si masaj relaxant_cu creme antiinflamatoare, la nivelul
muschiului temporal.
140
Caracteristicile clinice ale nevralgiei primare sau esentiale sunt:
LUCRAREA PRACTICA NR. 13
NEVRALGIA TRIGEMINALA
Nevralgia este durerea provocata de jri^ia.-5au.JLs2arsa_uj3uj nerv
senzitiy.
Nervul trigemen este un nerv mixt, avand functie senzitiva si
motorie.
Prin fibrele sale senzitive asigura inervatia tegumentelor fetei si a
portiunii anterioare a capului, conjunctivei, mucoaselor nazale, bucale,
dintilor si a unei suprafete din dura mater. Are 3 teritorii - teritoriul nervului
oftalmic, a nervului maxilar si mandibular.
Prin functia motorie trigemenul inerveaza muschii masticatori, ce
imprima mandibulei miscarile de ridicare, retropulsie si lateralitate.
Functia neurovegetativa este reprezentata de functia secretorie,
vasomotorie, sudorala si trofica.
Fig. 1 Ramurile nervului trigemen
www.mayoclinic .com
Nevraligia trigeminala primara se manifests in teritoriul ramurilor
maxilara si mandibulara a trigemenului si nu este insotita de tulburari
obiective de sensibilitate in zona afectata. Refiexul comean este pastrat.
Afectarea zonei oftalmicului este mai rar intalnita.
In nevralgia trigeminala secundara exista semne de suferinta.
organica a nervului.
Forma simptomatica apare pe fondul unei boli: scleroza multipla,
neurinom de acustic sau trigemen, afectiuni dentare, meningite, sinuzite.
141
- Durerea este limitata intotdeauna la teritoriul ramurilor
 trigemenului. Rareori durerea iradiaza la nivelul regiunii o Unde ultrascurte (UUS) cu localizatori focali - doza 6-8 w,
cervicale, occipitale sau auriculare; aplicate in sedinte de 6-8 minute, de la o distanta de 5 cm.
- Durerea apare in crize. Crizele incep brusc si dispar brusc, o TENS = Stimulare Nervoasa Electrica Transcutanata (;scad_e
fiind urmate de perioade de liniste totala; durerea, produce sfiflare si vasodilatatie locala) pe punctele
- Durerea este descrisa in mod diferit de catre bolnavi (sub dureroase.
forma de intepatura de cutit, ca o fulgerare, sub forma de
apasare sau arsura);
- Durerea este declansata de factori tactili, mecanici
(vorbire, masticatie, atingere, spalat pe dinti, suflatul
nasului);
Criza dureroasa este insotita de fenomene motorii si
vegetative;
Crizele dureroase nu apar in-timpul noptii sau apar mai rar,
fiind declansate de atingeri involuntare
- Durerile au caracter recidivant;
- Unii bolnavi prezinta tulburari psihice.

TRATAMENT DE RECUPERARE
Durerea in nevralgia trigeminala. nu cedeaza la antalgice obisnuite.
Tratament medicamentos consta in vasodilatatoare, antispastice,
carbamazepina.
Tratament fizioterapeutic consta in aplicarea procedurilor antalgice:
A> Masai relaxant cu unguente antiinflamatoare;
iid
Acupunctura;
Electroterapie, utilizand curenti de joasa frecventa:
o Tipul de curent - difazat - aplicat in sedinte de 2 minute,
anodul pozitionat mastoidian;
o Tipul de curent - p_erioada lunga - aplicat in sedinte de 4
minute, catodul pozitionat~~pe punctele dureroase ale
nervului;
o Terapie cu ultrasunete - aplicatii locale, cu o intensitate de 3
panala lY^j^J^n_cjrnp_mobil, cu o duratajd.e_.5_.-_ 1.0 minute /
sedinta. Se fectueaza intre 5 si 10 sedinte.

142
Miastenia gravis este o tulhurare autoimuna, neurologica . Anticorpii
MIASTENIA GRAVIS
1 se fixeaza pe placa motorie, ducand la scaderea numarului
receptorilor postsinaptici de acetilcolina, blocand transmisia sinaptica.
 Se caracterizeaza prin §IabicJJjaa£-jmi5j£UJflia crescuta la efort si
scazuta in repaus. Intereseaza frecvent_mjoscuj^ituraje^ei_^cea oculara
70% dintre pacienti prezinta hiperplazie timica, observandu -se diferite - Flexorii soldului, cvadriceps, ischiogambieri sunt mai putin
afectiuni ale timusului (anomalie, tumora). afectati;
Poate fi asociata cu alte boli autoimune: tiroidita autoimuna, LES, artrita - Pacientii progreseaza de la forme medii la forme severe in
reumatoida. cateva saptamani si luni
- Fazele avansate necesita imobilizare la pat;
1. In forma superioara (cefalica) debutul este cu oftalmoplegie partiala - Slabiciunea musculaturii intercostale si diafragmei duce la
extrinseca cu ptoza palpebrala, bilaterala, inegala, alternanta. hipoventilatie;
Sprancenele sunt ridicate pentru a compensa ptoza . - Slabiciunea musculaturii orofaringiene —> obstructie a cailor
Pacientii isi mcretesc fruntea utilizand muschii frontali; privirea in ventilatorii superioare
sus, timp indeliingat accentueaza ptoza, inchiderea ochilor pentru cateva - Poate produce insuficienta respiratorie acuta, ceea ce necesita
minute o amelioreaza. Pot fi prezente pareze de oculomotor cu strabism intubare imediata .
si diplopie.
La nivelul muschilor fetei apare pareza facialaJqilalSEala, faciesul este
imobil, cu santuri_s_terse.
Exlinderea la musculatura maseterina, faringo-laringo-velopalatina si
linguala duce la tulburari de masticatie, caderea_ mandibulei (adesea
pacientii se sprijina cu mana pentru a nu ramane cu gura deschisa),
disfagie pentru lichide si solide.
""Slabiciunea musculaturii palatului provoaca vorbire nazala si Fig. 1,2,3 Pacient diagnosticat cu miastenia gravis -
refulare nazala a lichidelor. prezinta ptoza palpgbrala. bila lfiiala, inegala, alternanta

2. Forma inferioara (spinala) este rnai rara §i intereseaza musculatura

membrelor, cefei , apar dificultati la mers, la urcarea scarilor, transport Tratament
de greutati, eforturi fizice ce necesita repetarea miscarilor. Tratamentul igieno- dietetic consta in evitarea alimentelor care pot
produce disfagie (pacientul poate avea probleme de masticafie sau inghitire,
Manifestari clinice sunt reprezentate de: lichidele trebuie sa fie groase pentru a nu reflua nazal).
- Slabiciune la nivelul musculaturii flexoare gatului (dificultate Tratamentul farmacologic presupune administrarea de -
la ridicarea capului de pe perina); Anticolinesterazice cu '/> ora maintea meselor;
- Corticoterapie;
- Slabiciune musculara proximala uneori asemanatoare cu cea
- Imunosupresoare.
a miopatiilor;
Din punct de vedere chirurgical timectomia duce frecvent la
Mai frecvent afecteaza membrele superioare si inferioare; remisiuneabolii.
- Afectarea prizelor mainii; De asemenea, se evita: caldura excesiva, alcoolul, antibioticele, stresul
psihic si_emotional.
144 Se recomanda: odihna la intervale regulate, evitare eforturi fizice
deosebite ~ ~~ " ——-

145
 e
se
axeaza axeazape: LUCRAREA PRACTICA NR. 14
i: relaxare, exerci|ii regulate, repaus la
intervale
regulate. PARALIZIA FACIALA PERIFERICA
Tratamentul slabiciunii musculare se reahzeaza pnn:
Functia cea mai importanta a nervului facial este cea motorie, prin
exercitii de mobilitate sj streching pentru prevenirea fibrele sale asigurand tonusul muscular si miscarile active care
contracturilor musculare; realizeaza mimica fetei.
exercitii _cu_rezistenta submaxim ala, cu grija la oboseala
musculara; exercitii aerobiceg masaj tonifiant; Paralizia faciala periferica prezinta urmatoarele caracteristici clinice:
electrostimulari cujmpulsuri rectangulare; Paralizia este de aceeasi parte cu leziunea; •^"
ultrasunet jeflCT^TS, L2-L4)7" - Asimetrie faciala, cu modificari pe hemifata afectata; t-
Tratamentul durerii lombare, a gatului sau humerale presupune ^ Disparitia ridurilor fruntii; u^
posturare, qrtezare, minerye. Coborarea sprancenei; ^^
Tratamentul disfagiei se realizeaza pnn tehnici compensatoni - - Abolirea clipitului;/ ^
tehnica indirect* de tonifiere musculatura ce ajuta la mghitire si tehnica - Hipotonia musculaturii obrazului, cu umflarea lui la fiecare
directa- exercifii efectuate in timpul inghitirh: expir; v/"
. se postureaza capul in flexie, cu barbia in piept pentru evitarea - Caderea aripioarei nasului;
aspiratiei ,
Coborarea comisurii
tinerea respiratiei in timpul inghitirii scade nscul de aspiratie - '
administrarea de lichide groase pentru scaderea riscului de bucale;
aspiratie. , - Reflexul comean, optico-palpebral, nazo-palpebral sunt
Tratamentul dizartriei se realizeaza, in formele u§oare, cu ajutorul diminuate sau abolite. x^^"
logopedului, care educa pacientul sa vorbeasca incet. In fazele avansate
se realizeaza cu dispozitive cu joftware care includ
sintetizatorejd^yoci
§i imprimare.

Fig. 1 Semne clinice in paralizia faciala perifericS:

www.mdconsult.com

- La deschiderea gurii ovalul bucal este deformat, la scoaterea limbii

aceasta apare deviata spre partea bolnava;
- La aratarea dintilor hemiarcadele dentare pe partea afectata raman mult
acoperite;
-Vorbirea si rasul accentueaza asimetria fetei;
- Pacientul nu poate sufla si fluiera din cauza paraliziei muschiului
orbicular al buzelor;

146 147
- Pot aparea hipo/anestezie pe hemifata afectata, tulburari de gust ,
mai ales pe cele doua treimi ale limbii, hiposecretie salivara.^
In tratamentul paraliziei faciale periferice, fkinetoterapiaj are un rol
esential.
Obiectivele kinetice in paralizia faciala periferica vizeaza:
<& Stoparea instalarii degenerescentei neuro-musculare
<& Intensificarea si stimularea circulatiei sangelui si a limfei,
pentru prevenirea sau tratarea edemului <& Reeducare
musculara; <&> Tonifiere musculara; &> Reeducarea mimicii
si
expresivitatii faciale. /& Daca paralizia este partiala, starea
pacientului se amelioreaza
complet in urma tratamentukii, fara sechele; <& Daca
paralizia este totala se admninistreaza corticosteroizi.
Peste 50% dintre bolnavi prezinta hemispasm facial si
sindromul "lacrimilor de crocodil" (emisie necontrolata a
lacrimilor).
Principiile fundameotale de tratament.
Pacientul trebuie invatat miscarile la nivelul fetei, pe care trebuie sa
le constientizeze. Pentru aceasta ne folosim de cat mai multi stimuli cu
care facilitam contractia musculata: contactul manual, strech-reflexul,
periaj, ciupituri, vibratii, tapotament gugheata.
Se va anula actiunea musculaturii hemifetei sanatoase deoarece
activitatea acestora plaseaza musculatura hemifetei paralizate in pozitie
de intindere maxima.
Oglinda are un rol extrem de important in recuperare, deoarece in
recuperare totul trebuie realizat voluntar, constient. Inainte de inceperea
tratamentului kinetic este utila folosirea tehnicilor de masaj facial
extrabucah_
In stadiul initial, cand musculatura este flasca (valoarea de testare 0
— 2) pozitia de lucru este in decubit dorsal si se folosesc urmatorele
mijloace terapeutice:
De asemenea, ptem apela la tehnicile de masaj cu sau fara gheata,
putand astfel testa si sesnibilitatea. Tot In cadrul tehnicilor de masaj
putem utiliza periaj ul, vibratiile, urmate de intinderi repetate ale
musculaturii fetei.
Electroterapia poate fi utilizata prin aplicarea curentilor pentru
stimularea musculaturii denervate.
148
posibile, amplitudinea miscarii si sincronizarea cu actiunea musculaturii
PARALIZIA FACIALA DE TIP CENTRAL
Sediul leziunii este fascicolul geniculat corticofacial.
Paralizia este situata pe, jTarjea. npnsa lezhwii, interesand portiunea
inferioara a hemifetei.
Paralizia faciala de tip central prezinta urmatoarele caracteristici clinice:
Stergerea santului nasojgenian;
- Comisura bucala este cazuta;
- Imposibilitatea efectuarii abductie^comisurii bucale;
Pacientul poate incretii frantea si poate face ocluzic
palpebrala bilateral;
Asimetria fagjala dispare in timpul mimicii emotionalc
plans, ras, datorita fbrmatiumlor "extrapiramidalc , Oin
conecteaza nucleul facial, fascicul geniculat ncliiml o Ollt
motorie unica;
- Cand pacientul vorbeste asimetria se accentueaza
(motilitati voluntara).
Principiile de tratament in paralizia faciala de lip central
In ceea ce priveste tratament paraliziilor faciale, aav.l.i po.ilc h
medj,sal, chirurgical si fiziokinetoterapeuti, in functie dr scvculalt-a u
stadiul leziunii.
Inaintea inceperii unui program de recuperare functionala se vor
efeotUI urmatoarele evaluari:
A) Testarea musculara (tonus, forta de contractie);
0s Examene electrice;
03 Examene necesare stabilirii topografiei leziunii
Tonusul muscular se evalueaza dupa o scala in trei trepte:
- 0 = tonus muscular
normal; 1 = hipotonie
musculara;
- 2 = muschi aton
Bilantul analitic al functiei musculare se efectueaza dupa o scala de 0-
4 urmarind intensitatea contractei realizate, numarul de repetitii
149
sanatoase.
 Bilantul sechelelor urmareste: 150
- Hipertonia musculaturii
- Sincineziile musculare
- Hemispasmul facial
Hipertonia musculara se evidentiaza prin intinderea intrabucala
a muschilor si prezinta urmatoarele modificari:
- Ridicarea anormala a sprancenei;
- Exagerarea fosetei sprancenose;
Exagerarea santului naso-genian;
- Zbarcirea mentonului;
- Hipertonia muschiului pielos al gatului.
Inaintea inceprii programului de recuperare trebuie sa se analizeze o
fotografie anterioara paraliziei faciale pentru a depista eventualele
asimetrii preexistente.
De la tratamentul fiziokinetic se exclud cazurile la care s-a instalat
spasmul facial.
Tratament fizioterapeutic

IEKMOTERAPIA
Este o metota de pregatire a programelor de kinetoterapie si masaj.
Termoterampia produce analgezie, biperemie, Mgej^ej2nia_iacala,
reducerea tonusului muscular si cresterea • elasticitatii _ tesutului
conjunctiv.
In paralizia faciala, incalzirea hemifetei se face cu lampa Solux,
plasata la distanta de metru, timp de 10 minute.
Cataplasmele actioneaza prin factorul termic si au efect hiperemiant,
antispastic si antialgic. La cataplasmele cu plante se adauga si efectul
chimic.
Schema terapeutic-recuperatorie eficienta in paralizia faciala consta
in succesiunea urmatoarelor metode de terapie: caldura locala, masaj si
kinetoterapie.
 ELECTROTERAPIA are urmatoarele efecte:
Stimularea electric a a muschilor denervati;
- Stimularea muchilor cu inervatie pastrata pentru
cresterea
fortei de contractie;
- Stimularea cu frecvente adecvate pentru modu'larea
durerilor
acute si cronice;
Stimularea in parametrii adecvati a musculaturii netede;
Efecte termice obtinute cu unde electromagnetice de
inalta frecventa (unde scurte si microunde).
Electrostimularea musculaturii denervate se poate realiza numai
cu curenti exponentiali de joasa frecventa ( 10-200 Hz).
Stimularea se realizeaza cu stimuli apropiati de cei
electrofiziologici, cu panta progresiva (triunghiulari, trapezoidali,
exponenetiali).
Contraindicatiile electroterapiei sunt:
leziunile iritative la nivelul
pielii; regiunile inflamate;
prezenta aparatelor electronice sau endoproteze, implantate
(pacemaker);
sarcina.
Ultrasunetul se aplica fie prin contact direct cu tegumentul, folosindu-
se ca strat intermediar gel, fie prin contact indirect (in apa), cand se
interpune intre emitator si tegument apa.

Este mijlocul terapeutic indispensabil recuperarii fizice si psihice a

bolnavului, fiind procedura cea mai agreata pentru recuperarea
functionala a paraliziilor faciale.
Kinetoterapia trebuie sa respecte anumite reguli, de exemplu
trebuie sa se anuleze actiunea muschilor hemifetei sanatoase,
deoarece activitatea acestora plaseaza musculatura hemifetei
paralizate in pozitie de intindere maxima.
Exercitiile terapeutice se vor executa lent pentru a permite
recrutarea maxima a unitatii motorii,
Se va evita activarea muschilor din jumatatca inferioara a fetei
cand se lucreaza muschii din jumatatea superioara si invers.
Se va evita recuperarea globala a musculaturii hemifetei paralizate ,
deoarece acest gen de activitate duce la dezechilibre de forta dintre
muschii "dilatatori" si "constrictori".
MASAJTJL In paralizia faciala o atentie speciala trebuie acordata muschilor fetei si
 ai pleoapelor. LUCRAREA PRACTICA NR. 15
Masajul se poate efectua extra si intrabucal.
Masajul extern trebuie sa fie bland, manevrele folosite constand in
frictiuni circulare efectuate in sensul acelor de ceasomic. La nivelul fetei ASPECTE PATOLOGICE ALE ARTICULATIEI TEMPORO-
se efectuaeza miscari de glisare a tegumentului , iar la nivelul tamplelor MANDIBULARE
si in regiunea temporo-mandibulara manevra de masaj "in 8".
Masajul endobucal poate evidentia eventualele tetanizari ale
muschiului zigomatic, canin, buccinator si pielos al gatului. Daca Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare constituie o subgrupa a
aceasta tetanizare este prezenta se va efectua masaj intrabucal si se va sindroamelor dureroase, care intereseaza articulatia temporo-
continua cu intinderi progresive ale obrazului, in jos si in afara fata de mandibulara, muschii masticatori si muschii gatului.
axa de simetrie a fetei.
Masajul este contraindicat In bolile dermatologice, infectioase,
hematologice, precum si in traumatismele fetei.

Program die tratament in paralizia faciala

(T) stimularea tegumentului si a musculaturii facial e •cu obiect
bont si neted-aspru-ascutit • prin batai u§oare si rare-din ce
in ce mai profunde si mai frecvente,cu pulpa degetului;

f exercitii de masticatie-de muscat; rezistenta opusa. la tractiunile efecuate

in toate axele de catre fiziokinetoterapeut printr-un inel de cauciuc tinut in
gura; (4) exercitii de suflat: spirometru,baloanejucarii de suflat, cu gura
Fig. 1 Articulatia temporomandibulara
www.aldrichdental.com

inchisa si narile pensate;

S exercitii de fluierat; exercitii de vorbit (care sa contina vocale si

consoane ce stimuleaza musculatura faciala=h,m,n,o,p,s,t): propozitii
scurte si simple-fraze lungi si din ce in ce mai complicate.
Evaluarea pacientullii care prezinta tulburari ale articulatiei temporo-
mandibulare trebuie sa puna in evidenta:
Simptomul principal,
Antccedente medicale,
Tratamente chirurgicale anterioare,
Istoricul psihosocial,
Antecedente in familie, -
Traumatisme,
Medicatia curenta.

152 153
Examnenul clinic se face prin: Tratamentul in tulburarile articulatiei temporo-mandibulare
- Palparea muschilor (m.maseter, m.temporal, pterigoidian intern si
extern); In functie de natura patologiei tratamentul consta in:
- Palparea musculaturii cervicale; - Tratament ortodontic;
- Examinarea miscarilor mandibulei (inchidere-deschidere, lateralitate, - Repausul miscarilor mandibulare. Se vor evita
de protruzie); deschiderile exagerate
- Acultarea articulatiei temporo-mandibulare; ale arcadelor dentare (ras, cascat, rosul unghiilor, agumei de mestecat,
- Examinarea cavitatii orale; inclestarea maxilarelor);
- Examenul clinic neurologic al nervului trigemen; - Caldura (comprese calde) pentru a reduce spasmul muscular;
- Electroterapie cu ultrascurte (diametria) sau cu ultrasunete pe zonele
- Aspectul general al pacientului; dureroasel
- Status psihic. - Antidepresivele sunt recomandate atunci cand este depistata o cauza
psihologica a tulburarilor functionale a atm si cand este asociata cu
alte dureri musculare si simptome ale depresiei;
- Miorelaxante in cazul contracturilor §i durerilor musculare;
-Terapie ocluzala cu gutiere interocluzale pentru ameliorarea
disfunctiei articulare, ameliorarea sistemului masticator motor, protectia
dintilor;
- Reducerea stresului poate fi un pas terapeutic important folosind
tehnici de relaxare, terapia stresului si alte mijloace de studiu ale
Fig.2, 3 Examenul clinic al articulajiei temporornandibulare comport amentului.
- Kinetoterapia reconditioneaza si recupereaza aparatul muscular. Aceste
Examinarile comlementare sunl: tehnici se pot aplica muschilor masticatori, muschilor care sunt
incriminati in tulburarile functionale ale atm.
- examinari Radiologice, .C.T, RMN, scintigrafie, ecografia regiunii
oromaxilofaciale :
- electromiografii.
TRAUMATISMELE ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE
Clasif'icarea tulburarilor articulatiei temporo-mandibulare: jQonjijiziHeWticulatiei temporo-mandibulare se pot produce in cursul
1. Tulburari articulare temp_oro-mandibulare fracturilor de mandibula si mai ales in cazul fracturilor de condil.
2. Tulburari ale musculaturii Articulatia devine dureroasa, miscarile mandibulei sunt limitate
datorita durerii si spasmului muscular.
Tratamentul in simptomatologia acuta consta din repaus articular,
caldura locala, medicatie antiinflamatorie nesteroidiajiaijnasaL_us.or si
Obiectivele tratamentului vizeaza: electroterapie analgezica si "relaxanta impotriva sp^smuludinuscular
- Incurajarea pacientului "persistent. ~" *
- Tratament medicamentos In elongarile capsulei si ale ligamentelor periarticulare apar dureri si
- Fizioterapie limitarea miscarilor mandibulare.
- Gutiere In luxatia unilateral pacientul prezinta ocluzie prematura de partea
- Psihoterapie bolnava si devierea mabndibulei. Se recomanda mobilizare 10 zile,
urmata de fizioterapie pentru reabilitarea functionala.
155
In traumatismele mai importante se poate produce hematom intraarticular, cu posibile leziuni ale capsulei si meniscului. Mecanoterapja
este indicata pentru refacerea amplitudinii deschiderii arcadelor
dentare si prevenirea anchilozei.
ANCHILOZA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE
Anchiloza ATM este imposibilitatea permanenta a deschiderii
arcadelor dentare.
Infectiile, traumatismele sunt cauzele principale ale anchilozei
mandibulare reale, ducand la limitarea severa (imposibilitatea)
deschiderii arcadelor dentare.
Examinarile radiologice pun in evidenta distructii ale suprafetelor
articulare, djsparitia spatiului articular, osificarea atm (anchiloza
adevarata).
Tratamentul anchilozei atm se realizeaza prin Mr^jtc4era£ie_acJivaJ
glsfitroterapie si masaj. Anchilozele fibroase si calcificante
intraartlculare sunt foarte greu de tratat.
OSTEOARTRITELE
In osteoartrite principalele simptome sunt:
- dureri la miscarile mandibulare;
- limitarea miscarilor mandibulare cu deviere spre partea bolnava
- tumefactie periarticulara;
- zgomote articulare (scrasnet, frecatura), dar nu sub forma de
pocnituri articulare.
Imaginile radiologice obiectiveaza modificarile degenerative. Un
numar redus de cazuri va prezenta osteoartrite generalizate.
Remisia poate fi spantana sau dupa cateva luni.
Prin fizioterapie se pot obtine amerliorari semnificative , uneori
sunt necesare infiltratii la pacientii in varsta.
Artrita reumatoida poate interesa articulatia temporo-mandibulara
la
orice varsta, in timp ducand la anchiloza temporo-mandibulara.
156
BIBLIOGRAFIE:
1. Nemes I.D.A., 1998,Curs de masoterapie (masaj si tehnici
complementare), Lito UMF, Timisoara
2. Nemes I.D.A., Sum Paula, Nita Andreea, Corina Cristea 2004,2006,
Curs de educatie fizica si sportiva de recuperare, Cursul disciplinei,
format electronic , Timisoara 2004, 2006
3. Nemes I.D.A., 2005,Curs de tehnici de kinetoterapie pentru forta si
rezistenta musculara, Cursul disciplinei, format electronic , Timisoara
2005Nemes I.D.A., 2005, Metode de explorare si evaluare in
kinetoterapie, Cursul disciplinei, format electronic , Timisoara 2005
4. Dan Nemes ,Alina Totorean, Armand Gogulescu, Andrea Nita, Merima
Jurici, Elena Amaricai, Virgil Luca, Cristina Cristea, Oana Bereteu,
Roxana Onofrei, Corina Dobrescu, 2005, 2006,Curs de recuperare,
medicina fizica si balneologie, Cursul disciplinei, format electronic,
Timisoara 2005 ;2006
5. Nemes I.D.A., Elena Amaricai., 2006, Terapie manuala, Cursul
disciplinei, format electronic , Timisoara 2006
6. Nemes I.D.A., Gogulescu A., 2006, Kinesiologie functionala, Cursul
disciplinei, format electronic , Timisoara 2006
7. Dan Nemes, Alina Totorean, Armand Gogulescu, Andrea Nita,
Merima Jurici, Elena Amaricai, Virgil Luca, Oana Bereteu, Roxana
Onofrei, Daniel Popa, 2006, Tehnici in kinetoterapie, Cursul
discipline!, lbrm;it electronic , Timisoara 2006
-8 Ion Cristea, coord.: Areziana Florescu, Terapia durerii/ Ed. A 2-a,
Bucuresti, Celsius, 2006.
9. Dan Nemes, Roxana Onofrei, 2006, Reumatologie-patologie si
recuperare, Cursul disciplinei, format electronic , Timisoara
10. Sule Sangeta. Pediatric Rheumatic Diseases, in Bartlett J Susan et all
(editors), Clinical Care in the Rheumatic Diseases, Association of
Rheumatology Health Professionals, a Division of the American
College of Rheumatology, Atlanta, Georgia, 2006: 141-144.
11. Nemes I D A , Dragoi M, Patru Reghina, Vasilie D.
Spondilartropatiile seronegative. Ghid de diagnostic si tratament. Editura
Orizonturi Universitare, Timisoara, 2000.
12. Calin A. Ankylosing spondylitis, in Isenberg D (editor), et all,
Oxford textbook of rheumatology 2nd Ed, Oxford University Press, 1998. 13.
Ionescu Ruxandra. Spondilita anchilozanta, in lonescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 281-292.
d
157
14. Constantinescu C L. Artrita psoriazica; Artrita reactiva, in Ionescu R 158
(coord), Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
300-307, 293-299.
15. Helliwell P S, Taylor W L-Classification and diagnostic criteria for
psoriathic arthritis. Ann Rheum Dis, 2005; 64 (Suppl. II): ii3-ii8.
16. Balanescu Andra. Poliartrita reumatoida, in Ionescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 214-251.
17. Bolosiu H D. Poliartrita reumatoida, in Paun R, Tratat de medicina
interna. Reumatologie, vol I. Editura Medicala Bucuresti, 1999: 688-773.
18. www.rheumatology.org
19. Opris Daniela, Sindromul Sjogren, in Ionescu R (coord), Esentialul
in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 270-280.
20. Eriksson P. Renal disease in primary Sjogren's syndrome, 1999.
http://www.sjogrensyndrome.se.
21. Ionescu Ruxandra. Lupusul eritematos sistemic, in Ionescu R
(coord), Esenfialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
348-371.
22. www.medicalcriteria.com
23. Ionescu Ruxandra. Sclerodermia, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 382-398.
24. Person A D. Systemic Sclerosis. 2006. www.emedicine.com.
25. Predejeanu Denisa. Boli inflamatorii musculare, in Ionescu R
(coord), Esenfialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
399-417.
26. Predeteanu Denisa. Osteoporoza, in Ionescu R (coord), Esentialul
in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 501-524.
27. South-Paul Jeannette E. Osteoporosis: Part I. Evaluation and
Assessment. American Family Physician. 2001.
28. Dumitrache C. Osteoporoza endocrina., in Dumitrache C,
Endocrinologie clinica, editia a Il-a. Grupul Editorial National Bucuresti,
2002: 444-461.
29. Predeteanu Denisa. Boala Paget a osului, in Ionescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 533-541.
30. Popescu E, Predeteanu Denisa. Boala paget a osului, in Paun R,
Tratat de medicina interna. Reumatologie, vol II. Editura Medicala
Bucuresti, 1999: 1400-1410.
31. Balanescu Andra. Artroza, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 462-481.
32. Bojinca Violeta. Durerea lombara joasa, in Ionescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 542-557.
33. Hills E C. Mechanical Low Back Pain, 2006. www.emedicine.com.
34. Kiss I. Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala in
sindromul algo-functional lombo-sacrat, in Kiss I, Fiziokinetoterapia si
recuperarea medicala in afectiunile aparatului loco-motor, Editura Medicala
Bucuresti, 2004: 102-127.
35. Bojinca Violeta, Fibromialgia si sindromul miofascial, in Ionescu R
(coord), Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
576-582.
36. www.efibro.com.
37. Steele M, Norvell J F. Tendonitis, 2006. www.emedicine.com.
38. Scrivani JS, Ueith DA: Temporo-mandibular disorders.
DENTISTRY TODAY: 78-87, July 2000 www.medicalxxl.com