Prof.dr.

Irina-Draga Cruntu
Disciplina Histologie
Facultatea Medicin
HISTOARHITECTONIA DENTINEI
GENERALITI
- varietate de esut conjunctiv dur, mineraliat
- formea structura intern a dintelui
- situat su!jacent smalului, la nivel coronar, su!jacent cementului, la nivel
radicular, delimitea "n interior mieul dintelui # camera pulpar.
- se depune "n cursul devoltrii dintelui prin procesul de dentinogene
- celulele responsa!ile $ odonto!lastele, celule ale papilei dentare, de origine
ectomeenc%imal, difereniate su! influena relaional a celulelor epiteliului
intern al organului smalului
- odonto!lastele - via!ile pe toat durata de e&isten a dintelui' dentinogenea
are un caracter permanent
- "ntre pulpa dentar (i dentin e&ist o interdependen morfofuncional,
motiv pentru care literatura de specialitate tratea, de cele mai multe ori,
comple&ul dentin-pulp sau comple&ul pulpodentinar ca pe un ansam!lu
structural singular
- )*+ component anorganic, ,*+ component organic, -*+ ap
- componenta anorganic. %idro&iapatit
- componenta organic.
- colagenul dentinar
- /--/,+
- predominant de tip I, "n foarte mici cantiti de tip 0
- compu(i organici noncolagenici
- macromolecule dentinare noncolagenice.
- fosfoproteine
- proteoglicani
- proteine conin1nd 2-car!o&iglutamat 34la-proteine5
- diverse glicoproteine acide
- factori de cre(tere
- lipide
- proteine derivate din ser
- implicate "n controlul iniierii (i cre(terii cristalelor de H6
1. TUBULII DENTINARI
- tubulul dentinar unitatea !"r#"#un$%i"nal& a dentinei
1.1. ORIGINEA TUBULILOR DENTINARI
- #"r!area tu!ulilor dentinari # strict legat de e&istena 'relun(iril"r
"d"nt"bla)ti$e 3numite "n trecut (i fi!re 7omes5
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
-
- odonto!lastele
- strat celular la nivelul suprafeei interne a dentinei, la jonciunea dentin-
pulp
- numai prelungirile odonto!lastice traversea "ntreaga suprafa a dentinei,
"ntr-un canal "ngust # tubulul dentinar "nglo!ate astfel "n matricea
mineraliat
- tu!ulii dentinari, preeni "n toat suprafaa dentinar, realiea de fapt
structura dentinei
1.*. ORIENTAREA TUBULILOR DENTINARI
- modul "n care sunt orientai tu!ulii dentinari reflect dire$%ia de di)'unere (i
mi(care a odonto!lastelor "n procesul de dentinogene
- la nivel coronar.
- specific traiectul du!lu cur!at, "n 89:, cu orientare de la jonciunea
amelodentinar la frontul de mineraliare
- du!la cur!ur - numit $urbur& 'ri!ar&
- se datorea aglomerrii odonto!lastelor, "n retragerea lor spre centrul
pulpei
- prima conve&itate a cur!ei este "ndreptat "nspre suprafaa
incial;oclual a dintelui
- a doua conve&itate este "ndreptat spre ape&ul rdcinii
- la nivelul marginilor inciale;cuspale- aspect aproape rectiliniu al tu!ulilor
dentinari
- la nivel radicular
- cur!ura mai puin evident
- "n treimea cervical tu!ulii dentinari devin mai drepi, mai neondulai
- cur!urile secundare.
- ni(te mici unde oscilatorii "n cur!ura primar
- o!servate la intervale regulate
- apar ca reultat al unor oscilaii circulare ale prelungirilor
odonto!lastice, pe o arie restr1ns
1.+. NU,RUL TUBULILOR DENTINARI
-
varia "n diferitele teritorii ale dentinei
-
"n dentina coronar a molarilor (i premolarilor tineri
-
"n apropierea suprafeei pulpare. "ntre </.***-)=.*** tu!uli dentinari;mm
,
-
"n apropierea jonciunii amelodentinare numrul lor scade la jumtate
- numrul de tu!uli dentinari;aria de suprafa scade de la nivel coronar la
nivel radicular
- alte diferene de densitate. numrul de tu!uli dentinari;aria de suprafa este
mai mare "n teritoriile linguale (i !ucale dec1t "n cele meiale (i distale
1.-. .OR,A TUBULILOR DENTINARI
-
#"r!& de tub
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
,
-
preint un diametru inconstant. mai larg "n ona iniial de formare 3,,< >m
l1ng pulp5 se "ngustea treptat spre jonciunea amelodentinar 3-,, >m
"n mijlocul dentinei (i /** nm l1ng jonciune5
-
au dimensiuni mai mari "n apropierea pulpei, "n defavoarea matricei
intertu!ulare
-
preint ra!i#i$a%ii de ordine diferit, permi1nd crearea unui )i)te!
$anali$ular foarte !ogat anastomoat
- clasificare recent a ramificaiilor include trei ordine de mrime.
- majore 3<**--.*** >m diametru5'
- fine 3?**-)** >m diametru5'
- microtu!uli sau canaliculi.
-
Ra!i#i$a%iile !a/"re
-
localiate la e&tremitatea terminal a tu!ulilor dentinari
-
mai numeroase la nivelul jonciunii dentinocementare dec1t la nivelul
jonciunii amelodentinare
-
Ra!i#i$a%iile #ine
-
ramificaii laterale aprute pe traiectul tu!ulilor dentinari, la intervale
regulate 3--, >m5 (i su! ung%i de @<
*
-
sunt mai numeroase la nivel radicular
-
frecvent se pot anastomoa
-
,i$r"tubulii
-
ramificaii laterale
-
e&trem de delicate (i mai scurte, orientate "n ung%i drept
1.0. CONINUTUL TUBULILOR DENTINARI
- considerat un an)a!blu dina!i$ responsa!il de vitalitatea dentinei (i
capacitatea ei de reacie
- elemente.
- prelungiri odonto!lastice
- fi!re nervoase
- colagen
- fluid dentinar
- component organic
- mem!rana limitant
- 'relun(irile "d"nt"bla)ti$e
- localiate, prin MA, numai "n teritoriul intern 3treimea intern5 al dentinei
- limitarea spaiului pe care "l ocupa prelungirea odonto!lastic datorat
unor defecte de te%nic
- studii recente 3IHC cu anticorpi monoclonali antiactin (i antitu!ulin (i
MB de !aleiaj dup demineraliare (i tratare cu colagena5 confirm
preena "n interiorul tu!ulilor dentinari p1n la nivelul jonciunii
amelodentinare
- se ramific la r1ndul lor, urm1nd traiectul ramificaiilor majore, fine (i
microtu!ulilor care caracteriea tu!ulii dentinari
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
?
- #ibrele ner1"a)e
- asociate cu preena prelungirii odonto!lastice "n interiorul tu!ulilor
dentinari
- nu este certificat (i acceptat e&tinderea fi!relor nervoase p1n la nivelul
captului terminal al tu!ulilor dentinari
- totu(i, literatura citea demonstrarea preenei de fi!re nervoase
amielinice "n dentin, la nivelul jonciunii amelodentinare
- "nconjur parial prelungirile odonto!lastice
- nu formea jonciuni str1nse, gap sau nu realiea contacte de tip
sinaps
- "n onele de coe&isten terminaiile nervoase realiea o 8ad1ncitur:
"n prelungirile odonto!lastice se creea astfel o suprafa de contact
mai mare
- "ntre captul fi!relor nervoase (i prelungirile odonto!lastice apare o
8depresiune: 3,*-,< nm lrgime5 compara!il cu o fant sinaptic
- sla!a devoltare sau a!sena celorlalte elemente specifice unei
sinapse adevrate 3mem!rana pre;post sinaptic, veicule
sinaptice5 posi!il sinaps rudimentar
- $"la(enul
- tip I, tip 0
- su! form de fi!rile care pot ocupa spaiul li!er dintre prelungirea
odonto!lastic (i peretele tu!ulului
- #luidul dentinar
- su!stan fluid care 8"nvele(te structurile morfologice preente "n
interiorul tu!ulilor dentinari
- posi!il corespondent al fluidului tisular
- origine 3ipoteC5. plasma sanguin prse(te capilarele ptrunde "n
stratul celular al odonto!lastelor se com!in cu produ(i de secreie ai
odonto!lastelor ptrunde "n spaiul periodonto!lastic din tu!ulii
dentinari, av1nd "ntotdeauna o presiune u(or poitiv
- demonstrarea e&istenei acestui fluid este dificil.
- tu!ulul dentinar poate fi analiat numai dup prepararea cavitii
implic deteriorare tisular apariia unui e&sudat
- distincia dintre e&sudat (i compoiia real a fluidului dentinar #
neclar
- $"!'"nenta "r(ani$&
- identificat prin sonde introduse "n MB de !aleiaj
- conine molecule de 'r"te"(li$ani, tena)$in&, #ibr"ne$tin&, 2*HS,
albu!in&, tran)#erin&
- %idrogel cu structur de matrice dens (i comple& (i conducti!ilitate
%idraulic scut' dac acest %idrogel este degradat enimatic,
conducti!ilitatea poate cre(te de mii de ori
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
@
- !e!brana li!itant& 3mem!rana de delimitare a tu!ulului dentinar5
- numit la!ina li!itan)
- neo!serva!il "n seciuni nedemineraliate, fi&ate la g%ea
- identificat "n seciuni demineraliate
- uneori este at1t de apropiat de mem!rana celular a prelungirii
odonto!lastice, "nc1t se poate suprapune peste aceasta de aceea,
e&istena ei real este controversat
1.3. DENTINA 4ERITUBULAR5INTRATUBULAR
- procesul de formare a dentinei "ncepe "n interiorul tu!ulului dentinar
dentina se depune la acest nivel "ngustea lumenul
- primul strat de dentin care tapetea lumenul tu!ulului dentinar # dentina
'eritubular&5intratubular&
- de(i termenul de dentin peritu!ular este larg utiliat, mai corect este cel de
dentin intratu!ular, "n !aa depunerii care se face din interior spre e&terior,
(i nu de jur-"mprejurul lumenului
- cre(te de la jonciunea dentinopulpar 3@@ nm lime5 la jonciunea
amelodentinar 3)<* nm lime5
- lipse(te "n ariile de dentin interglo!ular 3%ipomineraliat;amineraliat5 (i
"n dentina manta
1.6. DENTINA INTERTUBULAR
- ona de dentin dintre tu!ulii dentinari
- principalul component al dentinei
- mai sla! mineraliat comparativ cu dentina intratu!ular. <*+ material
anorganic, <*+ material organic
- materialul anorganic. cristale de H6 # plcue turtite 3lungime -** nm,
grosime ,-?* nm5 dispuse cu a&ul longitudinal paralel cu fi!rilele de colagen
- materialul organic.
- fi!rile de colagen tip I "nvelite "ntr-o su!stan fundamental
- se intersectea, sunt distri!uite aleator
- radicular # mai groase, mai puin delicate
- orientarea general. perpendiculare pe tu!ulii dentinari (i dispuse "n
direcie paralel cu suprafaa dentinar
- su!stana fundamental conine glicoaminoglicani acii "n cantitate
crescut, fosfoproteine, proteoglicani, 2-car!o&iglutamat, proteine,
glicoproteine, proteine plasmatice
1.7. TEACA NEU,ANN
- 8"na de li!it& dintre dentina intratu!ular (i dentina intertu!ular
- repreint "n fapt un teritoriu %ipomineraliat
- e&istena sa real # contestat de unii speciali(ti afirm c aceast imagine
morfologic se datorea diferenelor "n matrice organic 3orientarea
colagenului5 (i anorganic 3gradul de mineraliare5 dintre cele dou tipuri de
dentin
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
<
*. HISTOARHITECTONIA DENTINEI 4ARTICULARITI
STRUCTURALE
*.1. 9ONCIUNI
- /"n$%iunea a!el"dentinar& - separare de smalul coronar
- /"n$%iunea dentin"$e!entar& # separare de cementul radicular
9"n$%iunea a!el"dentinar&
- dentinogene mem!ran "ntre odonto!laste (i amelo!laste, care ulterior
dispare
- MA # seciuni (lif. aspect festonat, dantelat, uneori suprapus, "n 8soli de
pe(te:
- MB de transmisie. cristalele de H6 ale dentinei (i ale smalului sunt "n
continuitate unele cu altele, amestec1ndu-se "ntre ele
- MB de !aleiaj. jonciuni "ntre dentin (i smal, su! forma unor alternane de
creste mai largi, interdigitante
9"n$%iunea dentin"$e!entar&
- limit de demarcaie fin "ntre dentin (i cement
- localiat "n e&teriorul stratului granular 7omes
- strat su!ire (i fr structur
- ipotee.
- un anumit tip de dentin, "nc incomplet definit
- un anumit tip de esut cu rol de consolidare a cementului de dentin, (i acesta
"nc incomplet definit, aparin1nd aparatului de ata(are a dintelui
*.*. CLASI.ICARE
Dn analia morfologic a dentinei, pot fi luate "n discuie mai multe criterii,
funcie de care speciali(tii propun diferite modaliti de $la)i#i$are, (i anume.
- dup l"$ali8are
- dup !"delul de !inerali8are
- dup !"delul de de81"ltare
TI4URI DE DENTIN :N .UNCIE DE LOCALI;ARE
Dn funcie de l"$ali8are, sunt definite.
- dentina intratu!ular'
- dentina intertu!ular'
- dentina manta'
- dentina circumpulpar.
Dentina intratubular&5'eritubular&
format (i localiat "n interiorul tu!ulului dentinar
Dentina intertubular&
din jurul (i dintre tu!ulii dentinari
Dentina !anta
- prima on de dentin format precoce la nivelul coroanei
- localiat la periferia dentinei coronare # dentin& $"r"nar& e<tern&
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
=
- situat imediat su! jonciunea amelodentinar, (i interdigit1ndu-se cu
smalul, confer aspectul de 8soli de pe(te:
- -<* >m'
- structur - diferit de restul dentinei depuse ulterior, su! raportul
componentei anorganice (i a celei organic.
- gradul de mineraliare e&trem de redus, numai @+
- matricea organic.
- su!stan fundamental cu origine "n pulpa dentar, din care lipsesc
fosfoforina (i fosfolipidele
- fi!rele de colagen sunt mai mari, mai groase, cu aspect !rut, (i sunt la&
"mpac%etate, cu dispoiie apro&imativ perpendicular spre jonciunea
amelodentinar' modalitatea ordonat de dispunere a fi!relor determin
!irefringena "n lumin polariat
- nu apare "n regiunea radicular, deoarece la nivel radicular fi!rele de colagen
au o dispoiie paralel cu jonciunea amelodentinar sau o!lic pe jonciunea
amelodentinar
Dentina $ir$u!'ul'ar&
- aria cea mai important de dentin mieul dintelui
- delimitea camera pulpar
- )tru$tur& 3comparativ cu dentina manta5.
- (rad crescut de !inerali8are
- !atri$ea "r(ani$&. fi!rilele de colagen sunt mai mici "n diametru (i au o
orientare mai puin riguroas
TI4URI DE DENTIN :N .UNCIE DE ,ODELUL DE ,INERALI;ARE
4redentina
- primul strat de matrice dentinar depus "n procesul de dentinogene, "nainte
de a "ncepe mineraliarea
- tapetea aria intern a dentinei, situat imediat deasupra camerei pulpare (i
odonto!lastelor - grosimea varia, "n timpul dentinogeneei active, "ntre -*-
@) >m
- material similar osteoidului. fi!rile de colagen cu dispoiie aleatorie,
coninute "ntr-o su!stan fundamental amorf, gelatinoas
- preena sa este important "n meninerea integritii dentinare
Dentina (l"bular&
- apare ca urmare a procesului normal de mineraliare a matricei organice
dentinare
- !inerali8area
- concomitent "n teritorii diferite, "n puncte repreentate de focare sferice de
H6, ca ni(te glo!ule mici, rotunde, denumite calcosferii sau calcoglo!ule
- calcosferiii confluea, form1nd "n matricea organic, precoce "n etapele
de mineraliare, one sferice mai mari $ dentina glo!ular
- Dn urma fuionrii acestor one se creea frontul de mineraliare.
- Dn dentina circumpulpar, modelul de mineraliare este larg glo!ular.
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
)
Dentina inter(l"bular&
- arii de matrice organic %ipomineraliat sau complet nemineraliat,
restante "ntre calcosferii care nu au fuionat "n procesul de formare a
dentinei glo!ulare
- preent at1t "n dentina manta, c1t (i "n dentina circumpulpar
- mai frecvent "n dentina circumpulpar, "n ona coronar
- defecte de mineraliare - deficit vit. D, e&cese "n e&punerea la fluor
Stratul (ranular T"!e)
- localiat la suprafaa e&tern a dentinei, "n ona radicular, adiacent (i paralel
cu jonciunea dentinocementar
- din ce "n ce mai !ine devoltat spre ape&
- arii granulare, "n care granulele au un aspect neregulat (i sunt a(eate pe mai
multe r1nduri, oarecum deordonat
- E ec%ivalent al dentinei interglo!ulare la nivel radicular
- recent. constituit din spaii reale 3similare cu tracturile moarte5
TI4URI DE DENTIN :N .UNCIE DE ,ODELUL DE DE;=OLTARE
- funcie de !"delul de de81"ltare, sunt definite.
- dentina primar
- dentina secundar
- dentina teriar
Dentina 'ri!ar&
- format "nainte (i "n timpul erupiei active
- prin depunerea ei se conturea camera pulpar
- elementele morfologice caracteristice.
- tu!ulii dentinari
- dentina intratu!ular; peritu!ular
- dentina intertu!ular
- dentina interglo!ular
- stratul granular 7omes
- liniile de cre(tere
- dentina sclerotic
Liniile de $re>tere
- structuri liniare, care marc%ea ritmul de depunere a dentinei, cu perioade
de activitate (i repaus
- liniile de cre(tere ilnic
- liniile von B!ner
- liniile de contur AFen
- linia neonatal
- ela!orarea ritmic de dentin # dependent de activitatea circadian
neuronal ritmic, care controlea flu&ul de nutrimente ctre odonto!laste
- evidenierea liniilor # pe seciuni (lif
- direcia de orientare # perpendicular 3"n ung%i drept5 pe tu!ulii dentinari,
urmrind concomitent (i o orientare intern (i radicular
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
G
Liniile de $re>tere 8ilni$&
- depunerea 8ilni$& de dentin
- se succed cu o periodicitate de apro&imativ @ >m
Liniile 1"n Ebner
- reflect depunerea de dentin la un interval de 0 8ile, cu o periodicitate de ,*
>m
Liniile de $"ntur O?en
- analoge ale liniilor Hetius din smal
- indic 'eri"ade alternati1e de mineraliare;maturare, mai e&act deficiene
accentuate "n modelul de mineraliare
- urmresc conturul e&tern al dentinei, sunt mai intens colorate, mai pronunate
(i larg spaiate deoarece apar la intervale de timp mai puin frecvente
- linie e&agerat modificare !rusc "n procesul de mineraliare, sau proces
patologic ce interfer depunerea fiiologic 3!oal, nutriie inadecvat5
Linia ne"natal&
- linie de $"ntur e&trem de larg, dens, %ipocalcificat, vii!il "n dinii
mineraliai la na(tere
- e&presia !"di#i$&ril"r aprute "n procesul de mineraliare "n urma na(terii
3datorit traumatismelor fiiologice sau sc%im!rii caracteristicilor
micromediului din punct de vedere meta!olic, nutriional, %ormonal5
- dispoiie paralel cu liniile de contur AFen
- separ dentina prenatal 3distal, l1ng jonciunea amelodentinar5 de dentina
postnatal 3pro&imal, l1ng pulp5
Dentina )e$undar&
- format din momentul "n care devoltarea rdcinii este complet, precum (i
"n timpul (i dup venirea dinilor "n ocluie
- considerat de ti' #i8i"l"(i$, apr1nd numai ca rspuns la stimuli funcionali
3diet, fore ocluale5
- identificat totu(i (i la dinii neerupi 3molarii trei5
- depunere su! forma unui strat regulat, aproape uniform, "n jurul cavitii
pulpare, "n mod continuu, dar cu o rat mult mai scut
- compoiie c%imic a materialului anorganic (i organic # similar cu dentina
primar
- morfologic.
- modificarea direciei tu!ulilor dentinari, care devin mai neregulai -
ele!ent di)tin$ti1 aspect general u(or modificat (i neregulat
- numrul de tu!uli dentinari # apro&imativ acela(i cu numrul de tu!uli
dentinari din dentina primar
- tu!ulii dentinari pstrea continuitatea cu cei din dentina primar
- limita dentin primar # dentin secundar # identifica!il numai prin
sc%im!area orientrii "n traiectoria tu!ulilor dentinari
Dentina ter%iar&
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
/
- produs ca reultat al aciunii unor variai stimuli e&terni patologici sau
iritativi. atriie, eroiune, carii, proceduri restaurative
- denumit (i dentin& de iritare, dentin& rea$ti1&5rea$%i"nal&, dentin&
re'arat"rie, dentin& nere(ulat&
- rea$ti1&5rea$%i"nal& # sintetiat de odonto!lastele pulpei dentare "nc
intacte (i via!ile
- re'arati1& # sintetiat de celule nou difereniate din pulpa dentar, cu
capaciti odonto!last-liIe.
- produs de celule din onele care au fost afectate direct
- modelul de depunere (i dimensiunile ariei nou formate # "n corelaie cu
intensitatea (i perioada de aciune a agentului agresiv;nociv
- !"r#"l"(i$
- tu!uli dentinari apro&imativ regulai, "n continuitate relativ cu cei din
dentina secundar
- tu!uli dentinari diminuai numeric, complet deorganiai (i deordonai
ca aranjament, rsfirai (i orientai la "nt1mplare
- uneori, tu!ulii dentinari pot lipsi complet
- limita dentin secundar # dentin teriar este !rusc, iar tu!ulii dentinari
nu au continuitate, la acest nivel e&ist1nd "ntreruperi 3caua. o nou
matrice tu!ular, depus de noi odonto!laste care linia suprafee
devoltate dup learea (i moartea odonto!lastelor iniiale5
- tu!ulii dentinari corespuntori odonto!lastelor moarte # tracturi moarte
3nu se scleroea, apar "n seciuni (lif plini cu aer5
O)te"dentin&@
odonto!lastele nou formate # "nconjurate de matricea pe care o sintetiea,
devenind sec%estrate "n dentin confer aspect similar cu osul
Dentina )$ler"ti$&
transformarea unor one din dentina primar, "n urma depunerii continue (i
necontrola!ile a unei cantiti importante de dentin& intratubular& care
o!literea tu!ulii dentinari
interiorul tu!ulilor dentinari devine ocupat de material anorganic cu un "nalt
grad de mineraliare aspect sticlos, transparent 3la introducerea "n ap5
denumit )$ler"ti$&, tran)'arent& sau tran)lu$id&
Irina-Draga Cruntu, Histologia dentinei, anul I Medicin Dentar # ,**/
-*