Fluidul crevicular

Fluidul crevicular sau al santului gingival (Gingival Crevicular Fluid - GCF) este un
lichid care se observa dupa uscarea si izolarea fluxului salivar la coletul dintelui, in santul
gingival, adica spatial creat intre suprafata dintelui si epiteliul care captuseste gingia marginala de
la creasta acesteia pana la epiteliul de jonctiune (numit si epiteliu sulcular).
olul sau este de indepartarea mecanica din santul gingival a materialului fluid sau sub
forma de particule straine, unele cu actiune antigenica si efecte agresive, de activare a adeziunii
insertiei epiteliale prin continutul de proteine plasmatice si de activitate antimicrobiana complexa
prin anticorpi, factori antimicrobieni si leucocite viabile.
!n mod normal, lichidul gingival provine, in cantititati mici, continuu, din capilarele
esutului conjunctiv (corion) al epiteliului sulcular al gingiei. El trece prin epiteliul joncional
situat la nivelul jonciunii dento-gingivale, ajungnd astfel in sulcus.
"piteliul #an$ului dento-gingival este pluristratificat. %erg&nd spre jonc$iunea dento-
gingival' epiteliul se sub$iaz' progresiv. (a nivelul jonc$iunii dento-gingivale epiteliul devine de
tip simplu, unistratificat #i se nume#te epiteliu jonc$ional. Celulele lui sunt legate at&t de smal$ul
din$ilor, c&t #i de $esutul conjunctiv subepitelial al gingiei, printr-o membran' bazal'. Celulele
epiteliului joncional au ntre ele spaii largi, care permit trecerea proteinelor i a elementelor
celulare spre cavitatea ucal!. De aceea lichidul gingival are caracter de transsudat. "ot prin
epiteliul joncional unele antigene pot s! treac! dinspre cavitatea ucal!, prin esutul
suepitelial, n snge i s! produc! un r!spuns imun sistemic. )stfel, epiteliul jonctional poate fi
comparat cu o bariera tisulara care separa sistemul extern de mediul intern.
"xist' un flux permanent de lichid gingival #i de leucocite care trec dinspre capilarele
sanguine ale gingiei, prin jonc$iunea dento-gingival', spre cavitatea bucal'. )cest flux crete n
prezena proceselor inflamatorii gingivale, deoarece mediatorii inflama$iei elibera$i local induc
vasodilata$ia capilarelor gingivale, cre#terea permeabilit'$ii capilare #i chemotactism. *n
paradontopatii suprafa$a epiteliului jonc$ional cre#te mult, duc&nd de asemenea la cre#terea
fluxului de lichid gingival.
Cresteri ale volumului lichidului gingal se constata si dimineata, in cursul masticatiei,
prin masaj gingival si periaj, in sarcina, in urma folosirii contraceptivelor si in perioada de
vindecare dupa tratament chirurgical.
+atrunderea in santul gingival a microbilor sau a unor mici particule de substante solide
este urmata de cresterea fluxului de lichid si de eliminarea acestora incepand de la cateva minute
de la insinuarea lor. )ntigenele placii bacteriene sau unele particule cu diametrul de ,-- .m, de
exemplu carbon, trec prin epiteliul sulcular intact in corionul gingival, in sens invers cursului
normal al fluxului gingival.
In conditii fiziologice, deci la persoanele sanatoase, lichidul crevicular este un
transsudat seros aflat in cantitate moderata, continand toate componentele serice si sarac in
proteine.
In cursul olii, numerosi produsi ai conflictului parazit!gazda patrund in fluid, fapt
ce face ca acesta sa devina un adevarat exsudat inflamator, ogat in proteine.
(ichidul crevicular poate fi recoltat pe benzi de hartie de filtru sau conuri de hartie,
constituind astfel un mediu ideal in care poate fi studiat complexul de interactiuni acterie!
gazda din cadrul bolii parodontale ce caracterizeaza si alte boli inflamatorii similare.
"entru recoltare, se usuca situl din care se va face recoltarea cu mese sterile sau cu un jet
de aer de la unitul dentar, cu scopul de a indeparta orice posibilitate de contaminare externa fluida
cu saliva inainte de recoltare. /enzile de hartie de filtru si conurile de hartie trebuie sa provina din
pachete sterile. 0aca suntem interesati de statusul unui anume dinte, atunci recoltarea mostrelor
de lichid crevicular gingival se va face la nivelul santului at&t mezio-vestibular cat si mezio-
lingual. 0aca suntem interesati de o anumita punga parodontala, atunci recoltarea se va face de la
nivelul acesteia. 1e insera fasiile2conurile de hartie 3n interiorul santului gingival, respectiv al
pungii parodontale, direction&nd varful lor spre apical pana cand se simte o rezistenta usoara. 1e
lasa banda2conul de hartie pe loc timp de , minut, ulterior fiind supuse determinarilor biochimice,
histochimice, imunologice, microbiologice.
(ichidul gingival are un continut bogat in elemente celulare, proteine, firinogen si
factori firinolitici - firinoli#ina, fractiuni proteice ale complementului C$ si C%, glucide, lipide
4 prostaglandina E& in concentratie mai mare decat in sange, fiind sintetizata local si indice al
inflamatiei gingivale, sistemul lactopero'ida#ei cu rol in corectarea p5-ului, en#ime li#o#omale,
en#ime precum( fosfata#a acida, fosfata#a alcalina, etaglucuronida#a, catepsina, protea#e,
lactatdehidrogena#a si li#o#im (enzima ce actioneaza prin scindarea legaturilor dintre 6-acetil-
glucozamina si acidul acetilmuramic din component peretului bacterian), electroliti 4 Ca, 6a, 7,
+. 8neori, in cursul unor tratamente pentru infectii si afectiuni generale, poate contine substante
medicamentoase ca tetraciclina, hidantoina in concentratie mai mare decat in serul sanguine.
#lementele celulare sunt reprezentate de "$%, mai putin limfocite si monocite, celule
epiteliale descuamate, acterii din placa acteriana care initiaza si intretin inflamatia
gingivala. 0intre leucocite, neutrofilele repre#int! peste )*+ din celulele care ajung 3n cavitatea
bucal' prin intermediul fluidului gingival. (a examenul microscopic aproape jum'tate dintre ele
con$in bacterii fagocitate. "ficacitatea fagocitozei este mai sc'zut' comparativ cu neutrofilele
sanguine. +er ansamblu peste 9:; dintre neutrofile sunt viabile, comparativ cu mai pu$in de <:;
3n saliva mixt'. *n num'r mult mai mic se g'sesc monocite, limfocite, macrofage. ,onocitele
cresc numeric pe masura avansarii gradului de inflamatie al gingiei, constituind un mar-er fidel
al acestui eveniment, precum si in gingivitele cornice.
!n GCF, in mod normal, proteinele sunt asemanatoare celor serice, cu cantitati
semnificativ mai mari de fibrinogen, proteina specifica de altfel proceselor inflamatorii. 1e gasesc
alumine, alfa& glouline - alfa,-antitripsina, oromucoid, alfa' glouline - ceruloplasmina,
alfa= macroglobulina, haptoglobina, eta glouline - beta-lipoproteine, transferina si gama
glouline cu functie de anticorpi ! imunoglouline de tip Ig(, Ig$, IgG.
#chipamentul enzimatic are un rol important la acest nivel, datorita enzimelor degradarii
tisulare active> hidrolaze, proteaze, colagenaze, /-glucuronidaza, hialuronidaza, catepsine.
Cresterea cantitativa a enzimelor lizozomale in lichidul crevicular ar putea avea loc pe
seama mai multor factori, reprezentativi in acest sens fiind cresterea numarului de celule +%6,
activarea sintezei si a eliberarii enzimelor din +%6 si participarea altor tipuri de celule-gazda
intr-o astfel de eliberare.
"ste cunoscut faptul ca lichidul gingival crevicular contine de ,:-=: de ori mai multa
fosfataza acida decat serul sanguin. +rezenta fosfatazei acide este atribuita lizozomilor granulati
si florei microbiene din regiunea marginala a parodontiului.
Fosfataza alcalina are de asemenea o activitate sporita in GCF, originea ei constituind-o
tesutul parodontal marginit de leucocite, endoteliul vaselor mici si fibrelor de colagen. Fosfataza
alcalina la pacientii cu afectiuni parodontale indica o corelare a activitatii enzimatice cu
pungile parodontale si cu liza osoasa.
(a nivelul GCF este manifesta si activitatea )!glucuronidazei, concentratia acesteia
fiind de asemenea corelata cu profunzimea pungilor parodontale si gradul de distrugere
osoasa a parodontiului.
Catepsina G in GCF la pacientii cu parodontite este crescuta fata de normal, ceea ce
reflecta procesul de imbolnavire a gingiei inflamate. Catepsina G poate contribui la distrugerea
tesutului parodontal direct si indirect prin activarea proteolitica a procolagenazei latente din
neutrofile.
!n GCF se gasesc si enzime oxido-reducatoare, aspect explicat prin predominant la nivelul
tesutului parodontal a glicolizei anaerobe.
Cresterea *D+ in lichidul crevicular fata de ser este de asemenea explicata prin rolul
semnificativ dezvoltat de aceasta enzima la acest nivel de aparare a integritatii sulcusului gingival.
(05 este si un indicator al mortii celulare, deci in corelatie cu nivelul inflamatiei.
(cidul lactic este si el prezent in lichidul gingival in concentratii ce par sa se coreleze cu
gravitatea inflamatiei parodontale.
8reea in GCF este de cateva ori mai mare comparative cu valorile sale in ser sau saliva.
Continutul in electroliti de 6a si 7 este mai mare decat in ser iar concentratia lor creste
pe masura ce inflamatia progreseaza. 8neori concentratia potasiului creste de =-,: ori fata de ser,
fosforul si magneziul pot inregistra valori de asemenea modificate in raport cu nivelul proteinelor.
.rin lichidul gingival ajung n cavitatea ucal! componentele soluile ale ap!r!rii
specifice i nespecifice din snge, n principal imunogloulinele i factorii sistemului
complement, precum i elementele celulare de ap!rare, respectiv leucocite, macrofage, limfocite.
?riginea sanguin' a imunoglobulinelor #i a celulelor a fost dovedit' prin injectarea la animalele
de experien$' (primate) de !g), !gG #i !g% #i neutrofile marcate radioactiv, cu
,=@
!. )nticorpii #i
celulele marcate au fost reg'site dup' c&teva zeci de minute 3n lichidul gingival.
)p'rarea imun' asigurat' de saliv' depinde 3n principal de !g) secretorie, produsa local,
3n timp ce lichidul gingival cuprinde elemente de ap,rare umorale i celulare care provin din
s-nge, deci care depind de r,spunsul imun sistemic.
.n lichidul gingival se g,sesc IgG, Ig$ i Ig(. /intre cele trei clase, moleculele de IgG
sunt cele mai numeroase, repre#entnd 0*-)*+ din totalul imunogloulinelor din lichidul
gingival. Concentra$ia lor este cam A din concentra$ia seric'.
!gG provin din circula$ie. Ele sunt produse n cadrul raspunsului imun sistemic,
e'trava#ea#! din capilarele gingiei i apoi e'udea#! prin epiteliul joncional. 1n lichidul gingival
s-au individuali#at 2g3 cu specificitate pentru numeroase antigene acteriene din cavitatea
ucal!.
!gG nu sunt degradate 3n lichidul gingival deoarece acesta nu con$ine enzime proteolitice
3n concentra$ii mari. Botu#i prezen$a enzimelor proteolitice afecteaz' par$ial structura #i implicit
func$iile moleculelor de !gG. %ai afectate sunt func$iile fragmentului Fc, astfel c' !gG din
lichidul gingival 3ndeplinesc 3ntr-o m'sur' mai mic' urm'toarele func$ii > activarea
complementului pe calea clasic', participarea la )0CC - citotoxicitatea dependentC de anticorpi
si stimularea fagocitozei bacteriilor pe care le opsonizeaz'. +entru c' fragmentul Fab este mai
rezistent la ac$iunea enzimelor proteolitice, func$iile de recunoa#tere a antigenelor bacteriene #i de
neutralizare a toxinelor bacteriene nu sunt afectate.
+rezen$a antigenelor bacteriene #i procesele inflamatorii locale (parodontopatiile)
determin' cre#terea concentra$iei imunoglobulinelor din fluidul gingival.
.n lichidul gingival se g,sesc toate componentele sistemului complement, din amele
c,i / clasic, i altern,. Concentra$iile lor sunt mai mici dec&t 3n s&nge, dar mai mari dec&t 3n
saliv'.
!gG formeaz' complexe imune cu antigenele bacteriene #i activeaz' complementul pe
calea clasic'. 8nele componente bacteriene (lipopolizaharide, dextrani) pot s' activeze calea
altern' a complementului. )ctivarea pe ambele c'i are efecte comune> se elibereaz' fragmentele
biologic active C-a #i C@a, numite anafilatoxine, fragmentul C-b, cu rol 3n fagocitoz' (opsonin')
si se formeaz' complexul de atac membranar %)C, care induce liza bacterian'.
Fragmentele C-a #i C@a ajung 3n saliva mixt' #i 3#i exercit' efectele la nivelul 3ntregii
cavit'$i bucale, dar mai ales la nivelul epiteliului jonc$ional. 8nele efectele sunt induse prin
eliberarea mediatorilor inflama$iei din mastocitele locale.
Cele mai importante efecte ale anafilatoxinelor sunt de a creste permeabilitatea capilar',
favoriz&nd extravazarea imunoglobulinelor, a altor proteine #i a leucocitelor 3n $esutul conjunctiv
#i apoi la suprafa$a epiteliului bucal si cel chemotactic pentru macrofage #i neutrofile. Celulele
fagocitare se deplaseaz' direc$ionat, dinspre patul vascular spre membrana bazal' #i apoi spre
suprafa$a epiteliului jonc$ional.
Fragmentele C-b opsonizeaz' imunologic nespecific bacteriile #i apoi se leag' de
receptorii specifici de pe membrana neutrofilelor #i macorfagelor, favoriz&nd fagocitoza
bacteriilor.
4l!turi de participarea la ap!rarea cavit!ii ucale, activarea complementului are i
efecte negative > din neutrofilele #i macrofagele atrase prin chemotactism se elibereaz' enzime
lizozomale #i radicali de oxigen, care amplific' leziunile tisulare locale.
!n concluzie, este evident rolul foarte important pe care lichidul crevicular il are in
apararea specifica si nespecifica pe care organismul gazda o initiaza impotriva factorilor de
agresiune parodontala precum si oportunitatile unice pe care GCF le ofera in ceea ce priveste
evaluarea statusului parodontal. Colectarea lichidului crevicular este o procedura relativ simpla si
noninvaziva. )u fost elaborate teste menite sa evidentieze statusul metabolic al tesuturilor
parodontale care au demonstrat o buna specificitate si sensibilitate a valorilor, precum si
posibilitatea de a prefigura progresul bolii. +otentialul pe care GCF il are in in detectarea
timpurie a bolii parodontale si in evaluarea procesului de vindecare a tesuturilor parodontale
consecutiv terapiei a fost inteles, cercetat corespunzator si acum isi croieste drum din ce in ce mai
mult in practica medicala a clinicienilor.
/ibliografie>
,. +arodontologie "ditia a!!a, 5oria Braian 0umitru, "d. Diata %edicala omaneasca, ,EE9
=. %ariana +avel, (iliana Foia, /iochimia cavitatii orale, "d. +sih?mnia, ,EEF
-. Cotutiu C., 0obre 1.> "lemente de imunologie stomatologic'. "d.)pollonia, !a#i, ,EEF
<. Deli GuHHa 8ito, Gingival crevice fluid 4 an introduction, +eriodontologI =:::, Dol. -,,
=::-, E4,,