B io chimia mediului b uc al

FLUIDUL GINGIVAL

Fluidul gingival este lichidui ce se prelinge din

zona coletului unui dinte dup[ uscare gi izolare de fluxul
salivar. Acest fluid poate fi considerat ca un element
propriu mediului bucal. El este un vector al multor
constituenli de origine sericd gi totodatd este un element
ce exist[ provizoriu in mediul bucal deoarece este rapid
inghilit o dat[ cu saliva cu care, de altfel, se gi amesteci.
Fluidul gingival este inconstant din punct de vedere
cantitativ ca urmare a unor factori fiziologici sau
patologici.

2.1. $an!ul gingival

Fluidul gingival se glsegie in zona ganlului

gingival, care este spaliul situat intre suprafa{a dintelui gi
epiteliul care clptuge$te marginea gingivald de la creasta

71
 B iochimia mediului bucal
Biochimia mediului bucal

acesteia pane la epiteliul jonclional:

epiteliul sulcular. condilioneazd aparif ia fl uidul gingival. in mod normal,
liantul gingival este delimitat de:
acesta provine in cantitdli ci, contiluu, din venulele
oqrtar inrem lsmat(ul dinretui);
:
o ::r"l"l"
perelele exf em, gingival; corionului gingival, situat epiteliul sulculzf. Studii
. conrurul coronar at epireliului
experimentale, pe ani
injectati intravenos se
au ardtat cd fluorosceina
in fluidul santului
P^1T,1-pl"i,
lonc[ronal.' gingival dupd numai trei
La nivelul epitellului i (18 % din volumul
epiteliului jonclionaL Si 1t2 "/o din epiteliul sulcular) sunt
:::":1,':ll.;;;'#":ii[i,'"Ti':::'J:','ffi
nereda, ceea $iJ":tl:
.ug"."r"a\o nut.iti" .er;"; pnl;;Jril:
principala cale de prin traversarea epiteliului
"" jonclional prink-un
llll,i,"1,.?:,u1"."n"u,
pentru \un "ri a".""i
jonctional\este "*;ffi:i;: Pashley, in 191fr, a propus un model prirr care se
.epiteliul reducerea ;;;;;;; poate explica aparitia i gingival.
keratinizdrii. aceastd
NLiaruuzanl. Aceastd parti
condltta de aderentd la
narfilrta.iror^ ^ adaptare Ia:
--*^ o
nrare este Ca urmare a fascularizaliei loane permeabile din
rafata dintelui. O altl epiteliul jonctional,/se filtreazl un fluid interstilial. cu
;' ;;; ; ffi "##Hl',J",illf i,,l:.:"l1
particularitate structurall
u,, Iruutj oesmozqlale intercelulare.
-;;i;;"#:"j Acest
atat mai ugor cu cA/ existl o stare in0amatorie la nivelul
fesutului. Acest interstitial poate fi
absorbit mar
expt ica cd epireli u\ jonclio;
:11,f i* at exsudarului
mult sau mai pu{n pe cale limfatica Ia nivelul gingiei.
Lf.cl
fil-,ll conjunctiv ii s.unloi
i"n;;;;;
\ei celutelor Dac[ filtrarea larl este superioar[ absorb{iei
F;ili. ;,*Hffiffi?,l
:::i:Ty ale epiteriuiuiTl"".ir"#i,"",ffiil;
anlromjc.g limlatice, atunc/ lichidul interstilial se acumuleazd qi va
vulnerabilitatea lui fali de forma astlel uy'edem. in cazul in care exista o diferentd
agr o:::." s1j]1lg!ice'
ue exempru:
--r.*. kerarinizarea "llff
r\wrqrrrrrzdrca reolsa sau
absen(a ei
intre presi osmoticl a fluidului interstifial (secretat
in functie de coeficientul de filtrare epiteliald) gi cea a
Iavonzeazd o6rEsruuea
agresiunea baclenanx
oactenan{ ,t;- .
subgingivald, mai greu de rntrol\t
din -r^^_
placa denlara- fluidului din qanful gingival se va forma fluidul gingival.
rgreni cunoscu{e.
co nrin mijloacele de Presiunea osmoticd in qanlul gingival depinde de
acumularea de produgi qi metaboliJi ce provin in cea mai
2.2. Provenienfa fl uidului mare mdsurh din placa bacteriani dentar[. Aceste
gingival substanle sunt eliminate pas cu pas prin fagocitozd
(prezenla leucocitelor polinucleare nu este legatd de
La nivelul epi{eliului jonclional, fluidul gingival) sau sunt antrenate cu celulele
vascularizafie de tip exista o
agezate in slraturi dense descuamate. Dac5. aceste mecanisme de eliminare sunt
loarte permeabile. *venute,
tjxrsld, de altfel, conceprul
permeabilitate atAt vascutara de depdgite, atunci substantele acumulate fac sd creascf,
cdt gi epiteliald care presiunea osmoticl in sulcul, gi atunci aceste substanle

72
73
 6 t o c himi a m ediului bucal B io chimia me diu lui bucal

trec prin epiteliul sulcular in corionul gingivai, in sens gingival ca transsudat vaiazd in cursul ciclului
invers cursului normal al fluxului gingiiallC" ,rrnur"
u menstrual, hind maxim in momentul ol'ula{iei.
principiului bine cunoscut al echilibrerii presiunii Ca exsudat, volumul fluxului gingival cregte in
osmotice, fluidul interstifial mai pulin concentraiva trece
cwsul inflarnaliei gingivale qi in general in cazul
cb l-re sulcul gi, evenlual, va fi anlrenat
cdl.re cavitatea afecfiunilor paradontale acute gi cronice. Deci, se poate
bucald. Acest fluid pur interstitial nu este decit un concluziona cd exist[ o coreialie pozitive intre cantitatea
transsudat $i nu are inci un caracter inflamator. DacX de fluid grngrval 9i indicii de inflamalie clinici sau
insf,, agresiunea toxici persistd, se id dezvolta o reactie histologici.
inflamatorie care va conduce la formarea unui fluid
gingival mult mai bogat in proteine care este un veritabil
exsudat inflamator. Aceasti situalie se poate reproduce
2.3. Tehnici de a fluidului gingival
experimental prin adminishare topic[ de^histamfue, canO
debitul fluidului gingival se va intensifica p.i., cr"gt"reu
majore care apar in cazul
evidentierii Ei prelevirii idului gingival:
coeficientului de filtrare capilar[. Existd, de altfel,
indice de fluid care permite, prin mbsurarea cantitlrii d;
un o Debitul
datoratd salivei;
fluid produsi. evaluarea stdrii inflamatorii gingivale.
Trebuie_ bine inleles faptul c[ existd tloue tipuri-de"fluide
o Iritalia ic[ a {esutului gingival.
gingivale:
Evidenlierea recoltarea fluidului gingival se
o Un fluid gingival de origine intersti{iald bazeazh pe dou[ pri ii distincte gi anume:
tatea;
datorat unei diferente de preiiune osmotici
. transsudat;
a ganlului ginigval.
o Un fluid gingival inflamator _ exsudat _ care
este bogat in proteine, substante cu rol in 2.3.1 . Tehnica d prelevare folosind principiul
apdrare Ei produgi ai catabolismului
elementelor conjunctive, distruse in procesul
inflamator. O band6 hArtie de filtru sau strip de l5lime de
1-4mmqi e de 10 15 mm cu capltul ascu{it
Cregteri ale volumnlui fluidului gingival ca este inseratl mult sau mai pulin profund, dupd
transsudat se constatd dimineala, in cursul spdlarea gantului ival. Existi trei variante prin care
ma-sticatiei,
prin. masaj gingival, prin periaj, in sarcind. se insereazd gi anume: suprasulculari, intrasulcularl,
in perioada Oi juxtasulculard.
vrndecare dupd tratament chirurgical. Debit;l
nuidului

74
 u t o c hut i a m ediului bttcal B iochimia mediului bucal

trec prin epiteliul sulcular in corionul gingival, in sens gingival ca transsudat vaiazd in cursul ciclului
invers cursului normal al fluxului gingival. Ca urmare a menstmal, fiind maxim in momentul ovulaliei.
principiului bine cunoscut al echilibrarii presiunii Ca exsudat, volumul fluxului gingival cregte in
osmotice, fluidul interstilial mai pulin concentraiva trece cursul inflamafiei gingivale qi in general in cazul
cdtre sulcul qi, evenhral, va fi antrenat cdtre cavitatea afec{iunilor paradontale acute gi cronice- Deci, se poate
bucald. Acest fluid pur interstitial nu este decAt un concluziona cd existd o corelalie pozitivd intre cantitatea
lranssudat Ei nu ar.e inci un caracter inflamator. DacE de fluid gingival qi indicii de inflamalie clinici sau
ins6, agresiunea loxicl persisti, se ia dezvolta o reactie histologici.
inflamatorie care va conduce la formarea unui fluid
gingival mult mai bogat in proteine care este un veritabil
2.3. Tehnici de prel a fluidului gingival
exsudat inflamator. AceastX situaiie se poate reproduce
experimental prin administrare topic[ de^histamina. cand
Existi trei difi majore care apar in cazul
debitul fluidului gingival se va inlensifica prin cregterea
evidentierii 9i prelevirii uidului gingival:
coeficientului de filtrare capilard. Existd, de altlel, un
indice de fluid care permite. prin mdsurarea cantitatii de
o Debitul
:oratd salivei;
fluid produs6, evaluarea stdrii inflamatorii gingivale.
Trebuie, bine inleles faptul cd existl doue tipuri de-fluide a lesutului gingival.
gingivale:
Evidenlierea recoltarea fluidului gingival se
o Un fluid bazeazl pe dou[ pri ii distincte gi anume:
gingival de origine intentitialA . Uapl tatea;
datorat unei diferenJe de presiune osmotici _
transsudat;
. Sp[l ganglui ginigval.
o Un fluid gingival inflamator _ exsudat _ care
este bogat in proteine, substante cu rol in 2.3.1. Tehnica prlevare folosind principiul
aplrare qi produgi ai catabolismului
elementelor conjunctive, distruse in procesul
inflamator. O bandd d hdrtie de filtru sau strip de 1d1ime de
I 4mmqi e de 10 15 mm cu capltul asculit
Cregleri ale volumului fluidului gingival ca este inseratd m mult sau mai pulin profund, dupd
transsudat se constatd dimineata, in cursul masticatiei, spllarea ganfului ival. Existl trei variante prin care
prin masaj gingival, prin periaj, in sarcin[, in perioaaa se inbereaz[ gi anume: suprasulcularl, intrasulculard,
Ae juxtasulcularl.
vindecare dup[ katament chirurgical. Debitul fluidului
 Biochimia mediului bucal

gnji in $anlul gingival. acestetuburi sunt calibrate,

de fluid gingival prelevat.
fluid gingival din zona felei
anteroposteriori avAndu-se un
iudice PMA-3 de inflarnare gingival, papilar',
marginal, frxat). obfine in 15 minute un volum de
pdnE la 40 pl.

2.3.2. Tehnica de prelevare folosind principiul

spllirii qantului gingival
Oppenheim a fost acela care losit pentru
prima datd aceaste tehnic[. S-a uti o gutierd de
riginb special confeclionatd cu un j ingust care s-a
Itxat la nivelul limitei gingie dinte. J este legat
prin tuburi la o pompil[ peristalticd este parcurse de
lichidul de clltit care fluidul gingival.
Amestecul format din lichidul ciltire 9i fluidul
gingival este concentrat astfel este posibilI
studiorea din punct de vedere Si cantitativ
ci a
constituen{ilor fl uxului gingival.
O altb metod[ mai simp constd in injectarea cu
ajutorul unei microseringi a ei solulii de cldtire in
Fig.9. prelevarea fluidului gingival interiorul sulculului gin gival.
cu tub capilar. O eventual[ salivard poate fi
decelatl prin imunoelectrofi a unor probe contra
Evaluarea cantitativr u unui ser anti-saliv[.
prrnh_-o_ cdntdrire^
for,r,
gingival se face Prin aga-zisa de dilulie izotopicl, se poate
a sa inainre ql a"fa iir"i;""r"i
masurarea suprafetei imbibal
stnpul ui (p lanimetri e)
fi; . evaiua volumul fluidului in jurul unui dinte. De
p'o Io.l
nau-r.'u.lt;;;' " exemplu, la un indice inflamare de 1/0,43 s-au
#nji;'"' recoltat 1,56 pl in j unui dinte anterior. Este, de
pre e va r ., ;;;T ;,iJ',; j
:3;1:ff :f
ili,
r

"j i
i :l :'".? asemenea, posibil de cula volumul de fluid gingival
"i
I
76
71
 B iochimia mediului bucal

produs inft-un anumit timp in saliva 2.4. Compozitia chimici a fluidului gingival
mixtd a cantitelii unei specifice fluidului
gingival, cum ar fi, de exemplu, sau C3. Prin aceastl
metodd s,a evaluat produclia cle
Analiza calitalivl gi cantitativd a fluidului
id gingival in 24 de gingival e^ste la lel de importantb ca gi a celorlalte
ore ca fiind intre 0,5 9i 2,4 m1.
exsudate. ln cazul fluidului gingival existd, insd, dorrb
dihcultdli majore gi anume:
2.3.3. Nletodi moderni de tare gi preparare . Evaporarea care acompaniazf, gi urmeazl
a fluidului gingival prelevarea;
o Originea fiec5rui constituent care ar putea
Metoda se bazeazd principiul capilaritdtii. Se fi plasmatici, tisulard sau bacteriani.
folosesc stripuri de hirti de filtru -
Recoltarea se face timp de de secunde. Cantitatea de 2.4.1. Constituenti organici ai fluidului gingival
folosind un aparat numit
Periotron care este in il calibrat. Principiul pe 2.4.1.1. Proteinele
care se bazeazi. m cantitdlii de fluid gingival
este: stripul este agezat doud pllci jucAnd rolul unui
condensator, se va constanta dielechicl gi
in cazul in care se vorbegte despre fluidul
gingival ca exsudat, atunci concentratia proteinelor este
variatia acesteia va fi pe un ecran. Dupd. crescuti comparativ cu fluidul gingival ca transsudat.
mdsurarea fluidului gival, stripul este supus unui
proces de eluare (se
Concentratia medie a proteinelor totale din lichidul
in solu!ie componen!ii fluidului gingival este in jur de 70 g/1 (61 92 g/l) 9i este
gingival) timp de 30 dup[ care solufia oblinutd -
comparabill cu a proteinelor totale serice. Se pare c[
se p[streaztr in lichid in vederea studierii valorile concentraliei proteinelor totale din fluidul
componentelor fluid gingival. Eluarea stripului se gingival nu se modific[ semnificativ in func]ie de gradul
face cu diferite so ?n funclie de compugii a cdror
inflamatiei gingiei. Proteinele care se g[sesc in fluidul
concentrajie se ermind. De exempl, pentru gingival sunt, a priori, de origine plasmaticE. in fluidul
determinarea co iei de glutation oxidat gi redus, gingival existd o-globuline, p-globuline, o1-globuline,
se folosegte ct l-ra l-lPLC. b acesl caz. pentru
o2-globuline, a1-antitripsine, or-antichimotripsine, o,2-
eluare se fol o solutie de acid percloric de glicoproteine, hemopoietine, albumin[, fibrinogen. cr2_
concentralie 3,5 (voVvol). Proba este conservatl in
azot lichid.
antitripsinele sunt inhibitori ai unor gi
"-i-"
concentralia lor in fluidul gingival este mai mici decAt in
plasmi.

79
 Biochimia nediului bucal
B iochimia mediului bw:nl
Fluidul gingival contine im unoglobulinele
tgt in concentragie comparabild leC.
."-;;;;;;;rf,;l lipide sunt probabil de provenienli sericd dar nu se poate
lg_1'^
rvlaJon tatea imunoglobulinelr
provrn din plasms. chiar exclude nici prover.rienla gingival[ sau bacteriani. S-a
daca ceturere;;;;;;'Hir decelat in fluxul gingival prostaglandina E2 intr-o
reA. r.,noeio!;i;;; ere IgG sau
";;il.:l]'produc.ei concentratie superioar[ celei din sAnge. Concentralia
eficacera"ou?".""uunr",rru;!,ffi#,ybuie cerl qi acestei prostaglandine cregte o date cu evolulia
. ue asemenea, in fluidul gingival parodontopatiei. Prostaglandinele sunt biosintetizate
exisri si
proreice ate complementu;l -Cr, 'C"^ifu,oji local qi pot h un bun marker pentru evidenlierea
:,i"11"",i inflama!iei gingivale.
fl::i,:"i":::. poare
rnonirorizare :1 :"diu ce coneine "'ii" ,";k; i,;#
"ura*u
paradontald. Cu ajutorul
met
ffiff;r, ;::?; 2.4.1.3. Glucidele

i:',:x* N}ffi mlr;liffi':tiili !l :i.ff I itt fluiaut gingival concentratia glucidelor este de
,.T"a'iI
.._.r. pvL i':'
rroli'
;;ff#ft"H"rui sirgival
pror.rnet 3 - 4 ori mai mare decdLt in serul sanguin. Se pare cd
IgG
$e origine plasmatici
^Markerii
existenta acestor glucide este rezultatul metabolismului
ilii1lljlTip:na ei ny'ranga ;":1" il;d"";i florei bacteriene 9i mai pulin a unui necanism matabolic
:,"'*Tiiden(incareedi;"F;:;ff
cu mase moleculare de ;:"rrl""::il:,1;
37 r r t, ai v.\^ E_ ,.^ imice reveleazd toate moleculele
I'ot"in"r"-,,liii.-"1"1",n'.1,f '""?:1.1^^Pls^7{D" care contin : giicoproteine, glicolipide ial studiile
ere pot .d;";;;*;;if.il*:"::j:i""zi raplur ci biochimice ci existf, incertitudini in ceea
tun'ou".ur,,i-"'iffiI, ol?"/u" proteici ce aparrin ce privegte glucidelor ca unnare a evapordrii
Modi fi cari e #;ii; peri odonr ai e.
r

proteinelor neplasmatice ce"lllf^^.

u," rl"l"'lj priveqte compozifia
sau in fluidul gingival s-a g5sit glucozd, a
";;"':-'.'?tT: rcate in-fl uidul gingival caret e poate sf, creascd in cazul diabetului.
po,
r-' sLU',,p4rua
u""rpuniu procesetd De altfel, se qtie cd, in cazul persoanelor cu diabet este
de
(esuturilor periodontale I^ ,, distrugere fu nii"fui
..^ a
urmare ^ ..unei crescute incidenla bolilor parodontale ca urmare a
P*oaontur. ii.iiliu::" ;a infecliilor microbiene subgiirgivale. Recent, s-a
eviden{iat faptui cd hiperglicemia poate induce
2-4.1.2. Lipidele producerea de citokine. Astfel ,controlul glicemiei a fost
asociat cu determinarea nivelului interleukinei-lbeta din
._
Lipidele au fost rer
prin histochimie fluidul gingival la pacienli cu diabet de tip 2 9i
idenrificaie pr; ;;#;;i"":]e si periodontite cronice. Rezultatele oblinute au ardtat cd
nuiour gingivai subtire. in hiperglicemia contribuie la cre$terea rdspunsului
;;;;ffi';:'ifli1:,.0",.uu^,
nume,oa-s""ro.roi,pi;;";;;ld;.:h$:rff inflamator gi sugereazd existen{a unui mecanism de
:.f""ill:

80
81
 b to ctltrnra nxediului bucal B io chimia me diulu i bucal

bilan! pentru asocierea controlului glicemiei cu glicozaminoglicanilor. Existi o corelalie

distrugerile 1a nivel periodontal.
pozitivl intre activitatea sa enzimatic[ 9i
adincimea pungii parodontale.
2.4.1.4. Enzime
o 9-glucuronidaza si 0-galaetozidaza
hidrolizeazd resturile de
oligozaharide
.Fluidul gingival con[ine numeroase enzime a
- importan![ eliberate de hialuronidazd. Este incontestabil[
cdror este evident[ pentru c[ uo"l" ,*t originea hzozomald a acestor enzime care
implicate in procesele distruitive ale
. - I;;;;; sunt eliberate din leucocite in prezenla
adiacente iar altele contribuie la cregterea p.i"nli;l;i complexelor imune. Aceste enzime au fost
antibacterian al fluidului gingival.
identificate in interiorul macrofagelor,
fibroblastelor, celulelor endoteliale gingivale
2.4.1 ,4.1. Enzime patogene gi de asemenea in extractele unor bacterii.
Existl o corelalie pozrtivd intre activitatea
. ., l".ruT".. enzime patogene deoarece ele pot glucuronidazei, 'adincimea pungii
contribui la distrugerea unor eGmente ate parodontale gi liza osoas6.
parodontale. Originea lor poate fi tisulari lesuturiior
.u ,erpun.
rnilarnator sau bacterianl. in fluidul gingival au fost gdsite diverse
proteinaT,e;
r l.Iialuronidazele sunt erzime care calalizeazd o Colaqenaza extracelulard este o metalo-
degradarea unor glicozaminoglicani. i; endopeptidaz[ responsabild de degradarea
fluidul enzimal existl doud tipuri-de o""st fei fibrelor de colagen care este constituentul de
de enzime gi anume: bazi a1 lesuturilor parodontale. Activitatea
enzimaticd cre$te o datl cu agravarea bolii
o Unele de origine lizozomall parodontale. Originea acestei enzime este
(leucocite) cu pH optim de acliune de multipl5 gi anume:
3,1: o Tisulard leucocite
o Altele de origine bacteriand polimorfonucleare, macrofage,
(slrep{ococi. pneumococi) cu pH fibroblaste;
oplim de actiune de 6,0. o Bacteriand Clostridium
c Aril-qulfataza identificatd in fluidul gingival histolyticum, Actinobacillus
catalizeazd, hidroliza esterilor a" t;p actinomycetem, comitans, Streptococ
.l"fUJ1i
joacl un rol important in 9i
degradarea mutans.

a.)
83
 Biochimia mediului bucal
Biochinia medtuhd bucal

' PlASlgZa este o enzimd

Fosfataza alcalinl catalizeazd hidroliza
mE'"**i,"i'ilJidr:I"or;"':r:fiX? diverqilor esteri de tip fosfat. Existd o
Yngrnea ei este dominant tir.r"^'^ie corelalie pozitivd intre activitatea enzimaticI
Ea esre detecrard Ia
!1ip.;r"y..gingival nivelul
lturdului gi profunzimea leziunii parodontale. Este de
la pacienlii ;r';;;, origine polimorfonuclearl dar existf, gi rm
parodonlald gi esle in coretalie polirivd cu aport bacterian (bacterii existente in placa
aceasta. Ca
considerara 1a
-;;;-u#':l'
urmafe. e
dentard).
parodontale r rli,ll,i",,"X Lactatdehidroeenaza (LDII) calabzeazd
procesul reversibil de reducere a piruvatului
la acid lactic. Izoenzima LDI{5 se gase$te cu
^*iffi
Catepsina
,;:n,"u,":i:oJ:]'o-uapropiatr
r, - carhol is6dgpeplidazd
i-.!',!,ua I)
precldere in fluidul gingival, spre deosebire
de izoenzima LDH2 c&re Se gbse$te in plasm[.
llr,"-1:,T"1.
.
l"ucoci relor mo non u c esre
I eare Activitatea enzimaticd a LDH sulculari este
:l1:ilf poziriv cu s.,drt
parodonrat. pH_ul oprim
;;-;;;;;;""7 de 10 20 ori mai mare decAt cea din plasmi.
::.^r]:l:,.
al acestet erzime
d";;iir; Procesul de reparfe a tesutului conj rrncl i v
este sub 3-.5
depinde de i4,fegritatea gi stabilitatea
**:P+u&g4--!
cnaopeptrdaza identificard
esre singura cheagurilol de librinl formate: o dizolvare
in fluidLrl
probabit numai a. il;i;;
precoce antrerlazd o intArziere a cicalrizdrii
"oigin.
:* "rl:
trzozomald astlel incat /o lizd intlrziata va provoca
formarea urTti lesut dc granulagie abundent cu
&9 ig!dI este o enzimi lizozomat| cicatrice hiberlrofi cd.
non,
specificd care cahlizeaza
scindarea
jgatuSlo^r .de lip ester din diferifi
monofosforici gi este asociard esteri 2.4.1.4.2. Enzime antibacteriene
i.rnriui
conjuncriv. "u,uUol
Ea prezinrd
i:._1il:i Lizozimul este o enzimf, glicqzidazici care
enzrmatrch crescutd "
in fluldul eingiuur ";;;i;;;
fe.lli este prezentl in toate fluidele oiga:rismuiui gi
cu gradut de inflamare
f::"Ttrl
rrovenlenta acestei al gingiei. ca urmare qi in fluidul gingival. Propriet[tile
-;.;;enzime sale antibacteriene sunt legate de faptul cI
g :, I eu c oc i ;;'
1111 1 il;:f"'j;J::"::1 aceastb enzirn[ calalizeazE reac{ia de
descuamate, macrotage ",:
:11:.!:,.
Dactent $i ;;'; hidrolizd a legdturilor B(1 -4)glicozidice dintre
N-acetilglucozaminl gi acidul acetilmuramic
din componenfa peretelui bacterian. O datd

84
85
li D to c tl nra medru lur buca I
tl
:
:
eliberat din leucocitele polimorfonucleare gi
din macrocitele infiltrate in lesutul gingivai,
lizozimul poate s[ induci qi efecte secundare
nedorite prin actiunea sa mucoliticd, care va
reduce aderenJa joncliunilor epiteliale gi astfel
va fi atacati substanla fundamentald a
tesutului conjunctiv. De asemenea, lizozimul
mai poate accelera eliberarea locald de
enzime intrabacteriene cum ar fi
lrialuronidaza sau c olagenaza.
o Peroxidazele sulculare. Aceste enzime au o
acliune antibacteriane, antifungicd 9i
antivirald similar[ cu cele existente in salivi.
Activitatea enzimaticd a acestor enzime in
fluidul gingival este corelat[ pozitiv cu
evolutia in0amatiei qi se pare ci are o
influenfi in ceea ce privegte degradarea
leucocitelor. Din categoria peroxidazelor face
parte enzima glutamat peroxidaza care este
consideratd ca un agent protector in ceea ce
pnvegte stresul oxidativ. Dup6 cum gtim,
boala parodontali este un proces inflamator.
Acesta este rezultatul interactiunilor
complexe dinlre agentii palogeni ce agreseazd
parodonliul gi rdspunsul irnun. Este de
agteptat deci ca in fluidul gingival al
pacientilor cu afectiuni parodontale sd fie
cresculd activitatea glutamat peroxidazei,
mai
ales ch una din cauzele bolilor parodontale
este stresul oxidativ.

86