TEHNICI DE RECOLTARE A SANGELUI

RECOLTAREA SANGELUI VENOS

- se face prin venopunctie , cu respectarea regulilor de asepsie si

antisepsie
- sangele recoltat se amesteca cu anticoagulant uscat in proportie de 1 mg
la 1 ml de sange
- anticoagulantul folosit trebuie sa nu modifice volumul si morfologia
eritrocitelor
avantaje- permite repetarea sau efectuarea unor examene complementare
din aceeasi proba
- timp scazut de elaborare a rezultatelor de la laborator
- analiza sangelui se poate face si mai tarziu (nu imediat dupa ce
a fost recoltat)

RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR

- se face prin punctionarea pulpei degetului sau a suprafetei plantare a
halucelui la copii
avantaje- ofera cele mai bune frotiuri
dezavantaje- poate furniza o cantitate insuficienta de sange
- sangerarea se poate opri inainte de recoltarea tuturor
probelor
- necesita efectuarea pe loc a testelor
METODE DE DOZARE A HEMOGLOBINEI
- hemoglobina = hemoproteina cu - grupare prostetica = hemul (Fe
bivalent)
- grupare proteica = globina 4
monomeri cu structura polipeptidica
(la adult
predomina Hb A1)
- dozarea este un test de rutina, absolut obligatoriu pentru explorare
la fiecare pacient

- metode:
1. gazometrica bazata pe capacitatea Hb de a fixa oxigenul
(1 g de Hb fixeaza 1,34 ml oxigen)
2. calorimetrica (SAHLI) consta in compararea solutiei de
cercetat cu o solutie etalon din aparat
3. spectrofotocolorimetrica consta in masurarea culorii in
functie de puterea de absorbtie a luminii
de catre o solutie, intr-o regiune
specifica a spectrului vizibil
Metoda SAHLI:
principiu- solutia de clorhidrat de hematina, preparata din sangele pe
care il avem de cercetat, se compara cu
un etalon de culoare din aparatul Sahli (etalonul este
stabilit prin colorarea aceluiasi produs cu o cantitate normala de Hb)
materiale- ace sterile
- vata
- alcool sanitar
- solutie de HCl 0,1 N
- apa distilata
- hemoglobinometrul Sahli cu doua eprubete- una cu
solutia etalon (clorhemina in glicerina= bruna)
- alta cu
solutia de cercetat (divizata in unitati Sahli)
- pipeta de 0,02 ml
- bagheta de sticla pentru
omogenizare
tehnica- in prima eprubeta
- se pune solutie de HCl 0,1 N (pana la diviziunea 10)
- se face punctie capilara, cu respectarea regulilor de
asepsie si antisepsie
- se recolteaza 0,02 ml sange cu pipeta
hemoglobinometrului, care se adauga in prima eprubeta
- se agita amestecul astfel format

- dupa 3- 5 min (timp in care amestecul se inchide la

culoare, devenind brun, datorita formarii
clorhidratului de hematina) se adauga apa distilata
picatura cu picatura pana se egalizeaza culorile
(cea a solutiei de cercetat cu cea a solutiei etalon)
- se citeste gradatia de pe tub (la nivelul meniscului
inferior al lichidului)
- in a doua eprubeta
- se pune solutia etalon
rezultatele- se exprima in g / 100 ml sange
- calculul se face prin regula de trei simpla
100 unitati
Sahli....................................................16 g Hb%
Nr de unitati Sahli citite pe
aparat.......................x
valori normale
NN = 17- 20 g%
barbati = 14- 16 g%
femei = 12- 14 g%
variatii patologice
scaderi- anemii
cresteri- poliglobulii

METODE DE IDENTIFICARE A HEMOGLOBINEI

1. reactii de probabilitate care pot sesiza cantitati mici de Hb (urme
de sange)
- au o specificitate redusa = pot fi pozitive
si in alte situatii (reactii fals pozitive)
2. reactii de certitudine- au o specificitate mai mare
- necesita o cantitate mare de sange

1. reactii de probabilitate = reactia ADLER

principiu- anumite substante incolore in stare redusa , prin oxidare in
prezenta unei peroxidaze (Hb) sau
peroxid (apa oxigenata), devin colorate.
materiale- benzidina
- solutie de acid acetic glacial
- apa oxigenata 3%
- sange de cercetat
- eprubete
- pipete
- stativ
tehnica- se prepara o solutie saturata de bezidina in acid acetic glacial
- se pun intr-o eprubeta cateva picaturi de solutie saturata de
bezidina
- apa oxigenata
- o picatura de sange
- in prezenta sangelui apare o coloratie albastra a solutiei
interpretare- aparitia culorii albastre certifica prezenta sangelui in
preparatul de examinat
!!! reactia Adler se pozitiveaza si in prezenta altor compusi in afara
de sange (peroxidaze de alta origine)

2. reactii de certitudinecristalografica)

reactia

TEICHMANN

(metoda

principiu- obtinerea de cristale rombice ce pot fi observate la

microscop, in urma reactiei dintre Hb si HCl in
stare nascanda (pura)
materiale- microscop
- bec de gaz
- lama de sticla

- lamele
- sange de cercetat
- pipete
- solutie de acid acetic glacial
- solutie de NaCl 1%
tehnica- se pune o picatura de sange pe lama de sticla si face un frotiu
gros (se intinde pe lama picatura de sange)
- se usuca preparatul astfel obtinut, la becul de gaz, fara a
depasi 40- 45 grade Celsius
- dupa care se adauga o picatura de acid acetic glacial si una
de NaCl
- se acopera lama cu o lamela
- se incalzeste din nou pana la fierbere (apar bule)
- in acest moment preparatul isi schimba culoarea in maro
(clorhidratul de hematina = clorhemina)
- dupa racire se examineaza la microscop
interpretare- HCl format din reactia acidului acetic glacial cu NaCl,
descompune Hb in hem si globina
- apoi formeaza cu hemul clorhemina, evidentiata prin
aparitia de cristale maro, rombice la
microscop
- aceasta reactie face identificarea petelor de sange, fara a
evidentia specia de la care provine
sangele (hemul este identic la diferite specii, globina are
specifitate de specie)
DETERMINAREA HEMATOCRITULUI
Hematocritul = relatia procentuala dintre volumul elementelor figrate
fata de volumul total de sange
- metoda de determinare se bazeaza pe faptul ca datorita greutatii lor,
elementele figurate celulare se separa prin
centrifugare de plasma sanguina
- cum volumul leucocitelor si trombocitelor constituie < 1% din volumul
total al elementelor figurate, el poate fi

considerat ca neglijabil, notiunea practica de hematocrit referindu-se, in

special la volumul globulelor rosii.
Materiale necesare- seringa cu ac sterila
- vata
- alcool sanitar
- garou
- tuburi capilare gradate pentru hematocrit Winthrope
(L=50 mm, diametru interior 0,5 mm)
divizate in 100 parti egale
- heparina
- capsula de plastic
- bagheta de sticla
- centrifuga
Tehnica de lucru
- in seringa se aspira heparina, iar o picatura se depune pe capsula de
plastic (capsula de plastic se mentine la
37 0 C pana se usuca complet heparina)
- tehnica se efectueaza dimineata, pe nemancate
- se recolteaza 2- 3 ml de sange prin venopunctie, cu staza minima si cu
respectarea regulilor de asepsie si
antisepsie
- sangele recoltat se pune in capsula de plastic, peste heparina uscata
- se agita continutul cu bagheta de sticla
- un capat al tubului capilar de hematocrit se introduce in capsula de sticla
si sangele va urca prin capilaritate
- un capat al tubului se inchide la becul de gaz
- tubul se fixeaza in centrifuga si se centrifugheaza timp de 5 min la 3000
rot/ min
- se citeste diviziunea la care se afla nivelul rosu al elementelor figurate
= procentul de globule continute in
sangele de cercetat
- valoarea hematocritului se calculeaza dupa formula:
Ht = (h / H ) x 100 unde h = inaltimea coloanei de
hematii
H= inaltimea coloanei totale
introduse in tub

Important:
- valoarea hematocritului obtinut din sangele venos trebuie corectata in
raport cu 2 factori de corectie:
1. pentru plasma incatusata = vol de plasma care se gaseste
prins intre hematii, chiar la sfarsitul
centrifugarii (din timpul
determinarii hematocritului)
- reprezinta aproximativ 4% din volumul globular
- trebuie corectata cu in factor de corectie = 0,96%
2. pentru hematocritul somatic = raportul dintre vol globular
total din corp fata de volumul sanguin
- se gaseste in raport constant cu hematocritul venos
care este cu 9% mai mare
- acest raport are o valoare de 0,91% (al II lea factor
de corectie)
Valori normale:
- barbati 44- 46%
- femei 41- 43%
- copil 54%
variatii fiziologice:
- varsta- NN 56%
- 1 an 32%
- 4 ani 37%
- 12 ani 40%
- varstnici mai scazut fata de adulti
- in functie de locul de unde s-a recoltat sangele:
- arterial 40%
- venos 47%
- capilar 44%
- capilar splenic 70%
- creste- in efortul fizic (iese din interstitii)
- la altitudine (poliglobulie)
- stress (mobilizarea sangelui de rezerva)
- scade- sarcina prin hemodilutie

Variatii patologice:
- scade- anemii
- creste- poliglobulii
Importanta determinarii:
- aprecierea cantitativa a leucocitelor si trombocitelor
- aprecierea aspectului plasmei
- determinarea starii de anemie, policitemie
- calcularea constantelor si indicilor eritrocitari