1.

Este adevărat că:

(0.5 puncte)

2.Este adevărat că:

(0.5 puncte)

3.Este adevărat că:

(0.5 puncte)

4.Este adevărat că:

(0.5 puncte)

Interdicţia retragerii cetăţeniei române persoanei care a dobândit-o prin naştere este prevăzută doar
in legea cetăţeniei (art. 25 alin. 2 din Legea nr. 21/1991);

5.Este adevărat că:

(0.5 puncte)

32

6.Este adevărat că:

(0.5 puncte)

7.Este adevărat că:

(0.5 puncte)

8.Este adevărat că:

(0.5 puncte)
9.Este adevărat că:

(0.5 puncte)

Declararea stării de război se face prin lege organică, unde conform art. 75 alin. (1) din Constituţie,
Senatul este prima Cameră sesizată;

Fiind rezultatul distincţiei nete între puterea politică şi puterea spirituală, caracterul secular al puterii
de stat trebuie consacrat întotdeauna expres în Constituţie – în caz contrar, statul având implicit un
caracter religios;

Libertatea economică reprezintă garantarea accesului liber al persoanei la o activitate economică, a

liberei iniţiative precum şi a exercitării acestora în condiţiile legii. Aceste drepturi implică din partea
statului abţinerea de la orice reglementări sau măsuri de natură a îngrădi accesul unei persoane într-
o activitate economică sau iniţiativa individuală într-un domeniu din această categorie;

Delimitarea circumscripţiilor electorale de pe teritoriul României coincide cu cea a unităţilor

administrativ-teritoriale mai mari: judeţele, şi respectiv Municipiul Bucureşti;

30.Este adevărat că:Immersive Reader

(0.5 puncte)

Conceptul de constituţie al epocii moderne, caracteristic statului liberal, aflat într-un proces de
treptată democratizare, are în vedere exclusiv reglementarea instituirea, componenţa, competenţele
şi succesiunea organelor supreme în stat;

Prin avizul Consiliului Legislativ sunt examinate, printre altele, concordanţa reglementării propuse cu
Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările UE şi cu actele internaţionale la care
România este parte, corectitudinea şi claritatea exprimării juridice şi implicaţiile noii reglementări
asupra legislaţiei în vigoare;
În caz de contrarietate între o dispoziţie de drept intern (dintr-o lege organică sau dintr-o lege
ordinară) şi cea a unei reglementări internaţionale (inclusiv din Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului), va avea prioritate întotdeauna reglementarea internaţională;

Dreptul la integritate fizică şi psihică este garantat implicit de legea noastră fundamentală. Nimeni nu
poate fi supus torturii sau pedepselor inumane ori degradante ceea ce reiese din interpretarea
sistematică a principiului demnităţii umane consacrat în art. 1 alin. (3) din Constituţie

Constituţiile cutumiare reprezintă un ansamblu de reguli nescrise privitoare la desemnarea şefului

statului, procedura parlamentară, numirea guvernului, controlul parlamentar asupra executivului
precum şi asupra unor drepturi fundamentale. S-ar putea afirma în prezent că nu există constituţii
propriu-zis cutumiare, ci doar constituţii mixte, care constau din acte normative scrise, având prin
tradiţie valoare constituţională, acte completate de uzanţe şi practici constituţionale în viaţa
parlamentară sau în activitatea executivului

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, iar hotărârile
acestuia se iau prin vot secret (art. 133 alin. (4) şi (5)). Lucrările CSM sunt conduse de președintele
acestuia, ales pentru un mandat de un doi ani dintre magistraţi (judecători și procurori – art. 133 alin.
(3)), cu excepția situației în care la şedinţe participă Preşedintele României; în acest caz el va prezida
lucrările (art. 133 alin. (6)). Şeful statului nu are însă drept de vot la lucrările CSM la care participă
(art. 26 din legea organică a Consiliului).

În „Procesul Tramvaielor”, Tribunalul Ilfov, iar apoi Curtea de Casaţie, au declarat neconstituţională
legea din 18 Decembrie 1911, în primul rând pentru că încălca dispoziţiile exprese ale Constituţiei din
1866 referitoare la neretroactivitatea legilor;

Interdicţia retragerii cetăţeniei române persoanei care a dobândit-o prin naştere este prevăzută doar
in legea cetăţeniei (art. 25 alin. 2 din Legea nr. 21/1991);

Funcția de control parlamentar se poate realiza prin mesaje, rapoarte și programe, sens în care
reținem e.g. rapoartele anuale prezentate de Avocatul Poporului, Curtea de Conturi;

Ideea unui control jurisdicţional de constituţionalitate a fost formulată pentru prima oară de Hans
Kelsen în lucrarea sa „Teoria pură a dreptului” (1934);

Lipsa relevanţei directe a căsătoriei în privinţa dobândirii şi pierderii cetăţeniei face ca străinul sau
apatridul, căsătorit cu un cetăţean român, care solicită dobândirea cetăţeniei române să
îndeplinească aceleaşi condiţii de stagiu ca şi celelalte persoane;

Singura situație în care mai întâlnim procedura de mediere în actuala Constituție este în cazul
revizuirii Constituției, când proiectul sau propunerea nu se adoptă cu o majoritate de două treimi din
numărul membrilor fiecărei Camere;
5

Dreptul de petiţionare constituie, împreună cu dreptul la acces în justiţie, o garanţie a celorlalte

drepturi consacrate în legea fundamentală, a tuturor drepturilor subiective în general, dar şi a
intereselor recunoscute de lege. Conform art. 51 alin. (1) din Constituţie, cetăţenii au dreptul să se
adreseze autorităţilor publice prin petiţii, formulate fie în numele semnatarilor, fie a unor terțe
persoane sau chiar anonim.

Controlul parlamentar al constituţionalităţii legilor a apărut în Franţa. Conform Constituţiei anului VIII
(=1799), el se exercita asupra proiectelor de lege, anterior promulgării acestora, de către Senat. În
timpul celui de-al doilea Imperiu (1851-1870), Senatului îi reveneau atribuţii similare. Caracterul
politic și reprezentativ al acestei forme de control decurgea din modul de constituire şi din poziţia
celei de a doua camere; conform articolului 20 al Constituţiei din 1852, cu excepţia cardinalilor,
mareşalilor şi amiralilor – membri de drept – , senatorii erau numiţi de Preşedintele Republicii (iar,
după instituirea Imperiului, de către Împărat).

Pentru a-i proteja pe judecători și procurori contra unor măsuri vexatorii, legea n. 303/2004 prevede
că aceştia pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea Secției pentru judecători
sau, după caz, a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; ei nu pot fi reținuți și
supuși percheziției, potrivit legii, decât în caz de infracțiune flagrantă,iar organul care a dispus
reținerea sau percheziția este obligat să informeze de îndată Secția pentru judecători sau, după caz,
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (art. 95 din legea menționată).

Principiul egalității în drepturi consacrat de ar 16 alin (1) din Constituție se opune oricărei discriminări
între cetățeni și necetățeni.

Conceptul de constituţie al epocii moderne, caracteristic statului liberal, aflat într-un proces de
treptată democratizare, are în vedere exclusiv superioritatea ierarhică faţă de legile ordinare, în
sensul că, în caz de conflict între două norme, norma constituţională are prioritate.

Parlamentul controlează Guvernul prin acordarea votului de încredere, prin moţiune de cenzură,
prin informare, în condiţiile art. 111 din Constituţie, prin întrebări şi interpelări; prin adoptarea
unei legi de abilitare şi prin aprobarea ordonanţelor, în condiţiile art. 115 din Constituţie; prin
cererea de începere a urmăririi penale împotriva membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în
exerciţiul funcţiei lor; prin comisiile parlamentare;

Constituţia referendară este legea fundamentală adoptată de o reprezentanţă naţională (adunare

constituantă), din inițiativa șefului de stat (monarh constituțional sau președinte de republică)
supusă ulterior aprobării poporului prin referendum. Observaţiile formulate cu privire la constituţia-
statut sunt în linii mari valabile şi aici; tendinţa firească a poporului va fi întotdeauna să aprobe
constituţia propusă, chiar şi în cazul în care rezervele faţă de ea sunt numeroase şi consistente.

Reţinerea este o măsură procesuală de restrângere a libertăţii individului dispusă de către organele
competente (ale poliţiei). Reţinerea poate fi dispusă în privinţa unei persoane despre care există
probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă penală, dar nu şi în privinţa unei persoane care refuză
să se legitimeze sau care nu poate prezenta un act de identitate, în vederea stabilirii identităţii celui
reţinut. În cazul cetăţenilor străini sau al apatrizilor, reţinerea poate fi justificată chiar şi când aceştia
nu au comis o infracţiune, cât timp nu a expirat termenul prevăzut în viza de intrare sau autorizaţia
de şedere pe teritoriul ţării noastre.

Raporturile autorităţii judecătoreşti cu puterea legislativă decurg din principiul legalităţii justiţiei şi
privesc în primul rând faptul că Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare, adoptă legile pe care
instanţele judecătoreşti le vor interpreta şi aplica în practică. Astfel organizarea sistemului judiciar,
competenţa instanţelor judecătoreşti, procedura pe baza căreia instanţele soluţionează cauzele cu
care sunt sesizate, şi statutul magistraţilor sunt stabilite prin lege (Legea 304/2004, Codul de
procedură civilă, Codul de procedură penală, Legea nr. 303/2004 etc.).

Indivizibilitatea teritoriului constituie o garanţie juridică împotriva unor eventuale tendinţe centrifuge
pe plan intern. Formularea textului nostru constituţional vizează indivizibilitatea statului [art. 1 alin.
(1): România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”]. Divizarea statului nu
poate fi însă concepută decât prin divizarea teritoriului.

Exercitarea anumitor atribuţii ale Preşedintelui României (cele prevăzute în art. 91, alin. (1) şi (2):
cele privind politica externă; art. 92, alin. (2) şi (3): mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate
precum şi măsurile de respingere a unei agresiuni armate; art. 93, alin. (1): instituirea stării de asediu
sau a stării de urgenţă, şi – în fine – art. 94, pct. a), b) şi d): conferirea de decoraţii şi de titluri de
onoare, acordarea gradelor de general, şi mareşal, precum şi a graţierii individuale) nu este
condiţionată de contrasemnătura primului-ministru, însă atribuţiile respective ţin deopotrivă şi de
competenţa Guvernului.

Pierderea cetăţeniei române prin renunţare nu produce nici un efect asupra soţului renunţătorului şi
– în principiu – nici asupra copiilor minori ai acestuia [art. 27 alin. (1)]. Minorul nu pierde cetăţenia
română nici în cazul în care ambii obţin aprobarea renunţării la cetăţenie, chiar dacă se află cu ei în
străinătate sau dacă părăseşte ţara odată cu părinţii săi.

Textul constituţional stabileşte că libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.

Noţiunea de „siguranţă a persoanei” vizează aici garantarea libertăţii individului contra abuzurilor din
partea autorităţilor, în special ca siguranţă generală a vieţii şi proprietăţii, pe care statul o
garantează, ca prestaţie ce-i revine în baza contractului social, în schimbul supunerii individului faţă
de autoritatea sa. Un asemenea drept fusese consacrat în constituţiile franceze din epoca
revoluţionară.

Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, iar hotărârile
acestuia se iau prin vot secret (art. 133 alin. (4) şi (5)). Lucrările CSM sunt conduse de președintele
acestuia, ales pentru un mandat de un an dintre magistraţi, cu excepția situației în care la şedinţe
participă Preşedintele României; în acest caz el va prezida lucrările (art. 133 alin. (6)). Şeful statului
nu are însă drept de vot la lucrările CSM la care participă (art. 26 din legea organică a Consiliului).

Constituţiile octroiate (numite şi carte concedate) constituie, sub aspect formal, acte unilaterale ale
unui suveran, aprobate de popor prin referendum, la propunerea reprezentanței naționale. Ele
reprezintă o emanaţie a puterii sale, în principiu absolute, dar în fapt sunt consecinţa erodării poziţiei
politice a suveranului, care se vede constrâns de împrejurări la anumite concesii. Exemple în acest
sens sunt: Carta constituţională a regelui Ludovic al XVIII-lea al Franţei, din 4 iunie 1814, Constituţia
Regatului Piemontului şi al Sardiniei din 4 martie 1848 („Statutul Albertin”) sau Constituţia japoneză
din 11 februarie 1889.

10

După cum se poate observa cu uşurinţă, noţiunea de constituţie în sens formal este cu mult mai
largă decât cea de constituţie în sens material. Practic întotdeauna, prima noţiune este inclusă în cea
de-a doua. Destul de rar, ce-i drept, apar şi situaţii în care în legea fundamentală se găsesc norme
reglementând relaţii relativ puţin importante din viaţa socială, neîncadrabile sub aspect material în
constituţie, dar care îndeplinesc totuşi criteriile formale, având în consecinţă forţa juridică a unei
reglementări constituţionale.

Controlul exercitat de ministrul justiției asupra procurorilor constă în verificarea eficienței

manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară
raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa
parchetelor și poate viza deopotrivă măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și
soluțiile adoptate.

Conform art. 53, exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns, numai prin lege
organică şi numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a
sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei
penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru
deosebit de grav. Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că restrângerea poate fi dispusă și pentru
alte cauze, dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu
situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere
existenţei dreptului sau a libertăţii.

11

Statul este unicul subiect obligat în raporturile implicând drepturi și libertăți fundamentale.
Drepturile fundamentale pot privi exclusiv raporturile dintre individ şi stat. Indivizii nu pot încălca
drepturile fundamentale ale altora;

Delimitarea circumscripţiilor electorale de pe teritoriul României coincide cu cea a unităţilor

administrativ-teritoriale mai mari: judeţele, şi respectiv Municipiul Bucureşti;
Sub aspectul modalităţii de revizuire, constituţiile pot fi suple, rigide, octroiate sau cutumiare;

12 .

Conceptul de constituţie al epocii moderne, caracteristic statului liberal, aflat într-un proces de
treptată democratizare, are în vedere exclusiv limitarea exercitării arbitrare a dominaţiei, realizată
prin împărţirea sau separaţia funcţiilor diverselor organe ale statului;

În concepţia Curţii Constituţionale a României (decizia nr. 70/1993), principiul egalităţii „înseamnă de
fapt uniformitate. Altfel spus, principiul egalităţii se opune întotdeauna sau aproape întotdeauna ca o
lege să stabilească reguli diferite în raport de persoane care se găsesc în situaţii deosebite”;

Atât Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, cât şi regulamentele Camerelor
folosesc în mod consecvent formula „proiecte de lege” în cazurile în care inițiativa legislativă emană
de la Guvern şi „propuneri legislative” în cazul iniţiativelor legislative ale deputaților, senatorilor sau
ale cetățenilor;

13.

Controlul exercitat de ministrul justiției asupra procurorilor constă în verificarea eficienței

manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară
raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa
parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și
soluțiile adoptate.

Implicaţiile practice ale consacrării dreptului la viaţă privesc mai multe aspecte concrete, precum
problema pedepsei capitale, cea a avortului, eutanasia, reprimarea unor tulburări grave, precum şi
disciplina militară în timp de război sau pe durata unor conflicte militare în afara stării de război,
toate reglementate expres și în detaliu de legea fundamentală.

„În sens material, constituţia va desemna toate regulile, oricare ar fi statutul textelor care le conţin, şi
care au un conţinut constituţional, în sensul amenajării puterilor publice ale statului, [precum şi al]
enunţării şi garantării drepturilor cetăţenilor.” Astfel, ea include toate reglementările, indiferent de
sursa lor formală, referitoare la instituirea şi exercitarea puterii în stat, raportul dintre puterile
statului, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale. Cu alte cuvinte, noţiunii de constituţie în
sens material îi sunt subsumabile nu numai reglementările cuprinse în actul intitulat „constituţie”
(=constituţia în sens formal), ci şi o serie de reglementări cuprinse în legi organice sau ordinare (legea
electorală, legea partidelor politice, legea cetăţeniei, legile privind organizarea Curţii Constituţionale,
a Guvernului sau a altor autorităţi publice), în acte ale Guvernului (de exemplu, ordonanţa de urgenţă
privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urg

14

Cetăţenia română nu poate fi retrasă decât celui care aflat în străinătate, se înrolează în forţele
armate ale unui stat cu care România se află în stare de război sau cu care a rupt relaţiile diplomatice
[art. 25 pct. b)]. În primul rând, este necesar ca persoana sancţionată să se afle în străinătate. De
altfel, este puțin probabil ca un român, rămânând în ţară, să se înroleze în forţele armate ale unui
stat străin. Dacă la scurtă vreme după înrolare, cetăţeanul român se întoarce în ţară, cetăţenia
română ar putea fi totuşi retrasă (textul prevede în acest sens: „Cetăţenia română se poate retrage
persoanei care: ....b) aflată în străinătate, se înrolează ...”). Aşadar cel sancţionat trebuie să se afle în
străinătate în momentul înrolării, nu în momentul aplicării sancţiunii.

Exercitarea anumitor atribuţii ale Preşedintelui României (cum ar fi cele prevăzute în art. 91, alin. (1)
şi (2): cele privind politica externă; art. 92, alin. (2) şi (3): mobilizarea parţială sau totală a forţelor
armate precum şi măsurile de respingere a unei agresiuni armate; art. 93, alin. (1): instituirea stării
de asediu sau a stării de urgenţă, şi – în fine – art. 94, pct. a), b) şi d): conferirea de decoraţii şi de
titluri de onoare, acordarea gradelor de general, şi mareşal, precum şi a graţierii individuale) este
condiţionată de contrasemnătura primului-ministru. În consecinţă, atribuţiile respective ţin
deopotrivă şi de competenţa Guvernului.

Poporul poate fi privit doar ca o comunitate politico-juridică a cărei voinţă legitimează puterea de
stat, adică o realitate socială şi politică, o comunitate etno-culturală şi lingvistică, ai cărei membri pot
avea cetăţenii diferite, dar care se simt legaţi printr-un sentiment de apartenenţă la acea comunitate
şi sunt dispuşi să confere elementelor comune (limbă, religie, cultură, tradiţii istorice, spaţiul
geografic al convieţuirii etc.) o relevanţă politică deosebită. Din secolul al XIX-lea trăim în epoca
statelor naţionale. Ideea că o naţiune îşi atinge treapta deplinei maturităţi politice prin constituirea
propriului stat naţional a fost multă vreme de la sine înţeleasă şi este şi astăzi larg acceptată.

15

Fiind “unică autoritate legiuitoare”, Parlamentul poate reglementa prin lege orice domeniu al vieţii
sociale. Limitele puterii sale legislative sunt cele stabilite în Constituţie;

Constituţia română din 8 decembrie 1991 poate fi calificată drept o constituţie suplă, flexibilitatea sa
manifestându-se sub următoarele aspecte: a) limitarea iniţiativei revizuirii; b) procedura de revizuire;
şi c) stipularea unor limite ale revizuirii;

Cetăţenia română se mai poate retrage celui care este cunoscut ca având legături cu grupări teroriste
sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţională,
indiferent dacă a dobândit cetăţenia română prin naştere, sau prin alt mod;

16

Reglementarea în mod exclusiv de către statul român a cetăţeniei române are drept consecinţă
imposibilitatea dobândirii cetățeniei unui stat străin, în condițiile menținerii calității de cetățean
român;

Inamovibilitatea judecătorilor presupune că aceștia nu pot fi demiși sau avansați la instanțe

superioare fără consimțământul lor;

În decizia din cazul „Marbury versus Madison”, pronunţată în 1803, Curtea Supremă a Statelor Unite
admite cererea reclamantului, William Marbury căruia i se refuza înmânarea unui ordin de numire ca
judecător de pace, invocând neconstituţionalitatea unei legi;

17
În concepţia Curţii Constituţionale, Parlamentul poate lua orice decizie (de admitere, respingere, sau
de modificare ori completare a textelor de lege supuse reexaminării Parlamentul, dar are obligația de
a dezbate legea în limitele cererii de reexaminare;

Toate constituţiile comuniste (din 1948, din 1952, precum şi cea din 1965) au fost constituţii rigide,
din cauza controlului politic absolut exercitat de partid asupra statului, care făcuse practic imposibilă
revizuirea textului legii fundamentale;

Arestarea preventivă se dispune numai de către judecător sau procuror, pe bază de probe şi indicii
temeinice, şi numai în cursul procesului penal;

18

Legislatura desemnează durata mandatului colectiv al Parlamentului şi – implicit – al fiecărei

Camere;
Consacrarea constituţională a demnităţii umane decurge exclusiv din dispoziţiile art. 20 din Legea
fundamentală („Tratatele internaţionale privind drepturile omului”), raportate la prevederile
Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 şi la Preambulul celor două pacte
internaţionale ale drepturilor omului, din 1966;

Din punct de vedere al modului de adoptare şi al posibilităţii de revizuire, o constituţie poate fi

scrisă sau cutumiară;
19

Conform legii statutului judecătorilor și procurorilor, modificată, există eroare judiciară atunci când:
a) s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor
legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și
interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare considerabilă prin gravitatea ei, chiar
dacă aceasta a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară; b) s-a pronunțat o
hotărâre judecătorească definitivă în mod evident contrară legii sau situației de fapt care rezultă din
probele administrate în cauză, prin care au fost afectate grav drepturile, libertățile și interesele
legitime ale persoanei, vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau
extraordinară.

Dreptul la apărare este consacrat în art. 24 alin. (1) din Constituţie. El constituie o garanţie atât a
libertăţii şi dreptului la acces în justiţie cât şi – indirect – a drepturilor subiective ale individului, în
măsura în care acestea ajung obiect al unui litigiu. De asemenea, realizarea dreptului la apărare
reprezintă un important factor în asigurarea unei justiţii imparţiale, eficiente şi obiective, contribuind
la creşterea autorităţii statului şi la menţinerea ordinii şi stabilităţii sociale.

Constituţiile suple prevăd modalităţi simplificate de revizuire. Este vorba în general de adoptarea legii
de revizuire cu o majoritate calificată (de regulă două treimi din numărul membrilor camerelor) de
către o adunare special aleasă în acest scop, urmată întotdeauna de aprobarea legii de revizuire prin
referendum. Constituţiile comuniste au fost în general constituţii suple, prevăzând întotdeauna un
cvorum scăzut de participare la referendum, pentru a facilita revizuirea legii fundamentale. Faţada
politică democratică pe care s-au străduit să o afişeze regimurile totalitare de stânga impunea
respectarea – aparentă şi din motive tactice – a anumitor reguli ale jocului democratic, dar rigiditatea
constituţională, ca şi controlul constituţionalităţii legilor, nu făceau parte din această categorie.
20

Orice drept subiectiv al individului în raport cu statul este întotdeauna un drept fundamental (sau
o libertate fundamentală), fiind consacrat(ă) expres în Constituţie;

Constituţia referendară este legea fundamentală adoptată de un şef de stat (monarh sau
preşedinte de republică) supusă ulterior aprobării poporului prin referendum;
Conform prevederilor electorale,nu există diferențe între Senat și Camera Deputaților în privința
datei alegerilor modului de atribuire a mandatelor sau a modului de stabilire a alegerilor

21

În concepţia constituantului român, exprimată în textul art. 20 din legea fundamentală, dreptul
internaţional are prioritate în materia drepturilor omului. Prioritatea dreptului internațional se
concretizează exclusiv prin interpretarea Constituţiei în conformitate cu dispoziţiile actelor
internaţionale la care ţara noastră este parte, ceea ce reiese din interpretarea alineatului 1 din
articolul menţionat prevede următoarele: „ Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile
cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte”. Dacă dispozițiile legii nu pot fi
interpretate în concordanță cu actele menționate, dispozițiile respective sunt suspendate de drept –
ca prezumat neconstituționale – iar apoi instanța competentă va sesiza Curtea Constituțională.

Exercitarea anumitor atribuţii ale Preşedintelui României (cele prevăzute în art. 91, alin. (1) şi (2):
cele privind politica externă; art. 92, alin. (2) şi (3): mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate
precum şi măsurile de respingere a unei agresiuni armate; art. 93, alin. (1): instituirea stării de asediu
sau a stării de urgenţă, şi – în fine – art. 94, pct. a), b) şi d): conferirea de decoraţii şi de titluri de
onoare, acordarea gradelor de general, şi mareşal, precum şi a graţierii individuale) este condiţionată
de contrasemnătura primului-ministru, întrucât atribuţiile respective ţin de competenţa exclusivă a
Guvernului.

Confederaţia constituie o formă de asociere a statelor în care membrii îşi păstrează suveranitatea dar
delegă unor organisme comune anumite atribuţii, în special – dar nu exclusiv – de domeniul politicii
externe şi de apărare. Sub aspectul naturii juridice, confederaţia este o uniune de drept internaţional
public (şi nu de drept constituţional, intern). Membrii confederaţiei îşi păstrează nu numai
suveranitatea, dar adesea şi dreptul de legaţie, realizându-şi politica externă atât în cadrul şi prin
mecanismele confederaţiei, cât şi prin propriile misiuni diplomatice. Organul comun (dietă sau
congres) este format din reprezentanţi ai statelor confederate (şi nu ai electoratului din acele state),
numiţi de regulă de guvernele acestora. Ei au statut diplomatic, şi nu de deputaţi

22

Exercitarea tuturor atribuţiilor Preşedintelui României (cum ar fi cele prevăzute în art. 91, alin. (1) şi
(2): cele privind politica externă; art. 92, alin. (2) şi (3): mobilizarea parţială sau totală a forţelor
armate precum şi măsurile de respingere a unei agresiuni armate; art. 93, alin. (1): instituirea stării
de asediu sau a stării de urgenţă, şi – în fine – art. 94, pct. a), b) şi d): conferirea de decoraţii şi de
titluri de onoare, acordarea gradelor de general, şi mareşal, precum şi a graţierii individuale) este
condiţionată de contrasemnătura primului-ministru, atfel că atribuţiile Președintelui României ţin
deopotrivă şi de competenţa Guvernului.

Asigurarea unui înalt grad de certitudine şi de stabilitate a raporturilor juridice reprezintă o exigență
importantă a principiului statului de drept. Legiuitorul trebuie nu doar să evite încălcarea drepturilor
fundamentale consacrate în constituţie, ci să şi creeze şi să menţină un cadru legislativ stabil şi fiabil
în care o persoană să poată intra în raporturi juridice având reprezentarea clară a consecinţelor
actelor sale. Este bine cunoscut faptul regretabil că practica legislativă românească nu excelează la
acest capitol. Adoptarea unui număr mare de ordonanţa de urgenţă pune în sine probleme de
constituţionalitate.

Principiul liberului acces în justiţiei este consacrat în art. 21, care stabileşte că orice persoană se
poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor libertăţilor şi intereselor sale legitime, acest drept
neputând fi îngrădit decât prin lege organică. Accesul în justiţie apare în primul rând ca drept
subiectiv, fiind totodată unul din drepturile fundamentale.

23

Pentru a candida pentru un mandat de deputat, un cetăţean român trebuie să îndeplinească

următoarele condiţii: să aibă cetăţenia română şi domiciliul în ţară; să fi împlinit vârsta de 23 de ani;
să aibă drept la vot; să nu-i fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40, alin. (3). Nu este
necesar ca persoana care candidează să aparţină unui partid politic;

Constituţiile suple prevăd modalităţi simplificate de revizuire, în general prin adoptarea legii de
revizuire cu o majoritate calificată (de regulă două treimi din numărul membrilor camerelor) de către
legiuitorul ordinar, urmată însă întotdeauna de aprobarea noii constituţii de către popor, prin
referendum;

Conform dispoziţiilor art. 7 din legea cetăţeniei, persoana care a dobândit cetăţenia română prin
adopţie pierde această cetăţenie în cazul încetării adopţiei, indiferent de vârsta pe care o are la data
desfacerii adopţiei;

24

Toate constituţiile comuniste (din 1948, din 1952, precum şi cea din 1965) au fost constituţii rigide,
din cauza controlului politic absolut exercitat de partid asupra statului, care făcuse practic imposibilă
revizuirea textului legii fundamentale;

Norma de reprezentare stabilită de legea electorală este de 73.000 de locuitori pentru un mandat de
deputat și 168.000 pentru un mandat de senator;
Aprobarea (sau respingerea) cererilor de acordare a cetăţeniei române sau de redobândire a
cetăţeniei române se face de Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, la propunerea Ministrului
Justiţiei sau a Procurorului General;

25

Libertatea este recunoscută și protejată de Constituție doar sub aspectul formelor ei concrete -
menționate expres în conținutul dispozițiilor la drepturile libertățile fundamentale -și nu
reprezintă un principiu fundamental al ordinii constituționale

Demnitatea umană şi de conţinutul esenţial al drepturilor şi al libertăţilor fundamentale nu

constituie obiect al dezbaterii politice şi al deciziei prin vot a legiuitorului ordinar, ele putând fi
eliminate din legea fundamentală doar pe calea revizuirii Constituţiei

Raţiunea imunităţii parlamentare constă în necesitatea de a-i proteja pe deputaţi şi senatori

împotriva abuzurilor, ingerinţelor, tracasărilor sau şicanelor din partea autorităţii executive şi a
celei judecătoreşti, asigurându-li-se astfel independenţa

26

Regimul politic instituit în baza Constituţiei din 8 decembrie 1991 este un regim prezidenţial,
întrucât Preşedintele României este ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, conform aer. 81 alin. (1) din Constituţie;

Fac parte din puterea judecătorească doar instanțele judecătorești, nu și Consiliul Superior al
Magistraturii sau Ministerul Public;

Retragerea cetăţeniei române se face exclusiv la cererea persoanei interesate, aflată în străinătate,
care va trebui să facă proba îndeplinirii condiţiilor legale (solicitantul să nu fie învinuit sau
inculpat într-o cauză penală şi să nu aibă de executat o pedeapsă penală; să nu aibă debite către de
stat, persoane fizice sau juridice din ţară, sau, având asemenea debite, să le achite sau să ofere
garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor şi să fi dobândit o altă cetăţenie sau să fi solicitat
una, având asigurarea dobândirii ei);
27

Preşedinţii Camerelor sunt aleşi pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, la propunerea
grupurilor parlamentare, în condiţiile în care fiecare grup parlamentar face o singură propunere;

Din punct de vedere al modului de adoptare, constituţiile sunt fie constituţii octroiate, fie
constituţii referendare;

Controlul constituţionalităţii legilor şi al ordonanţelor [art. 146 lit. a) şi d) din legea noastră
fundamentală] reprezintă un instrument redutabil pentru garantarea supremaţiei Constituţiei,
exclusiv în privinţa raporturilor dintre autorităţile publice, precum şi a respectării exigenţelor
principiului separaţiei puterilor, dar nu are relevanţă în privinţa respectării dispoziţiilor acesteia
privind drepturile şi libertăţile fundamentale;
28
Legea penală sau contravenţională mai favorabilă, evocată de art. 15 alin. (2) din Constituţie, este
întotdeauna retroactivă

Conceptul de constituţie al epocii moderne, caracteristic statului liberal, aflat într-un proces de
treptată democratizare, are în vedere exclusiv garantarea anumitor drepturi ale persoanei, ale
individului contra posibilelor ingerinţe ale puterii de stat;

Stabilind obligaţia reglementării prin lege a anumitor domenii, Constituţia interzice autorităţilor
executive să reglementeze anumite aspecte ale vieţii sociale, ceea ce asigură o stabilitate mai mare
relaţiilor sociale din acest domeniu, protejează libertatea individuală şi elimină sau reduce riscul unor
acţiuni arbitrare ale puterii;

29

În temeiul prevederilor din Constituție, se permite ca cetățenii români care aparțin minorităților
naționale să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, însă aceasta nu înseamnă că
se permite ca actele de procedură întocmite de instanță să nu fie în limba română;

Cetăţenia română nu poate fi dobândită în nicio situaţie de către un străin sau apatrid, care nu s-a
născut pe teritoriul României, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de 7 ani şi este
căsătorit cu un cetăţean român, cu care şi convieţuieşte;

Controlul jurisdicţional al constituţionalităţii legilor a apărut la date diferite: mai întâi în Statele Unite
ale Americii (în 1803), apoi în România (1912) şi în Cehoslovacia şi Austria (1920). În toate cazurile,
instituţia contenciosului constituţional a reprezentat consecinţa adoptării unor prevederi exprese în
legea fundamentală;

30

Dacă prin referendumul organizat după suspendarea Preşedintelui , acesta nu este demis (fie că
majoritatea voturilor a fost contra demiterii, fie că nu s-a întrunit majoritatea necesară pentru
demitere, sau dacă referendumul nu a fost validat, din lipsă de cvorum), preşedintele revine funcție,
după ce Curtea Constituţională, în baza art. 146 lit. i), se pronunţă prin hotărâre asupra
referendumului;

În concepţia Curţii Constituţionale a României (decizia nr. 70/1993), principiul egalităţii „înseamnă de
fapt uniformitate. Altfel spus, principiul egalităţii se opune întotdeauna sau aproape întotdeauna ca o
lege să stabilească reguli diferite în raport de persoane care se găsesc în situaţii deosebite”;

Controlul jurisdicţional al constituţionalităţii legilor a apărut la date diferite: mai întâi în Statele Unite
ale Americii (în 1803), apoi în România (1912) şi în Cehoslovacia şi Austria (1920). În toate cazurile,
instituţia contenciosului constituţional a reprezentat consecinţa adoptării unor prevederi exprese în
legea fundamentală;

31
Necesitatea şi justificarea drepturilor social-economice decurg din ideea justiţiei sociale; ele apar nu
ca antinomice faţă de drepturile fundamentale clasice, ci ca o consecinţă logică a principiului
garantării libertăţii, dedusă în circumstanţe economice schimbate;

Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu orice funcţie publică sau privată, cu excepţia
funcţiilor didactice în învăţământul juridic superior

Creşterea interdependenţei pe plan mondial impune o deschidere crescândă a statelor faţă de

comunitatea internaţională, inclusiv prin încheierea de tratate internaţionale, universale sau
regionale, dar nu afectează nicidecum suveranitatea naţională a statelor şi nu reclamă
reconsiderarea conceptului de suveranitate

32

Suveranitatea teritorială coincide cu dreptul de proprietate al statului asupra terenurilor ce acoperă

întreaga suprafaţă sau măcar cea mai mare parte a suprafeţei teritoriului de stat;

Prin lege organică se reglementează statutul deputaţilor şi al senatorilor; Camera Deputaţilor are
rolul de Cameră decizională;

Liberul acces la justiţie constituie cea mai importantă garanţie a respectării drepturilor subiective;

33

În formularea textului constituţional anterior revizuirii din octombrie 2003, era posibil ca un mandat
de arestare să fie emis în mod valabil de către un procuror;

Spaţiul acvatic al teritoriului de stat cuprinde apele interioare, marea teritorială, zona contiguă,
platoul continental şi zona economică exclusivă;

Conform art. 108 din Constituţie, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe, hotărârile emiţându-se
pentru organizarea executării legilor, iar ordonanţele (simple sau de urgenţă), în baza unei legi
speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta;

34

Legile ordinare nu pot modifica dispoziţii ale unei legi organice, după cum nici legile organice nu pot
modifica dispoziţiile unei legi ordinare;

Legiuitorul poate să reglementeze cadrul şi limitele exercitării dreptului de moştenire, urmărind

propriile obiective politice, sociale şi economice prin reglementările respective (inclusiv defavorizând
anumite categorii de moştenitori sau de proprietari), dar nu poate goli total de conţinut instituţia
moştenirii, transformând-o într-o formă lipsită de substanţă;
Teocraţia este întotdeauna echivalentă cu instituirea unei biserici de stat, motiv pentru care
constituţiile care consacră o asemenea biserică de stat pot fi numite constituţii teocratice;

35

Lucrarea lui Jean Bodin, publicată în 1576, Les Six Livres de la République, consacră pentru prima
dată noţiunea de constituţie, în sensul modern al cuvântului;

Atunci când Curtea Constituțională examinează obiecția de neconstituționalitate, Curtea se poate

pronunța atât asupra dispozițiilor indicate în sesizare ca fiind neconstituționale, cât și asupra celor
care evident şi necesar nu pot fi disociate de acestea;

În baza principiului egalităţii în drepturi, retragerea cetăţeniei române produce efecte şi asupra
soţului persoanei căreia i-a fost aplicată această sancţiune;

36

Norma de reprezentare stabilită de legea electorală (Legea nr. 208/2015) este de 170.000 de locuitori
pentru un mandat de deputat și 160.000 de locuitori pentru un mandat de senator;

Puterea de stat este o putere de dominaţie politică, unică, permanentă, seculară cu un caracter
organizat şi raţional, dar nu este suverană;

Exproprierea, ca măsură de trecere în proprietatea statului a unor bunuri imobile, fiind de regulă o
măsură punctuală, cu efect asupra unui proprietar sau a unui număr restrâns de proprietari se
deosebeşte de naţionalizare, care reprezintă este o măsură generală, care afectează o categorie largă
de proprietari;

37

Preşedinţii Camerelor sunt aleşi pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, la propunerea
Președintelui României;
Atât Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, cât şi regulamentele Camerelor
folosesc în mod consecvent formula „proiecte de lege” în cazurile în care inițiativa legislativă
emană de la Guvern şi „propuneri legislative” în cazul iniţiativelor legislative ale deputaților,
senatorilor sau ale cetățenilor;
În virtutea principiului supremaţiei legii (art. 1 alin. (5) din Constituţie), legea poate modifica
sau abroga orice alt act normativ, cu excepţia ordonanţelor de urgenţă, pe care le poate doar
adopta sau respinge;
38.

Conform art. 95 alin. (1), în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei,
Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, întrunite în
şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenți, după consultarea Curţii
Constituţionale.

Parlamentul controlează Guvernul doar prin acordarea votului de încredere, cu ocazia învestiturii, şi
prin moţiune de cenzură;

Comisiile parlamentare sunt organe interne de lucru ale fiecărei Camere, cu o competență de
specialitate, ele fiind fie permanente fie temporare;

39

Spaţiul acvatic al teritoriului de stat cuprinde apele interioare, marea teritorială, zona contiguă,
platoul continental şi zona economică exclusivă;
Creşterea interdependenţei pe plan mondial impune o deschidere crescândă a statelor faţă de
comunitatea internaţională, inclusiv prin încheierea de tratate internaţionale, universale sau
regionale, ceea ce afectează, cel puţin indirect, exercitarea suveranităţii naţionale a statelor şi
reclamă reconsiderarea conceptului de suveranitate;
Poporul poate fi privit şi ca o comunitate politică formată din cetăţenii aceluiaşi stat, împreună
cu străinii și cu apatrizii aflaţi pe teritoriul național, inclusiv cei aflați în tranzit sau cu caracter
temporar;

41

Preşedinţii Camerelor sunt aleşi pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, la propunerea
grupurilor parlamentare, în condiţiile în care fiecare grup parlamentar face o singură propunere;
Dacă prin referendumul organizat după suspendarea Preşedintelui , acesta nu este demis (fie
că majoritatea voturilor a fost contra demiterii, fie că nu s-a întrunit majoritatea necesară pentru
demitere, sau dacă referendumul nu a fost validat, din lipsă de cvorum), preşedintele revine
funcție, după ce Curtea Constituţională, în baza art. 146 lit. i), se pronunţă prin hotărâre asupra
referendumului, iar Parlamentul aprobă hotărârea Curții cu majoritatea prevăzută de articolul 95
din Constituție;
Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a
Ministerului Public şi a Curţii de Conturi se face prin lege organică, iar Camera Deputaţilor are
rolul de Cameră decizională;
42

Dreptul poporului la autodeterminare îşi are temeiul în prevederile exprese ale Constituţiei;
Conceptul de constituţie al epocii moderne, caracteristic statului liberal, aflat într-un proces de
treptată democratizare, are în vedere exclusiv superioritatea ierarhică faţă de legile ordinare, în
sensul că, în caz de conflict între două norme, norma constituţională are prioritate.
43

Constituţia statut este legea fundamentală adoptată de un şef de stat (monarh sau preşedinte de
republică) supusă ulterior aprobării poporului prin plebiscit sau referendum;
Statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora fac
obiect al unei legi ordinare, adoptate conform dispoziţiilor art. 65 lit. j) din Constituţie;
În opinia Curții Constituționale, Președintele României "are atribuţii pur simbolice în procesul
de constituire a Guvernului şi a altor autorităţi publice și în domeniul politicii externe, răspunderea
integrală în toate aceste domenii revenind exclusiv Guvernului și/sau Parlamentului”.
Conform prevederilor legii electorale, nu există diferenţe între Senat şi Camera Deputaţilor în
privinţa datei alegerilor, a modului de atribuire a mandatelor sau a modului de stabilire a
rezultatului alegerilor;
Lucrarea lui Jean Bodin, publicată în 1576, Les Six Livres de la République, consacră pentru prima
dată noţiunea de constituţie, în sensul modern al cuvântului;
Uniunea Europeană este concepută ca o „asociaţie de state”, în sensul unei asociaţii de durată
a unor state care rămân suverane, şi care exercită, pe baza tratatelor constitutive, putere publică, a
cărei ordine fundamentală rămâne însă la dispoziţia exclusivă a statelor membre şi în care
popoarele – cetăţenii – statelor membre rămân subiecţi ai legitimării democratice.
Dreptul la identitate al minorităţilor naţionale implică dreptul la păstrarea şi dezvoltarea
identităţii etnice, religioase şi lingvistice; el este configurat pe cale jurisprudenţială, deşi nu este
consacrat în legea fundamentală a României

Scrutinul majoritar (sau uninominal) presupune ca mandatele să fie atribuite proporțional cu

voturile obținute din alegeri – sistem pe care îl regăsim aplicat la alegerea deputaților și a
senatorilor în România;
Demiterea din funcţie a Președintelui României poate fi decisă doar de popor, prin
referendum, la inițiativa a cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
Funcția de control parlamentar se poate realiza prin mesaje, rapoarte și programe, sens în
care reținem e.g. rapoartele anuale prezentate de Avocatul Poporului sau de Curtea de Conturi;
Președintelui României acordă amnistia şi graţierea, în condiţiile legii organice. Graţierea nu poate
fi decât individuală;
În concepţia Curţii Constituţionale, Parlamentul poate lua o decizie în sensul admiterii sau al
respingerii cererii Președintelui României de reexaminare legii, dar nu de modificare ori

Terenul pe care se află ambasadele şi celelalte reprezentanţe diplomatice aparţine teritoriului

statului acreditant;

În opinia Curții Constituționale, „Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a

legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii generale, însă
nicidecum critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, și, cu
atât mai puțin, să propună reforme sau măsuri pe care le-ar aprecia ca dezirabile interesului
naţional.”
Prin lege organică se reglementează statutul deputaţilor şi al senatorilor; Camera Deputaţilor
are rolul de Cameră decizională;
Suveranitatea teritorială coincide cu dreptul de proprietate al statului asupra terenurilor ce
acoperă întreaga suprafaţă sau măcar cea mai mare parte a suprafeţei teritoriului de stat;
În baza prevederilor Constituţiei române din 1991, legile se clasifică în trei categorii: legi organice,
legi ordinare şi legi retroactive;
 Norma de reprezentare stabilită de legea electorală este de 73.000 de locuitori pentru un
mandat de deputat și 68.000 pentru un mandat de senator;
Art. 80 din Constituţia României stabileşte că Preşedintele “reprezintă statul român şi este
garantul independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării” (alin. (1)). El veghează
la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele
României mediază între puterile statului precum şi între stat şi societate.
Teocraţia este echivalentă cu instituirea unei biserici de stat, motiv pentru care constituţiile care
consacră o asemenea biserică de stat pot fi numite constituţii teocratice;
În opinia lui Jean Jacques Rousseau (Contractul social, 1762), suveranitatea constă în
exercitarea voinţei generale şi aparţine exclusiv poporului;
Suveranitatea presupune doar acea calitate a puterii de stat de a fi independentă pe plan
extern, fără a implica supremaţia statului pe plan intern;
Statul este bazat fie pe consacrarea expresă, prin legea fundamentală, a separaţiei nete dintre
puterea politică şi cea religioasă – caz în care are un caracter secular, sau pe subordonarea
politicului faţă autoritatea spirituală, caz în care are un caracter teocratic;
În concepţia lui Hans Kelsen, temeiul juridic al validităţii unei norme nu poate fi decât o altă
normă juridică, iar dreptul reprezintă un ansamblu ierarhizat de norme juridice, privit ca un lanţ
neîntrerupt de atribuiri succesive, unde fiecare normă îşi derivă validitatea de la o normă
superioară, ceea ce face logic necesară existenţă unei norme fundamentale (Grundnorm), izvor
ultim al validităţii tuturor celorlalte, iar ideea suveranităţii este înlocuită prin postulatul unităţii
ordinii juridice;
Fiind rezultatul distincţiei nete între puterea politică şi puterea spirituală, caracterul secular al
puterii de stat trebuie consacrat întotdeauna expres în Constituţie – în caz contrar, statul având
implicit un caracter religios;
Declararea stării de război se face prin lege organică, unde conform art. 75 alin. (1) din Constituţie,
Senatul este prima Cameră sesizată;
Conform prevederilor legii electorale, diferenţele cele mai importante dintre Senat şi Camera
Deputaţilor apar în privinţa stabilirii datei alegerilor, a modului de atribuire a mandatelor și a
modului de stabilire a rezultatului alegerilor;
Parlamentul controlează Guvernul prin acordarea votului de încredere, prin moţiune de
cenzură, prin informare, în condiţiile art. 111 din Constituţie, prin întrebări şi interpelări; prin
adoptarea unei legi de abilitare şi prin aprobarea ordonanţelor, în condiţiile art. 115 din
Constituţie; prin cererea de începere a urmăririi penale împotriva membrilor Guvernului, pentru
faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor; prin comisiile parlamentare;